Ce Și Cum Cumpără Copiii

8/18/2019 Ce Și Cum Cumpără Copiii

1/54

Cuprins

Introducere ...................................................................................................................... 2

Capitolul 1. Consumatorul copil ..................................................................................... 3

1.1 Psihologia copiilor ................................................................................................ 3

1.1.1 Primul an de viață al copilului ....................................................................... 4

1.1.2 Antepreșcolarul (1- 3 ani) .............................................................................. 6

1.1.3 Preșcolarul (3- 10 ani) .................................................................................... 8

1.1.4 Preadolescența și adolescența ........................................................................ 9

1.2 Cum cumpără copiii ............................................................................................ 10

1.3 Ce cumpără copiii ............................................................................................... 12

1.3.1 Formula succesului ....................................................................................... 13

1.3.2 Nevoile și dorințele copilului ....................................................................... 14

1.3.3 Ce este și ce nu este bun pentru copii .......................................................... 15

1.4 Copiii și publicitatea ........................................................................................... 18

1.5 Aspecte care influențează comportamentul de consum ...................................... 20

Capitolul 2. Copiii și jocurile video ............................................................................. 25

2.1 Jocurile video ...................................................................................................... 25

2.1.1 Apariția jocurilor video ................................................................................ 26

2.1.2 Jocurile video și copiii ................................................................................. 27

2.1.3 Butonul de „play game” ............................................................................... 30

2.1.4 Efectele negative ale jocurilor video asupra copiilor ................................... 33

2.1.5 Concurența ................................................................................................... 34

2.2 Analiza SWOT a jocurilor video ........................................................................ 35

2.3 Propunere de cercetare ........................................................................................ 36

Capitolul 3. Cercetarea efectivă ................................................................................... 38

3.1 Problema de cercetare ......................................................................................... 38

3.2 Obiectivele cercetării .......................................................................................... 38


2/54

1

3.3 Metodologia de cercetare .................................................................................... 39

3.3.1 Planul structurat al observării ....................................................................... 39

3.3.2 Instrumentul de cercetare ............................................................................. 40

3.3.3 Limite ale cercetării ...................................................................................... 40

3.4 Rezultatele cercetării ........................................................................................... 41

Interpretarea rezultatelor ....................................................................................... 44

Concluziile cercetării ............................................................................................ 46

Concluzii generale. Utilitatea studiului ........................................................................ 47

Bibliografie ................................................................................................................... 50

Anexe ............................................................................................................................ 52


3/54

2

Introducere

Copiii, sunt o minunăție, niște ființe atât de gingașe și nevinovate, care au nevoie de

atenția noastră, și de produse create special pentru nevoile și dorințele lo r. Astfel, noi, trebuie

să ne interesăm de fiecare etapă din viața lor, și să pregătim pentru ei ceea ce au nevoie încă din

primul an de viață, și ulterior să identificăm care este influența exercitată asupra cumpărăturilor

efectuate de către părinți.

În lucrarea „Cum și ce cumpără copiii” vor fi prezentate informații despre psihologia

copiilor, informații care vor ajuta la înțelegerea cât mai corectă și rapidă a modului în care

evoluează copilul, din punct de vedere psihologic și sociologic. Astfel, în prima parte a lucrării

vor fi prezentate noțiuni teoretice care ne vor ajuta să înțelegem mai bine comportamentul

copiilor , să identificăm nevoile acestora, așteptările de la cei din jur, și să înțelegem cum

influențează copiii cumpărăturile și ce preferă copiii să cumpere atunci când merg cu părinții la

cumpărături sau când primesc bani de buzunar.

De altfel, conform studiilor realizate despre copii vom afla numeroase informații

interesante obținute de cercetători cu privire la comportamentul de cumpărare al acestora și

factorii care stau la baza alegerii produsului final.

În a doua parte a lucrării vom afla informații despre interesul pe care copiii îl au față de

jocurile video, cum au apărut jocurile video pe piață, care este părerea copiilor despre jocuri,

care este părerea părinților, și în ce sens evoluează această industrie pe piață.

De altfel, vom afla informații interesante despre primele jocuri care au apărut și cum

anumite jocuri de acum 20 de ani continuă să fie populare și în prezent în rândul copiilor și nunumai.

În a treia parte a lucrării voi realiza o cercetare calitativă, prin metoda observării, prin

intermediul căreia voi putea analiza comportamentul copiilor din incinta unei săli de jocuri

video. Astfel, voi putea observa cum se manifestă copiii atunci când se joacă, cât timp petrec

în sala de jocuri și cât de importante sunt jocurile video în comparație cu alte activități și nevoi.


4/54

3

Capitolul 1. Consumatorul copil

În conformitate cu un studiu1, copiii au ajuns să fie considerați ca făcând parte dintr-un

grup foarte important de consumatori cu capacitatea de a influența decizia de cumpărare în

familie.

Copiii din noua generație sunt văzuți ca o piață primară pentru marile companii deoarece

ei se dezvoltă mai rapid, sunt mai legați, mai direcți și mai informați în legătură cu ceea ce se

întamplă în jurul lor, au putere personală, mai mulți bani, influență și sunt mult mai atenți în

comparație cu cei din generațiile anterioare. De altfel, și părinții din ziua de astăzi oferă o mai

mare atenție copiilor, luând în considerare opiniile și deciziile lor. Aceste schimbări au condus

la o mai bună comunicare între copii și părinți, și la posibilitatea copiilor de a influența deciziile

de cumpărare în familie.

Un domeniu principal în care copiii au susținut că au obținut ceea ce și-au dorit de la

părinți, a fost în cazul alegerii produselor alimentare, în special a produselor dulci. Mâncarea

joacă un rol important în rutina și viața familială de aceea, părinții doresc să se asigure că cei

mici consumă mâncarea dorită, dar în aceeași măsură, să fie o mâncare care să nu le dăuneze

sănătății.

1.1 Psihologia copiilor

Pentru a ști cum și ce cumpără copiii trebuie în primul rând să-i cunoaștem și să le

înțelegem comportamentul, pentru a identifica corect ceea ce ei își doresc și ce așteptări au dela cei din jur.

În principiu, este foarte important să știm cum se comportă copiii începând cu primul

an de viață. Tinca Crețu ne pune la dispoziție în cartea sa2, în urma analizelor efectuate asupra

copiilor , rezultatele obținute și numeroase informații folositoare și interesante.

1 http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945, Emerald Insight, Children's influence on and participation in the family decision process during food buying, Kumpel M., 2007, pp. 197- 207

2 Crețu T., Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 79- 312

http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945


5/54

4

Astfel, în continuare, vom observa cum evoluează copilul începând cu primul an de

viață.

1.1.1 Primul an de viață al copilului

După cum susține autoarea Tinca Crețu în cartea sa, dezvoltarea psihică a copilului în

primul an de viață cuprinde următoarele transformări:

- adaptarea biologică la noul mediu și

perfecționarea funcțiilor biologice;

- are loc dezvoltarea sensibilității și a

capacității de analizare;

- dezvoltarea percepțiilor ;

- începutul achiziționării limbajului;

- evoluția inteligenției senzoriomotorii;

Fig. nr. 1- Copilul în primul

an de viață

Dezvoltarea psihică a copilului în primul an de viață se află într -o strânsă legătură cu

mediul social, în cazul acesta fiind vorba de familie.

În ceea ce privește dezvoltarea creierului, acesta se dzvoltă în funcție de conexiunea

neuronilor, acesta fiind dezvoltat astfel: la naștere creierul reprezintă 25% din creierul adultului,

la 3 luni, reprezintă 40%, la 6 luni reprezintă 50%, creierul având capacitatea de a ajunge la

greutatea creierului adult, la vârsta de 10 ani.

La vârsta de 5 luni își fac apariția următoarele stări: supărare,tristețe, frică și anxietate,nervozitate, agresivitate, gelozie, etc.

Starea de su părare apare atunci când copilul vede ceva ce- i place și nu i se oferă, începe

să plângă sau este agitat, această manifestare poate avea loc și atunci când unele jucării scot

sunete neobișnuite.

În ceea ce privește dezvoltarea sensibilității și apariția percepțiilor, în primul an de viață

are loc dezoltarea capacităților senzoriale și perceptive. Încă din prima etapă a vieții simțul

gustativ (începe să dezvolte reacții de plăcere dar și de respingere) și olfactiv este destul de


6/54

5

dezvoltat. În ceea ce privește simțul tactil, copilul începe să reacționeze la frig sau căldură. Din

punct de vedere al sensibilității kinestezice, s-a identificat că până la 4 luni, se reechilibrează

zona motorie din cortex și se produc coordonări cu ceilalți analizatori. Astfel, copilul începe

să întoarcă capul după lucruri aflate în mișcare sau care îi atrag atenția. De altfel, începe să

dezvolte interes față de anumite obiecte, apucând-le cu mânuța și identificându-le forma,

mărimea, și încep să aibă capacitatea de a evalua poziția obiectului față de propriul corp.

De exemplu, J. Piaget ne vorbește despre o constantă a formelor dobândite în jurul a 7-

8 luni, dar numai dacă obiectul se află la o distanță acceptabilă față de copil, de exemplu, copilul

întinde mâna spre biberonul din fața lui, dacă biberonul are tetina, copilul este foarte fericit,

însă dacă tetina lipsește, acesta începe să plângă. La vârsta de 9 luni, copilul poate recunoaște

biberonul chiar dacă se află în poziții diferite.

În ceea ce privește cromatica, copilul la această vârstă are preferințe pentru următoarele

culori: roșu, galben, albastru și verde.

Pentru a cunoaște cât mai bine copilul care se află în primul an din viață, Florinda Golu,

ne-a prezentat în cartea sa3, o perspectivă de ansamblu a acestuia. Astfel, în tabelul 1.1 putem

observa care sunt competențele și cum se desfășoară un copil în primul an de viață.

Tabel nr.1.1- Competențele copilului în primul an de viață

Vârsta

(în luni)Percepțiilecopilului

Comportamentul

Motor

Limbajul Cognițiile Alte

comporta-

mente

4 luni Urmărește cu

privirea obiectele,

percepe culorile,

discriminează

formele,

reacționează la

sunete;

Își susține capul și

spatele, apucă

obiecte;

Imită

sunetele din

jur și

gângurește;

Își amintește

obiecte și

sunete;

Participă la

jocuri de

interacțiuni

simple cu

adultul, îșiexaminează

degetele și

mâinile;

8 luni Percepția vizuală

este coordonată;

Manipulează

obiectele, stă așezat

fără sprijin, se

Imita silabe

ce implică

repetiții, de

Diferențiază o

figură familiară

de una

Participă la

jocuri mai

complexe;

3 Golu F., Psihologia dezvoltării umane, Editura Univesitară, București, 2010 , p. 81


7/54

6

ridică în picioare

cu ajutorul

suportului;

exemplu

ma-ma, ta-

ta;

nefamiliară,

prezintă frică

față de

persoanele

necunoscute,

caută și găsește

obiecte ascunse;

12 luni Începe să se

deplaseze fără

suport și începe să

se hrănească fără

ajutor;

Înțelege și

folosește

câteva

cuvinte;

Începe să se

joace cu diverse

obiecte, și

începe să se

diferențiază pe

sine de ceilalți;

Manipulează

în mod direct

mediul;

1.1.2 Antepreșcolarul (1- 3 ani)

La copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani, putem observa următoarele aspecte:

- apariția reprezentărilor și a activităților

mentale;

- insușirea limbajului;

- apariția conștiinței de sine;

- la această vârstă copilul manipulează

obiectele, ceea ce conduce la finețea analizei

și sintezei senzoriale;

Fig. nr. 2- Antepreșcolarul

- prezintă interes față de desenele simple din cărțile dedicate lui, fiind curios de fiecare

dată în legătură cu semnificația desenelor;

- preferințe deosebite față de culorile vii și luminoase;

- copiii la această vârstă prezintă interes față de melodiile ritmice, și le place să cânte;

- imită comportamentul părinților;

- reține aspectele concrete, care se repetă și care au legătură cu dorințele lor;

-

recunoaște imagini și desene animate;


8/54

7

- tot ceea ce îl încojoară poartă un nume, și curiozitatea îl însoțește peste tot, întrebând de

fiecare dată „Asta ce este? ”.

Viața afectivă a copiilor cu vârsta cuprinsă între 1- 3 ani tinde să limiteze evoluția

celorlalte laturi ale psihicului infantil, în sensul că dorințele, satisfacțiile, bucuriile conduc

mișcările, percepțiile, comunicările și căutările antepreșcolarilor.

De altfel, emoțiile antepreșcolarului sunt instabile și capricioase, acesta putând trece

foarte ușor de la plâns la râs și de la râs la plâns atunci când nu primește de exemplu jucăria sau

prăjitura dorită.

În ceea ce privește modul de petrecere a timpului, antepreșcolarul acordă cam 90% din

timpul său jocului . Toate obiectele din jurul său le folosește pentru a se juca. De altfel, copilul

la această vârstă preferă să se joace singur sau cu un adult de la care are ce învăța, decât să se

joace cu alți copii de aceeași vârstă.

Ca să înțelegem mai bine antepreșcolarul, în tabelul 1.2, putem observa trăsăturile sale.

Tabel nr. 1.2- Aspecte ce țin de dezvoltarea antepreșcolarului4

Dezvoltarea

fizică

Dezvoltarea

cognitivă

Dezvoltarea

socială

Dezvoltarea

emoțională

Dezvoltarea

limbajului

Crește repede îngreutate și în

înălțime

Viziunea asupra

mediului

înconjurător este

egocentrică;

Zâmbetul își faceapariția din ce în ce

mai des;

Copilul face multe

achiziții pe plan

emoțional;

Cuvintele sunt

pronunțate

corect;

Dezvoltarea

sistemului

nervos rapidă

Memoria este în

creștere;

Se stabilesc

interacțiuni

reciproce;

Se dezvoltă

vocabularul;

Dezvoltarea

motorie se

desfășoară

stadial;

Începe să procesezeinformații;

Se dezvoltăatașamentul;

4 Golu F., op. cit., p. 106


9/54

8

1.1.3 Preșcolarul (3- 10 ani)

Această perioadă mai poartă și denumirea de „vârsta de aur a copilăriei ”, la această

vârstă copii încep să se dezvolte din ce în ce mai mult atât din punct de vedere psihic, cât și

fizic.

La preșcolari, putem observa următoarele aspecte:

- dezvoltarea motorie și senzorială;

- începe să se autoservească și să manevreze

obiecte ;

- dezvoltarea pe plan psihic conduce la

capacitatea de anticipare și organizare;

Fig. nr. 3- Preșcolarul

- începe să fie din ce în ce mai curios în ceea ce privește lumea înconjurătoare;

- formarea unor cunoștințe primare care sporesc capacitatea copilului de a se adapta la

mediul social;

- dezvoltă interes pentru jocuri, le place să se joace împreună cu ceilalți copii;

- din punct de vedere social, este influențat de cei din jurul său, în special de cop iii care

fac parte din grupul său de joacă;

-

dezvoltă interes pentru învățare;

- este însoțit de întrebarea „ De ce?”

- percepțiile sunt stimulate și susținute de curiozitate;

- explorarea perceptivă este facilitată de transferurile mai ușoare de la tact și auz la văz,

așadar, daca copilul doar vede un produs, începe să se axeze pe calitățile produsului;

- percepția copilului, care face parte din acest segment de vârstă, poate fi influențată de

educatoare și de părinți;

-

pâna la vârsta de 5 ani pot identifica bine următoarele culori fundamentale: roșu,galben, verde, albastru, maro, ulterior ajungând să identifice și culorile care nu sunt

utilizate prea des precum: violet și i ndgo .

În ceea ce privesc culorile, copiii identifică destul de rapid culoarea obiectelor din jurul

lor și ulterior, folosește culoarea respectivă pentru a realiza un desen.


10/54

9

După cum susține Elena Bonchiș5, dacă copilul vede în jurul lui numeroase obiecte

colorate diferit, dar asemănătoare din punct de vedere a formei, copilul va începe să

generalizeze și să detașeze culoarea de obiect.

De altfel, culoarea poate ajuta copiii să identifice lucrurile din jurul lor, de exemplu

culoarea roșie este culoarea asociată cireșelor, dacă aceasta lipsește, copiilor le va fi greu să

identifice fructul.

În ceea ce privește gândirea, copilul poate gândi ceea ce observă, dar gândirea sa în ceea

ce privește obiectul observat nu poate trece mai departe de reprezentare.

Până la vârsta de 5 ani copiii cred în tot felul de minuni, cred că există Moș Crăciu n,

Moș Nicolae, cred că există super puteri, iar personajele din desenele animate sunt înzestrate

cu forțe miraculoase. După vârsta de 5 ani, copiii încep să diferențieze ușor, ușor , lumea

basmelor de realitate, încep să adune experiență personală, ceea ce îi face să aibă îndoieli cu

privire la basme. Cu toate acestea, la această vârstă, nu renunță la gândul că Moș Crăciun există.

La vârsta de 7 ani are loc un eveniment foarte special pentru copil, acesta fiind

reprezentat de intrarea la școală. Aici copilul va învața lucruri noi, va interacționa altfel cu

colegii, începe să învețe să scrie și să citească, începe să fie mai atent la ceea ce se întâmplă în

jurul său.

La vârsta de 10 ani, vârsta la care se ajunge la apogeul copilăriei, copilul este mai

echilibrat, calm, mai sigur pe sine, și pe alegerile sale.

În ceea ce privește evoluția afectivă a copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 10 ani, aceasta

este umbrită de cea intelectuală și socială. Copilul începe să se implice din ce în ce mai mult în

diverse activități școlare cât și extrașcolare.

1.1.4 Preadolescența și adolescența

În ceea ce privește preadolescența (11- 13 ani), care este împărțită între copilărie și

adolescență după cum susțin unii psihologi6, și adolescența (14- 20 ani), din punct de vedere

psihic, preadolescenții și adolescenții prezintă următoarele trăsături:

5 Crețu T., Psihologia vârstelor, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 137 6 Crețu T., op. cit., p. 239


11/54

10

- încep să fie din ce în ce mai interesați de știri, mass-media, TV;

- interes pentru excursii, drumeții, spectacole muzicale și sportive, teatru, filme, etc.;

- prezintă interes pentru cunoașterea de sine și a celor din jur;

- crește interesul față de prieteni și apare dorința de a petrece cât mai mult timp cu ei;

- sensibilitatea tactilă și kinestezică conduce la percepția cât mai clară a calității

obiectelor;

- încep să investească afectiv în exteriorul familiei (prietenii stabile, bazate pe înțelegere

cu persoane care au aceleași preferințe, dorințe și aceeași vârstă);

- se accentuează tendințele spre autonomie și independență;

- începe să apară nevoia de a deține o anumită sumă de bani pentru noile distracții,

obligații;

- încep să dezvolte simpatii față de celebrități, îmbrăcând camera cu diverse postere;

- doresc să facă singuri cumpărături, mai ales atunci când v ine vorba de articole de

îmbrăcăminte sau încălțăminte;

După cum putem observa, preadolescența și adolescența este perioada în care copilul

continuă să învețe, se descoperă pe sine însuși, leagă prietenii, se implică emoțional, aspiră către

independență și dorește să facă cumpărături singur, fără a mai dori să fie însoțit de părinți.

1.2 Cum cumpără copiii

Conform unui studiu7 realizat de Rosemary Duff, în ceea ce privește comportamentul

de cumpărare al copiilor, acesta evoluează pe măsură ce copiii cr esc, având loc o trecere treptată

în ceea ce privește controlul și alegerea deciziilor de la mamă la copil. Astfel, a fost efectuată

o cercetare din punct de vedere al comportamentului de consum pe segmente de vârstă al

copiilor, astfel:

Copiii cu vârsta cuprinsă între 0- 4 ani

Pentru copii cu vârsta cuprinsă între 0- 4 ani, comportamentul de consum este influențat

în mare măsură de mămici. La această vârstă fragedă, copiii nu oferă importanță ambalajului

7 http://dx.doi.org/10.1108/00346659910262133, Emerald Insight, Duff R., Children’s drinks - whatchildren really think", Nutrition & Food Science, 1999, pp. 136- 139 accesat pe 15 decembrie 2015



12/54

11

sau brandului produselor, mămicile fiind cele care aleg produsele considerate a fi sănătoase

pentru copiii lor.

De altfel, pâna la vârsta de 3-4 ani, copiii sunt dornici să încerce produsele deținute de

persoanele din jurul lor, aceștia prezentând curiozitate față de ceea ce consumă ceilalți.

Copii i cu vârsta cuprinsă între 5- 7 ani

Odată cu începerea școlii, influențele exterioare intră în joc. Ei văd ceea ce consumă

colegii, și sunt tentați să încerce și ei. La această vârstă conștientizarea mărcii este încă limitată,

cu toate acestea, băieții vor evită produsele cu ambalaje special create pentru fetițe, și va oferi

greutate deciziei de cumpărare, personalitățile din sport pentru care aceștia încep să dezvolte

apreciere.

De altfel, conceptul de branduri inacceptabile, nu începe încă să apară la această vârstă.


Pe măsură ce copiii cresc și progresează în școala primară încep să rețină brandurile

preferate. Copiii la această vârstă sunt rapizi la locul de vânzare alegând produsele și ofertele

speciale din supermarket, fiind conștienți totodată de cum și-ar putea convinge mama să

cumpere ceea ce ei doresc.

Achiziționarea produselor de către copii din proprie inițiativă este încă limitată, ei fiind

frecvent însoțiți și îndrumați de către adulți.


În general, la vârsta de 11 ani, are loc o modificare mai accentuată în comportamentul

de cumpărare. Copiii la această vârstă au o mai mare libertate în mișcare, alegeri și discreție

asupra cheltuielilor. Independența își face loc. Ieșirile în oraș cu prietenii Duminica, mersul la

școală neînsoțiți de către adulți și mai mulți bani pentru pachetul de școală, conduce la

posibilitatea de a consuma produsele alimentar e dorite și de a lua propriile decizii.

Ambalajele produselor capătă greutate în alegerile copiilor, aceștia fiind capabili să

acorde o valoare bănească acestora. Brandurile joacă acum un rol important, copiii fiind dornici

să experimenteze diverse produse și deseori se întorc la brandul preferat.

În urma studierii comportamentului copiilor s-a ajuns la concluzia că produsele alese deaceștia sunt alese în funcție de următoarele criterii: gust, ambalaj și disponibilitate.


13/54

12

1.3 Ce cumpără copiii

În urma unor cercetări amănunțite asupra deciziei de cumpărare a copiilor , Dan Acuff

ne prezintă în cartea sa8

, lista activităților și produselor preferate de copii.Astfel, produsele pentru care copiii prezintă interes sunt:

Tabel nr. 1.3- Lista produselor și serviciilor care prezintă interes pentru copii

1. Jucării;

2. Jocuri video;

3. Emisiuni și animații televizate;

4. Ustensile pentru artă (pictat, desenat etc.);

5. Filme animate;

6. Îmbrăcăminte;

7. Materiale educative;

8. Jocuri educative;

9. Activități practice și de îndemânare;

10. Reclame TV;

11. Mesaje publicitare printate;

12.

Promoții;

13. Publicații- reviste, cărți, ziare;

14. Radio;

15.

Internet-ul;

16. Telefoanele;

17. Articole sportive;

18.

CD-uri audio și video;

19. Alimente:fast-food, dulciuri,

snacks-uri, băuturi;

20. Articole electronice;

21. Articole de igienă personală;

22. Rechizite școlare.

Copiii9 aleg produsul, culoarea și brand-ul , și în final achiziția este făcută de părinți.

Asupra produsului, culorii și brand-ului, copiii au o mai mare influența în decizia de cumpărare.

Conform studiilor efectuate asupra deciziei de cumpărare a copiilor și modului în care aceștia

ajung să cumpere produsul, s-a dovedit că aceste aspecte diferă în funcție de genul și vârsta

copiilor. De exemplu, fetele sunt mult mai dornice să consume fructe și legume în comparație

cu băieții.

În funcție de afirmațiile părinților, atunci când copiii îi însoțesc la cumpărături, de obicei

le spun ceea ce își doresc să le cumpere, sau aleg ei produsul dorit și îl pun în coșul de

cumpărături.

Produsele dorite de copii, în general, fiind alimentele gata preparate, dulciuri și fructe.

8 Acuff D., What kids buy and why: The pshycology of Marketing to kids, Editura The free press, New

York, 1997, p. 289 http://dx.doi.org/10.1108/17473610710780945, Emerald Insight, Children's influence on and

participation in the family decision process during food buying, Kumpel M., 2007, p. 208



14/54

13

1.3.1 Formula succesului

Ce au în comun Barbie, Garfield, Spider - Man, Star Wars, Power Rangers, Animaniacii,

Vânătorii de fantome, Mario, Mașinuțele din metal, Winnie de pluș, Mikey Mouse, LEGO,

Singur Acasă, X- Men, Pound Puppies, Bugs Bunny, bomboanele M&M, papucii Nike,

McDonald’s, KFC, Batman, Regele Leu, Hercules?

După cum susține autorul Dan Acuff în cartea sa10, aceste branduri sunt preferate de

copii.

Acestea, vin în fața copiilor cu produse create în funcție de nevoile, așteptările,

motivațiile și dorințele lor, prezentându-le în modul în care ei percep lumea, obținând astfel o

poziționare cât mai bună în mintea lor.

Brandurile enumerate sunt cele care știu cum să își valorifice produsul și cum să îl

prezinte în fața copiilor, dorind să dețină un loc cât mai bun în mintea acestora și să-i păstreze

ca și clienți pentru o perioadă lungă de timp.

Autorul Jack Trout susține în cartea11 sa, că o bună poziționare a produsului în mintea

consumatorului este unul dintre cei mai importanți pași pentru succesul unei companii pe piață.

Lucru care, desigur, se poate face, dacă cunoști cerințele consumatorilor țintă. Acest aspect este

foarte important pentru produsele unei companii, astfel încât, aceasta ar putea adapta sau

modifica produsele în funcție de cerințele și dorințele consumatorilor.

În urma realizării unui alt studiu12, s-a ajuns la concluzia că un produs care îi poate oferi

emoții pozitive consumatorului și care beneficiază de o bună poziționare în mintea acestuia,

poate rămâne pentru mult timp în capul listei produselor preferate.

După cum susține și autorul William J. McEwen13, o influență majoră asupra deciziei

de cumpărare a consumatorului țintă, o are produsul creat în funcție de visele și emoțiileacestuia. Un produs care este capabil să trezească o emoție puternică consumatorului are șansa

de a rămâne pentru mult timp în amintirea acestuia. Însă, sunt produse care pot trezi emoții sau

nu pot trezi emoții consumatorilor. De exemplu, sunt persoane care au sentimentul că sunt strâns

10 Acuff D., Op. cit., p. 1011 Trout, J., Ries, A. Poziționarea- lupta pentru un loc în mintea ta, București 2004, Editura Curier

Marketing, pp. 203- 205

12 http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247, Emerald Insight, Branding and the art of travel, 2011, p. 26, accesat 20 Noiembrie 2015

13 McEwen, W.J., Forța brandului, Editura ALLFA, București, 2008, pp.85-87

http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247http://dx.doi.org/10.1108/02580541111171247


15/54

14

legate emoțional de un anumit parfum, care are un miros ce îi conduce către amintiri plăcute

sau o persoană dragă, și sunt persoane care nu au nicio emoție față de alte produse.

De exemplu, bomboanele M&M’s prin

dimensiunea și designul lor unic captează atenția copiilor

oferindu-le o gustare del icio asă și colorată, ceea ce le

oferă o bună poziționare în mintea acestora.

Fig. nr. 4- Bomboane M&M

Un alt exemplu este cel al cerealelor Trix, care de asemenea se bucură de un real succes.

Copiii preferă să consume aceste cereale deoarece au un gust bun, dulce și colorat și vin

înaintea copiilor cu un personaj haios – Iepurașul Trix- care le transmite copiilor cât de

importante sunt cerealele Trix pentru el, și cât de

mult și-ar dori să se bucure de ele, însă nu are

această posibilitate, deoarece cerealele sunt doar

pentr u copii, lucru care pare a fi făcut înțeles prin

următorul mesaj:” Iepuraș naiv, cerealele sunt

pentru copii”, prin intermediul căruia se dorește o

bună poziționare în mintea celor mici. Fig. nr. 5- Cerealele Trix

Stilul este unul luminos, energic și plin de culoare, iar promisiunea făcută copiilor este:„cereale colorate cu un gust dulce, fructos și un iepuraș distractiv”

1.3.2 Nevoile și dorințele copilului

Produsul care vine în întâmpinarea copilului trebuie să fie creat în funcție de nevoile și

dorințele acestuia. Produsele care au avut și care au succes în fața copiilor, vin cu trăsături care

le captează atenția pe termen scurt (impuls) sau pe termen lung și care sunt în conformitate cudorințele acestora.

Pe când cerealele colorate Trix oferă o satisfacție pe termen scurt, mașinuțele din metal

(Mattel Hot Wheels) continuă să surprindă băieții cu ceva de care ei au nevoie și își doresc

pentru colecția lor de mașinuțe- sunt mici, ușor de

manipulat, colorate, distractive și se pot juca așa cum își

doresc ei cu „vrum!vrum!”, adăugând și colectând din ce

în ce mai multe mașinuțe. Fig. nr. 6- Mașinuțe din metal


16/54

15

Copiii și colecțiile

Înainte de vârsta de 6 ani, copiii sunt interesați de colectarea jucăriilor și a altor obiecteamuzante, cu cât colectează mai multe, cu atât crește numărul jucăriilor și satisfacția deținerii

acestora. După vârsta de 6 ani, copiii încep să devină mai atenți la detalii și dezvoltă capacitatea

cognitivă de a diferenția mai precis ceea ce se întâmplă în jurul lor. Acest lucru conduce la o

colectare mai atentă a jucăriilor, ceea ce implică compar ații, implicare și atenție la detalii. Încep

să acorde o importanță mai mare și se implică mai mult cu produsul.

1.3.3Ce este și ce nu este bun pentru copii

Când vine vorba de îngrijirea și bunăstarea copiilor, lumea înconjurătoare este cea mai

prețioasă resursă. Adulții au responsabilitatea de a le oferi produse și servicii care să aibă un

impact pozitiv asupra copiilor. În același timp, au responsabilitatea de a-i proteja de produsele

care pot avea un efect dăunător asupra celor mici.

Însă, ce ar putea fi bun sau rău pentru copii?

Autorul Dan Acuff, ne spune în cartea sa, că nu există nici un produs care să fie 100%

bun sau rău pentru consumatorul copil. De exemplu, unele aspecte legate de personajul

principal din poveștile și desenele animate pentru copii, pot avea o influență negativă asupra

celor mici. În povestea Alba ca zăpada, personajul feminin principal este o victimă a răutăților

mamei sale vitrege, care are nevoie să fie salvată de un prinț. În schimb putem argumenta că

unele aspecte negative din această poveste nu sunt atât de grave în comparație cu scenele de

violență din filmul destinat copiilor Power Rangers, unde în final personajul negativ care

produce numai lucruri rele ajunge în final să regrete răutățile comise. Concluzia finală fiind

simplă pentru copii, răul pierde iar binele învinge întotdeauna.


17/54

16

Fig nr. 7- Alba ca zăpada Fig. nr. 8- Power Rangers

Astfel, copiii preiau din informațiile primite doar ceea ce le captează atenția, în finalalegând personajul preferat din animațiile văzute și poveștile ascultate.

Însă, copii interpretează diferit mesajele primite și au un comportament de consum

diferit, în funcție de vârstă, gen, educație și cultură.

Dacă ne gândim la TV, cum influențează acesta copii i?

Conform studiilor 14 s-a dovedit faptul că majoritatea copiilor care se uită frecvent la

televizor tind să prefere mai multe jucării și mai multe produse alimentare prezentate în

desenele animate sau reclame, în comparație cu copiii care se uită mai puțin la televizor.

În SUA, se cheltuiesc anual în jur de 172 miliarde $, în medie de 104 $ săptămânal, de

către adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 19 ani, și copii care au vârsta până în 12 ani,

influențează decizia de cumpărare a părinților într-un mod direct sau indirect, costul total al

cumpărăturilor influențate de dorințele copiilor ajungând la 600 miliarde $.

Astfel, copiii sunt văzuți ca un public țintă destul de important pentru marele companii,

acestea suportând cheltuieli uriașe pentru a-i atrage către produsele lor. Reclamele și desenele

animate s-au dovedit a fi foarte folositoare în influențarea comportamentului de consum al

copiilor. În America s-a dovedit faptul că un copil poate vedea până la 40.000 de reclame pe

an, să identifice logo-ul unei firme de la vârsta de 3 ani, și să dezvolte loialitate față de un

produs al unei firme începând de la vârsta de 2 ani.

14 http://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitatea, accesat 30 Decembrie 2015

http://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitateahttp://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitateahttp://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitateahttp://www.iqads.ro/articol/5857/copiii-si-publicitatea


18/54

17

Poveștile minunate prezentate prin intermediul reclamelor, atrag copiii, deoarece un

produs care are în spate o poveste frumoasă capăta greutate în fața copiilor, oferindu-le totodată

siguranță și dorința de a experimenta.

Pentru a se descoperi pe ei înșiși și pentru a înțelege cine sunt, copiii au nevoie de

jucării, haine, mâncare și alte obiecte, lucruri care îi fac pe aceștia să se identifice cu alți copii,

să-și facă prieteni noi și ce este cel mai important, să fie acceptați de copiii din jur. Dacă nu știi

despre McDonald’s, despre Batman sau despre alte personaje importante din desenele animate

cunoscute de majoritatea copiilor, ceilalți nu te consideră de-a lor. Astfel, în prezent, nu este

copil care să nu aibă tricouri cu Batman pentru băieți sau Frozen pentru fetițe.

Fig. nr. 9- Tricou cu Batman Fig. nr. 10- Rochiță cu Frozen

Însă, mergând în contradictoriu cu alte studii, Dan Acuff consideră că TV -ul are o

influență negativă asupra copiilor. De exemplu, copiii care urmăresc emisiuni sau filme cu

scene violente tind să adopte un comportament similar și ajung să prefere jucării precum:

pistoale, bombe, săbii, rachete, și alte arme care sunt foarte populare în grupul său de prieteni

cu aceleași preferințe.

Conform unui alt studiu15, reclamele televizate axate în mod special pe consumatorii

copii includ uneori elemente expresive de agresivitate care pot fi surprinse deseori în mesajele

publicitare. Copiii sunt foarte sensibili și în viziunea lor lucrurile din jur funcționează pe baza

a ceea ce văd sau aud.

Comunicarea de marketing agresivă este foarte dăunătoare în dezvoltarea lor, deoarece

copiii nu fac diferența între ficțiune și realitate.

15 http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436, Šramová B., AggressiveMarketing, Consumer Kids and Stereotyping of Media Contents, p.255, accesat 12 Noiembrie 2015

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814033436


19/54

18

1.4 Copiii și publicitatea

De zeci de ani copiii au fost considerați drept o afacere de succes- pentru cumpărarea

jucăriilor, jocurilor, hainelor și a altor bunuri. Marketer ii au încercat să trateze copiii ca tineriadulți, declanșând numeroase campanii publicitare menite să influențeze decizia de cumpărare

a părinților, prin intermediul copiilor.

Campaniile publicitare și marketerii, în cea mai mare parte, s -au opus măsurilor de

protecție care ar putea proteja tinerii de publicitatea negativa (de exemplu, TV-ul pentru copii).

Aceasta nu surprinde pe nimeni, unul dintre motivele pentru care media și companiile de

marketing doresc să distribuie fără restricții și să influențeze copiii, în special prin intermediul

platformelor digitale (telefoane mobile, tablete) ceea ce le oferă avantaje financiare.16

Conform altui studiu17, 50% din majoritatea anunțurilor pentru copiii din America sunt

pentru bomboane, snacks-uri, cereale dulci și fast- food, astfel nu este de mirare că americanii

cheltuiesc mai mult de 6 milioane de dolari anual doar pe dulciuri, și că peste 1/3 copii sunt

supraponderali și obezi. Acest lucru ne arată faptul că, activitățile de marketing orientate direct

către copii, le pot afecta viața și sănătatea.

De mulți ani, companiile au drept țintă copiii, deoarece copiii pot fi foarte ușor

influențați de publicitatea directă sau indirectă care activează la nivelul subconștientului. Să

faci dintr-un copil un client fidel, s-a dovedit a fi o afacere de succes pentru companiile care

cunosc prea bine metodele de atragere a copiilor către produsele lor. Și ce este foarte important,

este că, odată ce copilul devine client fidel unui anumit produs, va tinde să îl aleagă și după ce

va crește, de dragul amintirilor plăcute trezite de acel produs în timpul copilăriei.

Conform unei cercetări făcute în anul 1944 în Statele Unite ale Americii, s-a dovedit că

majoritatea oamenilor folosesc 23% din produsele folosite în timpul copilăriei. Produsele care

s-au dovedit a fi un obicei pentru copii fiind: ketchup- ul, maioneza, pasta de dinți, cafeaua,

pastilele pentru ameliorarea durerilor, săpunul, parfumul, produsele de machiaj, berea și

țigările.

16 http://domain.me/kids-and-advertising, accesat 12 Noiembrie 201517 http://domain.me/kids-and-advertising, accesat 14 Decembrie 2015

http://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertisinghttp://domain.me/kids-and-advertising


20/54

19

Conform unui alt studiu18 publicitatea este unul dintre cele mai eficiente instrumente de

comunicarea de marketing, pentru a motiva emoțional consumatorii să cumpere produsele.

Publicitatea oferită produselor precum: snacks-uri, jucării, produse de patiserie, prăjituri și fast-

food se adresează copiilor pentru a-i motiva să încerce noi branduri și pentru a cumpăra din ce

în ce mai mult. O corelație puternică a fost observată între copii și reclamele de televiziune,

deoarece sunt pline de farmec și de emoție.

Conform unui studiu19 referitor la copilăria modernă, s-a dovedit că dorințele

neîndeplinite ale copiilor în ceea ce privesc hainele la modă și jocurile populare, le creează o

stare de nemulțumire și disconfort. Ceea ce, ne conduce la ipoteza că cei mici își doresc să

dețină ceea ce este la modă și ceea ce dețin ceilalți.

Conform unei alte cercetări20, reclamele cu cel mai mare impact asupra copiilor sunt

cele făcute la produsele alimentare, apoi la jucării și sucuri. Conform unui studiu realizat în

urma intervievării a 1500 de persoane din familii care au copii cu vârsta cuprinsă între 6 - 15

ani, a rezultat că 56% din copii consumă dulciuri, 30% consumă sucuri și 22% consumă

snacks-uri.

De altfel, în momentul intervievării, părinții au recunoscut că deseori sunt presați de

copii să le cumpere produsele prezentate la televizor.

Un cântecel frumos, culori îmbinate armonios, personaje din desene animate, râsete

colorate și captivante sunt metode prin care o reclamă reușește să atragă copiii către produs,

activând la nivel emoțional. Produsul venind astfel cu o poveste minunată în fața copiilor,

ajunge să îi încânte atât de mult și să-i facă să-și dorească și ei acel produs, încât ajung să

folosească diverse metode pentru a-i convinge pe părinți. Părinții, aflați în fața dorinței

arzătoare a copiilor, de a avea un anumit produs, cedează achiziționând produsul fără să maițină cont de cantitate, calitate sau preț.

Pentru copii nu sunt importante aceste caracteristici, ci este important produsul în sine,

indiferent de prețul sau calitatea lui.

18http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664, Emerald Insight, Television advertisements

andchildren's buying behaviour, 2010

19 http://www.childrenssociety.org.uk , accesat 19 decembrie 201520http://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.html,

accesat 20 Decembrie 2015

http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664http://www.childrenssociety.org.uk/http://www.childrenssociety.org.uk/http://www.childrenssociety.org.uk/http://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.parinti.com/Studiu_CNA_Copiii_mananca_si_beau_ce_vad_la_televizor-articol-973.htmlhttp://www.childrenssociety.org.uk/http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029664


21/54

20

Potrivit unui alt studiu21 cel mai puternic impact asupra copiilor îl au reclamele făcute

la produsele alimentare, jucării și sucuri, care folosesc personaje din desenele animate. Dintre

copiii cu vârsta cuprinsă între 6- 10 ani, care urmăresc reclamele televizate, 72% au susținut că

cel puțin o dată au cerut părinților să le cumpere un produs văzut în reclamele publicitare, pe

când 27% au susținut că nu au cerut niciodată părinților un produs văzut în reclamele

publicitare. Dintre copiii care și-au prezentat dorința în fața părinților de a avea un produs,

81,9% au susținut că le-a fost îndeplinită dorința de către părinți, pe când 17,2% dintre copii au

susținut că nu li s-a îndeplinit dorința de către părinți din punct de vedere al produsului dorit.

1.5 Aspecte care influențează comportamentul de consum

Conform unui studiu22, părinții sunt considerați ca fiind reprezentanții principali pentru

copii, și multe aspecte ale părinților îi influențează pe copii până la maturitate. Dintre toate

entitățile sociale de la care copiii ar putea învăța, părinții par a fi cei mai potriviți în educarea

acestora în ceea ce privește comportamentul de consum.

Părinții joacă cel mai important rol în furnizarea informațiilor despre produse copiilor.

La fel ca și părinții, și televizorul are un rol important în înștiințarea copiilor despre diverse

produse destinate celor mici.

La fel ca părinții, și colegii joacă un rol important în influențarea comportamentului de

consum a copiilor, într -un mod direct sau indirect. Mai multe studii anterioare au speculat că

cei mici învață „elemente expresive de consum” (valori și motivații) de la colegii lor. Lucru

care pare să fie destul de clar, cei mici tind deseori să preia sau să imite comportamentul de

consum a celor din jur.

După cum suține și Erika Lundby în studiul său23, colegii au o mare influență asupra

comportamentului de consum al copiilor. Lucru care pare a fi simplu de înțeles, deoarece

relațiile cu colegii sunt fundamentale în viața de zi cu zi a copiilor. În plus, viața socială cu

colegii poate fi interpretată ca o interacțiune simbolică, unde relațiile sunt explorate prin

intermediul bunurilor de consum. De exemplu, cadourile pot crea, consolida și menține relațiile

de prietenie între copii.

21 http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.html, accesat 31

Decembrie 201522 http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673, Emerald Insight, Children's buying behaviour in

China, Ying Fan Yixuan Li, 2010, p. 17223 http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347, Emerald Insight, Children's perception of consumption

and friendship, Lundby E., 2013, pp. 361- 368

http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.htmlhttp://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.htmlhttp://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/YC-03-2013-00347http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/impactul-reclamei-asupra-copiilor-115086.html


22/54

21

Mai multe studii au demonstrat că diverse produse pot fi importante în dezvoltarea

relațiilor cu colegii, precum: jucării, articole vestimentare, telefoane mobile, etc.

În funcție de vârstă, copiii au percepții diferite asupra legăturii dintre resursele

economice și relațiile cu colegii. În urma unei cercetări realizate, unde au fost intervievați 101

copii cu vârsta cuprinsă între 9- 12 ani, a rezultat că majoritatea copiilor percep resursele

economice ca un mijloc prin intermediul căruia își pot atrage prietenii. Acest lucru poate fi

interpretat ca un mod de gândire materialistic, unde copiii văd bunurile materiale ca instrumente

utile în stabilirea relațiilor de prietenie cu colegii. Doar 10% din cei chestionați, au susținut că

banii nu sunt necesar i pentru atragerea prietenilor, considerând că banii pot cumpăra

popularitatea dar nu prieteniile adevărate. Astfel, majoritatea copiilor preferă să cumpere

cadouri colegilor pentru a deține relații de prietenie cu aceștia.

Conform informațiilor acumulate, putem observa în următoarea figură principalele

aspecte ce influențează comportamentul de consum al copiilor.

Fig. nr. 11- Factorii care influențează decizia de cumpărare a copiilor 24

24 http://dx.doi.org/10.1108/02634501011029673, Emerald Insight, Children's buying behaviour in

China, Ying Fan Yixuan Li, 2010, p. 174

Agenți

de socializare

Influențe

inter ersonale

Influența

mediului

Părin i

Colegi

Media/T

Vizita în

Celebrită

Decizia

de cumpărare a

Produs Trăsăt

Pre

Gust

Brand

Oferte

Strategii

de influen are



23/54

22

Cultura

În conformitate cu Warren Keegam25, cultura înglobează totalitatea standardelor de

viață alcătuite de un anumit grup de oameni, și împărtășite din generație în generație.

Autoarea Angelica- Nicoleta Onea, susține în cartea sa26 că în funcție de experiența

primită, omul interpretează lucrurile din mediul înconjurător într -un mod diferit. Cultura, este

prezentă și exprimată prin modul de a gândi și comportamentul nostru față de realitate.

Lydia Martens a identificat în studiul său27, că cei mici au comportamente de consum și

percepții diferite în funcție de cultură. Însă, o influență majoră asupra comportamentului de

consum, o au părinții, care încearcă să se angajeze activ în cultivarea obiceiurile și a modurilor

de consum.

Copiii preaiau obiceiurile și comportamentele de consum ale părinților, și acționează în

funcție de atitudinile și orientările culturale ale acestora, așa cum susținea și autorul Warren

Keegam, că obiceiurile și stilurile de viață, se transmit din generație în generație. De aceeași

părere este și autorul Ștefan Prutianu28, care susține că ființa umană capătă o viziune asupra

lumii înconjurătoare în funcție de experiență, învățăturile primite și sensibilitate.

Majoritatea companiilor mari cunosc faptul că o influență majoră asupra deciziei de

cumpărare a copiilor o are cultura. În conformitate cu informațiile existente într -un studiu29

luarea în considerare a diferențelor culturale și adaptarea produselor în funcție de nevoile și

cerințele existente la nivelul pieței țintă, poate aduce succes produselor.

De exemplu, brand-ul renumit în lumea copiilor, Barbie, a ținut cont de dorințele

copiilor și a părinților din țările care aveau culturi diferite, și au adaptat produsele în funcție deaspectul și cultura pieței țintă.

25 Keegam, W.J., Green, M.C., Global marketing, Editura Pearson, U.S.A., 2012, p. 11926 Onea, A., Diversitatea culturală în management, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași,

2014, p. 3827 www.sagepublications.com, Martens L., Southerton D., Scott S., Journal of Consumer Culture, p. 166

, accesat 15 Decembrie 2015

28 Prutianu, Ș., Tratat de comunicare și negociere în afaceri, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 46929 www.ijdesign.org, Oscar, T., Karapanos, E., Levy, P., Mizutani, N., Yamanka, T., The repertory gridtechnique as a method for the study of cultural differences. International Journal of Design, 2009, p. 55

http://www.sagepublications.com/http://www.sagepublications.com/http://www.sagepublications.com/http://www.ijdesign.org/http://www.ijdesign.org/http://www.ijdesign.org/http://www.ijdesign.org/http://www.sagepublications.com/


24/54

23

Astfel, putem o bserva adaptarea păpușii Barbie în funcție de cultura:

În Africa

Fig. nr. 12 – Păpușa Barbie în Africa

În China

Fig. nr. 13 – Păpușa Barbie în China

În India

Fig. nr. 14 – Păpușa Barbie în India


25/54

24

În Mexic

Fig. nr. 15 – Păpușa Barbie în Mexic

Astfel, produsele create în funcție de dorințele, nevoile și cultura copiilor, pot influența

într -un mod pozitiv decizia de cumpărare, și se pot bucura de o poziționare pe termen lung în

mintea acestora.


26/54

25

Capitolul 2. Copiii și jocurile video

2.1 Jocurile video

În acest capitol, mi-am propus să identific care sunt aspectele ce stau la baza jocurilor

video și care este interesul copiilor pentru acestea.

Tehnologia se află într -o continuă avansare, iar copiii încep să fie atrași de jocurile video

din ce în ce mai mult, încă de la o vârstă fragedă. Generația copiilor de astăzi este generația

care crește și avansează odată cu internetul, care este atrasă de jocurile video într -o măsură

mult mai mare în comparație cu generațiile anterioare.

Astfel, doresc să aflu cât de importante sunt jocurile video pentru copii, și cuminfluențează acestea comportamentul celor mici.

Am ales jocurile video, deoarece copiii din noua generație sunt din ce în ce mai

familiarizați cu termenul de „joc video”, prezintă interes pentru jocurile video, și preferă să se

joace jocurile preferate în orice moment al zilei. Fie că mergem la mall, la cafenea, în parc, la

un restaurant formal sau fast-food, vedem copii care stau aproape tot timpul cu telefoanele în

mână și foarte atenți la ceea ce se desfășoară în fața lor.

Fie că este un joc de acțiune, aventură, de cultură generală sau altă categorie, copiii

acordă timp și mult interes față de acestea. Jocurile video, încep să devină din ce în ce mai

importante, și nelipsite din viața copiilor, iar noi trebuie să aflăm ce îi determină pe ei să își

dorească un anumit joc video, să petreacă timpul jucându-se și ce face un joc video să fie atât

de impresionant și captivant.

În urma unui studiu30, referitor la câți bani ar avea copiii nevoie și pentru ce, Sunday

Herald a aflat câteva informații interesante oferite de copii.

Sydney Leard, un copil de 9 ani, a afirmat că obișnuiește să-și cheltuie banii de buzunar

pe jocur i pentr u calcul ator , mergând o dată sau de trei ori pe lună la magazin, și nu-i place să-

și cheltuie toți banii o dată.

30http://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=5024

7#center , Proquest, Who much should kids get and why, Herald S., 2004, p. 6

http://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#centerhttp://search.proquest.com/docview/331443872/fulltext/8206E41F8FD84EAFPQ/16?accountid=50247#center


27/54

26

Un alt copil, pe nume Aiden Moore, cu vârsta de 11 ani, afirmă că își cheltuie toți banii

de buzunar la fel ca și prietenii lui, pe jocuri și muzică.

După cum susține autorul Mihai Diaconu în cartea sa31, jocul este caracteristic copiilor,

dar și adulții pot prezenta interes pentru el. În mica copilărie, de la 6-7 luni până la intrarea în

școală, jocul va deveni treptat activitatea care va influența într -o mare măsură dezvoltarea

psihică a preșcolarului prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectuală și afectivă, la un

nivel foarte înalt.

2.1.1 Apariția jocurilor video

Conform autorului Barrie Gunter 32, jocurile video reprezintă un pas semnificativ și

dinamic înaintând de la jocurile tradiționale și chiar de la TV.

Făcând comparație între emisiunile televizate și jocurile video, acestea sunt interactive,

în timp ce privitul la TV este o acțiune fizică pasivă. Comparând jocurile tradiționale, unde

participanții creează toată interacțiunea, jocurile video oferă efecte vizuale și sonore, fără ca

jucătorul să depună vreun efort.

Primele jocuri video au apărut în anul 1970.

În anul 1972, a fost creat în Statele Unite ale Americii

de către firma „Atari” primul joc video care funcționa

cu monede numit „Pong”.

Pong este un joc de ping-pong electronic pentru

două persoane. Jocul a fost lansat în anul 1974 și au

fost vândute mai mult de 10.000 de unități, la un preț

de peste 1000 de dolari fiecare.

Fig. nr. 1- Jocul Pong

Tot în anul 1972, o companie pe nume Magnavox a lansat pe piață un joc video numit

Odyssey, care putea fi jucat pe televizor. Jocul Odyssey includea o unitate de control care era

atașată televizorului, și permitea jucătorului să joace 12 jocuri diferite prin înserarea unui card

de joc, în unitatea de control a acestuia.

31 Diaconu M., Educația și dezvoltarea copilului, Editura ASE, 2007, p.143 32 Gunter B., The effect of video games on children, Sheffield Academic Press, England, 1998, pp.11- 14


28/54

27

Fig. nr. 2 – Jocul Odyssey

În anul 1994 a fost lansat jocul „Mortal Kombat”, caracterizat ca fiind un joc mai

violent în comparație cu jocurile apărute până în perioada respectivă. De altfel, acest joc este

cunoscut și în prezent, fiind unul dintre jocurile cele mai populare în rândul copiilor, și nu

numai.

În figura 3, putem vedea evoluția impresionantă a acestui joc.

Fig. nr. 3- Evoluția jocului Mortal Kombat

2.1.2 Jocurile video și copiii

Jocurile video au devenit treptat o distracție pentru milioane de copii și tineri. Acest

lucru a atras atenția cercetătorilor, ceea ce i-a condus să dezvolte numeroase cercetări pentru a

afla care sunt motivele pentru care copiii sunt dornici să-și petreacă timpul jucând jocuri video,

demonstrat fiind faptul că acestea afectează dezvoltarea intelectuală și comportamentul social.


29/54

28

După cum suține autorul Barrie Gunter în cartea sa33, conform cercetărilor, s-a dovedit

că factorii demografici și de personalitate sunt asociați în diferite moduri cu jocurile video.

În anul 1980, când jocurile video au început să capete notorietate în rândul tinerilor, a

fost realizat un studiu asupra copiilor și tinerilor din America cu vârsta cuprinsă între 10- 20 de

ani.

În urma studiului s-a constatat că jocurile video reduc dorința de a participa la sporturi

active și reduc performanța școlară. Jocurile video, conform copiilor, prezintă interes pentru ei

deoarece în timpul liber îi fac să se destindă și să se relaxeze.

De altfel, în urma studiului, s-a

constatat că tinerii care prezintă interes pentru

jocurile video, încep să dezvolte un mare

interes în procesul de învățare pentru

calculatoare.

În privința copiilor, câțiva cercetători

au făcut comparații între copiii care dețin cel

puțin un joc video acasă, și copiii care nu dețin.

Fig. nr. 4- Copii jucând jocuri video

Creasey și Myres (1986) au comparat trei grupuri de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și16 ani timp de 5 luni. Cele trei grupuri de copii erau împârțite astfel: pr imul grup era reprezentat

de copiii care au primit pentru prima dată un sistem de jocuri video în Decembrie, al doilea

grup a fost reprezentat de copiii care dețineau un sistem de jocuri video de cel puțin un an, și al

treilea grup a fost reprezentat de co piii care nu dețineau un sistem de jocuri video.

Copiii au răspuns la chestionare referitoare la activitățile desfășurate în timpul liber, la

activitatea școlară, și la relațiile avute cu prietenii și colegii, cercetarea fiind desfășurată de douăori, prima dată în Noiembrie, și încă o dată în Mai, după câteva luni după ce noii jucători au

primit primul lor sistem de jocuri video.

Copiii care au primit primul sistem de jocuri video în Decembrie, după trei săptămâni,

când au fost supuși unei scurte intervievări, au afirmat că de când au primit jocurile video petrec

mult timp jucându-se. În primele trei săptămâni, copiii au petrecut în medie de 15 ore pe

33 Gunter B., op. cit., pp. 18- 32


30/54


31/54

30

2.1.3 Butonul de „play game”

Ce-i face pe copii să dea startul jocului video? Să fie motivați să dea „play game”? Care

este sentimetul trezit de jocurile video copiilor?

Autoarea Jane McGonigal, ne face să înțelegem de ce copiilor le place să joace jocuri

video. Ea susține în cartea sa34 că jocurile ne fac fericiți deoarece acestea pot fi o muncă grea

pe care o alegem pentru noi înșine. Ea ne mai spune că tindem să alegem jocurile care implică

dificultate și stres deoarece ne putem bucura de stimularea și activarea emoțiilor atâta timp cât

ne simțim capabili să răspundem provocării. Jocul în sine este o provocare, însă ține de noi dacă

suntem capabili sau nu să mergem până la final.

Într -un studiu35 realizat cu scopul de a se afla care este motivul pentru care copiii sunt

atrași de jocur ile video, s-a demonstrat că jocurile prezintă atractivitate pentru cei mici deoarece

sunt distractive, relaxante, pot învăța lucruri noi, și își pot creea propria lume.

Într -un alt studiu, realizat de Cheryl Olson, motivele principale ale copiilor pentru care

preferă să joace jocuri video, sunt: pentru că sunt distractive, interesante, și îi provoacă să

înțeleagă și să învețe lucruri noi .

Olson, de asemenea a constat că dintre copiii care au făcut parte din studiul său, 45%

dintre băieți și 29% dintre fete au declarat că joacă jocuri video pentru a-și calma starea de

nervozitate. Copiii din același studiu au mai declarat și că le plac jocurile violente deoarece îi

scapă de stres, îi fac să se simtă rebeli, și pentru că le oferă posibilitatea de a - și testa limitele

într -un mediu sigur .

Când copiii joacă jocuri video, creierul lor este într -o continuă mișcare. În multe jocuri

video, aptitudinile necesare pentru câștigarea jocurilor implică gândire abstractă și la nivel înalt.

După cum susține psihologul Diana Crăciun în articolul său36, copiii la vârsta de 10-14

ani ajung la un nivel ridicat de gândire. Însă, acesta nu este un lucru general, și valabil pentru

34 McGonigal J., Reality is broken, The penguin press, England, 2011, p.8

35 http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/, accesat 15 Ianuarie2016

36 http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69 , accesat 15 Ianuarie 2016

http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69http://www.copil-speranta.ro/?q=node/69http://learningworksforkids.com/2014/09/why-do-kids-love-to-play-video-games/


32/54

31

toți copiii. Nu toți ajung să se dezvolte pe plan mintal atât de bine până la această vârstă. Unii

se dezvoltă mai ușor, și alții mai greu, rămânând la un stadiu inferior.

La vârsta de 12, 13 ani, dezvoltarea copilului pe plan intelectual intră în a patra etapă,

adică, cea a operațiilor formale. Ceea ce înseamnă că, copilul începe să își formeze propriile

idei, și să-și pună întrebarea „Ce ar fi dacă…?”, începe să fie mai atent la detalii, să se gândească

la viitor, să facă planuri, și să fie conștient de ceea ce se întâmplă în jurul său.

Conform altei cercetări37 efectuate asupra copiilor din America, cu vârsta cuprinsă între

10 și 14 ani, s-a constat că jocurile video oferă satisfacție prin recompensele oferite.

De altfel, jocurile video conform rezultatelor studiului, sunt preferate de copiii cu vârsta

cuprinsă între 10 și 14 ani, din următoarele motive:

- sunt mai distractive și amuzante în comparație cu compania unei persoane;

- jocurile te pot învăța lucruri despre alți oameni și cum să te comporți față de ceilalți;

- oferă companie într -un mod similar ca a unui prieten, și-i pot ajuta pe unii copii să

uite de singurătate;

- permit jucătorului să se implice într -un mod direct și personal în acțiunea jocului;

- te ajută să te detașezi de probleme.

Astfel, am putea concluziona că jocurile video prezintă interes pentru copii deoarece

sunt distractive și amuzante, conțin elemente sau informații interesante despre lumea din jur,

iar copiii pot învăța lucruri noi, le oferă companie și îi face pe cei mici să uite de anumite

supărări.

Desigur, aceste motive cuprind o varietate de aspecte care conduc la dorința de a juc a

jocuri video, însă, nu este cazul să ne gândim că toate jocurile video jucate de copii au în spate

aceleași motive și oferă aceleași satisfacții.

Ce cred copii i despre jocuri le video?

După cum dezvăluie mama unui băiețel, care are vârsta de 13 ani, într-un articol38,

copilul are o părere foarte bună despre jocurile video, îi plac foarte mult, și a ajuns în punctul

37 Gunter B., op. cit., p. 3338 http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1, accesat

18 Ianuarie 2016

http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1http://www.unwinnable.com/2015/06/01/what-kids-these-days-think-about-videogames-vol-1


33/54

32

de a fi dependent de ele. Jocurile care îi plac cel mai mult sunt „Europa Universalis 4” (Figura

5) și Skyrim (Figura 6), ajungând să petreacă ore în șir în fața calculatorului jucându-se aceste

jocuri video.

Fig. nr.5- Jocul „Europa Universalis 4” Fig. nr. 6- Jocul „Skyrim”

Opini a copii lor

Copiii au dreptul și ei la o opinie și o părere în ceea ce privește jocurile video, nu numai

adulții. Așa că, pentru a veni în suținerea ideilor și părerilor celor mici, au fost create forum-uri

special pentru ei, unde pot comunica cu ceilalți copii și unde își pot exprima părerea.

Astfel, de pe un forum39 unde copiii socializează și vorbesc despre jocurile video, am

sintetizat următoarele aspecte care le-au susținut copiii.

Cei mai mulți copii, cu vârsta cuprinsă între 10 și 12 ani, susțin că le plac foarte mult

jocurile video deoarece sunt distractive, și unele sunt chiar amuzante.

Alți copii, cu vârsta până în 14 ani, afirmă că le plac jocurile video deoarece unele pot

fi jucate împreună cu prietenii (jocuri multiplayer), sunt interesante și le trezesc curiozitate. Cel

mai mult le place faptul că primesc cadouri, atunci când avansează de la un nivel la altul, acest

lucru captându-le atenția și menținându-le interesul față de joc.

Dar, ce cred părinții despre jocurile video?

În ceea ce privește părerea părinților din punct de vedere al influenței exercitate de

televizor și jocurile video asupra copiilor, în urma unei cercetări40, s-a constat că părinții sunt

de acord cu jocurile video, având o părere mult mai bună despre acestea, considerând ca au o

influență pozitivă asupra copiilor în comparație cu influența negativă pe care o are televizorul.

39 http://www.kidzworld.com, accesat 20 Ianuarie 201640 Gunter B., op. cit., p. 36

http://www.kidzworld.com/http://www.kidzworld.com/http://www.kidzworld.com/http://www.kidzworld.com/


34/54

33

De asemenea, majoritatea copiilor împart părerea părinților, și cred că televizorul nu are

o influență pozitivă asupra lor.

Însă, cu toate că părinții sunt de acord cu jocurile video, aceștia tind să se îngrijoreze

atunci când se gândesc la deținerea unui joc video acasă, deoarece consideră că ar putea să

afecteze obiceiurile de studiu al copiilor, cât și performanța școlară.

Astfel, putem concluziona că principala grijă a părinților este în principal evoluția

copilului la școală, și dorința ca aceștia să nu fie distrași de alte activități atunci când vine vorba

să învețe.

2.1.4 Efectele negative ale jocurilor video asupra copiilor

Conform unui articol41, jocurile video pot fi dăunătoare pentru copii, conducând de la

dependență la probleme foarte grave de sănătate, precum demența. În plus, copiii tind să imite

comportamentul personajelor preferate, să-i copieze sau să înceapă să confunde lumea reală cu

cea virtuală.

Jocurile încep să capete o latură cât mai reală în fața copiilor. Încep să dețină

caracteristici care să le capteze atât de mult atenția copiilor încât aceștia devin din ce în ce mai

atașați de jocurile video. De exemplu jocurile 3D, par atât de reale încât copiii ajung să își

însușească comportamente și trăsături care denotă violență doar din simplu fapt că așa au văzut

că se procedează în joc.

Într -un alt articol42, în urma unor cercetări, s-a dovedit că jocurile video au un efect

negativ asupra comportamentului copiilor, aceștia imitând violența din lumea virtuală în cea

reală.

Jocurile video prezintă foarte mare interes pentru copii cu sindromul Aspeger și pentru

cei care suferă de autism. Deși lumea virtuală și jocurile video pot fi utile pentru copii, aceștia

având posibilitatea de a-și dezvolta aptitudinile sociale, de a-și face prieteni și de a se distra,

unii experți în acest domeniu sunt îngrijorați de faptul că jocurile video pot deveni rapid o

obsesie nesănătoasă și periculoasă pentru cei mici .

41 http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-

8870121 , accesat 25 Ianuarie 201642http://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-

1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.html , accesat 21 Ianuarie 2016

http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/cauzele-violentei-internetul-jocurile-desenele-animate-1_50aed6237c42d5a663a11ddd/index.htmlhttp://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121http://www.gandul.info/magazin/copiii-care-se-joaca-pe-computer-risca-o-dementa-temporara-studiu-8870121


35/54

34

Jocurile video, în sine, nu au neapărat o influență negativă asupra copiilor. De fapt, unii

cercetători consideră că jocurile video pot fi un mod distractiv de învățământ și o metoda utilă

prin care copiii pot socializa cu alți copii.

În conformitate cu rezultatele unui studiu43 realizat de psihologii din cadrul Universității

din Alabama de la Birmingham, un program interactiv de calculator numit ’’FaceSay’’, s-a

demonstrat că acest joc poate fi foarte util pentru copiii care suferă de autism. Acest joc constă

în recunoașterea feței, expresiilor faciale, și a emoțiilor. Creat de Symbionica LLC, jocul învață

copiii unde să se uite pentru indiciile faciale și-i ajută să exerseze recunoașterea expresiilor

dintr-o figură, sau reprezentarea virtuală a unei persoane.

În urma unei cercetări44 efectuate asupra unui număr de 109 copii, de gen masculin și

feminin cu vârsta cuprinsă între 13-14 ani, s-a aflat că cei mai mulți dintre copii preferă să se

joace jocuri video violente, în care personajul principal îl elimină pe cel secundar, prin tortură

sau decapitar e.

Însă, conform psihologilor, acest tip de joc influențează într -un mod negativ

comportamentul copii lor , aceștia petrecând mai mult de 3-4 ore în fața calculatoarelor și

jucându-se jocuri video violente, ajung să preia același comportament violent și să -l adopte și

în viața reală. Ceea ce poate conduce la împiedicarea dezvoltării corecte a copiilor, și la amânare

dorinței de empatizare cu persoanele din jur.

2.1.5 Concurența

Concurența în industria jocurilor video este reprezentată în principal de:

platformele mobile- device-urile create special pentru instalarea și rularea

jocurilor, astfel încât copiii să se poată juca în orice loc și în orice moment al zilei;

console;

jocuri online & offline pentru calculator- jocurile online sunt accesibile tuturor

copiilor mai ales atunci când beneficiezi de o conexiune la internet. Acestea, pot reprezenta

concurența jocurilor video deoarece copiii și-ar pierde interesul de a mai dori să meargă în sălile

43 http://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.html , accesat 21

Ianuarie 201644 http://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_ , accesat pe 21

Ianuarie 2016

http://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.htmlhttp://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.htmlhttp://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_http://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_http://www.desprecopii.com/info-id-15399-nm-Adolescentii-si-jocurile-video.htm#_http://www.myaspergerschild.com/2009/06/video-games-for-kids-with-aspergers.html


36/54

35

special amenajate pentru jocurile video, și pentru a plăti pentru acestea când ar putea sta acasă

și s-a putea juca pe calculator.

2.2 Analiza SWOT a jocurilor video

Conform informațiilor din capitolul și subcapitolele precedente, cu privire la jocurile

video, copii și comportamentul acestora, putem realiza o analiză SWOT pentru a observa care

sunt punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările jocurilor video.

În continuare, voi ține cont de informațiile acumulate, cât și de părerea copiilor despre

jocurile video.

Puncte tari

Unul dintre punctele forte ale jocurilor video este reprezentat de faptul că sunt

distractive și amuzante. Aceste două aspecte sunt foarte importante pentru copii, făcându-i pe

aceștia să adopte un comportament pozitiv și să prefere jocurile video, văzând în ele o metodă

prin care se pot distra și amuza.

Un alt punct forte este reprezentat de caracterul educativ al unelor jocuri video. Acest

lucru face ca părinții să fie de acord cu jocurile video și să le achiziționeze pentru copii,

gândindu-se la faptul că cei mici pot învăța și se pot juca în același timp. Învățatul poate deveni

distractiv astfel, copiii finalizând prin a învăța lucruri utile cu zâmbetul pe buze.

Un al treilea punct forte este reprezentat de faptul că, jocurile video, te pot face să uiți

de singurătate, să te detașezi de probleme, și să îți creezi propria ta lume virtuală, unde îți poți

face noi prieteni. Pentru copii aceste aspecte sunt foarte importante, fiind menționate în

motivațiile lor pentru jocurile video.

Puncte slabe

Principalul punct slab al jocurilor video, conform cercetătorilor este reprezentat de

faptul că unele jocuri au un caracter violent, ceea ce poate influența comportamentul copiilor,

aceștia din urmă ajungând să prezinte un comportament violent față de ceilalți din jur.

Un alt punct slab, este reprezentat de faptul că acestea pot influența comportamentul

copiilor într -un sens negativ, și-i poate aduce la stadiul de dependență.


37/54


38/54

37

Mi-am propus să realizez o cercetare calitativă, explotarie, metoda aleasă fiind

observarea, într -un mediu natural, mai exact în sala de jocuri special amenajată pentru copii din

mall-ul Uvertura, Botoșani. Segmentul țintă vizat este reprezentat de copiii cu vârsta cuprinsă

între 11 și 14 ani, cu studii gimnaziale, din Botoșani.


39/54


40/54

39

2 Observarea modului în care copiii se exteriorizează ca urmare a trăirii jocului;

3 Determinarea gradului de memorare a tastelor de pe joystick;

4 Măsura în care copiii refuză (prin amânare) a solicitărilor de a întrerupe jocurile

pentru altă activitate;

5 Determinarea timpului petrecut de copii pentru a se juca;

3.3 Metodologia de cercetare

Metoda aleasă

În această cercetare am ales cercetare calitativă, explotarie, metoda aleasă fiindobservarea directă, structurată, personală, și desfășurată într -un mediu natural.

Metoda observării este folosită cu scopul de a obține informații cu caracter exploratoriu

sau descriptiv.

Conform informațiilor 45, datorită faptului că observarea are un caracter structurat,

observatorul trebuie să își desfășoare activitatea pe baza unui proceduri standardizate.

3.3.1 Planul structurat al observării

Planul pe baza căruia se va desfășura observarea cuprinde următoarele aspecte:

Cine este observat:

Sunt observați copiii de genul masculin, cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani, cu studii

gimnaziale.

Ce se observă: Se observă coportamentul copiilor în timpul jocului.

Când se observă:

Observarea are loc în zilele de Sâmbătă (6 Februarie 2016) și Duminică (7 Februarie

2016), începând cu ora 14:00.

45 Cătoiu I., Cercetări de marketing- Tratat, Editura Uranus, București, 2009, p. 249


41/54

40

Unde se desfășoară observarea:

Observarea se desfășoară în incinta mall-ului Uvertura Botoșani, în sala de jocuri video

denumită Bamb Play Zone.

Cum se observă și cum se înregistrează:

Observarea este directă, r ealizată într -un mediu real, natural, modul de observare fiind

unul nedisimulat, înregistrarea informațiilor fiind realizată pe formularul de observare.

3.3.2 Instrumentul de cercetare

Instrumentul de cercetare este reprezentat de formularul de observare.

„Formularul de observar e asigură caracterul sistematic al observației, ea devine grilă de

„lectură” a realității observate și transformă realitatea într -un demers rațional.”46

Prin inter mediul formularului de observare și pe baza obiectivelor stabilite voi nota

observațiile făcute. Capul de tabel cuprinde:

- Itemii bazați pe obiective- în această secțiune voi nota aspectele în funcție de

care voi efectua observarea, aspecte care vor fi în conformitate cu obiectivele stabilite;

- Descrierea observațiilor - în cadrul acestei secțiuni voi nota într -un mod mai

detaliat despre comportamentul copiilor, reacțiile acestora, caracterul jocurile jucate, rapiditatea

mișcărilor etc.;

- Exemple- în cadrul acestei secțiuni voi oferi exemple de jocuri jucate, cuvinte

spuse de copii în momentele de glorie sau eșec, etc.;

3.3.3 Limite ale cercetării

Limitele cercetării sunt:

-

Imposibilitatea interacționării în mod verbal cu copii;

- Incapacitatea de a controla toate variabilele implicate în fenomenul studiat;

- Implicațiile etice ale cercetării (observarea comporamentului indivizilor fără

acordul lor)

46Dafiniu I., Personalitatea, Ed. Polirom, iasi, 2002, p. 70


42/54

41

Ce Și Cum Cumpără Copiii

Documents

Transcript of Ce Și Cum Cumpără Copiii