Irsuh.b, fe fier

I qinhnaif,ena*

ffi

*'ffiP-*.srk --"*r .''i%w

A"r",tnosu

N

O

#%)farrru{et\

-*1"& .-....rt'-\

&pc&

' ^ /'\,:rs*{"a%/" X, .ttornntc

casa@ qpcfc , _ - ^_. qrytl' -Ald,rtd.

*.

aiufuilnailuflrta

.Sepait [e Aiatd.

'K*! ffi"'--,'""'l $*atXi

'aJ; W'u9"cn4nar

"---ve4ry-'

n€AcN'Ihnitztun

rFliJEtE "#a.---"--

PROLOG

- Dragoni, zise Mollander.inhtr1tr un mir zbircit de pe jos 9i il azvArli dintr-o mAne in alta.

- Aruncl mIrul, il indemni Alleras Sfinxul.Scoase o slgeatl din tolbE qi o potrivi in arc.

- Mi-ar plicea si vtrd un dragon. Roone era cel mai tAntu dintre ei,

run bliat scund gi indesat, clruia ii mai lipseau doi ani pAnl sl devinlbrrbat. Mi-ar placea foane mult.

Iar mic miar pldcea sd donn in brasele lui Rosey, gAndi Pate. Se foinelinigtit pe bancl. MAine fata putea sd fie alul Am s-o dac departe dz

OraSul Vecbi, peste lnd.red tngastd, int-anul dintre Orayle Libere.Acolo nu erau maesteri, nu era nimeni care sdl invinuiasci.

Auzea rAsul Emmei prin fereastra oblonite de deasupra, tngemlnatcu glasul mai grav al berbatului cu care se intrelinea. Era cea maivArstnicl dintre slujnicele de la Pana gi Stacana, trecuti de patruzeci de

ani, dar inci atrlgitoare intr-un anume fel plinug. Rosey era fiica ei, unboboc abia tnflorit de cincisprezece ani. Emma decretase ci feciorialui Rosey avea s{ coste un dragon de aur. Pate economisise noui cerbide argint gi un urcior plin cu stele de araml 9i gologani, dar nu-i slu.ieau

la nimic. Ar fi avut mai multe ganse sd cloceasci un &agon adevlratdecit sI strAngl toli banii de care avea nevoie pentru un dragon de aur.

l.rllnul clorllor

purcrr sl-l c Areascl pe rAnd, cutreierAnd prin l7esteros, Poate cll,lhrose nul socotea demn sl poarte argintul, dar Pate $tia sI punl unor lrr loc sau si vindece o febrt cu lipitori. Oamenii din popor i-ar firccunoscitori pentru ajutorul lui, Dacl ar putea inv{a si tundl plrulyi rtr blrbiereasca, ar put€a chiar sd devind f.riznr. Ar fi de-ajuns, aaitt intp cit a; aztea-o pe Rosey. Rosey era tot ce-$i dorea pe lume.

Nu fusese intotdeauna a.9a. Clndva, visase sl devhl maester intr-unr',rstel, in slujba unui lord cu dare de mdne, care seJ prequiasci pentruinlelepciunea lui 9i s5-i ofere un cal alb, de rasl, drept mullumirepcntru serviciile aduse. Cit de mindru ar mai fi celdrit, cAt de mere1,

'r,lmbind oamenilor de rind cind trecea pe lingl ei pe drum...lntr-o seari, in sala comunl de la Pana 9i Stacana, dupl cea de-a

doua stacanl de cidru teribil de tare, Pate se filise cI nu va fi mereurrn novice.

- CAt se poate de adevirat, strigase Lenegul Leo. Vei fi un fostnovice care va cregte porci.

Goli stacana, plnt la ultimele drojdii. Terasa hanului, scildatl inlumina to4elor, era, in dimineala aceasta, o insuld de luminl intr-unocean de rieguri. in aval, flactra indeplnatl a Turnului tnalt plutea inintunericul umed ca o lunI ponocalie, incelogati, dar lumina nureuqea sd-i ridice moralul.

Alchimistul ar fi *ebait sd sosedscd deja. Oarc fusese totul doar oglumd nemiloasl, sau omul pilise ceva? N-ar fi fost prima oarl clndnorocul ii juca feste lui Pate. Odati, se socotise norocos sl fie ales s

ajute pe Arhimaesterul Valgrave la ingrijirea corbilor, feri si-i rreaclmlcar prin minte cI va ajunge sd-i aducl bttrAnului mincarea, sd-i

mtrture camerele 9i sAJ imbrace in fiecare dimineali. Toati lumeaspunea ctr \(algrave uitase despre corbi mai multe decAt gtiuserivreodatl cei mai mulli dintre maesteri, a5a ci Pate presupusese cl puteaspera cel pulin la o verigd neagrd de fier, dar descoperise cl Walgravenu-i putea acorda aga ceva. BdtrAnul rlmfuese arhimaester doar cu titluonorific. Chiar daci fusese cAndva un mare maester, acum vegmintele

sale ii ascundeau cel mai adesea lenjeria murdarl, qi, cu o jumltate de

an in urmtr, niqte acolili tl glsisern plAngind in biblioteci, incapabil sn

gtseasct drumul inapoi spre camerele sale. Maester Gormon stetea in

io george r.r. .",1," I- Te-ai nlscut prea taziu pentru dragoni, flnciule, ii ,p.rr" tol I

Roone Armen Acolitul. Armen puna la gAt o curea de piele, pe care Ierau ingirate zale de metal, cositor, plumb, araml gi, ca majoritatea Iacoligilor, plrea si creadi ci. novicilor le cregteau napi pe umeri in loc Nde capete. ultimul a pierit in timpul domniei Regelui Aegon al Treilea. I

- Ultimul dragon din Vesteros, spuse Mollander. I- Arunci mlrul, il indemnt Alleras. IEra un tAner chipeq Sfinxul lor. Toate slujnicele se dedeau in vint I

dupt el. Pini 9i Rosey il atingea uneori pe bral cAnd ii aducea vin, iar IPate nu putea decAt si scrAsneasci din di4i, prefecandu-se ce nu observe. I

- Ultimul dragon din Westeros a/osr ultimul dragon, zise Armen Icu inctrpiqinare. E un lucru bine gtiut. I

_{ff,'r"";*te tlleras. Dacl nu cumva ai de fAnd sal mAnAnci.

ITirAndu-9i piciorul gchiop, Mollander flcu un salt scun, se rxuci I

qi azvArli mlrul, cu bragul intins, direct in celurile care atirnau Ideasupra riului Mied. De n-ar fi fost piciorul, ar fi devenit cavaler, j

intocmai ca tatel seu. Dar avea putere in brajele acelea groase qi in Iumerii la1i. Depane gi iute zburl mlrul...

I...dar nu la fel de iute ca segeata care guierl in urma lui, o rr.rg." j

lungd de un metru din lemn auriu, cu pene stacojii. Pate nu vlzu slgeata j

inhalAnd mtrul, dar o u:;zi. O bufnituri infundatt rtsund peste rXu, I

urmatt de un pleoscl.it. I

Mollander fluierd. 1

- L-ai nimerit. Frumos. 1

Nici pe jurndtate k fel dc frumos ca RosE. Pate adora ochii ei ctprui, j

sAnii ei inmugurind 9i felul in care zAmbea ori de cAte ori il vedea. I

Adora gropigele din obrajii ei. Uneori umbla descu\I cind servea, ca ]

sI simtl iarba sub picioare. Pate adora gi asta, Adora mirosul ei 1

proasptt gi curat, felul in care i se cirlionla plrul pe dupl .rr".hi. ti I

adora pAnd qi degetele picioarelor. Intr-o seara, il lesase sa-i -rsere '

picioarele gi si se ioace cu ele, iar el nlscocise cAte o istorioari I

amuzante pentru fiecare deget, ca s-o factr sl chicoteascl.Poate cl ar face mai bine sl rImAnI pe acest IIrm al mlrii inguste.

Cu banii strAngi, ar putea sl cumpcrc un mtrtar, iar el gi Rosey ar

12 g"orn",.r.,norl,n

spatele miqtii de fier in locul lui Valgrave, acelagi Gormon care ilacu^zase clndva & fun pe Pate.

In mtrul de pe malul apei, o privighetoare incepu sl cAnte. Era unzunet dulce, o bins-\.gni1i alin s iupi lipetele stridente gi nesfArqitele

cir6ieli ale corbilor pe care-i ingrijise ziua intreagd. Corbii albi ii gtiaunumele qi qi-l murmurau unul altuia, ori de cite ori dedeau cu ochiide el: Pate, Pate, Pare, pAnl cAnd ii venea sl urle. Pesdrile mari 9i albeerau mlndria Arhimaesterului Valgrave. Voia sI fie mincat de ele

dupl ce va muri, dar Pate avea o benuiali ct ptstrile voiau si-lmlnAnce 9i pe el.

Poate cI de vind era cidrul teribil de tare - nu venise aici cu gAnd

si bea, &r Alleras ftuea cinste, sarbdtorindu-9i veriga de araml, iarsentimenftl de vinovdlie ii ftcuse sete - insi aproape cd i se pl.rea cltrilurile privighetorii spuneau: Aar pentnt fier, aar pentrtt rter, d.arpm.tru ficr. Ceea ce era de-a dreptul ciudat, cdci erau vorbele pe care

i le spusese strlinul in seara cind Rosey ii adusese fall in fa1t.

- Cine egti? il intrebase Pate, iar birbatul rispunsese:

- Un alchimist. Pot preschimba fierul in aur. $i pe urml monedase a{la ?n mina lui, dansAndu-i pe deasupra degetelor, cu aurul moale,galben, strtlucind in lumina lumintilor. Pe o pane era un dragoncu trei capete, pe cealalti, capul unui rege mon. A r pmtra f.er, i9iamiatetPate, n-ai sd mai gdseSti o asetnenea ocazie, O dorqti? O iubqti?

- Nu sunt ho1, ii rlspunsese omului care-gi zicea alchimist. Sunt unnovice al Citadelei.

Alchimistul iqi inclinase capul gi spusese:

- Daci te r&gAndegti, mi voi intoarce aici peste trei zile, cudragonul meu.

Trecuserl trei zile. Pate revenise la Pana gi Stacana, incl negtiindsigur ce anume era, dar in loc de alchimist, dlduse peste Mollander gi

Armen Sfinxul, cu Roone dupl ei. Ar fi &t & b{nuit dacl nu li s-ar

fi aleturat.P.''a |i Stacana nu se inchidea niciodatl. De gase sute de ani, hanul

stltea neclintit pe insula sa de pe Mied 9i nici mlcar o datl ugile luinu fuseserd inchise. Degi cltdirea inaltl, din lemn, era inclinatl spresud, a;a cum se inclinau uneori novicii dupl ce dtdeau pe gAt o halb4

l.rtlnul clorllor 13

I'rt<'se agtepta ca hanul st rtmAnt in picioare incl gase sute de ani,vlnzlnd vin gi bere 9i cidru teribil de tare oamenilor rAului qi airrrlrii, fierarilor gi cAntlrelilor, preotilor 9i prinlilor, novicilor qi

,l olililor Citadelei.

- Ora;ul Vechi nu e lumea intreagi, declart Mollander, zgomoros.lira fiul unui cavaler gi cAt se poate de beat.I)e cAnd primise vestea cl tatil siu murise la Apa Neagr6, se

iurbtrta aproape in fiecare seard. Chiar 9i irr Ora;ul Vechi, depane deIupre qi aparat de ziduri, Rezboiul Celor Cinci Regi ii atinsese perr4i... degi Arhimaesterul Benedict insista cl nu avusese loc niciodatlrrrr rLboi dus de cinci regi, de vreme ce Renly Baratheon fusese ucisinirinte ca Balon Greyioy sI se incoroneze.

- Tatll meu spunea mereu ci lumea e mai mare decAt casteluloriclrui lord continue Mollander, Dragonii trebuie si fie cele mai nein-scrnnate dintre lucrurile pe care le pogi glsi in Qanh, Asshai 9i Yi Ti.l\rvegtile marinarilor...

- ...sunt povetti marinlregti, il intrerupse Armen. Marinan, dra$rlrncu Mollander. Du-te la docuri 9i pun rimigag ct vei gtsi matelolicare si-1i povesteascl despre sirenele cu care s-au culcat sau cum $i-au

l)ctrecut un an in buna unui pegte,

- gi de unde gtii tu ci nu-i adevdrat? Mollander umbla prin iarbl,(:u pas apl.sat, ceutAnd mere. Ar trebui sI fi fost 9i tu in buna pegtelui,ca str poli jura cl nu s-au aflat acolo. O poveste spusi de un singurnrarinar, da, pe seama asta am putea rAde, inse cAnd vAslapii de pe patrucorlbii diferite spun aceea;i poveste in patru limbi diferite...

- Povegtile aa sunt aceleagi, insistt Armen. Dragoni in Asshai, dra-god in Qarth, dragoni in Meereen, dragoni dothraki, dragoni eliberAndsclavi... fiecare istorisire e altfel decAt precedenta.

- Diferl doar in amdnunte. Mollander devenea mai incdpdlinztlalrelie, qi era ctpos chiar qi treaz. Cu tolii vorbesc despre dragoni Sidespre o frumoase tantuI regine.

Singurul dragon de care-i plsa lui Pate era fecut din aur galben. Se in-treba ce se intAmplase cu alchimistul . Gt dca treia zL A sptas cd edfi airl

- Mai e un mtr lingn piciorul teu, ii strige Alleras lui Mollander,iar eu mai am dout sigeji in tolbt.

george

- La naiba cu tolba ta! Mollander ridicl fructul c{zut. Asta e

de viermi, se plinse el, dar il arunct. Stgeata ajunse mdrul dinin timp ce incepea sl coboare gi il despici in doud. O jumltate aterr

pe acoperigul unui turnulel, se rostogoli pe un acoperiq aflat mai jselte qi cezu la doul palme de Armen. DacI tai un vierme in doutr,

doi viermi, ii informl acolitul.

- Daci ar merge a.qa gi cu merele, nimeni n-ar mai trebui str

vreodatl de foame, zise Alleras, aftAnd unul dintre zimbetele sale blaji

Sfinxul zimbea mereu, ca 9i cum ar fi gtiut vreo ghidugie

Asta ii didea un aer rlutlcios, care se potrivea de minune cu

asculiti, cu Suvita de ptr coborAtt pe mijlocul frunlii qi cu desigul

bucle negre ca ticiunele, tunse scurt.Alleras avea sd devinl maester. Se alla doar de un an la Citadeltr,

i9i faurise deja trei zale in colanul de maester. Armen avea imai muke, dar pe fiecare gi-o dobAndise cu cAte un an de trudi. Cuacestea, avea sl devinl gi el maester. Roone gi Mollandernovici cu giturile goale, dar Roone era prea tanlr, iar MollandersI bea in loc si citeascl.

tnse Pate.,.

Era de cinci ani la CitadelE, sosit pe cAnd nu avea mai multtreisprezece ani, dar gAtul ii rtminea la fel de golap ca in ziua invenise din lnuturile Apusului. De doul ori se considerase pregtrtit,

Prima oari, i se infll\ase Arhimaesterului Vaellyn ca sl-pi

cunostinlele de astronomie. in schimb, allase de unde i se trigeaVaellyn Olet porecla. Doi ani i-au trebuit lui Pate si-qi adune curajuls{ incerce din nou. De data aceasta s-a supus examinirii bunului,betrinului Arhimaester Ebrose, renumit pentru glasul sau blajrnmAinile delicate, dar suspinele lui Ebrose se dovediseri la feldureroase ca inlepnturile lui Vaellyn,

- Un ultim mlr, promise Alleras, qi am sd-1i spun care e

mea despre acegi dragoni.

- Ce-ai putea sl gtii tu gi sI nu gtiu eu? mormli Mollander.Ochi un mlr de pe o creangd, flcu un salt, tl culese 9i-l aruncl.

Alleras trase coarda arcului lAngl ureche, intorcindu-se cu

Imorll lqttlnul c lo rilo r

pcrrtru a urmiri jinta in zbor. Slobozi slgeata in clipa in care mtrulir rt cpu si coboare.

- Intotdeauna ratezi ultima oari, zise Roone.Mdrul clzu in apele riului, neatins.

- Vezi? adtrugi novicele.

- Zita .in

care le nimeregti pe toate e ziua in care fircetezi si mai

l)t ogresezr,

Alleras destinse coarda qi vAri arcul in husa lui de piele. Era sculptatrlirr inimd-de-aur, un lemn rar gi legendar din lnsulele Verii. Pate incer-r',rsc odatd. sil indoaie, dar nu reugise . Sfinxul pare sfrijit, dar are putereln l,ragele-i subpiri" ctgeti el, in timp ce Alleras i9i azvArli un picior peste

hirnctr, intinzAndu-se dupl cupa cu vin.- Dragonul are trei capete... anuntl el, cu vorba lui tdrlge{are,

rh rrnisheant.

- Asta e o parade? vru sl gtie Roone. in povegti, sfincaii vorbescirrtotdeauna in garade.

- Nicio garada. Alleras sorbi din vin. Ceilalli dedeau pe gAt stacane,lin cidrul teribil de tare pentnr care era renumit hanul Pana gi

Stacana, dar el prefera vinurile exotice, dulci, din lara mamei sale.Nici mdcar in Orapul Vechi asemenea vinuri nu se vindeau pe pu1in.

Cel care il poreclise S{inxul pe Alleras firsese Leo Lenegul. Un sfinx.rrc pulin de aici, pujin de colo: chip de om, trup de leu, aripi de 9oim.Allcras era la fel: tatll sIu era domishean, mama, o b4tinagl cu pieleatrrciurie din Insulele Verii. Avea gi el pielea neagri ca reciunele. $i,,rscmenea sfinqilor din marmurl verde care strliuiau poana principahr t )itadelei, A.lleras avea ochii de onix.

- Nu s-a pomenit vreodatl un dragon cu trei capete, doar pe\(uturi gi flamuri, zise hotdrit Armen Acolitul. A fost o figurihcraldicd, nimic mai mu1t. in plus, Targaryenii sunt toli mo4i.

- Nu togi, spuse Alleras. Regele Cergetor avea o sord..

- Credeam cl iau zdrobit capul de zid, zise Roone.

- Nu, precizl Alleras. Capul lui Aegon, fiul iel mic al Prinluluillhaegar, a fost zdrobit de zid, de cltre bravii oameni ai Leului del.lnnister. Noi vorbim despre sora lui Rhaegar, nlscutd la PiarraI)ragonului, inainte de ciderea sa. Cea clreia i se spune Daenerys.

- Ndscatd din Funand, aatm irni amintesc. Mollander ridicecana improgcind cidnrl r|mas' in cinstea ei! inghid cu nesat, izbide masl, rAgAi 9i se qterse la gurl cu dosul palmei. Unde e

Regina noastre de drept meritl inci un rind de cidru, ce zice$?

Armen Acolitul il privi alarmat:

- Coboarl glasul, nebunule. N-ar trebui nici st glumeEti

asemenea lucruri. Nu gtii niciodatt cine te poate auzi. Peianjenulurechi peste tot.

- Hai, nu face pe tine, Armen. Propuneam o beut{ nu o

Pate auzi un chicot. Un glas molcom, mucalit, strigl din spatele

- $tiam eu cl egti un trlddtor, Broscoiule!Leo Lenegul se chtina lAngI piciorul podului vechi de le-',

haine de satin cu dungi verzi qi aurii gi o capl scunl din mdtase

prinsd pe umlr cu un trandafir de jad. Vinul pe care qi-l vlrsase pe pr

fusese unul rogu, vAnos, judecind dupa culoarea petelor. O guvi1l

pir blond-cenugiu ii cl&a peste un ochi.Vlzandu-I, Mollander se zbirli:- La naibal Pleacl! N-ai ce cruta aici.

Alleras ii aqezi o mAnl pe bral ca si-l liniqteasci, iar Armenlncrunti:

- I*o. Lordul meu, inlelesesem ce eqd tot inchis tn Citadeh

-...incl trei zile. Leo Lenequl ridict din umeri. Perestan zicelumea e veche de patruzeci de mii de ani. Mollos vorbeqte de clsute de mii. Ce inseamnl trei zile, te-ntreb eu? Degi erau o duzide mese libere pe terasl, Leo se agezal?nge ei. Plitegte-mi o cuplvin auriu de Arbor, Broscoiule, pi poate cI n-am sl-l informeztata despre toastul ttu. Am avut ghinion la Hanul cu Noroc ai mrdat ultimul cerb pe masa de cini. Purcel de lapte cu sos de

umplut cu castane qi trufe. Omul mai trebuie sd qi mrnince. Vce-ali mancat?

- Carne de oaie, mormti Mollander, Nu pdrea prea incAntat.impl4it o pulpt de oaie fiant.

- Sunt convins c-a fost sllioasi. Leo se intoarse cltre Alleras: Fiunui lord ar trebui sI fie cu dare de mAn{, Sfinxule. tnleleg ce

dobindit zaua de arami. Voi bea pentru asta.

n"o,na ,. r. rort l.rllnul clorllor t7

Alleras ii rlspunse cu un zAmbet:

- Nu dau de beut decit prietenilor. gi nu sunt fiul unui lord, !-amrrr.ri spus. Mama mea era negustorease.

()chii cnprui ai lui Leo sclipeau de rlutate qi de vin.- Mama ta a fost o maimult din Insulele Verii, Dornisheni.i se dau

l{ rr)t ce are o gaurl intre picioare. FIrl suplrare. Poate ci egti brunt r o nucd, dar cel pulin te speli. Spre deosebire de porcarui nostruplr.lt. Fluturl o mini citre Pate.

l)aca l-aS lovi in gurd ca sacdna, i-at putea sparge jamdtdte din dinpi,glndi Pate.

[)ate Pitatul, porcarul, era un erou din mii de snoave picante, unrrrocofan de treabl, ndtlng, care reugea intotdeauna se-i infringl pegrlgii lorzi m&un1i, pe cavalerii trufaSi qi pe septonii pompogi care illrilrluiau. Cumva, prostia lui se dovedea, in cele din urml, un fel de

lirctenie grosolani, iar povegtile se sfArgeau intotdeauna cu Pate Pltatul.r6z-at in iillul lordului sau culcAndu-se cu fiica vreunui cavaler. Darr, clea erau poveqti. tn lumea reale, biielii porcari nu o duceau niciodatd,rtit de bine. Pate se gAndea uneori ci mama lui trebuie stl fi urit ca si-irlca aga un nume.

Alleras nu mai zimbea,

- Ai str-1i ceri scuze.

- Oare? ftrcu Leo. Cum aq putea, cu gAtlejul aga de uscat...

- I1i faci Casa de ru9ine cu fiecare cuvAnt pe careJ rostegti, fi spuse

Alleras. Faci de rugine Citadela fiindcl eqti unul de-al nostru.

- $tiu. Aqa cI di-mi nigte vin, ca sl-mi pot ineca qi eu ruginea.Mollander spuse:

- Am s5-1i smulg limba din radEcine.

- Serios? $i atunci cum am sd. vI mai spun despre dragoni) Leoridicl din umeri. Corcitura are dreptul si gtie. Fiica Regelui Nebuntrlieqte gi a clocit trei dragoni.

- Treil ficu Roone uluit.Leo il betu uqor pe minl.- Mai mul1i de doi 9i mai pulini de patru. in locul tiu, deocamdatl

n-ag tncerca sl obgin zaua de aur.

- Last-l in pace, il avenizi Mollander.

georg9

- Ce Broscoi galant! Cum vrei tu. Fiecare om de pe fiecare

care a c ltorit la cinci sute de kilometri de Qanh vorbegte

dragonii tqtia. CAliva chiar i1i vor spune cI i-au vizut. Magul e

sl-i creadi.Armen igi strAnse buzele, dezaprobator.

- Marwyn e nebun. Arhimaesterul Perestan e primul care

sl-1i spuni xta.- $i Arhimaesterul Ryam zice la fel, puncti Roone.

Leo ciscl.

- Marea e udl, soarele e cald 9i animalele din menajerie urdsc

Are o porecld pentru fiecare, gdndiPate, dar nu putea nega faptulMarwyn aducea mai mult a mastif decit a maester. Se spunea cIinsolea cu tArfele 9i vrtiitorii rnttcitori, ci vorbea cu ibbaneziiqi blqtinagii negri ca smoala din Insulele Verii, pe limba 1or, qr

aducea jenfe unor zei ciudali in templele mici ale marinarilor, jos,

cheiuri. Oamenii spuneau ci l-au vlzut in oragul subteran, ingobolanilor qi in bordelurile negre, in tovirdgia comedianflor,cAntirelilor, a mercenarilor gi chiar a cergetorilor. Unii chiarcd omorise cindva un om cu pumnii.

CAnd Marwyn se intorsese in Oragul Vechi, dupt ce iqi

opt ani in indepinatele linuturi rlslritene, cnutAnd cd4i pierdute

studiind cu vrl.jitorii 9i descAntttorii, Vaellyn Olet il poreclise

wyn Magul. tn scurt timp, numele se rtupAndise in tot Ora;ul Vspre nemdrginita iritare a lui Vaellyn.

- Lasl farmecele qi rugiciunile pe seama preolilor fi a septoniiorindreaptt-1i mintea spre invljarea adeverurilor in care omul se

increde, il sfttuise cindva Arhimaesterul Ryam pe Pate, insi inelulsceptrul qi masca lui Ryam erau din aur, iar colanul maesterulur

nu avea nicio za de opl valyrian.Armen se uiti in josul nasului la Leo Lenequl. Avea nasul

pentru a$a ceva, lung, subgire 9i ascutit.

- Arhimaesterul Marwayn crede in multe lucruri ciudate, spuse

dar nu are mai multe dovezi despre existenga dragonilor decAt Mollanc

Nu sunt decit alte povetti marin&esti.

-orl, l..l lrr u I clorilor

'I'c ingeli, spuse Leo. in apanamentul Magului arde o lumAnare,lr.rtit h.

l\.rre terasa luminati de to4e se aqternu linigtea. Armen ofti gi

t llr in.t din cap. Mollander incepu sa ridn. S{inxul il cercetl pe Leo cu, ',

lrii sti mari gi negri. Roone avea un aer pierdut.l'.rtc atia despre lumAntrrile de sticld, degi nu vdzuse niciodati una

rr rlirrtl. Erau secretul cel mai prost pdzit al Citadelei. Se spunea ci.Irrrncrl aduse in Oraqul Vechi din Valyria, cu o mie de ani inainteallrfiici. Auzise ctr erau patru, una verde gi trei negre, toate tnalteqr r;lrrrr:ite.

( i sunt aceste lumintri de sticle? intrebe Roone.A r rrrcn Acolitul iqi &ese glasul.

( ,r r o noapte inainte ca un acolit sI-9i rosteascd jurLmintele, trebuiert rt c.r rlc veghe in criptn. Nu i se ingiduie si aprindl niciun opai1, nicior'rl;1, nicio lampl, nicio candeld... doar o lumAnare de obsidian.l r rlxric str-9i petreaci noaptea tn intuneric, daci nu poate aprinde acea

Irrmirr.rrc. Unii incearci. Cei nechibzuili 9i cei inclpllinali, cei care au

r lr r cr.lt aceste aga-zise mistere inalte. Adesea se taie la degete, cici se

rpttrtr.,it muchiile lumAndrii sunt ascutite ca briciul. Apoi, cu miinileIrnir6crirte, trebuie si altepte zorile, cugetand la egecul lor. Cei maihr1"lc14 i se culci pur gi simplu sau igi petrec noaptea in rugiciune, darlrr lrr.r,rlc an se gisesc cAliva care trebuie sI incerce,

l),r. Pate auzise aceleaqi poveqti. Dar 1a ce bun o lumAnare care

r rrr lrr rnincazi defel?

lr o leclie, rdspunse Armen, ultima leqie pe care trebuie s-o

hrvttltnr inainte de a primi colanele de maesteri. Luminarea de sticlir, rrrlrrilrl sl semnifice adevirul gi invilitura, lucruri rare, frumoase gi

lr,rgrlc, li ?n formi de lumAnare ca sd ne reaminteascl faptul ci unm,r,\tr.r' trebuie sd. resplndeascl lumini oriunde slujegte, 9i este asculittrrr r;l rrc irducd aminte cl, uneori, cunoagterea poate fi periculoasi.t t,rrrrr'rrii invd[ali pot deveni aroganli in gtiinla lor, dar un maesterIrrlrrric s:I rtrmAnl mereu umil. LumAnarea de sticle ne reaminteEe gi

rrrl t )hiar 9i dupl ce a rostit jurdmintele, a primit colanul de maesterqr ,r 1'rrlccs s{-qi indeplineasci misiunea, un maester se va glndi la bezna