}-

g

HflflillIilIrffiIililtiltf,ilETfl

-----l ^

J -\

t lI tt ' JI

A N E S T E Z I A L O C A L A

Anestezia localS este disparitia reversibilS a sensibilitetii (?n primul rdndintr-un anumit sector provocati de acliunea diferitor factori (chimici, fizici,

I,1/ \t

a celei dureroase)mecanici) asupra

formaliunilor sistemului nervos periferic.ln prezent majoritatea intervenfiilor chirurgicale se efectueazi cu anestezie generali,

TotodatS, practica clinicd demonstreazl, cd cele mai perfecte metode de anestezie generald pot fiinsofite de dezvoltarea unor complicalii destul de grave. Ca atdt mai mult e necesar de mentionat,ci anestezia generali nu poate fi util izati la oricare interven{ie chirurgicalS, mai ales c6nd mergevorba de o operafie de volum mic. Anestezia localS efectuati la un nivel inalt permite chirurgului dea efectua gi operafii mai complicate.

E necesar ca chirurgul si cunoascd diverse metode de efectuare a anesteziei locale,mecanismul aparifiei, etc. Acestor intrebiri este dedicati aceasti prelegere.

lstoria dezvoltirii metodei de anestezie locali incepe cu anul 1853, cind Wood a propusmetoda de introducere a medicamentelor in organism cu ajutorul acului.

Anestezia locali a inceput si fie intrebuin{atd mai frecvent dupi ce profesorul rusV.C.Anrep in anul 1880 a descoperit cocaina gi a demonstrat acfiunea preparatului asupraterminafiilor nervoase.

Conceplia contemporani desprq'mecanismul de actiunea remediilor anestetice locale.

Conform concepliei savantului Vedenschi N., substanfele anestezice locale acfioneaziasupra stdrii funclionale a nervului modificind excitabilitatea gi conductibilitatea lui. in nerv si:dezvolti un proces reversibil de blocare parabiotici ce impiedici transmiterea impulsurilor.

Cercetirile experimentale din ultimii ani au permis un studiu mai profund al mecanismuluide ac[iune al anesteziei locale la nivel biofizic, biochimic qi molecular. Unii savanli consideri, cdsubstanlele pentru anestezie locali se dizolvi in lipidele celulei nervoase sau fibrei nervoase giprovoaci blocajul lor. Alli autori presupun, ca anestezicele pitrund in celula nervoasi in formi deanioni f5ri sarcind electrici ce se descompune in ea formdnd cationi 9i astfel provoaci blocajulcelular.

Unele cercetiri experimentale, confirmi faptul, ci novocaina, sovcaina gi dicainaacfionAnd asupra celulei nervoase suprimi activitatea dehidrazelor, provoacd dereglarea sintezeistructurilor macroergice fosforizate gi de asemenea a fermenlilor de respira{ie in ea.

Autorii lucririlor experimentale consideri, ci fenomenul anesteziei locale este un procesdinamic complicat, care se manifestl prin modificiri reversibile at6t func{ionale, cit gi structurale asubstratului nervos sub acfiunea remediilor farmacologice, ce suprimd activitatea gicond uctibi litatea nervi lor.

Dupi acest principiu substanlele pentru anestezie localS acfioneazi asupra receplioniriiconductorilor nervogi gi a centrelor miduvei spinirii, dereglAnd activitatea reflectorie a analizatorilor.

Felurile anesteziei localeAnestezia poate fi obtinuti pe cale de blocare periferici a analizatorilor de durere sau prin

intreruperea sau blocajul ciilor nervoase intre po(iunile periferice gi centrale.Sunt cunoscute urmitoarele feluri de anestezie local6: regionalS, ce se manifesti prin

acliunea substantei .anestezice asupra periferiei arcului neuro - reflector gi de conducere - la careanestezia se produce intr-o anumiti zond sub ac{iunea asupra nervului magistral responsabil deaceasti zond.

Anestezia reqionali poate fi obfinutd ca rezultat al contactului substantei anestezice cuterminafiile nervoase superficiale (superficialS, de contact) sau prin administrarea anestezicului inlesuturile unde sunt terminafiile sensibile a nervilor periferici. La anestezia regionalS se referi gianestezia ce apare ca rezultat al administrdrii intravenoase gi intraosoase, cu toate ci nu seexclude gi elementul anesteziei de conducere.

Anestezia de conducere poate fi obfinuti ca rezultat al ac[iunii substanlei anesteziceasupra nervului magistral, sau pe calea infiltririi perineurale a fesuturilor, sau a administrdriiendoneurale a solufiei de anestezic Ai de asemenea ca rezultat al Tntreruperii ciilor aferentenemijlocit in miduva spinirii- anestezie spinald.

Principiul anesieziei de conducere sti labazadiverselor blocaje regionale.

Indicaliile gi contraindicaliile anesteziei locale

\ , r r .t , \ \ . ,jr,"{, .i ' tl ' ,"' "{t' Li ' ' t ciAnestezia localS este indicati bolnavilor istovi{i, slabiti, pacien[ilor cu varsta inaintati,

bolnavilor cu maladii a sistemului respirator gi cardiovascular, atunci cdnd efectuarea anestezieigenerale are mare risc. E necesar de evidenfiat, cd clar cd merge vorba de operatiile ce pot fiefectuate cu anestezie localS.

La alegerea metodei de anestezie e necesar si re{inem urmitoarea idee: ,,Anestezia nutrebuie sd fie mai periculoasi dec6t operafia insugi". Operalii le mici, ambulatorii e necesar deefectuat cu anestezie locali.

Contraindicatiile:1. Hipersensibilitatea individuali a bolnavului la solu{ia de anestezic.2. Este contraindicati copiilor pdni la 10 ani.3. Hiperlabilitatea (sporitd) neuro - psihic6 a pacientului.4. ln caz de operafii urgente pentru hemoragii acute, c6nd e necesari efectuarea hemostazei.5. Cind chirurgul presupune greutSfi tehnice in timpul operaliei.

Tehnica diverselor metode de anestezie localiAnestezia de contact {superficiali}Indicatiile anesteziei de contact sunt:

1. Unele intervenlii in oftalmologie.2. Necesitatea efectuirii investigaliilor endoscopice (brdnhoscopia, gastroduodenoscopia,

cistoscopia).3. Chirurgia mici a mucoasei nazale gi a caviti{ih.bucale.

Pentru efectuarea anesteziei de contact pot fi utilizate soluliile de cocain 14o/o, lidocaini5To, dicaind 3%

Tehnica efectuirii acestei anestezii consti in administrarea solutiei de anestetic pemqcoasi.

C + Anstezia prin infiltrarei / . .@ovoca in5o ,25-0 ,5o /osaude | idoca in i0 ,25-0 ,5o /o .

Indica{iile pentru efectuarea anesteziei prin infiltrare sunt necesitatea indeplinirii biopsiilordiagnostice, a operaliilor pentru inldturarea tumorilor superficiale de dimensiuni mici gi deasemenea a operafiilor, care nu sunt insofite de dificultd{i tehnice vidite (apendectomie,herniotomie, etc.).

Tehnica acestei anestezii constii in injectarea regiunii operatorii cu solufie anestezici gi carezultat poate fi ob{inut contactul substanfei anestezice cu terminafiunile nervoase sensibile.

Solufia de anestezic poate fi administratd intradermal pdni la formarea "cojii de ldmdie".Efectul total al anesteziei are loc peste 10 - 15 minute de la injectarea anesteziculuiin [esuturi.

Anestezia prin infiltrare ,,Vignevschi" conste in administrarea pe straturi a novocainei, deciprin infiltrarea tesuturilor cu solulie de anestezic. Dupi disecarea stratului superficial e necesar deintrodus novocaina in urmitorul strat mai addnc. Deci procedura se efectueazA in consecutivitateaurmitoare: infiltrarea fesuturilor cu novocaini - incizia, infiltrare - incizie, etc.

Anestezia reglcleld intravenoasd gi cea intraosoasi jot fi utilizate la intervenliilechirurgic a intravenoasi pot fi utilizatenovocaina 0,25 - O,5o/o gi lidocaina 0,5%, iar pentru cea intraosoasi - novocaina 0,5 - 1% 9ilidocaina 0,5 - 1Vo.

E necesar de remarcat gi unele neajunsuri ale anesteziei regionale intravenoase: are operioadi scurti de anestezie, tromboza venei in locul puncfiei gi de asemenea poate avea loc oreaclie toxici la inliturarea rapidi a garoului de pe membru.

Anestezia de conducere - se poate efectua prin administrarea solufiei anestezicenemijlocit in apiopierea trunchiului nervos in diverse locuri de trecere: din locul db iegire din miduvaspindrii pind la periferie. ln dependen[i de localizarea locului de intrerupere a sensibilite$idureroase sunt 5 feluri de anestezie prin conducere: tronculari, anestezie de plex (a plexurilornervoase), anestezia ganglionilor nervogi (paravertebrali), medulard gi periduralS (epidural6).

Ca substan{e anestezice pot fi utilizate soluliile de novocaini 9i lidocaini (0,5 - 1%), carepot fi administrate perineural sau endoneural.

ln cazul anesteziei -lronculare solufia de anestezic e necesar de adminiskat conformtopografiei nervului responsabil de aceasti regiune.

Ca exemplu poate servi anestezia degetului Oberst - Lucagevici gi anesteziaparavertebralS.

Anestezia plexurilor neryoase se efectueazi prin administrarea soluliei de anestezic inregiunea plexului,EcT-€'tlTpl@iunea plexului brahial in cazul opera{iilor la m6ni.

Anestezia de conducere Oberst - Lucagevici - prin introducerea novocainei de 1 - 2o/o peambele pd(i lateralelabazadegetului. [n prealabil pe falanga bazald.

Metoda este utilizati pentru opera{ii la degete in caz de panari{iu, plSgi ale degetelor, etc.

fliltillilInntffiHnHTETI

3

Anestezia subarahnoidiani (rahianestezia - este asigurati prin introducerea ?n spa{iulsubarahnoidian (in lichidut Cefatorahidian - 20-25 ml) a substan{elor anestezice, care blocheazlrddicinile nervilor rahidieni. Se utilizeazd lidocarna 2To 2 ml, novocaina 5% 2 ml, sovcaind 1o/o - 0,4-0,8 ml .

Anestezia peridurali (epidurald, extradurald) este realizatd prin introducerea anestezicilorin spaliul epidural al coloanei vertebrale. Anestezta caudald (pe cale sacralS) - este o formi deanestezie extradurali, realizatA prin introducerea anestezicilor pe calea hiatului coccigian. Seutilizeazd aceiagi anestetici ca gi in cea epidural6. lndicafii: operafii urologice, ginecologice.

Complicalii le anesteziei localeSe impart in doui grupe: locale 9i generale. Complicalii le locale se dezvolti in zona de

administrare a solutiei anestezice:1. leziunea peretelui vascular cu formarea hematomului;2. dezvoltarea parezei in rezultatul comprimdrii nervului de citre solulia anestetici sau

leziunea nervului cu ajutorul acului;3. traumarea fesuturilor moi la aplicarea garoului in timpul efectudrii anesteziei locale

intravenoase sau intraosoase.Complicatiile qenerale: sunt cauzate de acfiunea solu[iei anestezice asupra organismului

bolnavului. Dezvoltarea acestor complicalii este cauzatl de supradozarea solu{iei de anestezic aimai rar de incompatibilitatea anestezicului pentru grganismul bolnavului. Complicalii le generaledestul de frecvent apar din cauza comiterii erorilo} tehnice la efectuarea anesteziei locale lautilizarea garoului (intravenoasd gi metoda intraosoasi), c6nd repede se inlituri garoul de pemembru dupi efectuarea intervenliei chirurgicale(substanla anestezici pdtrunde repede in circuitulsangvin gi provoaci reacfia la el a organismului bolnavului).

Complicafiile generale se pot manifesta intr-o formd ugoar6, medie gi gravi. Forma ugoarise manifesti prin vertijuri, slibiciune, grefuri, tahicardie, aparilie de sudoare rece, paloareategumentelor, dilatarea pupilelor, uneori deregliri de respirafie.

Forma lFedie . se caracterizeazd prin excitabilitatea motoricd a bolnavului, apariliahalucinatiilor, vomelor, convulsiilor, hipotonie, dereg16ri pronun{ate de respiralie.

Forma gravi se manifesti prin: sciderea bruscS a tensiunii arteriale, apari[ia aritmiei,bradicardiei, lip6t6ffiiE[ deregliri severe de respirafie pind la apnoe.

Profilaxia acestor complicalii constd Tn efectuarea probelor alergice la solu{ia de anestetic(studiul anamnezei alergologice), dozarea corecti a soluliei de anestezic.

Tratamentul.:1. La excitarea sistemului nervos central - intravenos se administreazdbarbiturate (Hexenal,

tiopental natriu), seduxen.2. ln caz de scidere a TA intravenos se administreazl CaCl2, mezaton, efedrinS, poliglucini,

solufie de glucozl 40o/o.3. ln caz de deregliri grave de respiratie se efectueazd respiralie artificiald.4. in caz de stop cardiac - masajul cordului cu intregul complex de reanimare.

Blocajele de nerui perifericiAceste procedee produc inhibitia conducerii nervoase la nivelul trunchiurilor nervoase

periferice. ln mare misuri au fost elucidate de gcoala profesorului A.V.Vignevschi.1. Blocajut cerulcal vago-simpatic: la intersecfia mugchiului sterno-cleido-mastoidian cu

vena jugulari externd intre mugchi gi apofiza transversali se introduce 20-40 ml denovocainA 0,25o/o. Indicatii: gocul pleuro-pulmonar, fracturi multiple a coastelor, arsuri inregiunea toracici, etc.

2. Blocajul lombar (pannefral) - in unghiul format de coasta Xll gi mugchiul erector altrunchiului, in spa{iul paranefral se introduce 60-120 ml de novocaine 0,25o/o. Indica{ii:colica renali, pancreatiti acutd, ileusul dinamic, trauma inchisi a abdomenului.

3. Btocajul retromamar -ln spafiul retromamar se introduce 70 - 100 ml novocaini 0,25o/ocu antibiotice. Este folosit la tratamentul mastitei acute in stadiul de infiltrafie seroasd.

4. Blocajut focarului de fracturd - in locul fracturii ( in hematom) se introduc 15 - 30 mlnovocaine 12% cu antibiotice pentru efectuarea reducerii fragmentelor osoase, inainte detransportare.

5. Blocajut nervilor intercostali - sub marginea inferioard a coastei la distanta de 8 cm de lalinia axilard posterioari se introduc 5 - 10 ml novocain6l-2o/o.

6. Blocajul intrapelvian (procedeul SCOLNICOW in fosa ileo-pectinee in spaliulparanefral se introduce bilater:al cite 100 ml novocaind O,25Yo. Este indicati in fracturileoaselor bazinului, tromboflebitei pelviene gi a altor procese inflarnatorii.

7. Blocajul cordonului spermatic (procedeul LORIN-EPSHTEIN) - in regiunea ineluluiinghinaf extern pe traiectul cordonului spermatic se introduce 50-100 ml novocainA 0,25o/o.Este eficient in colici renal6, la tratamentul afec{iunilor testicolului.

l t

t '