Ce Naiba Ştim Noi, De Fapt

8/11/2019 Ce Naiba tim Noi, De Fapt

1/19

What the Bleep Do We Know!? - Ce naiba tim noi, de fapt?!

Cercetrile tiinei demonstreaz spiritualitatea?De ce suntem aici, cum gndim, ce sunt emoiile, ce este realitatea, ce este Dumnezeu, ce este

sufletul... sunt cteva din Marile ntrebri pe care autorii acestei cri ni le scot n calea ocilori a minii.!uccesul filmului "at te #leep Do "e $no% a fost doar nceputul cltoriei. Muli romniau vzut de&a acest film, dei n mod oficial el nu e'ist n (omnia. Modul n care a circulat)underground* griete el nsui despre setea de cunoatere a romnului, dar i despre ct demult era ateptat un asemenea film. +ste un film care zguduie din temelii percepia iatitudinea uman, un film care a creat fani printre toate nivelurile de receptare, inteligen icunoatere. roductorii i scenaritii lui au simit c trebuia s aduc i -negrul cuvntului

pe albul rtiei./lt nivel de receptare i, mai ales, alte posibiliti de a aduce alte informaii, ori de a le ntri

pe cele e'istente n film. /ceast carte folosete ideile, conceptele i tiina care sondeaz i

scormonete mintea omeneasc precum minerul ntr0o min, dar reprezint doar un punct depornire de unde poate ncepe e'plorarea n profunzime a noii paradigme.

1izica cuantic a proceselor noastre interioare i graniele e'terioare ale universului cunoscutsunt cele ce trebuie re0cunoscute. Desfctorul de conserve pentru contiin este reprezentatde nsi aciunea de a pune Marile ntrebri. 2ecesitatea scimbrii paradigmei actuale ntr0una nou, care s cuprind contiina printre factorii care influeneaz viaa i realitatea pemnt, pare s fie una din cele mai importante concluzii pe care cititorul o poate avea lafinele lecturii acestei cri senzaionale."at te #leep Do "e $no%? 3 Ce naiba tim noi, de fapt?4 este o carte ce conine o tiinuluitoare.Cu a&utorul a mai mult de o duzin de oameni de tiin, cercettori renumii i teoreticieni,

porneti ntr0o cltorie avnd pe nas ocelarii fizicii cuantice5 porneti ntr0un univers care
http://exploratorulconstiintei.blogspot.ro/2010/01/what-bleep-do-we-know-ce-naiba-stim-noi.htmlhttp://exploratorulconstiintei.blogspot.ro/2010/01/what-bleep-do-we-know-ce-naiba-stim-noi.htmlhttp://2.bp.blogspot.com/_1bZIidqyLL8/S2Cfs3nI_HI/AAAAAAAAAEw/L0r-dLgf778/s1600-h/what+the+bleep+do+we+know.jpghttp://exploratorulconstiintei.blogspot.ro/2010/01/what-bleep-do-we-know-ce-naiba-stim-noi.html


2/19

este mai bizar i mai viu dect ne0am imaginat vreodat. /poi, eti dus mai departe, lamarginea e'terioar a graniei cunoaterii noastre tiinifice despre contiin, percepie,cimia corpului i structura creierului.

Din ce este fcut gndul?Din ce este fcut realitatea?6i, cel mai important, cum poate scimba un gnd natura realitii?/ceast tiin ne conduce nu doar n lumea material, ci ntr0un trm profund alspiritualitii.Dac observaia afecteaz rezultatul, atunci noi nu doar facem parte din univers, ci suntem

participani n el.Dac gndurile sunt mai mult dect intersecii electrice neuronale ntmpltoare, atuncicontiina este mai mult dect un accident anatomic.

+'ist o putere mai mare, dar este cu adevrat acolo, n afara noastr?7nde este linia de demarcaie dintre acolo, afar i aici, nuntru?

8 Ma&oritatea oamenilor prefer s rmn n zona de siguran dect s intre n astfel dencurcturi. Ciar dac se lovesc direct de o ntrebare, mai mult ca sigur vor fugi de ea, i vorascunde capul n nisip sau i vor gsi repede de lucru cu altceva.De ce s pui o Mare ntrebare?/ pune o Mare ntrebare este o invitaie la aventur, o cltorie spre a descoperi. +ste incitants porneti ntr0o aventur nou5 e'ist o fericire a libertii, libertatea de a e'plora teritoriinoi.

/a c, de ce nu punem aceste ntrebri?entru c, punnd ntrebri, se descide ua ctre aos, ctre necunoscut i ctre imprevizibil.9n momentul n care pui o ntrebare la care ciar nu tii rspunsul, i se descide calea ctre untrm al tuturor posibilitilor.+ti dispus s primeti un rspuns care ar putea s nu i plac sau cu care s nu fii de acord?Dac te face s te simi incomod sau dac te deprteaz de sigurana pe care i0ai creat0o

pentru tine nsui?Dac rspunsul nu este ce vrei tu s auzi? Ca s pui o ntrebare nu i trebuie muci, ci cura&.:

Cine ce vede4?

Cinci niveluri stabile de procesare ale creierului./ceasta este tocmai ce ai fcut pentru a -vedea fiecare din aceste litere.
http://2.bp.blogspot.com/_1bZIidqyLL8/S2Cfy8Esi-I/AAAAAAAAAE4/cG0A1d4n7VY/s1600-h/Bleepmatlin.jpg


3/19

2u este vorba doar de faptul c ocii au trimis ctre -voi nite imagini coninnd fiecareliter.Creierul vostru a procesat informaiile vizuale trimise ctre el de oci pentru a construi acestelitere. (ealizeaz acest lucru sprgnd, reducnd impulsurile care a&ung la el la forme de baz,la culori i tipare de baz. /poi, ncepe aciunea de potrivire a tiparelor cu amintirile despre

lucruri similare stocate de&a, asociind acestea cu emoiile i nsemntatea evenimentelor,legndu0le pe toate la un loc ntr0o singur fotografie ce integreaz totul i pe care o trimitelobului frontal de ;< de ori pe secund./a este. 2oi nici mcar nu vedem n mod continuu, ci este un fel de film alctuit dinfotograme ce se deruleaz fulgertor, dar i cu intermitene. /ceasta nseamn c tot ceea cevedei este pictat de creierul vostru.+l picteaz fiecare frunz a fiecrui copac pe care l vedei.icteaz conectndu0se cu amintirile sau reelele neuronale ce conin informaii despre frunz,culoare, mrime, form, punnd toate acestea cumva la un loc. are foarte scandalos i contrarfelului n care ne nvrtim prin lume.

Cum au a&uns neurofiziologii la aceast scem?Dovada c, de fapt, nu ocii percep, ci creierul, este demonstrat i la un nivel mai puindramatic= locul unde nervul optic trece prin globul ocular nspre creier, nu are receptorivizuali. rin urmare, ne0am atepta ca, dac ncidem un oci, s vedem un punct negru ncentru. Dar nu se ntmpl aa. 6i aceasta pentru c nu ociul picteaz tabloul, ci creierul. Maimulte informaii...>amenii de tiin au descoperit c dac msoar din punct de vedere electric ceea ce iese dincreierul unei persoane )folosind (M2 sau scannere + , de e'emplu* atunci cnd privete unobiect i apoi cnd doar i imagineaz acel obiect, n ambele cazuri sunt active aceleai zoneale creierului. nciderea ocilor i vizualizarea obiectului, produce aceleai tipare alecreierului ca i privirea acelui obiect.Creierul nu numai c nu distinge ntre ceea ce vede n mediul ncon&urtor i ceea ce0iimagineaz, dar se pare c nu tie nici diferena dintre aciunea n sine fcut i aciuneavizualizat.

/cest fapt a fost descoperit pentru prima dat n anii @A


4/19


5/19

-+moiile noastre decid ce merit atenia noastr...Decizia despre ce devine gnd ivit din contiin i ce rmne un gnd nedigerat, un tiparrmas ngropat adnc n corp, este mediat de receptori.

Dup cum spune Boe Dispenza=-+moiile sunt menite s stimuleze cimic ceva n memoria pe termen lung. De aceea leavem.+moiile noastre sunt legateEconectate la un nivel inferior al procesrii vizuale, undeva napropierea primului pas. /cest lucru are un sens din punct de vedere al evoluionismului.Dac mergnd pe potec apare n faa ta un tigru, vei procesa aceast imagine i vei ncepe sfugi nainte de a nelege de ce. ; nou cunoatere ne poate descide mintea ctre noi tipuri i noi nivele de percepie ie'perien. +ste important o informaie nou, dar o cunoatere complet implic attnelegerea, ct i e'periena. Dac vrei ca cineva s tie cum este s mnnce o piersic, poi

s0i dai informaii despre asta 3 -este zemoas i dulce i moale... 3 dar nu va tii niciodat,cu adevrat, pn cnd nu va muca din acea piersic. /a c, pentru a ne lrgi paradigma i ane descide ctre o via mai bun, ne trebuie i e'periene noi. De e'emplu, cnd a fostultima oar cnd ai fcut ceva att de inimaginabil nct, rmnnd cu gura cscat, sspunei= -nu pot s cred c am fcut asta4?

9n Cltorie ctre 9'tlan, Carlos Castaneda amintete una din leciile lui Don Buan= a te pndipe tine nsui.Cu alte cuvinte, a0i nva propriile obiceiuri ca i cnd ai studia pe altcineva, astfel nct ste poi surprinde atunci cnd faci ceva ce este un obicei i s scimbi, fcnd ceva completnou.

Dar ne ntoarcem la vecile ntrebri= dac percepi numai ceea ce tii, cum vei putea percepevreodat ceva nou?
http://1.bp.blogspot.com/_1bZIidqyLL8/S2CY8PRy8eI/AAAAAAAAAEI/EDe5zkAeKDE/s1600-h/DESPENSA.jpg


6/19

Dac te creezi pe tine, cum vei putea creea un nou tine? >dat ce s0a neles c noi puteme'perimenta viaa n limitele cunoscutului, a ceea ce cunoatem de&a, devine evident c, dacne dorim o via mai bogat, dac dorim mai multe oportuniti de dezvoltare, realizare ifericire, atunci avem nevoie s facem o micare puternic n noi nine, punndu0ne marintrebri, e'perimentnd noi emoii i adunnd mai multe informaiiEdate n reelele noastre

neuronale.

2oi ne crem lumea Concluzia, cel puin att ct a putut tiina s realizeze pn acum, esteurmtoarea= 2oi crem lumea pe care o percepem.Cnd descid ocii i privesc n &ur, nu vd -lumea, ci lumea pe care ecipamentul umansenzorial este capabil s0o vad, lumea pe care sistemul meu de credine mi permite s0o vd ilumea pe care emoiile mele vor sau nu s0o vad.Cu toate c respingem aceast noiune i vrem s credem c e'ist o -lume real pe care o

putem percepe cu toii i asupra creia s cdem de acord, de fapt, deseori oamenii 3 i poatec ntotdeauna 3 au o percepie cu totul diferit a acelorai lucruri.De e'emplu, cnd este descris o crim de ctre mai muli martori )ca n filmul &aponez

(asomon*, versiunile despre -ce anume s0a ntmplat de fapt difer mult 3 nu numai n ceeace privete detaliile, dar ciar i n privina nfirii )cum ar fi culoarea prului, nlimea,mbrcmintea*att a victimei, ct i a criminalului.1iecare martor crede c el sau ea deine povestea adevrat, dar ceea ce dein cu adevrat este

propria lor percepie despre ceea ce s0a ntmplat. 2oi ne crem lumea mereu n miliarde defeluri. Din punct de vedere tiinific, vederea i percepia sunt cele mai evidente idemonstrabile modaliti prin care facem astfel.Marea ntrebare este= totul se oprete aici?+ste aceasta limita pn la care afectm lumea pe care o vedem?7n pas mai departe Ca nu cumva s credei c tiina a a&uns la capitolul descurcrii ielormisterului vederii, ai s ne aruncm mai &os n tii0voi0care0gaur )rabbit ole*.$arl ribram a revoluionat felul n care gndesc oamenii despre creier prin afirmaia cacesta este esenialmente olografic.$arl ribram a afirmat c procesrile sunt rspndite n tot creierul i c, ntocmai ca oologram, fiecare parte conine ntregul./cest lucru a fost suficient de ciudat n sine, dar apoi$arl ribram a aplicat acest model felului n care percepem.

+l a spus c universul este, n esen, olografic i c singurul motiv pentru care noi simim csuntem -n realitate, n loc s -percepem doar realitatea, este faptul c acest creier se

conecteaz olografic cu acel -acolo, afar )caz n care timpul i spaiul dispar*HIJ i astfel percepia noastr nu este doar procesat n creier, ci mutndu0se n afaracreierului, interacioneaz cu -acolo, afar)spaiul cosmic*. De aceea, indiferent de ct de

bun este realitatea virtual, nu v va convinge niciodat c suntei -n acea realitate.Dar dac realitatea este olografic, este posibil s o percepem direct? !imurile noastre suntlimitate5 sunt ca formele de tiat biscuii presnd realitatea. Cu toate acestea, ntlnime'ploratori n contiin relatnd c este posibil s e'perimentm lumea complet, direct,ntregul univers i o boab de nisip, totul deodat.6i din acel punct de vedere, totul 3 tot ceea ce percepem prin simurile noastre 3 este maKa,iluzie. Deci, nu este vorba dect de punctul de vedere, de perspectiv. Dorina i pasiunea 0

prieteni sau dumani?

Dorina i pasiunea alimenteaz evoluia i scimbarea.


7/19


8/19

Mai cu seam dac lum n considerare faptul c dorinele provenite din zona spiritual suntpuin mai ciudate, mai stranii n comparaie cu rutina noastr cotidian.+'ist unele e'emple importante ale acestui fapt n istoriile studenilor i nvtorilorspirituali.9n multe relaii de acest tip, nvtorul este vocea naturii spirituale adormite a studentului.

9deea fundamental a acestui fapt este c dac ar lucra singur, studentului i0ar lua mii de anipn s0i aud propria voce interioar, aa c i0o comunic nvtorul. n mod obinuit, noicredem c rzboiul este ru, nu0i aa?Dar n e'emplul lui $risna,el conduce carul de rzboi al lui /r&una, spunndu0i c sarcina lui spiritual este s mearg is lupte.7n alt e'emplu este o poveste buddist despre Marpa i Milarepa, care construiesc o uriacas de piatr. Dup ce o finalizeaz, Marpa i cere lui Milarepa s pun fiecare piatr napoide unde a luat0o, deconstruind ntreaga cas. /cest lucru sun nebunesc, dar nici pe departeatt de mult ca faptul c au repetat acest dans de nc patru ori.

Don Buan l0a pus pe studentul su Carlos Castaneda, astzi un autor celebru, s mnnce lacin amburgeri timp de luni de zile.>are Don Buan credea n iluminarea prin amburgeri i cartofi pr&ii? Dup cteva luni, ofemeie tnr i frumoas a intrat cutndu0l pe Carlos./cesta a rmas tcut pn cnd o limuzin elegant a oprit.

1emeia a spus=-+ CarlosL,moment n care Carlos a realizat c, de fapt, cuta faima, iar n acea clip i0a nelesadevrata natur. 1oarte adesea, vocile provenite din partea transcedental conduc la otransformare pe care nimeni n0ar fi crezut0o posibil. 9at de ce este att de important s nu

&udecm dorinele, ci s le e'aminm atent nainte de a alege.6i, n plus, mai e i alegerea.

9at ce ne spune Dr. ert=-Fiberul arbitru se gsete n corte'ul nostru frontal, iar noi ne putem antrena s facem alegerimai inteligente i s fim contieni de alegerile pe care le facem. +i bine, eu cred c acestlucru reclam e'erciiu, diferite feluri de e'erciii. utem merge la sal pentru a ne ntri

bicepii sau ne putem antrena corte'ul frontal recurgnd la Koga, meditaie i alte practici.

/adar, cine alege?Desigur, noi o facem, dar a&ungem din nou ntr0un punct n care ne ntoarcem la ntrebarea=

cine sunt eu?Ce aspect al nostru alege )personalitateEego sau spiritul transcedental*?

Din punct de vedere neurologic, se pare c ntrebarea poate fi reformulat astfel= oare alegereaprovine dintr0o reea neural e'istent sau din corte'ul frontal?rofitm de avanta&ul oferit de caracterul cuantic aleatoriu, ce ne permite s alegem ceva nou,sau suntem un dispozitiv mecanic, ce acioneaz ntotdeauna pe baza unor condiii

pree'istente )veci*?

6i ne ntoarcem nc o dat la ntrebarea= n ce lume trim?9ntr0un univers viu, organic i interconectat sau ntr0unul divizat i imobil? 2oi alegem.

9ntenia iar de cealalt parte a alegerii e aciunea4Cnd dr.iller i0a desfurat cercetarea cu privire la capacitatea inteniei de a influena


9/19

sistemele fizice, el a folosit -patru meditatori foarte bine calificai.Dup cum sugereaz dr. ert,aceast abilitate de a mnui intenia este un talent ce poate fi dezvoltat.

Dr. iller adaug cu privire la abilitatea de a focaliza intenia=/cesta e motivul pentru care unele nvturi oculte strveci nvau oamenii s seconcentreze asupra unei flcri. n acest fel nvei s i aduci atenia pe un canal foarte ngust,astfel nct densitatea energetic devine mai mare.

9n acest punct vorbim tot despre crearea realitii.Dar acum este vorba de motivul pentru care crem ceea ce suntem, de nivelurile de la carecrem i de modul n care facem aceste creaii mai contiente i mai puternice. !e pare ce'traordinarul nostru creier este conectat cu lobul frontal tocmai n acest scop.

Dr. Dispenza spune=L> decizie care i0ar lua unui cine n mod literal mii de ani, poate fi rezolvat de fiina uman

n numai cteva momente, datorit dimensiunilor mai mari ale lobului frontal.L/m vorbit aadar despre motivul pentru care dorina e necesar i nu ntotdeauna -rea.6i iat de ce=

pentru a aduce n realitate sntatea, bogia i fericirea trebuie s lum decizii i s nealiniem la ele prin intenie. 9ar dac nc simii o legtur imperfect cu aceste lucruri,

Fed%it ne e'plic mai departe=-6i de ce nu pot atinge aceste lucruri? 9n esen, din cauza lipsei concentrrii. 2u putem staconcentrai, mintea umbl ncolo i0ncoace, iar noi suntem prea puternic racordai la vibraiile

planului material./ici e aici.

entru ca intenia s funcioneze cu adevrat, ea trebuie s fie focalizat 0 dar lumea n caretrim ne solicit permanent atenia.
http://4.bp.blogspot.com/_1bZIidqyLL8/S2CcIcgwdnI/AAAAAAAAAEY/SfFsicN7cTc/s1600-h/LEDWITH_.jpghttp://3.bp.blogspot.com/_1bZIidqyLL8/S2Cd8AeIsXI/AAAAAAAAAEg/E84SF4XGePg/s1600-h/TILLER__.jpg


10/19

!e celtuiesc miliarde de dolari pentru a atrage atenia oamenilor.)9ar termenul operativ este celtuiesc*.

+ o dilem real, observ dr. Dispenza, c=-ma&oritatea oamenilor se opresc deoarece caut rezultatele dup un efort foarte mic, iar cnd

nu le vd renun imediat la respectiva posibilitate. otui, potenialul e'ist i dupmomentul n care ei se opresc. !untem foarte lenei ca fiine umane. rim ntr0o lumeconvenional i dac nu primim imediat e'act ceea ce dorim, devenim nerbdtori.

Dar, desigur, nu putem arunca vina pentru lipsa noastr de concentrare asupra lumii./ceasta e o mentalitate de victim.Mai degrab, pentru a obine o intenie bun, trebuie s ne dorim acest lucru i s lumdeciziile necesare dezvoltrii ei.+ vorba, de fapt, despre o reacie n lan cu rezultate e'traordinare. n capitolul dedicatcreierului cuantic am vorbit despre efectul Neno 0 ce presupune c realitatea este influenatatunci cnd cineva se concentreaz continuu asupra aceleiai intenii direcionate spre lumea

cuantic.

entru a0l cita din nou pe enrK !tapp,

-n virtutea legilor cuantice ale micrii, o intenie puternic manifestat printr0o marerapiditate a actelor intenionale similare va tinde s menin modelul asociat al aciunii./adar, nu e suficient s avem o intenie i s mergem la cinema, cci ceea ce numim magicse poate ntmpla numai printr0o dorin i o focalizare repetate.ublicat de Oril)energK* la miercuri, ianuarie P,


11/19

W"#$ $"E B%EE&!

Ultra-Extended '(ant(m )abbit "ole

1ilmul de astazi include toate partile ale acestui film prezentat pana acum si are in plus inca ore si &umatate de informatie. Documentarul are asadar, ore de informatii e'ceptionale ce

merita savurate, studiate, conspectate, memorate, parcaticate si bineinteles, date mai departe.oate informatiile din acest film sunt grupate si intr0o carte aparuta pe piata romaneasca in


12/19

concluzii pe care cititorul o poate avea la finele lecturii acestei carti senzationale.

"at te #leep Do "e $no%?4 3 Ce naiba stim noi, de fapt?4 este o carte ce contine o stiintauluitoare. Cu a&utorul a mai mult de o duzina de oameni de stiinta, cercetatori renumiti siteoreticieni, pornesti ntr0o calatorie avnd pe nas ocelarii fizicii cuantice5 pornesti ntr0ununivers care este mai bizar si mai viu dect ne0am imaginat vreodata. /poi, esti dus maideparte, la marginea e'terioara a granitei cunoasterii noastre stiintifice despre constiinta,

perceptie, cimia corpului si structura creierului. Din ce este facut gndul? Din ce este facutarealitatea? !i, cel mai important, cum poate scimba un gnd natura realitatii?/ceasta stiinta ne conduce nu doar n lumea materiala, ci ntr0un tarm profund alspiritualitatii. Daca observatia afecteaza rezultatul, atunci noi nu doar facem parte din univers,ci suntem participanti n el. Daca gndurile sunt mai mult dect intersectii electrice neuronale

ntmplatoare, atunci constiinta este mai mult dect un accident anatomic. +'ista o putere maimare, dar este cu adevarat acolo, n afara noastra? 7nde este linia de demarcatie dintre acolo,afara si aici, nauntru?

+'trase din carte=

-Ma&oritatea oamenilor prefera sa ramna n zona de siguranta dect sa intre n astfel dencurcaturi. Ciar daca se lovesc direct de o ntrebare, mai mult ca sigur vor fugi de ea, si vorascunde capul n nisip sau si vor gasi repede de lucru cu altceva.De ce sa pui o Mare Rntrebare? / pune o Mare Rntrebare este o invitatie la aventura, o calatoriespre a descoperi. +ste incitant sa pornesti ntr0o aventura noua5 e'ista o fericire a libertatii,libertatea de a e'plora teritorii noi./sa ca, de ce nu punem aceste ntrebari? entru ca, punnd ntrebari, se descide usa catreaos, catre necunoscut si catre imprevizibil. Rn momentul n care pui o ntrebare la care ciarnu stii raspunsul, ti se descide calea catre un tarm al tuturor posibilitatilor. +sti dispus sa

primesti un raspuns care ar putea sa nu ti placa sau cu care sa nu fii de acord? Daca te face sate simti incomod sau daca te departeaza de siguranta pe care ti0ai creat0o pentru tine nsuti?Daca raspunsul nu este ce vrei tu sa auzi?Ca sa pui o ntrebare nu ti trebuie musci, ci cura&.

Cine ce vede4?

Cinci niveluri stabile de procesare ale creierului. /ceasta este tocmai ce ati facut pentru a-vedea fiecare din aceste litere. 2u este vorba doar de faptul ca ocii au trimis catre -voi
http://3.bp.blogspot.com/-eydeg6hI7qM/TuX9rr_1h5I/AAAAAAAADY0/AUXRy3vWe1Q/s1600/-folder2_221465701.jpg


13/19

niste imagini continnd fiecare litera. Creierul vostru a procesat informatiile vizuale trimisecatre el de oci pentru a construi aceste litere. (ealizeaza acest lucru spargnd, reducndimpulsurile care a&ung la el la forme de baza, la culori si tipare de baza. /poi, ncepe actiuneade potrivire a tiparelor cu amintirile despre lucruri similare stocate de&a, asociind acestea cuemotiile si nsemnatatea evenimentelor, legndu0le pe toate la un loc ntr0o singura fotografie

ce integreaza totul si pe care o trimite lobului frontal de ;< de ori pe secunda. /sa este. 2oinici macar nu vedem n mod continuu, ci este un fel de film alcatuit din fotograme ce sederuleaza fulgerator, dar si cu intermitente./ceasta nseamna ca tot ceea ce vedeti este pictat de creierul vostru. +l picteaza fiecare frunzaa fiecarui copac pe care l vedeti. icteaza conectndu0se cu amintirile sau retelele neuronalece contin informatii despre frunza, culoare, marime, forma, punnd toate acestea cumva la unloc. are foarte scandalos si contrar felului n care ne nvrtim prin lume. Cum au a&unsneurofiziologii la aceasta scema?Dovada ca, de fapt, nu ocii percep, ci creierul, este demonstrata si la un nivel mai putindramatic= locul unde nervul optic trece prin globul ocular nspre creier, nu are receptorivizuali. rin urmare, ne0am astepta ca, daca ncidem un oci, sa vedem un punct negru n

centru. Dar nu se ntmpla asa. !i aceasta pentru ca nu ociul picteaza tabloul, ci creierul.

Mai multe informatii...

>amenii de stiinta au descoperit ca daca masoara din punct de vedere electric ceea ce iese dincreierul unei persoane )folosind (M2 sau scannere +, de e'emplu* atunci cnd priveste unobiect si apoi cnd doar si imagineaza acel obiect, n ambele cazuri sunt active aceleasi zoneale creierului. Rnciderea ocilor si vizualizarea obiectului, produce aceleasi tipare alecreierului ca si privirea acelui obiect.Creierul nu numai ca nu distinge ntre ceea ce vede n mediul ncon&urator si ceea ce0siimagineaza, dar se pare ca nu stie nici diferenta dintre actiunea n sine facuta si actiuneavizualizata. /cest fapt a fost descoperit pentru prima data n anii @A


14/19

- Creierul trebuie sa vada si sa sorteze o cantitate enorma de informatii care esteinimaginabila pentru noi. (ealizeaza aceasta inibnd alte lucruri, prin oprirea anumitorraspunsuri si a anumitor informatii neuronale de a a&unge n constiinta noastra. !i, facndastfel, noi ignoram ciar scaunul pe care stam. /ceasta este scoaterea din monitor a

cunoscutului. /poi se elimina necunoscutul...Daca vedem ceva ce creierul nu poate identifica, ne agatam de ceva similar. )2u este oveverita... dar e ceva similar cu ea* Daca nu gasim nimic apropiat sau daca e ceva ce stim canu este real, dam la o parte spunnd probabil ca mi0am imaginat doar.

/sa ca, de fapt, noi nu percepem realitatea, noi vedem imaginea realitatii pe care creierulnostru a construit0o pe baza imputurilor senzoriale si a nenumaratelor asocieri e'trase dinvasta retea neuronala a creierului. -Depinde de e'perientele pe care le0ati avut si felul n care

procesati informatia, ceea ce creeaza, cu adevarat, lumea voastra vizuala... na la urma,creierul este ceea ce percepe realitatea si ceea ce creeaza reprezentarea noastra despre lume,afirma dr. 2e%berg.

+motii si erceptii

Cercetarile doctoritei ert la 9nstitutele 2ationale de !anatate )2ational 9nstitutes of ealt*sugereaza ca nu numai ceea ce credem este real, dar si felul n care simtim despre ceea cesimturile noastre percep, ceea ce determina daca si felul n care vom percepe. +a spune=-+motiile noastre decid ce merita atentia noastra... Decizia despre ce devine gnd ivit dinconstiinta si ce ramne un gnd nedigerat, un tipar ramas ngropat adnc n corp, este mediatade receptori.Dupa cum spune Boe Dispenza= -+motiile sunt menite sa stimuleze cimic ceva n memoria

pe termen lung. De aceea le avem. +motiile noastre sunt legateEconectate la un nivel inferioral procesarii vizuale, undeva n apropierea primului pas. /cest lucru are un sens din punct devedere al evolutionismului. Daca mergnd pe poteca apare n fata ta un tigru, vei procesaaceasta imagine si vei ncepe sa fugi nainte de a ntelege de ce.;


15/19

aradigma si perceptie

Deci, daca ne construim realitatea din de&a e'istenta magazie de amintiri, emotii si asocieri,cum am putea percepe ceva nou vreodata?

Ceia este o noua cunoastere. Fargind paradigma, modelul nostru despre ceea ce este real siposibil, adaugam noi optiuni listei pe care o pastreaza creierul nostru. Gineti cont ca acea listanu este dect o descriere a realitatii care se bazeaza pe e'perienta personala5 nu este realitateansasi. > noua cunoastere ne poate descide mintea catre noi tipuri si noi nivele de perceptiesi e'perienta.+ste importanta o informatie noua, dar o cunoastere completa implica att ntelegerea, ct sie'perienta. Daca vrei ca cineva sa stie cum este sa mannce o piersica, poti sa0i dai informatiidespre asta 3 -este zemoasa si dulce si moale... 3 dar nu va stii niciodata, cu adevarat, pnacnd nu va musca din acea piersica. /sa ca, pentru a ne largi paradigma si a ne descide catreo viata mai buna, ne trebuie si e'periente noi.+ste De e'emplu, cnd a fost ultima oara cnd ati facut ceva att de inimaginabil nct,

ramnnd cu gura cascata, sa spuneti= -nu pot sa cred ca am facut asta4?+ste Rn Calatorie catre 9'tlan, Carlos Castaneda aminteste una din lectiile lui Don Buan= a te

pndi pe tine nsuti. Cu alte cuvinte, a0ti nvata propriile obiceiuri ca si cnd ai studia pealtcineva, astfel nct sa te poti surprinde atunci cnd faci ceva ce este un obicei si sa scimbi,facnd ceva complet nou. Dar ne ntoarcem la vecile ntrebari= daca percepi numai ceea cestii, cum vei putea percepe vreodata ceva nou? Daca te creezi pe tine, cum vei putea creea unnou tine?>data ce s0a nteles ca noi putem e'perimenta viata n limitele cunoscutului, a ceea cecunoastem de&a, devine evident ca, daca ne dorim o viata mai bogata, daca dorim mai multeoportunitati de dezvoltare, realizare si fericire, atunci avem nevoie sa facem o miscare

puternica n noi nsine, punndu0ne mari ntrebari, e'perimentnd noi emotii si adunnd maimulte informatiiEdate n retelele noastre neuronale.

2oi ne cream lumea

Concluzia, cel putin att ct a putut stiinta sa realizeze pna acum, este urmatoarea= 2oi creamlumea pe care o percepem. Cnd descid ocii si privesc n &ur, nu vad -lumea, ci lumea pecare ecipamentul uman senzorial este capabil s0o vada, lumea pe care sistemul meu decredinte mi permite s0o vad si lumea pe care emotiile mele vor sau nu s0o vada.Cu toate ca respingem aceasta notiune si vrem sa credem ca e'ista o -lume reala pe care o

putem percepe cu totii si asupra careia sa cadem de acord, de fapt, deseori oamenii 3 si poate

ca ntotdeauna 3 au o perceptie cu totul diferita a acelorasi lucruri. De e'emplu, cnd estedescrisa o crima de catre mai multi martori )ca n filmul &aponez (asomon*, versiuniledespre -ce anume s0a ntmplat de fapt difera mult 3 nu numai n ceea ce priveste detaliile,dar ciar si n privinta nfatisarii )cum ar fi culoarea parului, naltimea, mbracamintea* att avictimei, ct si a criminalului. 1iecare martor crede ca el sau ea detine povestea adevarata, darceea ce detin cu adevarat este propria lor perceptie despre ceea ce s0a ntmplat.

2oi ne cream lumea mereu n miliarde de feluri. Din punct de vedere stiintific, vederea siperceptia sunt cele mai evidente si demonstrabile modalitati prin care facem astfel. Mareantrebare este= totul se opreste aici? +ste aceasta limita pna la care afectam lumea pe care ovedem?

7n pas mai departeCa nu cumva sa credeti ca stiinta a a&uns la capitolul descurcarii itelor misterului vederii, ai


16/19

sa ne aruncam mai &os n stiti0voi0care0gaura )rabbit ole*.$arl ribram a revolutionat felul n care gndesc oamenii despre creier prin afirmatia caacesta este esentialmente olografic. $arl ribram a afirmat ca procesarile sunt raspndite ntot creierul si ca, ntocmai ca o olograma, fiecare parte contine ntregul. /cest lucru a fostsuficient de ciudat n sine, dar apoi $arl ribram a aplicat acest model felului n care

percepem. +l a spus ca universul este, n esenta, olografic si ca singurul motiv pentru carenoi simtim ca suntem -n realitate, n loc sa -percepem doar realitatea, este faptul ca acestcreier se conecteaza olografic cu acel -acolo, afara )caz n care timpul si spatiul dispar 0 defapt, este o alterare a frecventei si a relatiilor de faza* si astfel perceptia noastra nu este doar

procesata n creier, ci mutndu0se n afara creierului, interactioneaza cu -acolo, afara)spatiulcosmic*.De aceea, indiferent de ct de buna este realitatea virtuala, nu va va convinge niciodata casunteti -n acea realitate.Dar daca realitatea este olografica, este posibil sa o percepem direct? !imturile noastre suntlimitate5 sunt ca formele de taiat biscuiti presnd realitatea. Cu toate acestea, ntlnime'ploratori n constiinta relatnd ca este posibil sa e'perimentam lumea complet, direct,

ntregul univers si o boaba de nisip, totul deodata. !i din acel punct de vedere, totul 3 tot ceeace percepem prin simturile noastre 3 este maKa, iluzie. Deci, nu este vorba dect de punctul devedere, de perspectiva.

Dorinta si pasiunea 0 prieteni sau dusmani?Dorinta si pasiunea alimenteaza evolutia si scimbarea. Dr. Dispenza spune= -trebuie sa aidisponibilitatea si pasiunea de a iesi din propriile limite de confort. Cu siguranta, aceastascena din viata lui 9isus e una de pasiune= -!i, facndu0!i un bici din streanguri, i0a scos petoti afara din templu, si oile si boii, si scimbatorilor le0a varsat banii si le0a rasturnatmesele.)9oan =I*.Cnd analizam o dorinta data, e important sa facem doua lucruri= sa nu &udecam si sa fimsinceri cu privire la adevaratul obiect al dorintei. entru a e'amina cu claritate o dorinta, oricetendinta de a &udeca trebuie sa dispara, deoarece nu reprezinta altceva dect o eticetare arespectivei dorinte ca fiind rea, fapt ce o trimite n mecanismul respingerii. Dorinta apare.Cineva ti ia fata pe autostrada, pentru un moment dorinta ta este sa ai un tun cu laser cua&utorul caruia sa0l spulberi de pe drum. Daca te simti groaznic si rusinat, atunci ai toatesansele ca motivul mniei tale sa nu fie niciodata descoperit.Ct priveste adevaratul motiv al dorintei, iata un e'emplu= cineva candideaza pentru o functie

publica dorindu0si puterea. Dar, foarte adesea, oamenii ncep sa se simta vinovati cu privire laadevaratul motiv al dorintei lor si intra ntr0un dans al declaratiilor n care afirma ca doresc sa0i a&ute pe cetateni 0 cnd ei, de fapt, vor sa e'perimenteze sentimentul puterii. !i cine poate

spune ca pentru ei acest lucru nu reprezinta un pas nainte pe scara evolutiei? !au vor afirmapoate ca0si doresc puterea pentru a contrabalansa un sentiment adnc de insecurirtate si lipsa avalorii. Rn acest caz, obtinerea puterii nu le va aduce niciun beneficiu.+'ista si un motiv foarte pragmatic pentru care e imperativ sa a&ungem la radacina dorintei.Manifestarea4 /sa cum a mentionat #ill iller, va doriti o concentrare a mintii asupra unuisingur punct. Daca adevarata dorinta este dublata de una corecta din punct de vedere politicsau o dorinta are o alta la baza sa, nseamna ca sunt activate doua retele neurale. 9ar odataa&unsi n acest punct, e vorba de o diviziune ce nu poate fi rezolvata prin intentie. Dar, naintede aceasta, se pune marea ntrebare= oare ce dorinta din alaiul nesfrsit )sau care, cel putin,

pare astfel* va trebui sa fie activata?


17/19

/legerea

Cineva este n fata unei alegeri. Dar oare cine alege de fapt? Din ratiuni de simplitate, sazicem ca e vorba de una din doua entitati. 7na e personalitatea, iar cealalta sineletranscedental. /cest mod de organizare al celor doua aspecte ale noastre ne duce napoi lasepararea egoEDumnezeu, materieEspirit. !tim ca daca personalitatea e cea care face alegerea,aceasta va proveni din retelele neurale pree'istente, nsemnnd e'periente si emotii trecute, casi dependentele fata de acestea. Rntr0un asemenea caz, pe butonul declansare am putea lipieticeta repetitie. !i mai adesea, aceasta alegere provine dintr0o decizie inconstienta, asa cumse ntmpla cu animalele de laborator care continua sa apese pe prgia peptidelor./devaratul buton declansator provine din zona spirituala. Rn acest caz, alegerea nu estemotivata de trecut, ci de transformarea necunoscutului n cunoscut 0 adica de evolutie. /vndn vedere acestea, apare o ntrebare interesanta 3 cum putem sti, n fata unei dorinte trezite,daca aceasta este bazata pe ego sau pe suflet? Mai cu seama daca luam n considerare faptul

ca dorintele provenite din zona spirituala sunt putin mai ciudate, mai stranii n comparatie curutina noastra cotidiana.+'ista unele e'emple importante ale acestui fapt n istoriile studentilor si nvatatorilorspirituali. Rn multe relatii de acest tip, nvatatorul este vocea naturii spirituale adormite astudentului. 9deea fundamentala a acestui fapt este ca daca ar lucra singur, studentului i0ar luamii de ani pna sa0si auda propria voce interioara, asa ca i0o comunica nvatatorul. Rn modobisnuit, noi credem ca razboiul este rau, nu0i asa? Dar n e'emplul lui $risna, el conducecarul de razboi al lui /r&una, spunndu0i ca sarcina lui spirituala este sa mearga si sa lupte.7n alt e'emplu este o poveste buddista despre Marpa si Milarepa, care construiesc o uriasacasa de piatra. Dupa ce o finalizeaza, Marpa i cere lui Milarepa sa puna fiecare piatra napoide unde a luat0o, deconstruind ntreaga casa. /cest lucru suna nebunesc, dar nici pe departe

att de mult ca faptul ca au repetat acest dans de nca patru ori.Don Buan l0a pus pe studentul sau Carlos Castaneda, astazi un autor celebru, sa mannce lacina amburgeri timp de luni de zile. >are Don Buan credea n iluminarea prin amburgeri sicartofi pra&iti? Dupa cteva luni, o femeie tnara si frumoasa a intrat cautndu0l pe Carlos./cesta a ramas tacut pna cnd o limuzina eleganta a oprit. 1emeia a spus= -+ Carlos,moment n care Carlos a realizat ca, de fapt, cauta faima, iar n acea clipa si0a ntelesadevarata natura.1oarte adesea, vocile provenite din partea transcedentala conduc la o transformare pe carenimeni n0ar fi crezut0o posibila. 9ata de ce este att de important sa nu &udecam dorintele, ci sale e'aminam atent nainte de a alege. !i, n plus, mai e si alegerea.9ata ce ne spune Dr. ert= -Fiberul arbitru se gaseste n corte'ul nostru frontal, iar noi ne

putem antrena sa facem alegeri mai inteligente si sa fim constienti de alegerile pe care lefacem. +i bine, eu cred ca acest lucru reclama e'ercitiu, diferite feluri de e'ercitii. utem
http://3.bp.blogspot.com/-OJRbr2b8dOI/TuX9k58sKKI/AAAAAAAADYc/tEozYDNnpYk/s1600/560.jpg


18/19

merge la sala pentru a ne ntari bicepsii sau ne putem antrena corte'ul frontal recurgnd laKoga, meditatie si alte practici./sadar, cine alege? Desigur, noi o facem, dar a&ungem din nou ntr0un punct n care nentoarcem la ntrebarea= cine sunt eu? Ce aspect al nostru alege )personalitateEego sau spiritultranscedental*? Din punct de vedere neurologic, se pare ca ntrebarea poate fi reformulata

astfel= oare alegerea provine dintr0o retea neurala e'istenta sau din corte'ul frontal? rofitamde avanta&ul oferit de caracterul cuantic aleatoriu, ce ne permite sa alegem ceva nou, sausuntem un dispozitiv mecanic, ce actioneaza ntotdeauna pe baza unor conditii pree'istente)veci*?!i ne ntoarcem nca o data la ntrebarea= n ce lume traim? Rntr0un univers viu, organic siinterconectat sau ntr0unul divizat si imobil?

2oi alegem.

9ntentia9ar de cealalta parte a alegerii e actiunea4 Cnd dr. iller si0a desfasurat cercetarea cu privirela capacitatea intentiei de a influenta sistemele fizice, el a folosit -patru meditatori foarte bine

calificati. Dupa cum sugereaza dr. ert, aceasta abilitate de a mnui intentia este un talent cepoate fi dezvoltat. Dr. iller adauga cu privire la abilitatea de a focaliza intentia= -/cesta emotivul pentru care unele nvataturi oculte straveci nvatau oamenii sa se concentreze asupraunei flacari. Rn acest fel nveti sa ti aduci atentia pe un canal foarte ngust, astfel nctdensitatea energetica devine mai mare.Rn acest punct vorbim tot despre crearea realitatii. Dar acum este vorba de motivul pentru carecream ceea ce suntem, de nivelurile de la care cream si de modul n care facem aceste creatiimai constiente si mai puternice. !e pare ca e'traordinarul nostru creier este conectat cu lobulfrontal tocmai n acest scop. Dr. Dispenza spune=

-Ceea ce ne diferentiaza de toate celelalte specii este raportul lobului frontal cu restulcreierului. Fobul frontal e o zona a creierului responsabila de intentia ferma, luarea deciziilor,reglarea comportamentului si inspiratie. !i, pe masura ce dezvoltam aceasta abilitate ca fiinteumane, vom lua alte decizii care, de fapt, ne vor influenta potentialul si evolutia.> decizie care i0ar lua unui cine n mod literal mii de ani, poate fi rezolvata de fiinta umanan numai cteva momente, datorita dimensiunilor mai mari ale lobului frontal.

/m vorbit asadar despre motivul pentru care dorinta e necesara si nu ntotdeauna -rea. !iiata de ce= pentru a aduce n realitate sanatatea, bogatia si fericirea trebuie sa luam decizii si sane aliniem la ele prin intentie. 9ar daca nca simtiti o legatura imperfecta cu aceste lucruri,Fed%it ne e'plica mai departe= -!i de ce nu pot atinge aceste lucruri? Rn esenta, din cauza

lipsei concentrarii. 2u putem sta concentrati, mintea umbla ncolo si0ncoace, iar noi suntemprea puternic racordati la vibratiile planului material. /ici e aici. entru ca intentia safunctioneze cu adevarat, ea trebuie sa fie focalizata 0 dar lumea n care traim ne solicita

permanent atentia. !e celtuiesc miliarde de dolari pentru a atrage atentia oamenilor. )9artermenul operativ este celtuiesc*. + o dilema reala, observa dr. Dispenza, ca -ma&oritateaoamenilor se opresc deoarece cauta rezultatele dupa un efort foarte mic, iar cnd nu le vadrenunta imediat la respectiva posibilitate. otusi, potentialul e'ista si dupa momentul n careei se opresc. !untem foarte lenesi ca fiinte umane. raim ntr0o lume conventionala si daca nu

primim imediat e'act ceea ce dorim, devenim nerabdatori.Dar, desigur, nu putem arunca vina pentru lipsa noastra de concentrare asupra lumii. /ceasta eo mentalitate de victima. Mai degraba, pentru a obtine o intentie buna, trebuie sa ne dorim

acest lucru si sa luam deciziile necesare dezvoltarii ei. + vorba, de fapt, despre o reactie nlant cu rezultate e'traordinare.


19/19

Rn capitolul dedicat creierului cuantic am vorbit despre efectul Neno 0 ce presupune carealitatea este influentata atunci cnd cineva se concentreaza continuu asupra aceleiasi intentiidirectionate spre lumea cuantica. entru a0l cita din nou pe enrK !tapp, -Rn virtutea legilorcuantice ale miscarii, o intentie puternica manifestata printr0o mare rapiditate a actelorintentionale similare va tinde sa mentina modelul asociat al actiunii. /sadar, nu e suficient sa

avem o intentie si sa mergem la cinema, caci ceea ce numim magic se poate ntmpla numaiprintr0o dorinta si o focalizare repetate.L!ursa= %%%.divin.ro

Ce Naiba Ştim Noi, De Fapt

Documents

Transcript of Ce Naiba Ştim Noi, De Fapt