I

CAnd md trezesc, cealalti pane a patului e rece. Degetele mise intind, ctrutAnd cdldura lui Prim, dar nu gisesc decAt psituraaspri a cuvenurii ce acoperd salteaua. Probabil c-a visat urAt gi s-a

culcat in patul mamei. Bineinleles c-a ficut-o. Azi e extragerea.

Mr ridic intr-un cot. in dormitor e destule lumini ca si lepot vedea. Surioara mea, Prim, incovrigatd pe o pane, inconiu-rate d€ trupul mamei, cu obrazul lipit de al ei. In sornn, mama

pare mai tintuI, tot vegtejitd, dar nu epuizatd. Fala lui Prim e totatat de proaspite ca o pictturt de ploaie, tot atAt de incAntltoareca o primulel, de la care ii vine numele. $i mama a fost clndvafrumoasl. Sau cel pulin aqa mi s-a spus.

LAngt genunchii lui Prim ste, pezind-o, cel mai urAt motandin lume. Nasul strivit, o iumltate de ureche lipsn, ochii de cu-

loarea dovleacului putred. Prim l-a botezat Buttercup2 susflnlnd,cu insistenll, cd blana lui de un galben spilicit seamdnd la nuanlicu acea floare. Motanul mi urlgte. Sau, cel pu!n, n-are incredere

in mine. Cu toate ci s-a-ntAmplat cu un an in urmi, cred cl lineminte cum am incercat sil tnec intr-o galeatl cdnd l-a adus Primacasi. lJn pisoi sfri.lit, cu pAirtecele umflat de viermi qi colciind

I Primrue it limbt englez{ (n. tr.).

'? "Piciorul cocogului" (n. tr).

de purici. Ultimul lucru de care aveam nevoie era incd o gurd de

hrdnit. Dar Prim m-a rugat cu atata steruinld, a gi plAns, aga ci a

trebuit sd-l primesc. PAni la urmd, a fost OK. Mama 1-a scdpat de

viermi qi e un vAnetor de qoareci inniscut. Ocazional, prinde gi

cAte un gobolan. Uneori, cAnd curtr1 vAnatul, ii dau lui Buttercupmdruntaiele. A incetat sd mi mai stupeasce.

Miruntaie. Fird stupit. Mai aproape de dragoste nu vomajunge niciodati.

tmi dau picioarele jos din pat 9i le las si alunece in cizmeie de

vAnitoare. Pielea supli a luat forma gambelor me1e. imi trag pan-

talonii, o cima$d, imi indes sub o qapci pdrul negru, impletitintr-o coadl lungi, 9i imi ingfac traista pentru provizii. Pe masl,sub un castron de lemn care o feregte de gobolani flemAnzi gi de

pisici la fel de hlmesite, sttr o bucatl mici de brinzi excelenti de

caprd, infiguratd in frunze de busuioc. E darul pe care mi l-a fecutPrim cu ocazia zilei exragerii. il pun cu grije in buzunar in rimpce md strecor afard.

. Zona noastri din Districtul 12, supranumitl Filonul, migunide obicei la ora asta de mineri care intrtr in schimbul de dimi-neait. Bdrbali ;i femei cu umerii gArbovi gi lncheieturile degete-

lor umflate, dintre care mulli au renunlat,de amar de vreme 1a

strddania de a-gi curila praful de ctrrbune de sub unghii sau dincrelurile felelor scofilcite. Inse astdzi strAzile negre de zgure suntpustii. Casele scunde, cenugii, au obloanele ldsate. Extragereaincepe abia la ora doui. PAnd atunci poli si 9i dormi. Dacn po1i.

Casa noastri e aproape la marginea Filonului. Nu trebuie str

trec decAt pe lAngl cAteva po4i inainte de a ajunge pe cAmpulmurdar numit Pa.jigtea. Un gard inalt, din plasl de o1el, cu bucledin sArma ghimpatd in panea de sus, separS Pajigtea de pidure,inconjurAnd, de fapt, intregul District 12. Teoretic, ar trebui sd

fie electri{icat doudzeci pi patru de ore din douazeci ti patru, ca

barieri in calea animalelor de prade din ptrdure - haite de ciinisilbatici, pume sinquratice, urqi - care erau cAndva o ameninlarepe strdzile noastre. Insa, de cAnd suntem norocogi cd avem curentelectric doar doud sau trei ore pe seard, de obicei nu e niciun

10

pericol dacd atingi gardul. imi acord totuqi intotdeauna o clipd incare ascult cu atenlie, incercAnd sd aud zgomotul care imi spune ce

funclioneazi. in clipa asta e tecut ca o stance. La addpostul unuipAlc de tufiguri, imi sug burta 9i mi strecor printr-un ochi largit,de vreo gaizeci de centimetri, care e aga de ani de zile. Gardul are

mai multe puncte slabe, dar pe dsta, fiind atAt de aproape de casi,

il folosesc mai mereu pentru a pltrunde in pidure.Imediat ce mi vld printre copaci, recuperez un arc ai o tolbe

cu sigeli dintr-un bugtean scorburos. Electrificat sau nu, gardul areugit sd gintr mAncdtorii de carne in afara Districtului 12. Inpidure cutreieri nestingherili, plus cd mai ai 9i alte griji, cum ar fiqerpii veninogi, animalele turbate 9i lipsa potecilor, Dar e gi mAn-

care, dacl $tii cum s-o gtsegti. Tata stia ;i m-a invalat cAte ceva

inainte sd fie ftrcut farAme intr-o explozie din minn. Nici micarn-a mai rimas ceva de ingropat. Aveam unsprezece ani atunci.Dupd cinci ani, tncl ml mai trezesc din somn strigindu-i sa fugi.

Degi intrarea in pidure e ilegale 9i braconajul atrage cele maisevere pedepse, oamenii ar risca gi mai mult daci ar avea arme.

Dar cei mai mul1i nu sunt destul de curajoqi ca si se aventureze

iegind numai cu un culit. Arcul meu e o raritate, a fost megteritde tata impreunl cu alte cAteva pe care le pistrez bine ascunse

printre copaci, impachetate cu grija in invelitori impermeabile.Tata ar fi putut scoate bani buni vAnzAndu-le, dar, dacd ar fi aflatautoritilile, ar fi fost executat public, pentru instigare la rebe-

liune. Cea mai mare pafte a Apdrdtorilor Pdcii se fac ci nu-i vddpe acei cAjiva dintre noi care vAneazi, pentru cl sunt tot atat de

dornici de carne proasplttr ca oricine altcineva. De fapt, se numereprintre cei mai buni clienli ai nogtri. Dar ideea cd existi cineva

care ar putea inarma Filonul e intotdeauna de neacceptat.

Toamna, cAliva indivizi curajopi se furigeazi in pddure sd cu-

leagi mere. Dar nu pierd niciodatt Pajiqtea din ochi. Stau tntot-deauna suficient de aproape ca s-o poate rupe la fugn inapoi, insiguranla Districtului i2, dacn se ivegte vreun necaz.

- Districtul 12. Locul in care poli muri de foame in siguranli,mormii eu.

Pe urmi arunc o privire gribiti peste umir. Chiar $i acolo, inmijlocul pustietnlii, i1i faci griji cd ar putea trage cineva cu urechea.

Cind eram mai micd, o speriam de moarte pe mama din cauza

vorbelor pe care le lisam si-mi scape despre Districtul 12 9i de-

spre conducirorii patriei noastre, Panem. afla1i in oragul indepar-I . ..

tat numit Capitoliu. In cele din urmi am inleles ci asta nu puteadeclt si ne aduci gi mai multe necazuri. Aga ci am tnvilat si-mistepanesc limba gi si-mi aqtern pe chip o masci neplsltoare, ast-

fel incAt nimeni si nu-mi poati citi vreodati gindurile. Sn-mi vnd

de treabi ln linigte la gcoali. Si nu pon decAt conversalii neinsem-

nate gi politicoase in piala publicd. Se nu discut mare lucru inafard de afaceri ln Vatri, piala neagri de unde imi cAttig cea mai

mare parte a banilor. PAni qi acasi, unde 1in mai pulin la bunelemaniere, evit si ating probleme spinoase. Cum ar fi extragerea

sau lipsa mAncirii sau Jocurile Foamei. Prim ar putea incepe si-mirepete vorbele qi atunci unde-am ajunge?

tn pidure md a5teapti singura persoani in prezenta cireia potfi eu insimi. Gale. imi simt mulchii felei relaxlndu-se pi pasul

iulindu-mi-se cind urc dealul spre locul nostru, un iegind stAncos

deasupra unei vii. Un halg de mure ne feregte de priviri indiscrete.

ZAmbesc cAnd il vdd a$teptandu-mr. Galq spune ci nu zimbesc

declt in pedure.

- Buni, Catnip, ma intAmpint el,

Adeviratul meu nume e Katniss, dar, cAnd i l-am spus primaoarl, abia dacd l-am goptit. A$a ce el a crezut c-am zis Catnip. Pe

urmi, cAnd rAsul dla nebun a inceput si se lini dupi mine prinpedure, sperlnd si capete ceva de-ale gurii, Gale a facut din Catnip'porecla mea oficiala. ln cele din urmi, am fost nevoitl sd omor rAsul,

fiindcd speria vinatul. Aproape ctr mi-a plrut rdu, fiindci nu era

o companie nephcute. Dar am oblinut un prel bun pe blana lui.

- Uite ce-am vAnat.

Gale ridici o franzeli in care e infiptd o sigeati gi eu rAd. E o

pAine adevirati, de la brutirie, nu una dintre cele nedospite,

t "Menra

pisicii" (n. tr.).

13

compacte, pe care le facem din ralia noastri de cereale. O iau inmAnd, scot sigeata qi imi apropii nasul de gaura din coajd, inhalAnd

mireasma care-mi umple gura de salivd. PAinea de bund calitate,ca asta, e pentnr ocazii speciale.

- Mm, incd mai e caldi, spun.

Probabil ca s-a dus in zori s-o cumpere de la brutirie.- CAt te-a costat?

- Numai o veverild.. Cred ci betrAnul era sentimental azi-di-rnineali, zice Gale. A catadicsit chiar si-mi ureze noroc.

- Ei, toli ne simlim ceva mai apropiali astezi, nu-i aqa? spuneu, firi ca micar sl-mi intorc privirea. Prim ne-a lasat ceva bun.

Scot bucata de brAnzi.La vederea ei, expresia lui devine radioasi.

- Mulpmesc, Prim. O s-avem un adevirat ospi1.Capeti brusc accentul de Capitoliu al lui Effie Trinket, femeia

de o jovialitate maniacali care vine o dati pe an gi ne citegtenumele extrase.

- Era sd uit! Jocuri ale Foamei fericite!Rupe cAteva mure din tufigurile din jur.

- gi fie so4ii...Aruncd o muri spre mine, cu boltd inalte.O prind in guri pi ii sparg pielila delicatd cu dinlii. Gustul

dulce-acrigor imi explodeazi pe limba.

- ...intotdeauna de panea voastri! inchei eu, cu tot atAta vervi.Trebuie si glumim, fiindce altminteri ne-am iegi din minli de

Irice. in plus, accentul celor din Capitoliu e atAt de afectat, incAtorice ai spune sund caraghios.

il privesc pe Gale scotandu-ii culitul 9i taind pAinea felii. Mi-arputea fi frate. PIr negru, lins, piele mlslinie, ba avem chiar gi aceiaqi

ochi cenupii. Dar nu suntem rude, cel pu$n nu rude apropiate.De altfel, cei mai mul! dintre membrii familiilor care lucreazd lnrnini seamdnd unii cu al1ii.

De aceea, mama gi Prim, cu pirul deschis la culoare 9i cu ochii.rlbagtri, nu par niciodatd sd se afle la locul potrivit. $i chiar aqa

cste. Pirinlii mamei fdceau pane din clasa micilor negustori de la

care cumpartr oficialii, Aplrrtorii Picii si, ocazional, cdte un client

din Filon. Aveau o spilerie in zona cea mai frumoasl a Districtu-lui 12. De vreme ce aproape nimeni nu-gi poate permite se meargi

la doctor, spilerii sunt vindecdtorii nogtri. Tata a ajuns s-o cunoasci

pe mama fiindca in timpul vAnitorilor lui aduna cXteodati plante

medicinale 9i le vindea magazinului ei, pentru a fi transformate inleacuri. Probabil ci l-a iubit cu adevirat daci gi-a pirdsit casa, ve-

nind in Filon. incerc sd-mi aduc aminte de asta atunci cAnd nu potvedea in ea decAt o femeie care std lAngd mine, inexqresivi si inac-

cesibila, in timp ce copiii ei ajung numai piele 5i os. Lncerc s-o ien,de dragul tatei. Dar, ca sl fiu sinceri, ienarea nu e genul meu.

Gale unge feliile de pAine cu brAnza moale de capri, punAnd

cu gri.jr cite o frunzi de busuioc pe fiecare, in timp ce eu las tu-

fele fdrd mure. Ne instalim intr-un ungher dintre stinci. In loculista nu putem fi vdzuli, dar vedem clar valea unde forfotegte vialaverii, legume de adunat, ridicini dupi care si sapi, pegti irizali de

razele soarelui. Ziua e superbl, cu cer albastru 9i o adiere ugoarl.

MAncarea e grozavtr, brAnza pdtrunde in pAinea caldi qi murele ne

plesnesc in gurtr. Totul ar fi perfect daci asta ar fi intr-adevlr o

sirbltoare, dactr zit;la liberd ar insemna cI pot se hoinlresc prinmunli cu Gale, vAnind pentru cini. tn schimb, va trebui si mer-

gem in piald la ora doua, agteptAnd si fie strigate numele.

- Am putea s-o facem, qtii, spune el, cu voce sclzutd.

- Ce si facem? intreb.

- Si plecem din district. Se fugim. Si trlim in pddure. Tu gi cu

mine, noi doi am putea reugi, zice Gale.

Nu gtiu ce si-i rispund. Ideea e atAt de absurdl.

- DacI n-am avea atAlia copii, se gribegte el si adauge.

Bineinleles ctr nu sunt copiii noqtri. Dar e ca qi cum ar fi. Cei

doi frdliori ai lui Gale gi sora lui. Prim. $i le putem pune la so-

coteali gi pe mamele noastre, cum s-ar putea descurca flra noi?

Cine ar umple aceste guri care cer intotdeauna mai mult? Degi

amAndoi vAnim zilnic, inci mai sunt nopd cand vanatul trebuieschimbat pentru unturd, sau pentnr pantofi, sau pentru 1Ani,

nopli cand ne ducem la culcare cu malele chioriind.

- Nu vreau si am copii niciodatd, spun.

- Eu ag vrea. Dacd n-ag locui aici, zice Gale.

- Dar locuieqti, ripostez, iritatd.

- Las-o balti, mio intoarce el, ristit.Se pare ci disculia a lunecat pe o panttr complet grepitn. Si

plec? Cum at putea s-o pirlsesc pe Prim, singura persoani dinlume pe care sunt sigurd c-o iubesc? $i Gaie e devotat familiei lui.Nu putem pleca, aga cd de ce ne-am obosi sl vorbim despre astal

$i chiar daci am vorbit... chiar daci am fecut-o... de unde-a apirutpovestea asta despre copii? Ltre mine gi Gale n-a existat nicio&teo legituri romantici. Atunci cind ne-am cunoscut, aveam doi-sprezece ani gi eram costelivd, iar el arita deja ca un birbat, degi

nu e decAt cu doi ani mai mare decAt mine. Arn avut nevoie de

mult timp ca si ne-mprietenim, sl nu ne mai certim la fiecareschimb de vinat qi si-ncepem si ne alutdm unul pe altul.

In plus, el vrea copii. Lui Gale n-o sa-i fie greu sd.-qi gdseascd

so1ie. Aratetrine, e destul de puternic ca sd munceasci in mini sipoate vina. I1i potri da seama dupi felul in care qoptesc fercle intreele cind il vid intrAnd in gcoale, spunAndu-qi ci pi-l doresc. Astarnd face geloasi, dar nu din motilrrl la care s-ar putea gAndi lumea.E greu si gdseqti un panener bun pentru vXntrtoare.

- Ce vrei se facem? il intreb.Putem str vinim, sd pescuim sau si culegem.

- Sd pescuim in lac. Ne putem ltrsa undilele acolo cAt mergemla cules in pidure. Str facem rost de ceva bun pentru diseari,spune el.

Disearl. Se presupune ci, dupd extragere, toad lumea serbe-toregte. $i foane mulli chiar o fac, de ugurare cd le-au fost crutalicopiii pentru inci un an. Dar cel pulin doun familii i9i vor trageobloanele, igi vor incuia ugile qi vor lncerca sd giseascd o solujiede a le supravielui in acele siptimAni dureroase ce vor urma.

Ne descurcdm bine. Animalele de prada ne ignorl intr-o zicAnd prizile mai ugoare gi mai gustoase abunde. Cetre sfArgituldiminelii, avem o duzini de pe9ti, o traisti de legume gi, ca tro-[eu, o plasi mare de fragi. Eu am gisit tufele, acum cAliva ani, dar

Gale a avut ideea si le inconjurdm cu plase de sirmi ca si ie ferim

de animale.t.r d*ro spre casi, ne abatem pe la Vatrd, piala neagtd, care

funqioneazd intr-un depozit abandonat, unde se pistra cAndva

cdrbunele. CAnd s-a gisit un sistem mai eficient, care il tranponedirect din minl cdtre trenuri, Vatra a ocupat treptar locul. Intr-o

zi de extragere, la ora asta, cei mai mu$ gi-au inchis tarabele, dar

activitatea e inci destul de intensd. Ddm cu ugurinli tase peSti'

cipntAnd in schimb pfine de bund calitate, 9i inci doi, Pentru sare.

Sae lJnsuroasa, betrAna ciol5noasl care vinde cu castronul supi

fierbinte dintr-un cazan uriaq, ne ia jumdtate din legume, contra

a doud calupuri de parafine. Am putea obline un cigtig ceva mai

bun in altd parte, dar facem un efort ca si ne pistrim bunele

relalii cu Sae lJnsuroasa. E singura Pe care se poate conta fdre

greq clnd e vorba se cumpere un cAine silbatic' Nu-i vlndm ina-

dins, dar atunci cAnd egti atacat qi omori un cXine sau doi, ei bine,

carnea e carne.

- Odati ce-a ajuns in supd, ii spun carne de vaci, zice Sae

IJnsuroasa, ficAnd cu ochiul.Nimeni din Filon nu strAmbe din nas cAnd e vorba de o pulpl

buni de cAine sdlbatic, insi Apnrdtorii Pdcii care ajung in Vatriigi pot permite si fie ceva mai mofturogi.

Cind ne termindm treburile in pia1i, ne ducem 1a uqa din

spate a casei primarului ca sd vindem jumitate din fragi, gtiind ciare o slabiciune aparte pentru ei gi ci putem lne la pre!. Ne des-

chide Madge, fiica lui. La pcoald suntem colege de clasd. Fiind fata

primarului, te-ai agtepta si fie o snoabd, dar nu e aga. Se mullu-

me;te si-i evite pe ceilalli. Ca mine. De vreme ce niciuna dintre

noi nu are cu adevirat un grup de prieteni, sfArpim adesea stAnd

impreuni. Suntem una langi alta la masa de prAnz gi ia intruniri,facem echipd la activitelile sportive. Vorbim foane rar, ceea ce ne

convine deopotrivi.Azi, uniforma ei maronie de gcoale a fost inlocuitd cu o rochie

scumpd qi Ei-a impodobit pirul blond cu o panglicd roz. Haine

Pentru extragere.

- Frumoxi rochie, spune Gale.

Madge ii aruncd o privire, incercAnd sd-qi dea seama daci e uncompliment sincer sau doar o ironie. Rochia e frumoasl, dar n-ar

puna-o intr-o zi ob\nuiti. Strlnge din buze, apoi zdmbeqte.

- Ei, dac-o sd sfArgesc mergAnd la Capitoliu, vreau s-arit bine,

nu-i aga?

Acum e rAndul lui Gale si fie derutat. Oare vorbegte serios?

Sau il siciie? Cred ci a doua varianti e cea adevirati.

- N-o si mergi la Capitoliu, rispunde el, cu riceald.Ochii lui se opresc pe o bropd micl, rotundd, care ii impodo-

begte rochia. Aur veritabil. Frumos lucrat. Ar putea plati piineaunei familii pe mai multe luni.

- CAt ai putea si ai? Cinci intreri? Eu am avut $ase de la doi-

sprezece ani.

- Nu e vina ei, zic eu.

- Nu e vina niminui. Doar ci aqa-i viala, riposteaze Ga1e.

Fala lui Madge a devenit inexpresivd. i-i prrne banii pentrufragi in mAnd.

- Noroc, Katniss.

- gi 1ie, rnspund eu, qi uqa se inchide.Ne indreptam spre Filon in tdcere. Nu mi-a plicut ctr Gale a

luat-o peste picior pe Madge, dar avea dreptate, bineinleles. Siste-

rnul de extragere e ne&ept, iar sdracii trag cele mai mari ponoase.

Devii eligibil pentru extragere in ziua cAnd implinegti doisprezece

,rni. tn anul acela, numele tiu intri o dat6. La treisprezece ani, de

cloud ori. $i tot aga, pAne cAnd implinegti optsprezece ani. Limitamaximi a eligibilitdlii, cAnd numele i1i intri in urni de gapte ori.Ceea ce este valabil pentru toli cetdlenii din toate cele doudsprezece

districte ale acestei liri numite Panem.

Dar aici e capcana. Spui ci egti sdrac a1 cd rabzi de foame, aga

eum ni se intlmpla noui. Poli opta pentry adeugarea numeluirlu de mai multe ori, in schimbul mai multbr tesere. Fiecare va-

loreazd. cLt o raTie anuale, de cereale gi de ulei, pentru o persoani.

I)o1i face asta pentru fiecare membru al familiei tale. A$a ci, 1a

.loisprezece ani, numele meu a intrat de patru ori. O dati pentru

cd trebuia se inffe qi de inctr trei ori pentru a primi cAte o ralie de

cereale 9i ulei pentru mine, pentru Prim gi pentru mama. De fapt,

a fost nevoie sl fac acelaqi lucru in fiecare an. Iar intririle se cumu-

leazi. Aga ci acum, la Eaisprezece ani, numele meu intrtr de doul-zeci de ori. Numele lui Gale, care are optsprezece ani qi care vreme

de gapte ani a ajutat 1a hrinirea familiei sale de cinci membri - sau

a hrinit-o singur - intrd de patruzeci gi doui de ori.E ugor si-1i dai seama din ce catzd. cineva ca Madge, care n-a

fost niciodatl in pericol se aibi nevoie de o teserd, il poate scoate

din sarite. in comparalie cu noi, cei care trdim in Filon , are foanepuline ganse si-i fie extras numele. Existi, dar sunt firave. $i, cu

toate ci legiie au fost ficute la Capitoliu, nu tn districte qi cu si-

gurantl nu tn familia 1ui Madge, e greu si nu le-o iei in nume de

rdu celor care nu sunt nevoili si se lnscrie pentru tesere.

Gale qtie cd gre5ene indreprAndu-gi ura impotriva lui Madge. Lalte zile, in adArrcul pidurii, l-am ascultat vorbind cu patos despre

folosirea teserelor ca un alt mijloc de a aduce suferinla in districtulnostru. lJn mijloc de a strdi ura intre muncitorii infometaji dinFilon gi toli cei care pot conta, in general, pe masa de seard qi, dreptconsecinli, de a garanta ci n-o str ne incredem niciodattr unii in al1ii.

- E in avantajul Capitoliului si ne-nvrijbeasci, ar fi spus acum,

dacd in preajmd n-ar fi fost qi alte urechi in afari de ale mele.

Dacd n-ar fi fost ziua extragerii. Daci o fati cu o brogd de aur gi

ferd nicio teserd n-ar fi ficut un comentariu pe care nu mi indoiesc

cd ea l-a socotit inofensiv.Pe drum, privesc chipul lui Gale, incl mocnind de furie sub

expresia impietrittr. Accesele 1ui de mAnie mi se par lipsite de sens,

degi nu i-o spun niciodatl. Nu fiindce aq fi de alta parere. Dar la ce

folosegte sl zbieri despre Capitoliu in mijlocul pidurii? Asta nuschimbd nimic. Nu indreapta in vreun fe1 lucrurile. Nu ne umplestomacul. De fapt, sperie vAnatul din jur. fl hs totugi si urle. E maibine s-o faci in pidure decAt in district.

Ne impn4im prada: cAte doi pegti, doui franzele bune, legume,

cAte un kilogram de fragi, sare gi parafini pentru fiecare.

- Ne vedem in pia1n, ii spun.

- tmbraci-te cu ceva frumos, rdspunde el, cu voce plati.Acasi le gdsesc pe mama gi pe Prim gata de plecare. Mama

poafie o rochie superbi, din zilele bune de la spilerie. Prim poanihainele mele de la prima extragere, o fustd gi o bluzd cu volinaqe.E pulin cam mare pentru ea, dar mama a ficut-o si stea bine prin-zAnd-o cu ace de siguranll. Chiar 9i aqa, tot ii iese la spate din fusta.

Me agteapte o albie cu aptr caldd. Scap de murderia gi de su-

doarea din pndure qi ml spnl pAnI gi pe cap. Spre surpriza mea,

mama mi-a pregitit una dintre rochiile ei frumoase. Metdsoasl,rlbastrd, cu pantofi asonali.

- Epti siguri? o intreb.incerc si nu mai refuz ofertele ei de ajutor. O vreme am fost

rrtit de furioasd, incAt n-o lisam sA faci nimic pentru mine. Iar acum

c ceva special. Pentru ea, hainele din trecut sunt foarte prelioase.

- Bineinleles. Hai st-1i ridicim qi ptrul.O las str mi-l usuce cu prosopul 9i si mi-l impleteascd, strAn-

glndu-mi-l in cregtet. Me uit in oglinda crtpatt de pe perete qi

irni vine greu si me recunosc.

- Arili minunat, spune Prim, cu voce qoptitl.

- $i nu semin deloc cu mine, rispund.O imbrnligez, fiindcd qtiu ci aceste clteva ore vor fi cumplite

pentnr ea. E prima ei participare la extragere. E atAt de in sigu-ranli pe cAt se poate, de vreme ce n-a intrat decit o silgurt dati.N-ag lesa-o sd ceari vreo teseri. Dar ea igi face grijifntru mine.Sc teme ci inimaginabilul s-ar putea intAmpla.

O protejez pe Prim tn toate modurile care imi stau in putere,(lrr sunt neputincioasd in privinla extragerii. Chinul prin care

t rec ori de cite ori e in suferinli imi erupe in piept qi ameninlisl mi se citeascl pe {a1i. Bag de seaml ci, la spate, bluza i-a iegittlin nou din fusti gi mi silesc si rimXn calmi.

- indeasi-1i coada induntru, rilugco, spun, netezindu-i bluza gi

potrivindu-i-o la loc.Prim chicoteqte gi-mi rdspunde c-un ,,mac" scurt.