Impoziteleºi taxele

locale rãmânla aceeaºi

valoarettrraaddiittiiee ssii aaccttuuaalliittaattee

C M Y K

CCoorrbbii,, ,,

Existã douã nivele în construcþiabugetelor locale. Unul dintre ele se referãla veniturile ºi cheltuielile realizate pe planlocal, iar celãlalt la ceea ce se primeºte dela nivel central. Întregul buget local (ºivenituri proprii ºi venituri primite de lanivel central) parcurge traseul proiectãrii ºiadoptãrii trecând prin autoritatea centralã,în speþã Ministerul de Finanþe.Cotele ºi sumele defalcate din unele

venituri ale bugetului de stat, cotele

adiþionale la unele venituri ale bugetului destat ºi transferurile cu destinaþie specialã dela bugetul de stat formeazã venituri alebugetelor locale, care depind de gradul decolectare a impozitelor locale, de suprafaþaintravilanului localitãþii ºi, nu în ultimulrând, de numãrul de locuitori, fiindcuprinse ca atare în bugetele unitãþiloradministrativ-teritoriale. În stabilirea,aprobarea ºi distribuirea acestora suntimplicate atât autoritãþile administraþieipublice locale, cât ºi cele ale administraþieicentrale, competenþele lor în materie fiindstabilite prin lege.Întrucât în anul 2011, gradul de

colectare al impozitelor locale a scãzutprocentual cu 15% faþã de nivelul anuluibugetar 2010, astfel cotele din sumedefalcate, mai sus menþionate, alocate de la

bugetul de stat au fost diminuate pentruanul 2012 cu cca. 20 mii lei, faþã de nivelulanului trecut. În acest context, anul acestane propunem sã responsabilizãm cetãþeniiîn a achita integral ºi la termenele fixate,conform legislaþiei în vigoare, impoziteleºi taxele locale. Din aceste considerente ºipentru faptul cã cetãþenii localitãþii ºi nunumai, au dificultãþi financiare datorate înprincipal crizei economice în care se aflãþara noastrã ºi, de asemenea, þãrile UE,dublatã de politicile economico-financiaredin ce în ce mai precare elaborate deactuala guvernare, am considerat cã este dedatoria noastrã sã nu majorãm, pentru acestan, impozitele locale.Pentru investiþiile ce ni le-am propus,

respectiv reþeaua de distribuþie a apeicurente în satele Corbºori, Stãneºti ºi

Poduri, captare ºi distribuþie apã curentã însatul Poienãrei, asfaltare DC 270 (DrumulCarului), finalizarea lucrãrilor laaducþiunea de apã de la Poiana Rusului labazinul din satul Corbºori ºi a lucrãrilor demodernizare a DC 4 Corbi-Jgheaburi, înacest an în care fondurile de susþinere suntreduse, dupã cum mai sus am arãtat,mizãm în principal pe aportul cetãþenilorcomunei, aport ce sperãm cã se vamaterializa prin prestarea de activitãþicomunitare în mod voluntar, activitãþi pecare aceºtia nu au ezitat sã le efectueze ºiîn anii precedenþi, atunci când nevoia acerut-o ºi cãrora þin sã le mulþumesc peaceastã cale.

PRIMAR,Mihai Ungurenuº

�� Anul II �� Nr. 10�� Ianuarie 2012

Apa – izvor de sãnãtate

ppaagg.. 33

ªcolile îºi vor administra

singure baniippaagg.. 66

NaumRâmniceanu,personalitatereligioasã asatului Corbi

ppaagg.. 77

Viceprimarullocalitãþii,

al doilea gospodaral comunei

ppaagg.. 88

ppaagg.. 33

ppaagg.. 44--55

Festival cu datini de Crãciun la Corbi

În anul 2012, fonduri mai puþine la bugetul local

ianuarie 2012

Subvenþiile europene aferente anului trecut vor ajunge latoþi agricultorii români pânã la finalul lunii februarie,potrivit autoritãþilor. Astfel, Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã intenþioneazã sã finalizeze, cel târziu lafinele lunii februarie, plãþile pe suprafaþã, pentru a puteaface decontarea integralã a sumei la UE în luna martie2012.

Potrivit ministrului Agriculturii, Valeriu Tabãrã, cel mai binear fi ca plãþile pe suprafaþã sã fie finalizate pânã la finele luniifebruarie, pentru a putea deconta la UE, în luna martie, sumaintegralã de 1,09 miliarde de euro.Pânã la finele lunii decembrie 2011, APIA a efectuat plãþi

aferente campaniei SAPS 2011 în valoare totalã de 729 milioaneeuro, pentru un numãr total de 1,071 milioane de fermierieligibili. De asemenea, alte 298 milioane euro au reprezentatplãþile pentru 335.000 de fermieri eligibili pentru sprijinulacordat zonelor defavorizate ºi prin mãsura de agromediu.Aceastã sumã se referã la mãsurile delegate din ProgramulNaþional de Dezvoltare Ruralã AXA II, aferente campanieiprivind sprijinul financiar pe suprafaþã - SAPS 2011, respectivpe mãsura 211 - Sprijin pentru zona montanã defavorizatã, pemãsura 212 - Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zonamontanã ºi pe mãsura 214 - Plãþi de agromediu.

Peste 32.000 de beneficiari înArgeºÎn 2011, conducerea APIA a dorit ca plãþile directe pe

suprafaþã sã se încheie la finele lui decembrie. Din 16 octombrie,fermierii au primit în conturi avansul de 42 euro, urmând sãsoseascã ºi diferenþa pânã la 91 euro/ha. „Autorizarea la platã, înArgeº, a celor 32.200 de fermieri care au depus cereri în 2011 afost fãcutã pânã la 27 decembrie anul trecut, numai cã banii vor

fi viraþi de unitãþile bancare pânã la finele acestei luni“ - aprecizat Marius Stroescu,directorul executiv al APIAArgeº. Iniþial s-a discutat de100,65 euro/ha, dar UniuneaEuropeanã i-a aplicat openalizare României pentru cã adepãºit suprafaþa negociatã.Suprafaþa eligibilã la platã erade 8.700.000 ha, dar fermierii audepus cereri pentru circa 10milioane de hectare... Pânã pe10 februarie se sperã ca înconturile bancare ale fermierilorsã fie viraþi ºi cei 32,42 euro/ha,reprezentând plãþile naþionalecomplementare, bani de labugetul naþional.

Noi fonduripentru zonelemontaneZonele montane vor beneficia de un sprijin financiar mai

consistent prin noua Politicã Agricolã Comunã (PAC) 2014-2020, de acest sprijin urmând sã beneficieze ºi România.România va beneficia prin noua PAC de fonduri mai

consistente pentru zonele montane ºi pentru zonele defavorizate,dar ºi pentru fermele mici din aceste zone. De asemenea, prinnoua PAC suprafeþele de pajiºti ºi fâneþe vor avea un program degestionare ºi finanþare avantajos în aceste zone.O nouã Lege a pajiºtilor, la ale cãrei norme se lucreazã va

aduce mari beneficii agricultorilor din zonele de munte, susþine

ministrul agriculturii. Prin noua lege va exista obligativitatea ca

toþi banii care se primesc din subvenþii sã fie cheltuiþi pentrumodernizarea ºi întreþinerea patrimoniului pastoral. Legea estedeja promulgatã ºi acum se lucreazã la normele metodologice pecare se sperã sã se finalizeze pânã la finele anului.Pentru zona montanã mai sunt plãþile pentru vacile de lapte în

valoare de 22 de milioane de euro ºi pentru prima datã se acordãîncã 6 milioane de euro pentru bovinele de carne din zoneledefavorizate. De asemenea, se vor aloca 1,5 milioane de europentru cabalinele din aceste zone ºi 4,5 milioane de euro pentrutrecerea la agricultura ecologicã.

Persoanele care dau în arendã terenurileagricole vor primi de la bugetul de stat sumecuprinse între 30 ºi 100 de euro pe hectar. Încazul vânzãrii, proprietarul terenului vaprimi 200 euro pe hectar. Acest proiect a fostelaborat de Ministerul Agriculturii, iarbeneficiari pot fi persoanele care au cel puþin55 de ani ºi maxim 70 de ani.Totodatã, cedenþii trebuie sã fie încadraþi

în sistemul de pensii ºi alte drepturi deasigurãri sociale, iar terenurile nu trebuie sãfacã parte din exploataþii comasate princontracte de arendã sau alte contracte legale.Excepþie fac persoanele pensionate pe caz

de boalã, gradele I ºi II, indiferent de vârstã,care îºi dovedesc incapacitatea de a muncicu decizia de la comisia de expertizãmedicalã. În cazul decesului proprietaruluiterenului, moºtenitorii încaseazã primadatoratã anului calendaristic în care s-aprodus decesul.Cuantumul primei va fi de 30 euro/ha/an

pentru o perioadã de arendare de cinci ani,50 euro/ha/an pentru 10 ani, respectiv 100euro/ha/ an pentru minim 15 ani, semenþioneazã în proiect.Actul normativ îºi propune sã stimuleze

comasarea terenurilor agricole ºi prinsusþinerea cheltuielilor aferente serviciilornotariale ºi a serviciilor de cadastru ºipublicitate imobiliarã, precum ºi pringarantarea creditelor contractate pentrucumpãrarea terenurilor.

Platacomplementarã pe hectar, cu 25% mai mareTinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani ar

putea primi, în primii cinci ani de la

instalare, o platã complementarã pe hectar cu25% mai mare pentru primele 25 de hectare.ªi asta pe lângã prima de instalare pe care oprimesc prin Programul Naþional deDezvoltare Ruralã, a declarat, comisaruleuropean pentru agriculturã, Dacian Cioloº.Potrivit acestuia, mãsura este necesarã în

contextul în care un tânãr fermier are nevoiede investiþii, iar banca este reticentã în a-iacorda un credit fãrã garanþii. Aceastã platãcomplementarã ar putea sã constituie chiar ºio garanþie la bancã, a explicat Dacian Cioloº.

Proprietariiterenurilor nelucratevor fi amendaþiProprietarii terenurilor nelucrate fie cã au

calitatea de agricultor sau nu, vor fisancþionaþi cu amendã de la 200 lei/ha la 400lei/ha.Potrivit proiectului de lege, cuantumul

amenzii este de 200 lei/ha pentru primul an,de 300 lei/ha pentru al doilea an ºi de 400lei/ha începând cu al treilea an consecutiv decontravenþie.Excepþie vor face deþinãtorii ale cãror

terenuri ºi-au pierdut capacitatea deproducþie pentru culturi agricole sau silviceprin degradare ºi poluare, deþinãtoriiterenurilor afectate de calamitãþi naturale,deþinãtorii de terenuri care ºi-au pierdutcapacitatea de muncã, doveditã pe bazã dedocumente medicale ºi bãtrânii.Verificarea, constatarea ºi sesizarea

nerespectãrii de cãtre deþinãtorii de teren adispoziþiilor legii se face de cãtre specialiºtiiîmputerniciþi în acest scop de cãtre centrelejudeþene ale Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã,

Anul acesta, Programul Naþional de DezvoltareRuralã (PNDR) are alocate peste 1,4 miliarde deeuro, informeazã Agenþia de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP).Suma a fost stabilitã în luna decembrie 2011, la

reuniunea Comitetului de Monitorizare pentruPNDR, din care fac parte delegaþi ai ministerelorimplicate, ai patronatelor ºi asociaþiilor

reprezentative din domeniul agriculturii ºidezvoltãrii rurale. Conform calendarului estimativ, pentru anul

2012, vor fi deschise 11 mãsuri cu 15 sesiuni dedepunere a proiectelor. Acestea sunt: Mãsura 112- Instalarea tinerilor fermieri, Mãsura 121 -Modernizarea exploataþiilor agricole, Mãsura 123- Creºterea valorii adãugate a produselor agricoleºi forestiere (cu Schema 123 - Stimulareamicroîntreprinderilor din domeniul prelucrãriiprimare a produselor forestiere lemnoase ºinelemnoase), Mãsura 141 - Încurajarea fermeloragricole de semisubzistenþã, Mãsura 142 -Înfiinþarea grupurilor de producãtori, Mãsura 221- Prima împãdurire a terenurilor agricole, Mãsura

312 - Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea demicroîntreprinderi, Mãsura 313 - Încurajareaactivitãþilor turistice, Mãsura 122 - Creºtereavalorii economice a pãdurilor, Mãsura 431 (AxaLEADER) - Funcþionarea Grupurilor de AcþiuneLocalã, dobândirea de competenþe ºi animareateritoriului.

În premierã,Mãsura 122În 2012 apare pentru prima

datã Mãsura 122 - Creºtereavalorii economice a pãdurilor, încadrul PNDR. Fondurile totalenerambursabile alocate pânã în2013 totalizeazã 135,86 milioanede euro.Din aceastã sumã, 20%

reprezintã contribuþia GuvernuluiRomâniei de la bugetul de stat, iar80% finanþarea Uniunii Europene.

Prima sesiune va fi deschisã în perioada 2-30aprilie 2012 ºi are prevãzutã o alocare financiarãde 50 milioane de euro.Principalele obiective ale mãsurii sunt

îmbunãtãþirea structurii sau refacerea pãdurilorslab productive degradate, sprijinirea aplicãriiprogramelor de refacere a pãdurilor slabproductive sau neconforme cu tipul naturalfundamental de pãdure, cum ar fi pãdurile derãºinoase din afara arealului natural cu speciiadaptate mai bine condiþiilor locale ºi curezistenþa mai bunã împotriva factorilor dãunãtorinaturali (doborâturi de vânt, atacuri de insecteetc.).

Plãþile pe suprafaþã se vor încheia în februarie

Statul oferã bani pentruarendarea pãmântului

Mãsuri PNDR deschise în 2012

Comuna Corbi, fiind amplasată în zona de munte, beneficiază demulte izvoare de apă. Aceste izvoare sunt captate în majoritateagospodăriilor populaţiei sub forma de fântâni.

Pânza de apa freaticăse afla la suprafaţă.Adâncimea acestorfântâni oscilează de la 3-4 metri până la 8-10metri. De asemenea,comuna este străbătută dela Nord la Sud de apaRâului Doamnei. Cutoate acestea, în toamnaanului 2011 populaţia arămas fără apă, din cauzasecetei accentuate, oparte din fântâni secând.

Salvarea a venit dinpartea sistemului publicde apa care deserveştesatele Corbi şi Jgheaburi.Acest sistem arelungimea conducteimagistrale de 5,1 km,conductă confecţionatădin metal. Din conductamagistrală pornescconducte secundare pe olungime de 8 km.

Apa este extrasă îndouă bazine în partea denord a satului Corbi. Apadin cele două bazine estepompată în bazinulcolector cu capacitatea de200 mc, din care 75 mcreprezintă rezerva deincendiu. Diferenţa denivel între cele douăbazine amplasate în zonaCorbi nord şi bazinulcolector amplasat în zonaIzlaz – Drumul Caruluieste de 51 metri. De labazinul colector apa vineprin cădere şialimentează 530 de gospodării. În bazinul nr. 1 se află staţia de clorinare.Clorinarea este făcută zilnic de personal calificat din cadrul PrimărieiCorbi (ing. Anghel Viorel sau Groşanu Iosif ).

Trimestrial se fac analize microbiologice ale apei distribuite populaţiei,de către Direcţia de Sănătate Publică Argeş – Laboratorul de Diagnostic şiInvestigare în Sănătate publică, rezultatele fiind publicate spre cunoştinţăgenerală în ziarul comunei.

IInngg.. GGEEOORRGGEESSCCUU IIOONN

ianuarie 2012

Fiind prima ediţie din anul 2012 a ziaruluilocal, membrii S.V.S.U. Corbi vă urează un annou cu sănătate şi multe împliniri, fărăevenimente care să vă afecteze sănătatea, viaţa şibunurile.

În anul care a trecut S.V.S.U. Corbi adesfăşurat acţiuni de prevenire şi îndrumare launităţile ce aparţin de Consiliul Local Corbi şi lagospodăriile cetăţenilor.

De asemenea, lucrunedorit, a participat şi laacţiuni de intervenţie la unnumăr de trei gospodării,pentru stingereaincendiilor apărute caurmare a nerespectării decătre cetăţeni a normelorminime de prevenire aincendiilor.

S.V.S.U. Corbi s-a maiconfruntat şi cu intervenţiila focurile lansatenesupravegheate care audegenerat în incendii devegetaţie din cauza unorcetăţeni care nu înţeleg sărespecte legile în vigoare. La aceste intervenţiimembrii S.V.S.U. Corbi au fost ajutaţi de cătrecolegii din cadrul S.V.S.U. Domneşti care auvenit în sprijin cu autospeciala din dotare.

Pentru a evita apariţia unor evenimenteneplăcute, vă rugăm să vă luaţi singuri măsuri deprotecţie împotriva incendiilor prin verificareainstalaţiilor electrice, curăţarea sobelor şi acoşurilor, supravegherea focurilor din grădini,evitarea aprinderii focurilor deschise pe lângăcase, grajduri, clăi cu fân.

Vă informăm că, datorită secetei prelungite şia numeroaselor incendii de vegetaţie din judeţ şidin ţară, s-a luat măsura interzicerii arderiisuprafeţelor de păşune necosite, lucru prevăzut şiîn normele primite din partea A.P.I.A.

GAEC 5 – Nu este permisă ardereamiriştilor şi a resturilor vegetale pe terenularabil.

Obiectivul acestei condiţii este menţinereamateriei organice în sol prin aplicarea măsurilorde gestionare minimă a deşeurilor.

GAEC 8 – Nu este permisă ardereavegetaţiei pajiştilor permanente.

Obiectivul acestei condiţii este menţinereaunui nivel minim de întreţinere a solului prinprotejarea pajiştilor permanente.

Pentru aceasta vă informăm că, în situaţia încare se primeşte o sesizare de la o persoanafizică/persoană juridică privind cazuri de ardere amiriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil,precum si a vegetaţiei pajiştilor permanente vor fisesizate Centrul Judeţean Centrele Locale aleAPIA ARGEŞ, în vederea efectuării unui controlla faţa locului.

De asemenea, vă informăm că Hotărârea Nr 4.a Consiliului Local Corbi privind aprobarearegulilor şi măsurilor de lucru cu focul deschisprevede următoarele:

Art. 1. Se interzice utilizarea focului deschisîn locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt.

Art. 4. Lucrările cu foc deschis se vor executaşi supraveghea numai de persoane calificate,experimentate şi instruite privind măsurile deapărare împotriva incendiilor, precum şiinformarea serviciului voluntar pentru situaţii deurgenţă.

Art. 7. Se interzice pe timp de vânt distrugereaprin ardere a unor deşeuri sau reziduuricombustibile.

Art. 8. Personalului care execută operaţiuni cufoc deschis, îi revine obligaţia de a avea permisde lucru cu focul.

Art. 12. Pentru nerespectarea prevederilorHotărârii nr. 4 a Consiliului Local Corbi se voraplica sancţiunile prevăzute de lege.

A.P.I.A. este pe punctul de a nu mai acordasubvenţii în bani pentru loturile incendiate!

În caz de situaţie de urgenţă apelaţinumărul unic de urgenţă 112!

ŞŞeeff SSVVSSUU CCoorrbbii,, IInngg.. AAnngghheell VViioorreell

Indiferent dacă Guvernul ar fi de acord cu unelepropuneri de ridicare de la 20% la 50% a limiteipână la care pot fi majorate impozitele şi taxele localesau eliminarea pragului maxim actual de 20%, cuposibilitatea ca impozitele să poată fi crescute înraport cu puterea financiară a locuitorilor, la Corbiimpozitele rămân aceleaşi şi în 2012.

“Chiar dacă s-ar modifica legea, la nivelul comuneiCorbi impozitele locale rămân nemodificate în anul 2012.Trebuie să ne gândim în primul rând la aceşti oameni caretraversează o perioadă dificilă şi nu au de unde suporta noidări sau majorări ale acestora. Noi suntem aleşi să venimîn sprijinul cetăţenilor, să luptăm pentru drepturile lor,pentru a le face viaţa mai uşoară şi a le creşte nivelul detrai”, a spus Mihai Ungurenuş, primarul comunei Corbi.Corbenii care achită integral impozitele şi taxele locale

până la 31.03.2012 vor primi o bonificaţie de 10% dincuantumul acestora.

Plătiţi dările la termen!În anul 2012 se pune accent pe plata la termen a

impozitelor şi taxelor locale, beneficiarii măsurilor deprotecţie socială (VMG, alocaţii pentru susţinereafamiliilor, ale indemnizaţiilor/stimulentelor pentrucreşterea copilului în vârstă de până la 2 ani), care până lasfârşitul lunii ianuarie 2012 nu au achitat în întregimeimpozitele şi taxele locale, vor fi suspendaţi pentru operioadă de 5 luni de la plata prestaţiilor, ulterior datei de31 ianuarie, după această perioadă fiind repuşi în drepturiîncepând cu luna ulterioară achitării impozitelor şi taxelorlocale restante. În caz contrar, încetează definitiv dreptulde a mai beneficia de ajutoare sociale.

IImmppoozziitteellee şşii ttaaxxeellee llooccaallee rrăămmâânn llaa aacceeeeaaşşii vvaallooaarree

SSeerrvviicciiuull VVoolluunnttaarr ppeennttrruu SSiittuuaaţţiiii ddee UUrrggeennţţăă CCoorrbbii

AAppaa –– iizzvvoorr ddee ssăănnăăttaattee

ianuarie 2012

C M Y K

Crăciunul de anul trecut a adus, pe lângă bucuria desăvârşită care nezugrăveşte în suflete Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, un nou prilej pentrua celebra această mare Sărbătoare a Creştinătăţii. Fiindcă muzica şi dansul, înspiritul datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti, sunt cele mai nimerite mijloaceprin care locuitorii din Corbi se exprimă, naşterea unui nou Festival folcloric afost aproape firească.

Artizanii acestui eveniment de păstrare şi promovare a tradiţiilor folclorice suntconducerea Primăriei Corbi şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului.

„În cea de-a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, când toţi creştinii îl sărbătorescpe Sfântul Ştefan, ne-am adunat în Căminul Cultural Corbi, unde a avut loc cea dintâiediţie a „Festivalului folcloric de datini şi obiceiuri de Crăciun”. Participarea a fostvastă: ansambluri religioase, de dansatori, grupuri de fluieraşi, grupuri vocale - tot ceare comuna noastră mai talentat, toate formaţiile care ne-au reprezentat cu succes în2011, au făcut dovada talentului şi măiestriei incontestabile. Invitaţi de onoare au fostcunoscuţii cântăreţi ai ansamblului „Doruri muscelene”, care au ridicat sala înpicioare. Festivalul nou înfiinţat are ca scop clar promovarea tradiţiilor de Crăciun şiconservarea acestora şi va face, cu siguranţă, tradiţie la Corbi”, spune primarul MihaiUngurenuş.

FFeessttiivvaall ccuu ddaattiinnii

ianuarie 2012

C M Y K

Oaspeţi de seamă

Bucuria oamenilor ce au participat la acest eveniment a fost pe măsura artiştilor ce au urcat pescenă. Printre spectatori s-au numărat oaspeţi se seamă, feţe bisericeşti împreună cu Înalt Prea SfinţiaSa Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

„Comuna noastră e renumită nu doar prin peisajul nemaipomenit, prin hărnicia oamenilor, printradiţiile şi folclorul specific, ci şi prin talentul artiştilor noştri şi prin bogăţia festivalurilor de rangnaţional organizate aici. Iată că s-a născut o altă Sărbătoare, pe care o vom dărui generaţiilor viitoare,prin care arătăm că ne mândrim cu specificul datinilor noastre pe care le vom păstra nealterate aşacum au rămas din moşi-strămoşi”, a mai spus primarul comunei Corbi.

ddee CCrrăăcciiuunn llaa CCoorrbbii

Mihai Eminescu este cel mai marepoet al nostru şi unul dintre cei maide seamă poeţi ai lumii. S-a născut la15 ianuarie 1859 la Botoşani, fiind alşaptelea din cei 11 copii aicăminarului Gheorghe Eminovici.Copilăria învăluită într-o aură debasm şi poezie, şi-a petrecut-o laIpotesti-locul de care îl leagă foartemulte amintiri, evocate mai târziu îndiferite forme.

Mihai Eminescu este primulnostru poet de anvergură europeană,primul comparabil cu marii poeţi ailumii, cu Holderlin, Schiller şiByron, cu Lamartine, Victor Hugo,Leopardi şi Heine. Opera sa a şi fostraportată la opera acestora şi la aaltora nenumăraţi, încât contribuţiaeminesciană la dezvoltarearomantismului într-unul specificromânesc nu e doar o formulăconvenţională, ci o realitateincontestabilă.

Recitind fiecare vers ce a rămasde la Mihai Eminescu, pătrundem cuemoţie în suflet în universul săumirific, în lumea sa perfectă,dominate de codru şi de lună, deiubire şi de pasiune. Sentimentelecare ne încearcă sunt imposibil dedescris în cuvinte, iar ceea ce rămâneîn sufletul nostru niciodată nu se vaputea pierde, deşi trecereairecuperabilă a timpului necopleşeşte.

Mihai Eminescu este, fărăîndoială, un geniu innascut, o fiinţăsensibilă care a stabilit o strânsălegatură între iubire şi natură. Prinintermediul creaţiilor sale literare,care au constituit un adevărat tezaur,am luat parte la dragostea sapătimaşă, am descoperit iubiriprofunde, imposibile. Emoţia seinstala treptat în sufletul meu, eramrăpită, pe nesimţite de universulmirific creat de fiecare vers. Amdescoperit prin poeziile sale atât demulte lumi, atât de multe sentimenteînălţătoare…şi mărturisesc că nu aşfi vrut sa mă reîntorc niciodată dinacel tărâm inedit, misterios, vrăjit.

Cea mai reprezentativă poezie alui Eminescu este poemul“Luceafărul”, simbol al idealuluivieţii, al frumuseţii şi fericiriiimaginate. ”Luceafarul” a fostconsiderat o “alegorie”, având încentru tema romantică a geniului înlume, care nu e capabil de a ferici pecineva, nici capabil de a fi fericit. Eln-are moarte, dar n-are nici noroc...

Mihai Eminescu a fost, este şi vafi, fără îndoială, cel mai mare poetromân, ce va dăinui permanent însufletele noastre prin tot ceea ce afost, dar şi prin creaţia sa literară.Speranţa, dragostea, iubirea,gingăşia, natura au rămas fărăstăpân. Codrul nu mai are prieten,natura nu mai păstrează acelasifarmec. Cine vindecă sufletul desingurătate, cine găseşte mereu osoluţie? Toate au acelaşi răspuns:Mihai Eminescu. Cunoaştereamarelui poet şi a scrierilor sale esteesenţială, este ca o mică răsplatăpentru tot ceea ce ne-a dăruit MIHAIEMINESCU.

PPrrooff.. îînnvv.. pprriimmaarr,, PPRROODDEEAA SSoorriinnaa

IARNA-N SAT De pe culmile cărunteS-au cernut şi des şi rarStele mari şi mai mărunteDe argint şi chihlimbar, Aşternând moale plocadPe păduri şi peste sat.

A nins ieri, ninge şi-acumŞi va ninge cred şi mâineCu fulgi mari care danseazăCoboară lin, plutesc, valseazăCa domniţe-n strai de searăRisipind parfum de iarnă.

Noaptea-i ger cumplit, năpraznic,Gătind casele de praznic, A prins florile-n buchetePe la uşi, pe la ferestre.S-au podit şi râurile,Vin copii cu săniile…

Copii mici, mai măricuţiTrag sănii pe gheţuş,Se joacă, ţipă, se-mping,Nu le pasă nici de frig.Veseli, strigă ca nebuniiBucuria lor şi-a lumii.

Că e iarnă pe pamânt,Anotimpul lor iubit,Şi nu vor ca să mai plecePeste-o zi, două sau zece…- Iarnă, pe la noi mai stai,C-ai ţesut un colţ de rai !

SSTTĂĂNNCCEESSCCUU AALLIINNAA,, clasa a V-a,

Şcoala cu clasele I-VIII Corbi

COPILĂRIAUn simplu zâmbet de copilAduce bucurieAşa că vreau să scriu acumDespre un miracolCe soseşte doar o dată-n viaţăE copilaria,Pulbere de vis şi fericire.

Încet, încet, păşesc treptatPrin universul încărcatCu amintiri şi poezie.

Dulce copilărie,Tu eşti izvorul vieţii,Eşti o rază de soare,Scăldată-n aur şi culoare,Te trezeşti dimineaţa,Înveselindu-mi viaţa.

Copilăria e o floarePlină de mister şi culoare,Un petec de zarePe aripi de visare.

Copilăria este a mea, Nimeni nu mi-o poate lua,E dreptul meu la viaţă,Îmi dă aripi, mă înalţă,Mă ridică pân’la cerEste ea …copilăria,Cheia unui vast mister.

Ascult tăcută cum bate Inima-mi din pieptŞi de-aş putea din nou să fiuCopil, lumina vie, Aş cere veşnicia ta,Scumpă copilărie !

SSTTĂĂNNCCIIUULLEESSCCUU RRAALLUUCCAA IIOOAANNAA,,

clasa a VIII-a, Şcoala cu clasele I-VIII Corbi

ªcolile îºi vor administra singure banii�� Interviu cu directoarea ªcolii Corbi, Ligia Buceloiu- Dna director, începând de anul acesta, ºcolile vor fi

ordonatori terþiari de credite. Explicaþi concret în ce constãautoadministrarea, independenþa financiarã...- Din acest an, conform legii, ºcolile au cod fiscal propriu,

contabilitate proprie, astfel încât bugetul ºcolii dat de MinisterulEducaþiei pentru cheltuielile cu salariile, materiale, pentru bunuriºi servicii va fi administrat de cãtre noi. Existã, de fapt, trei tipuride finanþari: de bazã, complementarã ºi suplimentarã. Finanþareade bazã se aprobã anual prin legea bugetului de stat, seraporteazã cãtre unitãþile administrativ teritoriale fiscale, adicãFinanþele, ºi apoi ajung la ºcoli, prin inspectoratele judeþene. Dinaceastã finanþare de bazã, se asigurã cheltuielile cu salariile,sporuri, indemnizaþii, cheltuieli cu formarea continuã apersonalului, cheltuieli curente de întreþinere, cheltuieli pentruservicii. Aceastã finanþare de bazã se calculeazã în funcþie denumãrului de elevi ºi de nivelul de învãþãmânt al acestora -preºcolari, elevi de ºcoalã primarã ºi gimnaziu. Finanþarea complementarã este asiguratã de Primãriile de pe

raza localitãþilor unde se aflã ºcoala ºi se referã la cheltuieli decapital, sociale ºi alte tipuri de cheltuieli: transportul elevilor ºinaveta profesorilor, investiþii, reparaþii capitale, consolidãri,cheltuieli pentru evaluarea perioadã naþionalã a elevilor,cheltuieli cu bursele, pentru examinarea periodicã a cadrelordidactice, cheltuieli pentru concursuri ºcolare ºi activitãþiextraºcolare, gestionarea situaþiilor de urgenþã, cheltuieli pentruparticiparea în proiecte europene etc. Dupã cum se observã, întrePrimãrie ºi ªcoalã trebuie sã existe o strânsã colaborare ºi o bunãînþelegere. În definitiv, indiferent cã ºcolile au o oarecareautonomie financiarã, primarul, în calitatea sa de unic ordinatorde credite, semneazã orice document al ºcolii. Practic, întreconducerea ºcolii ºi conducerea primãriei se semneazã uncontract de management, care asigurã aceastã implicare în bunulmers al activitãþii didactice în localitate.

Finanþarea suplimentarã este reprezentatã de sumele fixeasigurate tot de Minister, pentru premierea unitãþilor deînvãþãmânt cu rezultate deosebite, dar ºi de sumele - de oricevaloare, cu care Consiliul Local doreºte sã contribuie. Finanþareasuplimentarã poate însemna ºi venituri obþinute dinautofinanþare. Aceastã finanþare suplimentarã nu afecteazã înniciun fel valoarea celorlalte tipuri de finanþãri, nu diminueazã ºi

nu modificã sumele alocate la finanþarea de bazã saucomplemetarã.- Ce avantaje sau dezavantaje aduce noua lege?- Eu cred cã noua lege este bunã. Ne aliniem descentralizãrii

de la nivel european, mondial aº putea spune. Mi-aº dori însã sãse mãreascã sumã acordatã per elev în mediul rural. Aicicheltuielile sunt mai mari - gândiþi-vã numai la transport, sau lapremierea unor elevi, în condiþiile în care bugetele primãriilorrurale sunt mici, deci nu ne pot ajuta cum ºi-ar dori. Dotãrile

ºcolilor de la þarã sunt mai slabe, familiile elevilor noºtri maisãrace....- Cum s-au fãcut angajãrile pentru posturile nou create?- Am angajat, conform legii, un contabil cu o jumãtate de

normã ºi un secretar. Angajãrile s-au fãcut prin concurs, pe bazãde competenþã. Am solicitat o comisie de la Inspectoratul ªcolarpentru evaluare, precum ºi o alta care a compus subiectele. Noi,practic, ne-am ocupat doar de partea organizatoricã.- Am înþeles cã ªcoala din Corbi va avea o nouã denumire.

Care este aceasta ºi care este motivaþia alegerii?- Am luat hotãrârea în Consiliul de Administraþie al ºcolii cã

cel mai potrivit nume pentru ºcoala noastrã ar fi „NaumRâmniceanu”, personalitate recunoscutã la nivel naþional.Cãlugãr, teolog, cãrturar, autor de manuale ºcolare ºi altepublicaþii, originar din Corbi, Naum Râmniceanu este una dintrecele mai cunoscute personalitãþi culturale din comuna noastrã.Am înaintat adresa cu motivaþia noastrã la Primãrie ºi, ulterior,Inspectoratului ªcolar. Dupã ºedinþa de Consiliu Local s-arespins atribuirea acestui nume ºcolii, pe motiv cã NaumRâmniceanu nu ar fi om de culturã ºi, astfel, am fi încãlcat art.3, care prevede alegerea unui nume care sã reprezinte un istoric,om de culturã din localitate. Nouã ni se pare potrivitã alegerea,aºteptãm rãspunsul celor de la Consiliul Judeþean, comisia despecialitate de aici analizând în ultimã instanþã toate propunerileºcolilor din judeþ.- Ce avantaje a adus comasarea ºcolilor Corbºori ºi

Stãneºti, atât pentru elevi cât ºi din punct de vedereeconomic?- Comasarea a însemnat mutarea gimnaziului de la Corbºori

la Stãneºti. Într-adevãr, poate e mai dificil pentru copii, deoarecefac naveta, însã se fac economii substanþiale. Pe de altã parte,primãria îºi face treaba extrem de bine în ceea ce priveºteasigurarea transportului elevilor, aºa cã, în condiþii de crizã,probabil cã s-a luat decizia cea mai bunã.

ianuarie 2012

EEmmiinneessccuu,, LLuucceeaaffăărruull ppooeezziieeii rroommâânneeşşttii

Prof. coordonator GHINIŢĂ CRISTINA-CARMEN

Pentru iubitorii deliteratură, de poezie, ziuade 15 ianuarie este adâncînscrisă în sufletul plin desensibilitate al acestora.

Ziua de naştere al „celui mai mare poet român şi al unuiadin mari poeţi ai lumii universale” este o zi deosebităpentru elevii Şcolii cu clasele I – VIII din localitateaCorbi, an de an. Chiar dacă în acest an, ziua de naştere amarelui poet este ultima din vacanţa de iarnă a elevilor,aceştia nu au rămas nepăsători. Sub îndrumareadoamnelor profesoare Crăciun Petruţa, Ghiniţă Carmen,

Moisescu Codruţa, elevii au organizat şi anul acesta unprogram închinat poetului nepereche. Manifestaţia s-adesfăşurat în ziua de 16 ianuarie 2012 la Bibliotecaşcolară şi s-a bucurat de o largă participare. Eleviiimplicaţi au recitat poezii scrise de Mihai Eminescu, aucântat din creaţiile acestuia, dar şi-au arătat talentul şiprin creaţiile lor pe care le-au făcut cunoscute tuturorparticipanţilor.

Cu acest prilej, s-a încheiat şi un acord de parteneriatîntre Şcoala cu clasele I - VIII, Corbi, Biblioteca şcolarăşi Biblioteca din localitate, parteneriat ce va cuprinde oserie de activităţi în comun.

EEMMIINNEESSCCUU -- PPOOEETTUULL NNEEPPEERREECCHHEE

ianuarie 2012

„Din punct de vedere economic, anul acesta va fi la fel decomplicat ca ºi anul trecut, cu restricþii ºi cu diminuãri. Dinpãcate, este posibil sã scadã ºi producþia ºi, dupã ea, veniturile, iarîn ceea ce priveºte creºterea economicã pe care o întrevede acestguvern, nu cred cã ea se va realiza la nivelul la care a fostpresupusã. Relansarea economicã trebuie sã se producã pe bazaunui nou model economic, bazat pe încurajarea iniþiativei private,pe susþinerea de investiþii ºi crearea de locuri de muncã. Al doileaelement foarte important de care trebuie þinut seamã este faptul cãactuala putere se complicã cu alegerile ºi, din aceastã perspectivã,este clar cã lucrurile care se stabilesc, în general, în plan economicsunt perturbate de ceea ce va fi o vizibilã preocupare politicã.Puþini sunt cei care se uitã ºi iau în seamã oamenii cinstiþi rãmaºi

ºomeri, copiii buni fãrã bani de ºcoalã, cei care nu-ºi mai pot plãticreditele, tinerii care terminã facultatea ºi nu au o opþiune,deoarece posturile sunt blocate. Or, toate acestea sunt problemereale ºi dureroase ale societãþii româneºti, problemele care artrebui rezolvate începând cu de anul acesta. Susþin din nou faptul cã nu cred în realizarea unor lucruri

deosebite din punctul de vedere al perspectivei economice aRomâniei, dat fiind faptul cã anul despre care discutãm va fi unulelectoral. Dacã ar fi alegeri anticipate ºi ar fi un guvern mai rapid,atunci poate cã s-ar contura situaþia mai repede. Din punctul meude vedere, va fi un an de tatonare, un an în care toatã lumea vaaºtepta alegerile pentru a vedea dacã se întâmplã ceva sau nu.”

Dupã cum ºtim ºi, în special, dupã cum o partedintre noi a simþit, referindu-mã la categoriiledefavorizate, în anul 2011 a fost modificatãlegislaþia în ceeace priveºte venitul minim garantat,alocaþia pentru susþinerea familiei ºi ajutorulpentru încãlzire a locuinþei.

Datoritã modificãrilor survenite, în anul ce a trecut,numãrul de beneficiari ai VMG s-a redus de la 110dosare aflate în platã la sfârºitul anului 2010, la 105dosare cu 156 beneficiari, din care apþi pentru a prestaactivitãþi în folosulcomunitãþii, 25beneficiari în anul2011. La alocaþiile desusþinere, numãrul dedosare s-a redus de la600 la sfârºitul anului2010, la 153 în anul2011, iar la ajutoarelepentru încãlzirealocuinþei în perioadarece, inclusiv pentrulunile ianuarie ºifebruarie 2012, de lanumãrul de 1059dosare, la 825 dosare,pentru care se vor efectua anchete sociale dispuse ºidirecþionate de AJPIS Argeº, prin sondaj.

În anul 2011, natalitatea a scãzut îngrijorãtor, maiales pentru viitorul comunei Corbi ca localitateautonomã. Astfel, în anul ce a trecut au fost înregistraþiîn evidenþele noastre 30 de copii ºi au decedat 53persoane. Din fericire nu s-a înregistrat decesul niciuneipersoane minore. Scãderea drasticã a natalitãþii înultimii ani, se datoreazã, considerãm noi, gradului dince în ce mai scãzut al nivelului de trai, cumulat cumãsurile de protecþie socialã din ce în ce mairestrictive, dupã cum mai sus am arãtat, ºi alocareaminimalã datoritã unui vãdit dezinteres din parteaguvernanþilor, de fonduri pentru protecþia socialã, afamiliilor aflate în dificultate, pentru creºterea ºieducarea tinerei generaþii. În anul 2011 au fostînregistrate un numãr de numai 15 cãsãtorii la nivelullocalitãþii, în acest sens, însãºi întemeierea unei familiifiind pusã în balanþã.

Totuºi, un lucru îmbucurãtor, cu toate cã legislaþia adevenit mai permisivã, numãrul divorþurilor au scãzutfaþã de anii anteriori, de la 6 sau 7 divorþuri pe an, la 3în anul 2011.

ActualitateÎncepând cu anul 2012, legislaþia cu privire la

protecþia socialã a devenit ºi mai restrictivã, paradoxalconsiderãm noi, în contextul scãderii drastice a puteriide cumpãrare prin creºterea nejustificat de mare apreþurilor coroboratã cu diminuarea salariilor, a

pensiilor ºi a celorlaltevenituri ale populaþiei.Astfel, se pune accentpe platã la termen aimpozitelor ºi taxelorlocale. Beneficiariimãsurilor de protecþiesocialã (VMG, alocaþiipentru susþinereafamiliilor, alei n d em n i z a þ i i l o r /stimulentelor pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la 2ani), care pânã lasfârºitul lunii ianuarie

2012 nu au achitat în întregime impozitele ºi taxelelocale, vor fi suspendaþi pentru o perioadã de 5 luni dela plata prestaþiilor, ulterior datei de 31 ianuarie, dupãaceastã perioadã fiind repuºi în drepturi începând culuna ulterioarã achitãrii impozitelor ºi taxelor localerestante. În caz contrar, va înceta definitiv dreptul de amai beneficia de prestaþii sociale.Pentru anul 2012, administraþia publicã localã din

comunã Corbi îºi propune ca, prin mijloace proprii,printr-un program de asistenþã socialã adaptat lanevoile ºi condiþiile locale, sã sprijine pe cât posibil ºi,cu precãdere, creºterea ºi dezvoltarea tinerei generaþii,întemeierea de familii tinere ºi menþinerea tinerilor încomunã noastrã, prin mentinerea impozitelor la nivelulanului 2011, crearea de noi locuri de muncã ºi oprireamigraþiei populaþiei active de la sat la oraº, ºi mai cuseamã în strãinãtate.

AAssiisstteenntt ssoocciiaall SSttaanncceessccuu CCeecciilliiaa

SSiinnuucciiddeerreeaaSinuciderea este curmarea vieþii proprii ºi este cel mai

mare pãcat faþã de sine, cãci prin ea omul îºi închidedefinitiv calea spre pocãinþã. Sinucigaºul dã dovadã denecredinþã sau o credinþã bolnavã. Pãcãtuieºte contratrupului sãu, care este Biserica Duhului Sfânt ºi, deci, numai are iertare nici în lumea aceasta ºi nici în cea viitoare.De aceea sinucigaºului nu i se mai poate face nici un fel deslujbã ºi nici nu se îngroapã în cimitir cu cei credincioºi.

Întrebare: - Dacã cineva fiind ieºit din minte se sinucide, sause aruncã în prãpastie, se poate face Liturghie pentru el, sau nu ?Rãspuns: - Cu privire la sinucigaºi, clericul trebuie sã se

lãmureascã dacã s-a sinucis fiind cu adevãrat ieºit din minte(adicã nu a avut intenþia, sau întâmplarea l-a adus lamoarte)....Uneori sinucigaºii fac aceasta din pricina persecuþieioamenilor, sau necaz mare. În astfel de cazuri nu trebuie sã seaducã jertfa miridelor pentru ei. Deci clericul trebuie sã cercetezecu bãgare de seamã ca sã nu cadã sub osândã.Sinucigaºul de bunã voie nu trebuie sã fie slujit sau pomenit la

vreo slujbã, cãci ºi-a dat sufletul satanei ca ºi Iuda Iscarioteanu.Cel ce s-a sinucis fiind bolnav ºi ieºit din minþi, poate fi slujit.Sinucigaºul care s-a omorât din împuþinarea sufletului, adicã dinfrica de oameni, sau de persecuþii, sau de boalã, care nu-i atingemintea, acela nu poate fi pomenit...Orice om de voia lui de se va arunca pe sine dintr-un þãrmure

jos ºi va muri, sau într-o apã, sau de pe vreo piatrã, sau se vajunghia pe sine însuºi, sau se va arunca pe sine în orice fel demoarte, sau cu o funie se va spânzura, unul ca acela sã nu seîngroape ca un creºtin, nici sã-l prohodeascã, ci sã-l lepede pedânsul ca pe un spurcat....Unii sunt de pãrere cã s-ar putea face o slujbã sumarã cu

aprobarea episcopului, numai la mormânt, fãrã a fi dus înbisericã. Preotul fiind îmbrãcat numai cu epitrahilul, sã nu îi þinãcuvântare, ci sã vorbeascã de pãcatul sinuciderii cu scop moral ºipastoral.

AArrhhiimmaannddrriitt NNiiccooddiimm SSaacchheellaarriiee -- ,,,,PPrraavviillaa BBiisseerriicceeaassccãã””

Constantin Nicolescu, preºedintele CJ Argeº:

„Va fi un an în care toatã lumea va aºtepta soarta alegerilor”

Asistenþa socialã la nivelul comunei Corbi,retrospectivã ºi actualitate

Invitatul din aceastã lunã este ION IONIÞÃ,viceprimarul comunei Corbi. S-a nãscut în fosta comunãStãneºti, actualul sat Stãneºti din componenþa comuneiCorbi. Este cãsãtorit ºi are 2 copii. Se aflã la al doileamandat de viceprimar ºi, în perioada 2000-2004, a fostprimar al localitãþii. În principal, este persoana abilitatãpentru a se ocupa de gospodãrirea localitãþii.

În exercitarea atribuþiunilor sale, prevãzute de Legea nr.215/2001, republicatã, modificatã ºi completatã, dispuse de cãtreprimarul localitãþii, viceprimarul îndeplineºte urmãtoareleatribuþii: îndrumã ºi supravegheazã activitatea gardienilor

publici conform angajamentelorcontractuale ºi/sau a paznicilorcomunali din cadrul serviciuluipublic de pazã comunalã;controleazã igienizarea ºisalubritatea localurilor publice ºiproduselor alimentare puse învânzare pentru populaþie, cusprijinul serviciilor despecialitate; asigurã repartizarealocuinþelor sociale pe bazahotãrârii Consiliului Local ºi/sau

atribuirea de loturi de teren în vederea construirii de locuinþe decãtre tinerii cãsãtoriþi în conformitate cu prevederile legale;exercitã controlul asupra activitãþilor din târguri, pieþe, oboare,locuri ºi parcuri de distracþii ºi ia mãsuri pentru buna funcþionarea acestora; organizeazã evidenþa lucrãrilor de construcþii dinlocalitate ºi pune la dispoziþia autoritãþilor administraþiei publicecentrale rezultatele acestor evidenþe; ia mãsuri pentru controluldepozitãrii deºeurilor menajere, industriale sau de orice fel,pentru asigurarea igienizãrii malurilor, cursurilor de apã din razacomunei, precum ºi pentru decolmatarea vãilor locale ºi apodeþelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari; rãspunde de

inventarierea ºi administrarea bunurilor care aparþin domeniuluipublic ºi domeniului privat al comunei; întocmeºte planul demunca ºi þine evidenþa beneficiarilor Legii nr. 416/2001 apþipentru a presta activitãþi în folosul comunitãþii.Viceprimarul comunei Corbi îndeplineºte ºi alte atribuþiuni

conferite de lege, delegate de Primar sau Consiliul Local, cumsunt cele referitoare la urbanism ºi sistematizarea localitãþii,membru al unitãþii de sprijin antiepizooticã, membru în comisialocalã de fond funciar ºi alte asemenea. “Întotdeauna am fost în mijlocul cetãþenilor ºi am încercat sã-

i ajut în limita legii. Când lucrezi cu oamenii, este important sã-i asculþi, sã-i înþelegi ºi sã te zbaþi sã le rezolvi problemele. Ceamai mare mulþumire o ai când poþi sã-þi aduci contribuþia laremedierea unei situaþii ºi totul se terminã cu bine. Oamenii dinCorbi - vârstici ºi tineri, au înþeles cã oricând pot veni la mineconvinºi cã îi pot ajuta, mãcar ºi cu o vorbã bunã sau un sfat. Înactivitatea mea m-am întâlnit cu situaþii limitã, de la deszãpezirila incendii, refacerea drumurilor sau inundaþii, dar ºi situaþii dezi cu zi, probleme care pot pãrea mici, dar pentru cetãþeni suntimportante. Indiferent cã este o problemã de “viaþã ºi de moarte”sau o problemã curentã, am luat totul în serios ºi am consideratfiecare cetãþean la fel de important”, ne-a declarat viceprimarulcomunei, Ion Ioniþã.

C M Y K

CCoonnssiilliiuull llooccaall iiaa ccuuvvâânnttuull

Viceprimarul localitãþii, al doilea gospodar al comunei

1. ADMINISTRAŢIE: Moisescu Mihail Groşanu Elena Anghel Viorel Georgescu Ion Popescu Lică Ciobanu Lori

2. ÎNVĂŢĂMÂNT: Ungurenuş Maria Miu Maria

Moisescu Codruţa Rotaru Cristina Ghiniţă Carmen Stânciulescu Carmen Anghel Simona

3. CULTURĂ: Ilinescu IonSturzeanu Daniela Badea Maria

Rotaru Claudia 4. RELIGIE:

Sturzeanu Dumitru

5. SOCIAL: Stăncescu Cecilia

6. AGRICULTURĂ:Săvescu Viorica Moroi Eugenia

7. SPORT:

Comănescu Costin

8. GRAFICĂ:Moisescu Daniel

FONDATORI:Mihai Ungurenuş

Primarul Comunei Corbi, Consiliul Local Corbi R

ED

AC

ŢIA

Sportul este suport al sãnãtãþii noastre ºi mijloc principal almenþinerii ºi întãriri ei, remediu pentru vindecarea unor boli, aunor suferinþe, precum ºi forme de recuperare în urma unortraumatisme fizice. Cu alte cuvinte, sportul este practicat atât deomul sãnãtos, cât ºi de cel suferind. Dictonul „Mens sana incorpore sano” a fost, este ºi va fi de actualitate, indiferent denivelul de dezvoltare a societãþii umane. Sportul formeazãcaractere, ne ajutã la desfãºurarea în condiþii mai bune aprofesiei, pentru societate, pentru viaþã. Odatã cu revigorarea activitãþii sportive în þara noastrã, ºi în

localitatea Corbi s-au petrecut evenimente deosebite înactivitatea sportivã de masã. În jurul anului 1950 s-au cristalizatºi înfiinþat primele echipe de fotbal ale localitãþii (ceareprezentativã a comunei ºi echipa elevilor liceeni), precum ºiechipele de volei fete ºi bãieþi. Toate echipele susþin partideleamicale tur ºi retur cu echipele din localitãþile învecinate ºianume: Brãduleþ, Stãneºti, Nucºoara, Muºãteºti ºi Domneºti, iarmai târziu ºi cu alte localitãþi. Prin înfiinþarea ciclului gimnazialla ªcoala Corbi, se îmbunãtãþeºte vizibil activitatea sportivãextinzându-ºi aria ei de manifestare. Mai târziu, începând dinanul ºcolar 1963-1964, elevii corbeni sunt iniþiaþi, instruiþi ºipracticanþii unei largi arii de ramuri sportive ºi sporturi. Eleviicunosc ºi învaþã tainele sporturilor: gimnasticã, atletism, ºah,tenis de masã, sãniuº, schi, cros, handball, fotbal, baschet ºi

trântã. Se organizeazã ºi se desfãºoarã campionatul ºcolii lasporturile enumerate, elevii practicând voluntari sporturilepreferate în cadrul etapelor pe clase. Campionatul este continuatcu participãrile la etapele de ºcoalã, localitate ºi centru delocalitãþi. Elevii sportivi ai ºcolii noastre ºi tinerii sãteni au avutocazia ºi prilejul de a participa la etapele judeþene în repetaterânduri, în cadrul unor concursuri ºi campionate sportive, undeau obþinut multe titluri de campioni judeþeni, s-au clasat ºi pecelelalte locuri ale podiumului de premiere sau în apropiereaacestuia. Câºtigãtorii etapelor judeþene au participat la etapele pezonã ºi la cele pe þarã la sporturile: atletism, ºah, tenis de masã,trântã ºi handbal. Am acordat atenþie construirii ºi amenajãrii bazei sportive

ºcolare ºi sãteºti, precum ºi cea a materialelor ºi de echipamentsportiv. Centrul sportiv ºi metodic Corbi, format din localitãþileCorbi, Brãduleþ, Muºãtesti ºi Nucºoara, a organizat ºi desfãºuratprocesul de educaþie fizicã ºi sport pentru elevii din ºcolile dinlocalitãþile aparþinãtoare centrului ºi pentru tinerii sãteni lapracticarea sportului de masã. În acest centru activitatea de resorta fost organizatã ºi desfãºuratã la un bun nivel datoritã cadrelordidactice din ºcolile respective ºi profesionalismului, mãiestrieiºi tactului pedagogic al profesorilor de educaþie fizicã de laºcolile din centru Corbi. Din dorinþa de a organiza în comuna noastrã o manifestare

sportivã de amploare, din initiaþiva noastrã (cumodestie afirmãm), am organizat ºi desfãºurat CupaRâul Doamnei la fotbal. Acest lucru s-a materializat înluna august 1982, când terenul echipei Unirea Corbi afost gazda primei ediþii a competiþiei ºi gazda tuturorcelor XIV ediþii ale acestei deosebite competiþii. Laîntrecerile acestei cupe s-au aliniat echipe dinlocalitãþile vãilor Doamnei ºi Vâlsanului ºi echipe dinalte localitãþi ale judeþului, la întreceri participând câte16 echipe, la cele mai multe dintre ediþii. A fost oacþiune deosebitã þinând cont de interesul general alcompetitorilor, de numãrul echipelor participante ºinumãrul mare de fotbaliºti cât ºi de numãrulimpresionant de spectatori care s-au comportatireproºabil.

Cuvintele nu pot reda întru totul ºi scoate în evidenþã bucuriamanifestatã, entuziasmul ºi buna dispoziþie a tuturorparticipanþilor la întrecerile ediþiilor Cupei Râului Doamnei, fiecombatanþi, fie spectatori, toþi au fost mulþumiþi. Au fostmomente când învinºii unei partide au susþinut freneticînvingãtorii în alta ºi când fiecare participânt s-a bucurat derezultatele bune înregistrate de ceilalþi sportivi.Oare, toate aceste evenimente sportive s-au întâmplat ºi

desfãºurat cândva, în localitatea noastrã, sau toate sunt doarînchipuirea unui vis frumos care s-a destrãmat repede? Cucertitudine, nu! Toate acestea ºi altele asemenea lor, s-auîntâmplat ºi au avut loc în perioada anilor 1963-2000 ºi nugreºim deloc când afirmãm cã aceastã perioadã a fost unafrumoasã, propice educaþiei fizice ºi sportului de masã înlocalitatea noastrã cât ºi în localitãþile învecinate! Prin practicarea unui sport sau a mai multe, devenim mai vioi,

mai buni, mai prietenoºi, iar randamentul muncii noastresporeºte. Uitãm ºi scãpãm mai repede de stres. În plus, esteremediu complet pentru evitarea obezitãþii. Fiind un aliat denãdejde ºi prietenul tuturor, sportul trebuie practicat permanent,fãrã întrerupere ºi practicat din plãcere, nu din obligaþie.Binecuvântatã de bunul Dumnezeu ºi ocrotitã de Maica

Domnului, vechea, legendara, pitoreasca ºi înfloritoarea aºezareCorbi, a cunoscut realizãri ºi succese importante ºi în domeniulsportului de masã, a sportului pentru toþi, îmbrãþiºat ºi practicatde aproape toþi corbenii într-o bunã perioadã de timp.

PPrrooff.. CCaattaannãã CC.. GGhheeoorrgghhee

SSppoorrttuull,, pprriieetteennuull ttuuttuurroorr