I . 1. u . I

11

1291JNDATIA CULTURAL% MIHAIL ItOGALNICEANIJ

L ,

CE A IFOST,CE ESTE,CE POATE Fl IASUL

Conferinta tinuira in Aula Universiiiijii din la0,la 6 Aprilie 1935

de

D-1 Prof. N. IORGA

1 9 3 5 .

se ACADEMIE,4*,

POOL A R

FUNDATIA CULTURALA MIHAIL KOGALNICEANU

CE A FOST,CC ESTE,

POATE Fl IASULConferinta firrailii in Au la Universiiii din Ia0,

la 6 Aprilie 1935

de

D-I Prof. N. IORGA

rAovaLlOre*# C ADEMIEI

2POL Alt 0

1935

CE

'31

003L-107-Z-6'7N

(*do AC ADEM If,

Ce a fast, ce este, ce poate fiConferinta tinny& Aula Univers:tali: din la0,

la 6 Aprilie 1935

Iubiti ascultatori, nu stiu daca aceasta salä Ii aduceaminte de mine, eu insa imi aduc aminte de &Ansa. Imiaduc aminte in legatura cu multe momente din viatamea destul de lunga, pentru unii chiar prea lungg, prealunga pentru anumite interese, prea lunga pentru anu-mite ingratitudini. Nu §tiu daca aceasta sala i§i aduce a-ininte de mine, dar eu imi aduc aminte de dansa si nupentru momentele din viata mea de student, cand Uni-versitatea era intr'un lam§ cu mult mai modest. Intramprin poarta fanariota dela inceputul secolului, al XIX-leacleasupra careia era scrisa o maxima, care s'a uitat pu-

domeniul pe care-I privia aceastä maxima, siacolo, in ni§te odai foarte mici, foarte sarace erau §i u-nele fantasme domne§ti care rataciau prin odai, princuloare, §i care ne tufa' tau tot atata cat §i lectiile pro-fesorilor dela Universitate. Dar odaile represintau fà-ra'ndoiala tot ceia ce putea fi mai simplu, §i multidintre noi nu-si dadeau seama ca acolo unde se gasesc,sunt camarile unde se impartia dreptatea tarii si era locde sfat domnesc. Dar intre Universitatea aceasta noua, fe-ricità, care prime§te adause, dupà ce a trecut grin multeperipetii, §i intre amintirile mele de tineretä nu este niciolegatura, poate ca eu, daca a§ fi facut-o, a§ fi facut-oceva mai modesta, ceva mai practica.

Sunt iubitorul lucrurilor care nu stralucesc, dar dincare poate ie§i un altar. Dar aid chiar, in aceasta Aulaam vorbit de multe ori. Odata cand nu era sufragiuluniversal §i cand intra cineva pe alte drumuri de cat in-genunchind la toate pragurile demagogiei era o vre-

3

1

'Want'

Lsulin

in

,1frp

lintel

me cand eram deputat de Iasi §i hraniam o popularitatecinstitä prin leciile facute in aceasta Au la chiar, uncleprezentam anumite ideale ale mele in ce priveste viitorulcivilizatiei romane§ti ca elemente de baza, fundamen-tale. Caci era §i un fel de taranism in Iasul de pe vremuri,care insemna i legatura intre gandul mieu i inima mea

intre ceea ce este bun in lumea aceasta täräneascacare n'a fost niciodatfi pentru mine o colectivitate, obanda electoralä sau o massk asa cum se nume§teanumità metafizica absolut straina de mine. Am fost as-cultat de-o lume care era tanked si nici eu nu intrasem.in varsta mai inaintatä, si am cules dela cei cari ma as-cultau, din privirile, din atitudinile br, indenmul ca-tre studii mai departe in aceasta directie.

Imi aduc aminte de un alt moment foarte frumpsdin viata mea in care m'am gäsit tot aid, dupa neintele-gerea trecatoare intre mine si acela dintre profesorii mieicare a avut mai multa influenta asupra mea §i mi-a datmai multe idei. Intre mine si Xenopol a fost un timpcand nu ne-am gasit pe acela§ drum si, cum in sufletuIomenesc pot sa iasa de acolo §i anumite räceli, care saInainteze pana la regretabile dusmanii, aid, in aceastaAu la m'am sarutat cu profesorul mieu de odinioara §iam facut acea pace a sufletului mieu, de care m'am bu-curat atunci si catre care ma intorc azi cu un sentimentde induiosare.

Tot aici, In timpul razboiului, atunci cand dupd su-ferintile neamului incepeau a merge mai bine lucrurilepentru Tara noastrk imi aduc aminte de o neuitata sea-fa, in care era un frig ingrozitor, pe care nu 1-a pututinlatura energia i credinta pe care o aducearn in ser-viciul cauzei romanesti. Era pe locul unde se gase§te a-cum Malt Prea Sfintia Sa, Mitropolitul, neuitatul regeFerdinand, regele generatiei mele, si langa el Regina Ma-ria, i erau princesele aid. Ne pregatiam sa ne intoarcemIn Bucure§ti §i aveam Inteo WA de stejar Caput lui Mi-hai Viteazul. Poate sunteti cativa cari VA aduceti amintede seara aceia friguroasä i plina de asteptari asa desfinte, care stergeau dureri a§a grozave. Am N;orbit deMihai Viteazul, de lupte, de triumfuri, de unitatea na-

4

Inteo.

gi

apoi s'a facut la Mitropolie slujba, pentru casa-1 ducem mai tarziu din loc in loc, pana in morman-tul dela manastirea Dealului, in care acel fugar dupämoarte, adapostit o clipa aid la dv., a fost asezat In mor-mântul de marmora pe care i-1 pregatisem de mult, spu-nand in inscriptie cá asteapta Implinirea sperantelor :acele sperante sfinte s'au implinit, §1 regele Ferdinand adesfacut dela gat, dupa suggestia mea, crucea lui MihaiYiteazul si a coborit-o in mormantul eroului.

Vedeti cate lucruri ma leaga de aceasta &aro', §i nupot sa-mi impiedec emotia, care nu mai este a generatieimele, harsità In ce priveste emotia, si nu este totdeaunaa generatiilor acestora noi, care sunt patrunse de celemai frumoase sentimente, dar care poate nu au toate vi-bratiile pe care le aveam noi pe vremea cand ne gan-diam intr'o tara mica la sfortarile extraordinare care tre-buie facute pentru ca natiunea aceasta sa se gaseasca o-datà aceasta era partea intaia iarpartea a doua pentru ca, prin sfortarile natiunii, prinmunca, prin cultura, iar nu prin mijloace artificiale, toa-ta tam aceasta sa fie plina de sufletul si de vointa noas-Ira.

Tanarul care a vorbit Inaintea mea se plangea cáIasul a fost parasit de multi dintre acei a caror tineretäa fost legata asa de strans de dansul : tineretä de tot fe-lul, tineretà de studii, dar si o alta tineretä intr'un dome-niu foarte intim 0 duios, la care sa-mi permiteti sa nuvorbesc, desi Inca §1 acolo a§ putea sa pastrez o amintire-vie a acelor timpuri. Se pare ca multi Ie§eni, formati inIa§i i ca suflet si ca inima si in ce prive§te amostintile,nu se mai intereseaza de Ia§i. Vedeti dvs., sunt doua fe-luri de oameni : aceia cari yin si Cand nu-i chemi sau nu"Inteleg uneori ce sens a avut chemarea care sa Indrep-tat catre dansii : i-ai poftit pe margine de scaun, ei s'aua§ezat pana in fund §i trebuie sà Intrebuintezi toate

pentru a-i scoate de acolo ; dar sunt altii cari as-teapta sa-i chemi de trei ori pentru ca sä vinà odata. Lu-mea este politicoasà: te chiama Intaia oarä de forma. Auvenit la mine ni§te tineri, Inca din luna Ianuar, ca sa mainvite, 0 le-am spus : poate ca voiu veni"; dupa aceea a

5

lionath si

impreuna,

si-lintile

fost a doua insistenta, si am inceput sä ma gandescva fi ceva serios §i o fagaduiala incepea sa se in-chege, apoi au venit si a treia ; cand te chiama ci-neva de trei ori, nu mai ai nici-o banuiala, i vii. Suntoameni cari yin asa cum vin eu ; era sä oprescmit la Ni-colina, ca sa nu afle nimeni ea' am sosit, si de acoloma strecor ca sa vin numai la ceasurile sase aici. N'antiubit niciodata sgomotul zadarnic care poate intovarasio viata : mie-mi plac iubirile discrete pe care le simti In-tr'un anumit moment, si nu iubirea care e revarsata mala tot pasul. De data aceasta, hotarit sa ma ascund, antvazut ca nu e usor.

S'a adaus si un alt element. De Maya vreme s'a al-catuit in Bucuresti, pentru toata tara, un oficiu de tu-rism care nu trebuie confundat cu societatile de turismde para acum. Comisia Monumentelor Istorice" si Li-ga Culturala, sprijinite si pe Calle Ferate, au luat ini-tiativa unor calatorii care sä poarte lumea doritoare de-acunoaste tara, din loc in loc. In acelas timp am luat i ungrup de studenti de-ai miei dela Bucuresti, cei mai buni*studenti de-ai miei, cari doresc sa aiba un contact stranscu studentii dela Iasi, i un inceput s'a facut in acest-sens.

Adaug ca ar fi de dorit ca profesorii din Iasi savinà sa vorbeasca din cind in cind la Bucuresti, si pro-fesorii dela Bucuresti sa' vorbeasca la Iasi, chiar dacas'ar simti mai slabi, sunt si profesori la noi mai slabidecit cei de aici, cum se poate intimpla sa' fie s't unii pro-fesori dela dvs. cari sa nu fie grozavi de tari ; dar, ori-cum, sunt altfel, i aceasta este marele folos pentru stu-denti, cari trebue sä vada materia din mai multe puncte-de vedere si din anumite laturi. Am mai venit cu fetele-dela Valenii de Munte, unde pina acum sute de invata-toare, apartinind tuturor familiilor crestine ale Roma-niei fiindca scoala are un caracter traditional, s'auformat timp d'e unsprezece ani si, de si sala unde ele airjucat Hangita" lui Goldoni era prea mica, n'am indraz-nit sa va invitam si nu am fi avut indrazneala sa cereal_scena Teatrului National. Acelasi defect, discretia, decare va vorbeam.

6

c&.!

oarasi

sa

. ,

.

A§a incit ziva mi-am intrebuintat-o asa, i cred caam intrebuintat-o, bine, pentru ca nici studentii i stu-dentele, nici fetele dela Valenii-de-Munte nu vor uitaziva in care intlia sari au cunoscut monumentele

fiind eu, dela ceasurile §apte §i jumatate necontenitintre din§ii §i dindu-li explicatii. Sunt multe feluri dea-§i trai cineva viata: eu mi-o traiesc aa §i-mi pare binec'o traiesc a§a, ca am curajul sa n'o traiesc cum o traiesc

iota, deci, explicatia faptului de ce n'am venit Ina-inte, de ce n'am 1ndráznit sä cred cà venirea mea ar pu-tea sa fie folositoare §i sa intimpine simpatia pentru careva sunt sincer §i adinc recunoscator. Sunt un om incun,jurat de o legenda calomnioasà, pe care n'am cautatniciodati s'o inlatur, de o impopularitate pe care ma si-lesc din toate puterile s'o mentin ; de aceia ma vede ci-neva foarte rar, pentru ea' nu se intilnesc oriunde mimima de deschise ca acelea pe care le-am intilnit in astaseara.

Vin acum la materia insMi a conferintei mele, careeste §i o conferinta istorica. Acesta este me§te§ugulmieu §i bogatia mea. Voiu cauta sä va aduc ce am gäsitmai solid §i mai serios de pe urma lungilor ani in cariam trait cu trecutul, §i prezentul 1-am inteles in functiunede trecut §i in functiune de viitor, dar, din nenorocire, aufost in jurul mieu prea deseori oameni cari au cunoscutprezentul in functie numai de prezent §i n'au iubit tre-cutul, pentru cii li se pare ca nu ar avea valoare in pre-zent, prezentul acesta fiind al politicii, pentru raul aces-tei tart §i de aceia 1-am lasat in sama altora, cari au vre-me si pentru a§a ceva.

Conferinta va fi de caracter istoric, dar, pentru cain gindul mieu trecutul a fost legat de prezent i indrep-tarea catre viitor n'a lipsit niciodata, va fi §i o judecataasupra acestui oras sarac subt toate raporturile, care arputea sa fie, cu putina silinta, cu putina intelegere, cuciteva principii fixate dela inceput, cu o continuitate carenu existä pina acum, un admirabil corm. De altfel, ca §icapitala României, de care, acum citäva vreme, vorbiamaratind halul in care este Calea Victoriei cu acele

7

.

lui,

qirie

iau-

altii,

nori", cu acea arhitecturä de geamantane infasurate decurele, pe care toti tinerii arhitecti o preferà arhitecturiimonumentale din care ei Inlàturà orice fel de podoab5. :astfel de zidiri iau locul vechior case boieresti, care, da-ea' nu totdeauna, in general samänä cu clAdirile pe carele vedeti In drumul ce urea spre Copou. Casele boierestidispar, sunt date la pthnInt cu o brutalitate fled pare-che, cum s'a dArimat i liceul Sfintul Gheorghe, undevoiau sa construiasca nu stiu ce lucru sovietic, pentruC.A.M., apoi s'a vAzut ca nu sunt bani i acuma este vor-ba sa se puie acolo iarbd, ca sA pasca toti prostii cari au&lima clädirea cea veche.

In scurta mea guvernare am reu0t ssa' dau inapoipalatul Cantacuzino, sä deschid drumul catre CameraDeputatilor, taind, in dreapta si in stânga, i clAdirileparte din grAdina Patriarhiei, care a protestat atunci,dar cred cA s'a impacat cu frumuseta drumului de a-cum. Dar am avut de curind prilejul sa vorbesc, cu a-clancA durere, de depozitul de lemne mezat in fata Aca-demiei Rom fine i chiar am dat un sfat studentilor, pecare este bine sA-1 spun chiar si aid : O gre§ealà marecind faceti greva e cä uitati cel mai mare depozit de pro-iectile din Bucuresti ; duceti-vä acolo i cu acelea va pu-teti lupta §1 trei zile, asa ca n'ar mai IndrAzni nimeni sämai aseze lemne acolo".

In acelasi timp, linga palatul Cantacuzino este acumo uritä clädire veche si se gAse§te un fel de teren vag,un maidan, care nu are nici-o intrebuintare, decit doardaca s'ar face o colectie de cini si pisici raposate cu caresa-1 populeze.

Si aid am vAzut lucruri care ar semana putintel cucele de care m'am agatat la Bucuresti : ce de drumuleteputrede, In care este noroiu amestecat cu animale, cu ve-getale, chiar lInga admirabilul palat al lui Mihai Sturza,unde pgrintele director ne-a primit la seminariu cu atitaprietenie ! La mai toate colturile de strada o uriciune alcarii glod murdareste, al carii miros asfixiazà, a cAriilipsa" de gust o primesti ca palme pe obraz.

Ca unul care am cutreierat multa lume, am vazutanume ce se poate face. Cu bani multi ? Nu, cu bani

8

.

foarte putini, dar cu munch' rationalà, munca incor-data §i cu ascultarea de cineva care nu este o personali-tate ie§ità din alegeri sprijinite pe o demagogie oarecare,ci un om care a aratat ca poate vol. Vin din Italia luiMussolini, unde am vazut minunile care rasar in fiecaremoment. Acum in urma a fost la noi un profesor delaConstantinopol, dela Istambul", Elvetian asezat acolo,ca profesor la Galata-Sarai, Domnul Mamboury, caremi-a lasat un ghid al Capita lei celei noi a Turciei natio-nale, Ankara. Nu va puteti inchipui ce ora§ minunat s'afacut in mai putin de zece ani de zile. Veli zice : cu chel-tuiala de averi mari ? De unde sä aiba averi mari ChemalAtatiirk, care a ramas doar cu populatiile teranesti dinAsia Mica i cu o bucata de Europa in mijlocul careia segaseste Constantinopolul saracit §i parasit de atita vre-me ? Toate lucrurile cele mari gasesc bani cind sufletuleste hotarit i sigur §i indeamna la munca, i cind esteo inima caldä, fara care tot ce cuprinde sufletul nu arenici-o valoare. Minuni de cladiri s'au ridicat acolo. Nus'a adaugit un modern urit la vechile zidiri, ca in capi-tala Moldovei de odinioara, unde cladirile de ran gust,puse in fata trecutului, reprezinta o ofensä i un motivde indignare ; astfel, a§a numita sala goticaparca Go-ii fi fost cei mai teribii dintre barbari Un arhitectfrancez a a§ezat peste o fatada cu caramizi goale i ni§teferestre in jos, un coperi§ de tinichea §i altul de pe carecad burlanele, 0 a adaugit un imens turn In virful caruiase gasesc ferestruice Fara destinatie. Lucruri de nesufe-rit, care trebuie inlocuite, inlaturate. Aceasta ma ducecatre viitorul pe care-1 cred posibil pentru Iai, potrivitcu o noua formula care se va intinde asupra Ora intregiin momentul cind pasiunea, care nu-0 gaseste intotdea-una drumurile, se vadisciplina si in fiecare loc, pink inultimul sat, va fi acel spor de vitalitate romineasca dinale carii legaturi, dela sat la sat, dela oras la oras, vaiesi Tara de care fara indoiala suntem vrednici §i pe caren'o avem.

SA incepem intliu cu trecutul. Cum s'a intemeiat acestoras ? Fiecare oras trebuie sa-si aiba fizionomia sa, nu

9

cu

ar !

un ora§ ca alt ora§, afara de unele tali care au facut gre-§eala de a-§i crea ormele uniforme, ca Franta de exem-plu, a§a incit cutare ora§ din Sud are acelea§i caracterepe care le are Parisul sau un centru din Normandia ; cifiecare ora§ este Inca in legaturà cu cele dintiiu timpuride desvoltare §i, pe de altà parte, cu vechea populatie deunde a venit §i care are dreptul sä-§i pastreze pecetea,iar elementele noi, alogene, sà intre in felul de-a simti,de a voi §i de a lucra al elementelor care au creat §i care§i-au pus pecetea. Am spus-o §i aiurea §i o spun §i aici.Fiecare ora§ trebue sà-si alba acest caracter osebitor, §iun ora§ care §i-1 pierde, ajunge netrebnic, de-1 pot prä-padi toate incendiile Mill mare paguba.

Ora§ul acesta a fost creat, nu din capriciul unuiDomn sau dinteun hazard al desvoltArii istoriei moldo-vene§ti. Nu a fost creat, iarAsi, ca un vad pe un drum decomert, cum a fost, in Germania, Frankfurtul, care esteVadul Francilor", sau alte localitati ; el n'a fost in le-gAturá cu un popas de negustori cari sä fi stat intaiu acolo§i din bojdeudle lor primitive sà se fi ridicat un adevaratora§. Ora§ul acesta este o creatie organicti a vechii Mol-dove, care ea instr# este o creatie organicä a poporuluirominesc. Aceasta este o definitie de atita vreme uitata,§i, din cauza uitärii acestei definitii, vine acum toatà ra-tacirea, toata mizeria, toata ruina, toate turpitudinilecare au cazut asupra acestui nobil ora§.

Intre ora§ele din Muntenia §i cele din Moldbva e odeosebire ca §i intre cele de dincoace i cele dinArdeal. Cind zic : Moldova, inteleg Bucovina §i Basa-rabia in acela§i timp. Gre§eala noastra cea mare, pecare o mentinem pina acum de hatirul unor politi-ciani de cdpAtuialk amatori de viatà localä, care lipoate da anumite satisfactii, este eh' n'am ridicat du-pa unire granitele create de strAini, ci am continuatsä admitem ca existà o Bucovina §i o Basarabie. Chid,acum citiva ani, eram la guvern §i m'am dus la Cer-nauti, li-am spus cea d'intliu datorie a dv. este de-adistruge §i uita Bucovina dv., cum trebuie distrusa §i ui-tata Basarabia celorlalti uzurpatori". Multi dintre aceicari vin din Ardeal nu inteleg deosebirea intre un ora§

40

:

moldovenesc §i un ora§ al bor. Eu cunosc, fire§te, foartemulti Ardeleni si am gäsit adesea o oarecare neintele-gere a ceea ce este un oras din Vechiul Regat" fatä deun ora§ din Ardealul bor. Un ora§ din Ardeal inseamnäun tirg unde vin taranii Duminica i sathAtoarea, in cen-trul caruia se a§eazA citiva negustori, din care caned strä-zile lungi cu piata vastà, Ostend praful, finul i paielecare yin din vizita Mouth, din timp in timp, a teränimiiimprejmuitoare. Dar un oras ardelean nu e totdeaunaun tirg care sä fi strins o populatie oarecare in jurulci este §i un oras colonizat. S'au adus Sasi, s'a adaus opopulatie ungureascA, i s'au incunjurat cu ziduri, maiales in ce prive§te admirabilele ceati sàsesti din Ardeal,care supt multe raporturi ar pufea sä ni serveasca de in-vàtAturA, pentru iubirea cu care acesti viitori prieteni §icolaboratori 10 incunjurä locul de nastere.

Färä indoialà ca Ardealul, cu tirgurile i cetätile sale,este o po'doabA §i o mindrie a 'Aril, insä orasele de acolo,create prin colonizare, sau acelea care vin din desvolta-rea tirgurilor, nu au a face cu orasele 'dela noi. Tar Intreorasele din Muntenia 0 cele 'din Moldova este o maredeosebire, de§i toti suntem Romini de-o potrivä, ha chiarunii dintre noi, cei tinuturile acestea, au abdicat, cuo nobilä nepAsare, in folosul: In-Mu al boierimii muntene

pe urmä al elementelor mai de jos de acolo. Dar deo-sebirea existä.

reirasele din 'Muntenia s'au alccItuit dintr'o formatieagricold, incetul cu incetul. Cimpulungurile erau o mul-time de sate pe o vale de riu, ele impreunä formind acelCimp lung", cum sint de altfel §1 cele doug CImpulun-guri din Bucovina si Campulungul din Maramure§, pelingä care a fost un Cimpulung in Peninsula BalcanicA.Unele din orasele acestea aratà. nrin bisericile lor, c sintalcAtuite din sate. De exemplu Vglenii-de-Munte inseam-nà un numär de oameni cari s'au asezat pe marginea u-nui riu din partea de munte, fiecare in jurul bisericii sa-le: unii sint Costeni, oameni de pe coastä", altii sint Beni-voiesti, urmasii lui Berivoie, altii Berceni, veniti delaBerea. In mijloc a fost o manästire ; s'au asezat apoicitiva negustori, In mare parte de origing bakanicg, apoi

sevst...10TeoAC118E111E14

IZ' POPULAnt

14

lui,

din'

si

I e

0

au urmat citiva boierinasi de treapta a treia, a patra, §is'a alcAtuit orasul. Cele mai multe din orasele muntene

unele sint insa In legAturà cu episcopiile s'au for-mat asa. Orasele din Moldova, prin urmare §i Iasul, s'auformat altfel.

Aceasta este o tarei rtisärirci din cucerirea cavaleri-lor maramur4eni, luptätorii din Maramueas, cari s'aucoborit in secolul al XIV-lea, ca oameni deprinsi a purtasupt scutul regelui Ungariei rAzboiul pentru cruce. Oa-meni viteji, i titlul lor cel dintiiu a fost : viteaz, cavaler,miles. $i Dragos cel vechiu §i Bogdan pe urmä, i toti aceicari i-au incunjurat, erau oameni cari au venit cäläri,cu sabia la coapsä §i sulita In mina.

Aid au intilnit elemente straine, ca Sasii din Baia,cari s'au Inchinat; au intilnit oarecare elemente, teranesti,care au iesit i §i-au scos caciula adinc inaintea oameni-lor veniti sä intemeieze o tart. Acesta este caracteruldominant al populatiei de aid, care face ca orice teransä stea drept inaintea oricui : se recunoaste si sub zdren-tele cele mai sfarimate ostasul care a fost odinioarà. $iaceasta mai face Inca un lucru : caracterul adevAratuluiMoldovean, care, amestecat in politicA, e un Lascär Ca-targiu, un Mihail Kogalniceanu, pinä la un Petre Carp,to acei cari nu s'au schimbat chipä vremuri, Inthintn-du-se unei formule astki ca s'o päräseasca mine, pen-tru ca prin demagogie sà-si stringä mai multà lume injurul lor. Oameni dirji, aspri, tinindu-se pinà la sfirsitde mindria pe care n'au sacrificat-o pentru benefidulputerii.

Orasele din Moldova s'au (Teat in jurul cetättilor, afortdretelor. Nu pe maidane uncle se adunä vitele la tirg,ci pe uncle sus stet straja lui Vodd dela cetate. De altfel,intliu Domnul pazia drumul tärii, tinind lini§te i atrà-gind prosperitate; cine a venit pe urma, a venit din milaDomnului, care si-a pus pretutindeni biserica sa si a cla-dit case pentru ostirea sa. E un oras fticut cu sabia ci cusulita.

Urmäriti desvoltarea acestui oras, Iasul. Pe vrernealui $tefan-cel-Mare, unde era ? Dela Cetätuia se coborisejos la biserica Sfintului Nicolae §i la Curtile noi ale lui

42

Voda, care avea biserica veche, ce a fost inlocuitä cu ju-caria de zahar a raposatului Leconte du Noiiy: si nu potiface un pas aid, färä sä intilnesti clädirile unui om caren'a avut simtul Orli si a calcat in picioare tot ce este alnostru, pentru a face lucrurile greoaie si nepotrivite, ca

acel oribil palat, care este o copie stupida a Palatuluide Justitie din Paris, incercare neizbutità a unui arhi-tect plagiator.

Fiecare oras are un mediu : daca nu se mai potri-veste cu mediul, el nu are nicio valoare, si este o rea lec-tie, care se dia.' acelora cari privesc, este o stricare a gustu-lui tineretului. Cu cit clädirea este facuta mai cinstit, cuatit este mai mare nenorocirea ; daca este bine facuta,tine mult de tot, sute de ani chiar, i atunci d. ansam-blului o aparenta falsà, de si poate ca n'o mai simte ni-meni. Aceasta mi-a dovedit-o un intrebator de astazi :cind am dus pe elevii miei si pe atitia din Iasi sä li aratmonumentele istorice, ma intreba dada intram si in Pa-latul Administrativ. Nu va pot repeta ce am spus aceluiacare ma intreba.

De acolo, dela Cetatuia s'a intins Iaul. Si nu pevremea lui Alexandru Lapusneanu, cind s'a ridicat So-cola, nu pe vremea lui Petru Schiopul, care a facut Ga-lata, tot pe deal, sau pe vremea cind supt Movilestii delaInceputul secolului al XVII-lea s'a facut bisericuta luiBalica, care s'a transformat de Grigore Gbica la incepu-tul secolului al XVIII-lea in Frumoasa (cit este de fru-moasä acum va rugam s'o vedeti si dv.). Nu s'a intins Iasul pe vremea lui Läpusneanu spre Strada Lapusneanu.Am tiparit o calatorie a unui Francez, de Fourquevaux,care a venit la Domnul Moldovei, in douà rinduri, pinala 1591, cind a parasit Moldova ca sa se duca sa moarain Tirol, la Bolzano i 1-a vazut pe Veda distribuind drep-tatea, sous une frescade": in jos de cetate era un frunzarsi acolo, la adapostul razelor soarelui, stätea Petru-Voda

taranii ingenunchiau inaintea lui cu plingerile Mr, pecare Domnul le judeca in Divan.

Tot Iasul pina la 1630-40 a fost acolo, pe la Ceta-tuia si, odata ce Cetatuia era acolo, tot restul era deter-minat de existenta ei. Daca orasul s'a intins in alta parte,

13

si

si

aceasta se datoreste la mai multe motive. Astfel bisericaSfintul Sava, cu forma ei rotunda, potrivitä cu arhitectu-ra din Siria, era un mitoc al manastirii Sfintului Sava delinga Ierusalim, unde Petru Schiopul avea un depozit debani, 0, cind a murit el si fiul sau, asa de frumosul copilStefan, o ruda de-a lor, Asian, nepotul lui Petru, a mersla Sfintul Sava cel din Asia ca sä culeagä banii läsati defostul Domn acolo. Petru a ajutat pe calugari facaun mitoc aid ; turnul, foarte interesant prin forma lui,1-a adaus Radu Mihnea, nepotul de nepot al lui PetruSchiopul, dania acestuia trecind In sama familiei, pen-tru a fi sustinuta i crescuta de Radu Mihnea, in acelastimp cind fata lui Petru, maritata cu Venetianul PoloMinio, ingrijia de Galata, venind anume in Moldova pen-tru aceasta, si, adaug, manastirea de dinoolo de dealulCetatuii, Hlincea, e Mouth' de primul ei sot, SpätarulZotu Tigara i reparata de Stefan, fiul lui Vasile Lupu.

Cine a mutat in vale, in fund, Iasul i cine 1-a intinspinä la Golia, e Vasile Lupu. Acesta nu era un Domn detara, ca vecinul silt] Matei, cerut de Tara-Romineascä, ciimpotriva lui se va ridica, in numele WEL, Gheorglie Ste-fan, care 1-a rästurnat.

Sträinul al carui tatA venise cu Radu Mihnea, celcrescut in strainatate si nu stiu dacA dupa anumiteteorii de rasa ar fi avut dreptul sä domneasca asupraMoldovei vorbia pitigaiat greceste, cum se vede dincutare scrisoare pe care am tiparit-o. Cu averea, cu vi-sul, cu pretentia, cu lipsa lui de simt pentru traditie, else inchipuia, in deosebire de acel Matei, pärintele terii,incunjurat de obstea ei, se vedea, zic, pe o corabie veneti-ang, ajutat de o armata polona intend in Constantinopolca un fel de Vasile al III-lea,-11 chema Lupu, i ca Domn10 luase numele de Vasile. Chip de Imparat constantino-politan, el a dat Moldovei legi, cum le-a dat Vasile Bizan-tinul, legi pe care tara nu le-a aplicat niciodata, cum seintimpla intotdeauna cind legile nu se potrivesc cu tra-ditia ei, de si el a WO picioare, mini, capete, in strasni-cia sa. Trei Ierarhi si Golia. ctitoriile lui, inseamna o de-viare a Iasului fata de Cetatuia.

sh-si

44

Inchipuiti-vä ce-ar fi fost Iasul 'Tunas pe dealuri siteranul, pAscindu-si vitele sau oile pe sesul Bahluiului,s'ar fi uitat la catapeteasma aceasta a zidurilor cetatiivechi. Vad inaintea mea ceva asamanator cu icoanasplendidà, pe care am v`azut-o in Italia, a ceratilor et-rusce : Perugia, Orvieto, care se aseazA cu piatra lor trep-tat pe coastele dealurilor. S'a bdgat Vasile Lupu jos, labang.

Opera inceputà de dinsul a fost intreruptk insk deDuca-Vodä, care era din Rumelia, Grec, fost serb al Tur-cului care a venit intr'un rind la dinsul, ferfenitos, inDivan si 1-a chemat acasa : Efendi, efendi, blem" (vinAla Rumele) de unde era originar.

Cu toatA inriurirea insa a sotiei sale, ctitora Mitro-poliei, Duca-Vodà a rasArit iarasi pe deal, uncle atrAgeauamintirile trecutului, si a ridicat acea bisericA a Ceatuii,inteun stil mai ales decit podoabele, luate din Orient, aleTrei Ierarhilor lui Vasile sau cele dela Golia, imprumu-tate in mare parte dela Occidentul catolic.

In secolul al XVIII-lea, Iasul s'a ridicat la deal cupartile dela Copou. Tot lupta intre strainul care se asea-zà la vadul de cistig i intre instinctul continuatorilor ce-lor vechi, al coboritorilor lumii indigene din secolul alXV-lea, cari tind la Inä1irni. S'au suit casele boieresti ad-mirabile, pe care urmasii n'au shut sä le pAstreze, cumaveau datoria, in loc ssa le vindà oricui, desconsiderindu-si neamul i spurcind cuibul familiei lor, desi era maibine sl ramiie si sä moarà in sarAcie acolo.

Sint in Italia palate in care vezi, ici i colo, licArindcite-o lumink Coboritorul rasei, neamului de odinioarä,nu are cu ce sà-si ingrijeasca toata casa, dar undeva eleste acolo, nebanuit, pAzindu-si mostenirea. Am locuitde atitea ori la Venetia, unde am pregAtit ô casA pentrudv. toti, cari nu binevoiti s'o vizitati, preferind otelu-rile, ba nici de departe macar nu và uitati la dinsa. Cash'romineasck avind vreo treizeci de ocläi, cu locuinte sipentru cei mai modesti si pentru cei mai pretentiosi, incare locuinta, pentru cei cari vin in grup, este gratuita siintretinerea in conditiile cele mai ieftine ce se pot in-chipui.

'15

Cunosc mulfa lume acolo, dar desfac douä amintiri.Intr'un rind, presedintele uneia din societatile de istoriedin Venetia la care particip, la toate, Ateneo Veneto, ca-re-si serba o comemorare, mi-a cerut o conferinfk $1mi-am al-Mat dorinta de a-1 vizita acasä. Mi s'a spus caar fi greu, cad in frumosul palat bgtrinul Nani Mocenigosta doar intr'o odaie, fiul in alta, dar, cità vreme vor fioameni din semintia lor, vor sta acolo.

Alta data am fost poftit intr'o familie, unde lath"!murise, v`aduva era sträinä, dar copiii erau crescuti intraditiile din secolul al XVI-lea. Nimic nu fusese schim-bat in odaile cgptusite cu catifea de Genova, rosie, si lamesele de ceremonie se scoteau cristalele, in care bau-sera cei dela 1600. Veti zice : ce oameni bogati ! De loc,erau saraci, numai, cind era vorba sA se afirme ce esteomul in casa lui, se deschideau vechile dulapuri, toga'strglucirea aceasta de artä iesia in fata si, in felul acesta,se forma caracterul celor cari veniau pe lume.

Asa s'a intins Iasul ping" la Copou. Pe uring.' au ve-nit Domnii Regulamentului Organic. Ideile liberale dinApus au pgtruns i pinä la noi. Sensul istoric a dispArut.Viata moralä care ne tinuse impreunk atita vreme, s'affirimitat. S'a !lent nisip i praf ceia ce fusese cimentuletic al generatillor trecutului, §1 atunci fiecare s'a asezat.cine stie cum si cine stie unde. Mihai Sturza si-a fäcutpalatul in mijlocul elementelor evreiesti, venite intIm-plàtor pinà in secolul al XVIII-lea, Mr% ruCiO chemarea nimAnui, iar in secolul al XVIII-lea au fost chemate

ori daca place,. ori (lath' nu place unora i altoranumai pentru a fi intr'un anume loc, intr'o anumita si-tuatie, ca o colonie care-si are hotarele, dincolo de carenu poate sä treack

Acesta a fost sensul aethrii populatiei straine aici,in Iasi : in colonie, ca sä traiasca asa cum au trait stra-mofii. Daca au trecut insti dincolo de margenile coloniei,au datoria de a se face admifi prin sacrificiul complet atot ceeace-i deosebefte ca interese, materialiceste sau su-fletege, de cei cari sunt inaintaii, creatorii i stapinii.

Rezultatul inainigrii lor, neprevg.zute ? Uitati-vg la

16

-

strazile stramte, la casele färä niciun fel de caracter, la fe-restile fara flori, cu lipsa unui buchet macar de arbori incuprinsul curtilor, unde fermenteaza imunditiile. Inca-pacitate de a se ridica a unor oameni din cari cruzimeasoartei, fara indoiala, a facut o plebe permanentei a tu-turor civilizatiilor, defi uneori se ridicei din ei .oameniminunati, inaintea carora ma inchin ca inaintea oricä-rei superioare umane. De pe urma acesteinenorociri seculare a ramas o plebe ireductibila. Si gre-§eala celor cari s'au ridicat de acolo, este de a nu fi eau-tat sa ridice la nivelul cuvenit pe acei din mijlocul caroraau iesit, precum nivelul Rominului dela laid trebuie safie ridicat prin ruda sa, fiul, ginerele, veniti in societateade sus. Datoria intelectualilor evrei este sà ajute a facesà dispara aceastà regiune a vechiului ghetto al Moldo-vei, facind din cei de acolo oameni inainte de toate, oa-meni onefti i patrioti, contra carora sä nu se poata a-duce invinuirile care nu se potrivesc cu oricare om mun-citor si constant. Noi, nu scoatem din tara pe nimeni cude-a sila : anume teorii barbare de aiurea nu sunt potri-vite cu firea nOastra ; sunt convins ca numai vitalitateanationala poate sà facia minunile : discursurile, oricit decald rostite, nu pot savirsi acest lucru, cu atIt mai putincind se amesteca interesele de partid sau interesele per-sonale.

Dar ce e azi, nu mai poate fi tolerat. Insa, fiindca,deocamdata, pe unii oameni nu-i putem schimba, siaid ajungem la partea a treia din conferinta mea ,aceiacare priveste viitorul avem datoria set cream aleituride viata acelora viata noastrei, pe care sä n'o amesteceim,cu viata nimanui. Set traim noi intre noi pe bazele noas-tre istorice, cu ochii indreptati, clitre viitorul nostru, in lo-curile seineitoase fi nobile de care este incunjurat acest

Nu ne vom sui cine stie cit de sus pe dealurile careincercuiesc Iasul ; ar fi o truda grea i mijloacele noastrenu ar ajunge, cu acea vitalitate nationala pe care ma tru-desc s'o scormonesc si cind cred ca am ridicat-o, ori cadejos, ori se indreapta In altà directie dedt cea voila de

2 17

manifest eiri

.

o-rW.

mine. Boierimea fanarioter ni-a artitat drumul cel bun.Ea s'a dat dela sine la o parte: s'a asezat in.casele ei fru-moase de stil apusean, cu saloanele lor .mIndre, cu bal-.coanele in care se infati§au doamnele de pe vremuri, cuintrarea maiestoasä supt care se opriau trAsurile frunta-silor Orli ; s'au urcat in sus cAtre Odurice; catre aier li-ber, catre vii, acolo, la Copou.

Noi nu trebuie sei natiunii noastre acel dealsacru al Iasului. In loc ca administratia sä clAcleascä totfelul de monumente ,nepotrivite, avem datoria sil ràs-cumpàràm .casele boieresti de ,odinioard i acolo sei ase-zeim temeiul neamului de mine ; cine a intrat proviso-riu si a dat bani cind a luat, va primi bani cind se vaduce. Acolo sus trebuie asezat Iasul monumental, care,trebuie sä existe.

Voiu raspunde la intrebarea dada. este posibil caacest Iasi monumental sil existe, ceia ce presupune Ia-§u1 bogat, Iasul puternic, i voiu termina aceastà con-ferintä cu asigurAri ,de optimism, in ce priveste ormulamintirilor mele.

In fata negatiilor fi in fata reitticirilor cu Mindminte, eu voiu aseza aceastei sigurantei in viitorul

mele, sprijinit numai pe valoarea lor netelgel-duitä i pe nest tirsitele puteri, Inca necercetate, care segeisesc in adincul acestui neam.

Dincolo de casele acestea ale aristocratiei moldove-ne, uncle am aflat dupa räzboiu s'au ImpArtit terenuripentru cei can au luptat.ca sa.' se intemeieze aceastä lard,nu trebuie sä fie citeva case ssamänate, ci trebuie sa fieIasul cel nou. Din Iasul cel vechiu mare lucru nu se vaputea face : citeva strAzi, iar in jurul monumentelor vatrebui sà se därime mult ; multe case netrebnice vor tre-bui s'a" cadk Ma intreba cineva pe cine a pune eu pri-mar la Iasi ; i-am ràspuns : Tirnacopul. Trebuie ca, anide zile, sä se dea jos muraria, sil se puie parcuri de sà-nAtate sau casele noi, care sil incunjoare, ca strap, ve-chile monumente.

Mitropolia, Inalt Prea Sfinte, prea multà vreme avegetat. Acel subt care a inceput sà vegeteze, din nenoro-cire, in ce priveste rinduiala gospodAreasck a fost un om

48

.

i.

.

fi Nthnatiu-

nii

mare si sfint Veniamin Costachi, creator in domeniulculturii, ra'u gospodar insa. Am tiparit cindva versuri ale.

unui poet necunoscut, in care se spune ca acolo unde aupredicat Teotochi si Evghene" (Bulgaris) s'au adunat.Jidovi" si au facut Aughene". Incunjurimea straina,Inca odata o spun, trebuie inlaturata. Fiecare om caremunceste are dreptul sa se gaseasca la locul lui, dar nu-mai la locul lui, si in jurul Mitropoliei nu se poate admiteo cilia viatd decit, nu numai o viatei cregind, dar o viatei ci-vilizatd, o viatd cresting in legeiturd cu scopurile si sen-sul Mitropoliei. Acolo trebuie sei se creeze cartierul Mi-tropoliei, cu tipografia Mitropoliei, cu fabricile de ves-minte pentru tot clerul moldovenesc, cu fabricile de o-doare pentru toate bisericile din Moldova, nu sa secumpere de Fratii Bloch din Galitia anafornitele si can-delele noastre, platindu-le uneori cu o miserie, pentru afi inlocuite cu allele fara niciun fel de gust. Acolo sä fie

o viola scolara, bisericeasca. Seminariul nu este de-parte ; ar fi bine sa i se dea tot locul pina acolo, sause deschidd calea care duce dela Mitropolie la Seminariu.

Parintele director poate Ii aduce aminte ea, fiind euministru al Instructiei si Cultelor; am spus cindva inSfintul Sinod mie seminariile acestea imi plac subm.ulte raporturi ; nu-mi plac supt acela ca nu miroase inele a biserice Elevii trebuie deprinsi, pina la matura-rea scindurilor, pinä la stergerea sfesnicelor, la umple-rea candelelor cu untdelemn si la ingrijirea lucrurilor bi-sericesti, pentru misiunea lor. Pink' in strada Lozonschi,

dela acel boier Lozonschi, din Lozna, fatal Doamneilui Ieremia Movila, toad partea aceasta ar alcatuiblocul metropolitan. Si in altul, tot al nostru, ar fi de par-tea cealaltà, unde se insira cele mai frumoase dintre bi-sericile din jos, din fund, ale Iasului: Barboiul, de si pre-facut, Sfintul Sava, Golia, cu acele ziduri admirabile, cuacel larg cuprins, cu acea biserica mare*, in care tre-buie, in zilele Inalt Prea Sfintiei Tale, sa sune din nonclopotele, si sa chemati Comisia Monumentelor Istorice,sit ma chemati i pe mine sä asist la cea dintaiu slujbacare se va face in lfica§ul redat serviciului divin.

Incolo, Evreimea poate sa-si caute de comert, pe

'19

:

sisit

:

cind ai no§tri ar sta acolo sus, in aier curat, in cuprinsulcaselor de unde negustorilor romini ii vor veni clienti deaceia§i natie cu din§ii. Iar, in ce prive§te odiosul drumde circiume care duce catre Cetatuia, acela nu este Ia§ul.Nevoile electorale au legat de Ia§i aceastà porcArie denesfAr§ite strAzi, care se infundà in noroiu §i praf. De ces'a". plliteasca." Ie§eanul gospodar pentru intretinerea unordrumuri de-a lungul carora niciodatà nu se vor ridica a-devárate case ? SA fie acolo un Ia§i rural, in care de faptnu avem o casa veche, o biserica. Sus Irish', la Copou, säfie ormul cel nou. Statul are paminturi acolo : sd le deafunctionarilor pe cari nu-i poate plAti suficient. Ar fi deajuns un om energic pentru ca in doi ani sa.' se ridice a-colo noul ora§ rominesc. Am intrebat pe cineva, pe d.Zamfir BrAtescu, care, ca subsecretar de stat, a organizatnoul regim al alcoolului, care aduce atitia bani pentruOra, dacä dindu-i-se sarcina, ar incepe un astfel de lu-cru. Cu cea mai mare bucurie."

S'ar crea atunci un ora§ ca atitea aiurea dup5 räz-boiu, pe care le-am vAzut §i eu. In Toscana este un ad-mirabil : Siena, cu strAzi a§a de inguste, incit cinenu-i de acolo, e ve§nic in primejdie de moarte, cad mergtrAsurile pina pe trotuar. Ce ar fi facut un primar delanoi ? Evident ca ar fi därimat citeva case vechi, ca s'a sepuie In loc Oliva zgirie-nori. Dar primarul de acolo a là-sat vechiul ora§ neatins §i dincolo de zidurile lui a creatora§ul cel nou, iar in mijlocul lui, lucru admirabil, unmare pare cu pomi sàdifi dintre cari fiecare poarta nu-mele unui ofiter sau soldat cazut in razboiu, i sà vedetidv. cum se duc familiile sà ingrijeaseà pomul purtindnumele rudei jertfite pentru tarà. Rinduri_de case cu-rate, de jur imprejur, dealuri verzi ; pomi, säratate, iu-bire de viata ; va veni o vreme cind solutia chestiunii so-ciale va fi capatatà prin ora§ele-gràdini, prin terenurileImpAriite saracilor. §i ce au facut Germanii

jurul Berlinului, incunjurat astazi de un lung §ir deora§e noi, i, cind §irul a fost terminat, atunci le-au unit§i au creat Marele Berlin". Nu ca aid, unde trebuie sapsatrundem prin tiganimea i jidovimea säracd din mar-genea ora§ului ca sd intram in ora§ul central, unde ase-

20

ora§

Ginditi-vaIn

menea elemente au carat toate Muffle i toata murdarialor.

Cind oare Iasul se va ridica din nou ? Iasul se va ri-dica din nou cind superstitia bucovineanti, cind super-stitia basarabeand ca fi a Ardealului vor disparea.In.loc sa se care aici bogatasii straini din Basarabia cadomine toga viata economica a orasului, cad noi nusintem dominati aid numai prin alogenii dela noi, ci

prin acei cari aduc in acelasi timp si mostenirea tica-loasä a stapinirii hotesti i brutale a Rusilor, in loc deaceasta, trebuie ca de aici sä plece elementele trebui-toare, cum au plecat in timpul razboiului RomIniidin vechiul regat, cari s'au dus i au infiripat viata ro-mineasea in Basarabia, ca un Munteanu-Rimnic, ca saromanizeze Moldova de Rasarit. In vecinatatea celor maisfinte orase ale noastre sint centre care nu au nicioratiune de a exista ca rivale ale Iasului. In Bucovi-na, Suceava trebuie ridicata, pe cind Cernautul tre-buie lasat sä se coboare acolo unde era inainte destabilirea strainilor ; este de ajuns srt se stramute anu-mite asezaminte ale lui in alto' parte.

atunci Iasul poate sà devie din nou inirna Moldo-vei-de-sus, in loc sà fie un colt parasit, alaturi de care secontinua o viala cu straini §i cu Romini in mare parteinstrainati, o viala care nu este a noastra si care a cazutasupra noastra ca un blastam. Atunci fara indoialacä Universitatea din Cernauti ar avea o Facultate deTeologie fara eelelalte Facultati, atunci Meal Indoialaca Basarabia nu ar avea pretentia de asezaminte supe-rioare pe care le are acuma, cum nici Clujul, pe carenu 1-am aorit cu Universitate, ci, cum spuneam clupàrazboiu : Universitatea Ardealului este la Bucuresti, iarClujul poate avea asezaminte de tehnica, de industrie,asezaminte agricole, de organizatie comercialà, dar nottrebuie sei scoatem pe Ardeleni din Ardeal, pe Bucovi-neni din Bucovina, pe Beineiteni din Banat, pe Basara-beni din Basarabia i sei-i aducem aici, unde a fost inde-pendenta si de unde a curs singele. Orice profet, adevel-rat sau mincinos, ni-ar veni de acolo, Romania nu va ft

vosozTeAtileuzi

4.110 ?pant 115*

21

s.

Si

4

Intr'adevär intreagd decit in momentul cind preten(iileaacestea ale localismului vor capitula.

Plecind din mijlocul dv. cine §tie pentru citä vre-me, tin s'a và mai spun un lucru : aceasta searàsà n'o socotiti in legAtural cu o carierà politica' de multisprävitä §i care nu are nicio dorinta de-a se co-bori In mocirlele electorale de astäzi ; sä n'o soco-titi in legAturä, cu sentimente, care ar fi straine derespectul pe care-1 am pentru orice munca, pentraorice talent, §i de mila pe care o am de orice om. SA pri-viti aceste euvinte numai ca marturisirile cuiva care do-re§te ca peste mormintul acelora can au intemeiat acea-stà mare tail sa' nu fie nici jocul destrabalat al demago-giei Rominilor conrupti, nici triumful unei alte munci,decit munca noastrà.

M:3

ova 1-101-.'--t-c241.

AC MIMI*clipstnitttt

09

E.

EDITURA // TIPOGRAFIILEROMANE UNITES.A.BUCURESTI // RAHOVEI, 42

TELEFON: 377.38_

EDITURA // TIPOGRAFIILEROMANE UNITES.A.BUCURESTI// RAHOVEI, 42

TELEFON: 377.38

PRETUL LEI 20

3°,74

yr