Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

32
nr. 19, februarie 2013 REviStA Un spital modern la Galaţi – o şansă pentru copii, cu ajutorul Regio interviu cu vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiştii pe pârtiile de la Mărişel şi Feleacu Peste 1.100 de elevi din Onești vor învăța într-un liceu al secolului XXi Casa ventura, Botoşani - O bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est 2013 FONDURILE EUROPENE DAU ROADE 2013 FONDURILE EUROPENE DAU ROADE

description

Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade. Revista Regio este editată de Autoritatea de Management a Regio-Programul Operaţional Regional 2007-2013, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Transcript of Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

Page 1: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

nr. 19, februarie 2013

R E v i S t A

Un spital modern la Galaţi – o şansă pentru copii, cu ajutorul Regio

interviu cu vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiştii pe pârtiile de la Mărişel şi Feleacu

Peste 1.100 de elevi din Onești vor învăța într-un liceu al secolului XXi

Casa ventura, Botoşani - O bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est

2013Fondurileeuropenedau roade

2013Fondurileeuropenedau roade

Page 2: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro2

Vânt în pânzele fondurilor europene

În structura actualului executiv, dezvoltarea regională a trecut printr-o reorganizare. Dacă, până acum, a făcut echipă cu turismul, de acum încolo, sub mandatul vicepremierului Liviu Dragnea, dezvoltarea regională merge mână în mână cu administraţia, cea care a părăsit barca internelor. Îmi permit să cataloghez mişcarea drept una înţeleaptă. Şi voi explica.Europa ne cere, pentru o mai uşoară implementare a programelor finan-ciare, indiferent de natura lor, o regionalizare concretă a ţării. Practic, o reîmpărţire pe zone mai mari decât actualele judeţe, care ne-ar ajuta în accesarea, ceva mai simplă, a banilor nerambursabili. Punerea în practică a unei astfel de idei nu poate fi dusă la capăt cu succes decât de un minister al administraţiei puternic, coerent. L-am văzut, în nenumărate cazuri, pe Liviu Dragnea, în apariţiile sale televizate, susţinând ideea cu argumente clare şi logice, inclusiv prin avantajul de a absorbi mai uşor fondurile ce ne sunt puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Astfel, dacă o nouă hartă pe regiuni a României ne ajută în obţinerea şi, mai ales, cheltuirea efectivă a banilor, trebuie să punem în aplicare sugestia cât mai rapid. Suntem la începutul unui nou an, ce nu se anunţă uşor, în ciuda creşterii economice din 2012. O uşoară pală de vânt negativ în economia europeană se poate transforma în furtună, aici, la graniţa Uniunii. Vă invit să citiţi cu atenţie, în paginile 4 – 7, interviul pe care

vicepremierul Dragnea ni l-a acordat, la o lună de la preluarea mandatului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Veţi înţe lege, ca şi mine, că fondurile europene nu fac politică, nu se înscriu în partide, nu se bucură de o victorie în alegeri, nimic din toate acestea. Ele au doar menirea de a ridica economia, de a pompa viaţă în dezvoltarea României. Este cât se poate de serios ca orice ministru care va coordona dezvoltarea regională să înţeleagă că banii aceştia sunt vitali şi să pună umărul solid la ridicarea gradului de absorbţie. Vă rog să lecturaţi, în această direcţie, şi analiza completă făcută de colegul meu, Bogdan Ionescu, în paginile 24 – 25. Suntem pe drumul cel bun, lucrurile se îndreaptă, anul 2012 a fost mult mai bun decât 2011 din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor Regio. Dar clasa politică nu trebuie să se culce pe o ureche. Din acest punct de vedere, sub atenta lupă a Europei, lucrurile nu „merg şi aşa”. Nici vorbă. Ne trebuie voinţă, proiecte eligibile, susţinere politico-administrativă şi măcar un strop de birocraţie eliminată. Lucruri uşor de scris, dar nu întotdeauna simplu de pus în practică. Şi, tocmai de aceea, trebuie să le cerem celor ce au câştigat alegerile în decembrie, iar acum au la dispoziţie o majoritate stabilă, să trateze problema cu maximă seriozitate şi să umple bu-zunarele României cu banii euro-peni nerambursabili.

Lectură plăcută!

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

Page 3: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 3

Sumar

REgIO ÎN ROmâNIA

04 Interviu cu vicepremierul Liviu DragneaStructurile ministerului, care gestionează fonduri europene, comasate sub management unic

08 Favorizarea spiritului antreprenorial în Uniunea Europeană

10 Locuitorii din Baia mare au acces la servicii medicale de înalt nivel

12 Casa Ventura, Botoşani - o bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est

14 Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiştii pe pârtiile de la mărişel şi Feleacu

16 Regio ajută bătrânii din Zimnicea, prin Centrul social pentru recuperare persoane vârstnice

18 Un spital modern la galaţi – o şansă pentru copii, cu ajutorul Regio

20 Peste 1.100 de elevi din Oneşti vor învăţa într-un liceu al secolului XXI

22 Ştiri regionale

24 Finanţări europene de aproape patru miliarde de euro alocate proiectelor de dezvoltare regională

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 Spitalul din Szeged „conectat” la energia verde

28 Cu sprijin european, în avangarda medicinei regenerative

30 Agendă

31 Să mai şi zâmbim!

Page 4: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaInterviu

Bogdan IONESCU

Structurile ministerului, care gestionează fonduri europene, comasate sub management unic

Practicile eficiente la nivelul unui program vor fi generalizate la nivelul tuturor programelor europene gestionate de MDRAP

Interviu cu vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

Ce fonduri mai sunt disponibile pentru finanțările regio?

Se mai pot depune proiecte și pe ce domenii, în perioada curentă de programare? care vor fi Schimbările aduSe de perioada de programare 2014-2020? ce efecte va avea noul plan de împărțire regională a țării?

Ministrul Liviu Dragnea răspunde, pe larg, acestor întrebări într-un interviu extensiv despre strategiile pentru dezvoltarea României ale ministerului pe care îl conduce.

2013 eSte ultimul an de contractare pentru regio. mai sunt fonduri disponibile pentru semnarea de contracte? în ce domenii de finanţare?

Fondurile alocate Programului Ope-raţional Regional 2007-2013 au fost contractate în proporţie de 100%. Însă mai avem de lucru pe partea de contractare, pentru că încă se mai pot disponibiliza sume. Concret, pe măsură ce proiectele sunt implementate, apar unele eco-nomii faţă de estimarea iniţială. De exemplu, după o achiziţie, be-neficiarul poate constata că ser-viciul sau lucrarea cumpărată costă mai puţin decât valoarea estimată. Alte sume pot rezulta din corecţiile aplicate unor proiecte, după re-zilierea unor contracte de finanţare, sau din evoluţia cursului valutar.Toate aceste sume sunt reintroduse în procesul de contractare, ele devin sursa de finanţare pentru proiectele aflate pe lista de rezervă. De aceea, chiar şi în acest an, putem încheia noi contracte de finanţare prin Regio.mai mult, mergem şi pe supracon-tractare, până la nivelul de 120%, pentru toate axele prioritare (res-pectiv 130% pentru axa 2, destinată infrastructurii rutiere), tocmai pen-tru a compensa eventuale viitoare disponibilizări de sume. Practica este permisă de legislaţia în vigoare.În al doile rând, avem, încă, dome-nii pe care se pot depune cereri de finanţare, pentru că există o regulă a programului, care prevede

menţinerea cererii de proiecte până la atingerea pragului de 150% faţă de valoarea alocată pe regiune de dezvoltare (exemplu: domeniul 3.1, pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov, do-meniul 4.1 pentru Regiunea Nord-Est, domeniul 5.2, pentru Regiunile Sud-Vest, Sud-Est şi Centru, pentru domeniul major de intervenţie 5.2 destinat infrastructurii turistice). Recent a fost deschis domeniul ma-jor de intervenţie 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe.

eStimaţi că vor mai fi redesChise domenii de

finanţare?

mai degrabă nu. Avem situaţii, pe anumite domenii şi regiuni, când sumele rămase disponibile depăşesc necesarul proiectelor din lista de rezervă (de exemplu, regiunea Nord-Est, domeniul major de intervenţie 5.2 destinat infrastructurii turisti-ce, unde sunt disponibile în acest moment aproximativ 7 milioane euro). Pentru aceste cazuri, redes-chiderea sesiunilor de depunere nu este o soluţie, pentru simplul fapt că durata contractării şi implementării unor eventuale noi proiecte ar de-păşi timpul disponibil din actuala programare.În schimb, sumele pot fi realocate pe alte domenii din cadrul aceloraşi

Page 5: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 5

Regio în RomâniaInterviu

axe prioritare, cu aprobarea Consi-liilor de Dezvoltare Regională (CDR) şi al Comitetului de monitorizare. În regiunea Nord-Est, sunt proiecte suficiente depuse pe domeniul rea-bilitării patrimoniului cultural şi, de aceea, considerăm că aceasta ar fi cea mai corectă/eficientă abordare.

Ce Se va întâmpla cu proieCtele propuse pentru

finanţare, dar care Se află pe liSta de rezervă?

Explicam mai devreme că proiectele din lista de rezervă intră în pro-cesul de contractare pe măsura disponibilizării unor fonduri. Totoda-tă, supracontractarea este un mijloc important de aducere a gradului de absorbţie cât mai aproape de ţinta asumată pentru sfârşitul perioadei de programare 2007-2013.Atrag atenţia asupra necesităţii de a fi întocmite proiecte tehnice cât mai bune, astfel încât să fie eliminată orice posibilitate de a întârzia pro-cesul de contractare, respectiv de implementare, ştiut fiind faptul că data limită de implementare a activităţilor unui contract de finan-ţare este 31 iulie 2015.

Cum vor arăta regiunile româniei în perioada

2014-2020? cum vor fi geStionate fondurile europene: centralizat Sau la nivelul fiecărei regiuni? Se păStrează struCtura aCtualelor programe operaționale Sau vor apărea și altele noi?

Desigur, vor fi unele schimbări în cadrul programelor. Din experienţa implementării actualelor progra-me europene putem extrage date cu privire la ce alte necesităţi de finanţare pentru dezvoltarea socie-

tăţii româneşti pot fi acoperite din fonduri europene. Acest proces de analiză şi definitivare a strategiilor de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 este în curs de derulare.Dacă vorbim despre regiuni, rea-mintesc faptul că suntem în plină dezbatere pe tema asta – proiec-tul privind regionalizarea va fi im-plementat în urma unei largi con-sultări publice, în care ne dorim să implicăm experţi din cât mai multe domenii.

Care sunt ConCluziile preliminare pe care le-aţi

traS de la preluarea funcției? ce a merS bine? unde credeți că ar trebui făcute Schimbări?

Am făcut deja câteva schimbări, precum cele la nivelul organizării ministerului. Ca să mă refer strict la structurile ministerului care ges tionează fonduri europene, am preferat o comasare a lor sub un management unic. Obiectivul este ca practicile ce s-au dovedit eficiente la nivelul unui program să

fie generalizate la nivelul tuturor programelor europene gestionate de noi. Pe măsură ce aprofundăm analiza internă, pot apărea şi alte decizii. Le vom anunţa la timpul lor.

faptul că proceSul de desCentralizare

adminiStrativă a foSt întârziat are vreo influență aSupra gradului deStul de Scăzut de abSorbție a fondurilor? dacă da, ce Se poate face?

Întârzierea procesului de descentra-lizare administrativă a dus şi poate duce, în continuare, la un grad re-dus de absorbţie a fondurilor euro-pene. Descentralizarea ar atrage simplificarea procedurilor de veri-ficare a cererilor de finanţare, a cererilor de rambursare, dar şi o responsabilizare mai mare a fac-torilor de decizie regionali şi locali.mi-am propus ca, până la sfârşitul anului 2013, acest proces de regio-nalizare să parcurgă toţi paşii nece-sari, astfel încât noua perioadă de programare 2014-2020 să ne

Page 6: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Interviu

găsească pregătiţi pentru o abordare adecvată a gestionării fondurilor ce vor fi alocate României.

Întreprindeți vreun demerS pentru identifiCarea

seCtoarelor prioritare pentru inveStițiile din fonduri pentru o dezvoltare durabilă?

Suntem în plină derulare, la nivel naţional, a procesului de pro-gra mare a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014-2020. Anul trecut s-a pus la punct cadrul naţional în acest sens, modalitatea de colaborare între instituţii. Este vorba de un cadru partenerial de consultare, structurat pe 12 domenii, în sensul

că este o muncă de echipă, nu sunt implicate doar ministerele, ci şi autorităţile locale, regiunile de dezvoltare, mediul academic, societatea civilă şi alţi experţi. Se lucrează pe comitete, fiecare cu mai multe grupuri de lucru.Unul dintre comitetele de acest fel pe care le coordonăm, ca minister, este Comitetul Consultativ privind Dezvoltarea Regională (CCDR). Din acest proces complex, de pre-gătire a accesării fondurilor euro-pene din viitorul exerciţiu financiar multianual, vor rezulta strategii pentru fiecare domeniu. Ele au la bază analizele socio-economice ela-borate pentru fiecare regiune şi vor constitui baza pentru documentele de programare.

Practic, ele vor servi la poziţionarea României în discuţiile cu Comisia Europeană privind Acordul de Parte-neriat şi programele operaţionale finanţabile din fonduri structurale şi de coeziune pentru perioada 2014-2020. Acordul de Parteneriat reprezintă strategia convenită între guvern şi Comisia Europeană privind accesarea fondurilor europene pen-tru perioada financiară 2014-2020.Subliniez că toată această muncă se face printr-o largă consultare naţională şi implicare a unor grupuri diverse de specialişti. Este important să propunem linii de finanţare pentru investiţii de care România chiar are nevoie, care să aducă dezvoltare reală, şi nu să facem programare de dragul programării.

Page 7: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 7

Regio în RomâniaInterviu

de curând am ieșit dintr-un blocaj al

plăților pe poSdru. ce eSte de făcut ca aceaStă întrerupere Să nu Se mai repete în viitor?

La fiecare semnare de contract de finanţare atragem atenţia bene-ficiarilor că grijile nu se încheie la acel moment – ei trebuie să continue să fie atenţi la respectarea regulilor specifice programelor europene şi după ce au primit alocarea, altfel riscă să piardă parţial sau integral

finanţarea respectivă. În paralel, permanent are loc o analiză internă.În urma măsurilor întreprinse de Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Regional, în noul raport întocmit, Autoritatea de Audit a constatat că sistemul de management şi control al Autorităţii de management funcţionează, dar necesită unele îmbunătăţiri, urmând ca presuspendarea să fie ridicată.

faptul că în Structura miniSterului a foSt incluSă

adminiStrația are vreo influență benefică aSupra proceSului de dezvoltare?

Cu certitudine, includerea adminis­traţiei în structura ministerului va avea o influenţă benefică asupra procesului de dezvoltare, având în vedere faptul că administraţiile locale au responsabilităţi în procesul dezvoltării socio-economice loca-le. Realizarea procesului de des-centralizare într-o manieră coordo-nată şi coerentă va conduce la efi-cientizarea implementării politicilor de dezvoltare.

Ce Strategie de dezvoltare v-ați propuS pentru

românia?

Pe partea de fonduri europene, v-am vorbit deja de strategiile în lucru. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională va armoniza politicile şi strategiile în diferitele domenii ale vieţii economice şi sociale cu impact la nivel regional: educaţie, cultură, servicii publice, transport şi comunicaţii, sănătate, servicii sociale, probleme de tineret şi sport. Strategia de dezvoltare teritorială a României va stabili direcţiile de dezvoltare teritorială pe termen

lung, care sunt obiectivele strate- gice şi zonarea strategică a terito-riului naţional (axe, poli, coridoare, concentrări, arii polarizate etc.), precum şi politicile sectoriale şi integrate care trebuie implementate în scopul îndeplinirii obiectivelor strategice. Strategia are în vedere un cadru de planificare pentru a asigura dezvoltarea teritoriului na-ţional, echilibrată din punct de vedere social, economic şi fizic.Şi nu în ultimul rând, Strategia pentru consolidarea eficienţei admi-nistrative are la bază prevederile asumate în Programul de guvernare, pe parte de reformă administrativă, şi poziţia Comisiei Europene pri-vind condiţionalităţile necesare a fi îndeplinite de România pentru programarea post 2014.Pentru programele guvernamentale, ţinta este ca, la nivelul anilor 2016-2017 să avem o minimă dotare a localităţilor, să nu mai existe cazuri fără alimentare cu apă, de exemplu. Pentru acest lucru, mergem pe pri-oritizarea programelor, cu accent pe rezultate – să vedem ce in-vestiţii contribuie cu adevărat la dezvoltarea locală. Ne dorim să încheiem practica de a derula mai multe programe pentru acelaşi tip de investiţii.ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează, în prezent, Strategia Naţională pen tru Dezvoltare Regională 2014 – 2020 (SNDR), document integrator, care va avea aceeaşi abordare cu Planurile pentru Dezvoltare Regio-nală elaborate de către ADR-uri, cu sprijinul larg al partenerilor re-gionali, respectiv o viziune largă, pentru a include activităţi care pot fi finanţate din multiple surse de finanţare (buget naţional, buget local, fonduri structurale).

Page 8: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro8

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

Studiu de caz

Favorizarea spiritului antreprenorial în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este cea mai mare economie din lume, cu un produs intern brut de 17.611 miliarde de dolari (20% din PIB-ul mondial) şi o populaţie de peste o jumătate de miliard de locuitori. Cifrele de mai sus ne pot da, ca cetăţeni europeni, un anume grad de confort. Realitatea este, însă, ceva mai complicată decât o arată topurile economice. În ultimii ani, economia Europei a trecut prin schimbări majore şi a fost nevoită să facă faţă unor provocări dramatice. Cunoscută ca având o industrie bazată pe manufactura produselor de medie şi înaltă tehnologie şi

bazându-şi producţia pe companii de mari dimensiuni, Uniunea Euro-peană a fost afectată, în primul rând, de globalizare, industriile manufacturiere relocându-se rapid în zone (ţări) în care costurile cu mâna de lucru erau semnificativ mai reduse. Pentru a-şi păstra competitivitatea, marile companii europene au fost nevoite fie să se încadreze în tendinţe şi să îşi mute capacităţile de producţie în regiuni cu costuri mici, fie să re-tehnologizeze procesele de produc-ţie şi să introducă mijloace de producţie automatizate.Consecinţa a fost schimbarea struc-

turală majoră pe care a suferit-o eco nomia Europei: între 1972 şi 2000 numărul corporaţiilor gigant a scăzut, iar numărul firmelor a crescut de la 29 de milioane, la 45 de milioane. În aceste condiţii, singurul mod în care Uniunea Europeană îşi mai putea păstra avantajul competitiv în raport cu ceilalţi jucători importanţi de pe piaţa mondială (Statele Unite ale Americii, China, ţările Asiei de Sud-Est) a fost o schimbare de paradigmă, prin orientarea economiei către acti vi tăţile bazate pe cunoaştere, ino vaţie şi noile tehnologii. Adop-ta rea şi dezvoltarea tehnologiei

Page 9: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 9

Regio în RomâniaStudiu de caz

infor maţiei şi a comunicaţiilor au dus la dezvoltarea unui sector nou şi dinamic, care a revoluţionat în scurt timp procesele de producţie în majoritatea industriilor şi a dus la creşterea spectaculoasă a sectorului serviciilor.Organismele Uniunii Europene s-au implicat activ în sprijinirea noilor iniţiative de afaceri generate de noul tip de economie, prin eliminarea barierelor comerciale, armonizarea legislaţiei între ţările membre şi facilitarea circulaţiei capitalului, informaţiei şi mărfurilor în cadrul uniunii, cu scopul de a se poziţiona ca „cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe

cunoaştere, capabilă de o creştere sustenabilă, creatoare de locuri de muncă şi de coeziune socială” (cf. Declaraţiei de la Lisabona, 2000).Oficialii europeni au recunoscut faptul că un mediu favorabil des-chiderii şi dezvoltării de noi între-prinderi este esenţial pentru atinge-rea acestor scopuri. Dar eliminarea barierelor birocratice şi armonizarea legislativă nu au fost suficiente. Pentru a-şi păstra avantajul compe-titiv, factorii decizionali au înţeles că este nevoie de o implicare activă în sprijinirea mediului antre-prenorial, prin înfiinţarea unor programe de training şi finanţare a întreprinzătorilor.

Dintr-un sondaj realizat de gallup la solicitarea Comisiei Europene în anul 2010, opt din zece cetăţeni europeni au răspuns că principalul obstacol în deschiderea unei afaceri este lipsa suportului financiar. 71% dintre res-pondenţi au reclamat procedurile administrative complexe necesare înfiinţării unei firme, iar peste 50% s-au declarat mulţumiţi de uşurinţa cu care se pot obţine informaţiile pentru lansarea unei afaceri.Adaptându-se cerinţelor realităţii, Uniunea Europeană oferă sprijin financiar prin programele opera-ţionale şi sprijin logistic şi formativ prin programe ca Enterprise Europe Network. În fiecare număr al revistei Regio aţi putut citi – extensiv - des-pre experienţele de succes ale an-treprenorilor care au depus proiecte de finanţare şi despre beneficiile aduse de implementarea aces tor proiecte comunităţilor locale.Plot Plan este o microîntreprindere spaniolă, al cărei obiect de activitate este prestarea de servicii tehnice de inginerie, arhitectură şi consultanţă

în construcţii. Având 10 angajaţi, compania lucrează atât pentru proiecte publice, cât şi pentru cele private. Dorind să se dezvolte şi să se extindă în afara Spaniei, conducerea Plot Plan a apelat la resursele Enterprise Europe Network (EEN), o organizaţie europeană formată din 600 de membri, al cărei scop este consultanţa în afaceri. EEN a consiliat firma spaniolă în vederea deschiderii unei filiale în România şi a oferit asistenţă în indentificarea oportunităţilor de afaceri. Cu spri-jinul European Enterprise Network, Plot Plan a deschis filiala românească la Bucureşti în anul 2008 şi a câştigat un contract de consultanţă pentru proiectul de construcţie a unei case de bătrâni. Contractul, în valoare de 850.000 de euro (dintre care 650.000 de euro finanţaţi de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională) a constat în construirea unei case de bătrâni cu 38 de paturi şi a fost un succes, compania Plot Plan asigurându-şi, astfel, intrarea pe piaţa românească.

„România este o piață în plină

dezvoltare, cu o mulțime de proiecte

de infrastructură și reabilitare”,

a declarat Adriana Rapas, inginer la Plot Plan.

Page 10: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

o clinică nou-nouță, cu dotări de ultimă generație și cu

eChipamente speCializate pentru chirurgie plaStică reconStructivă, chirurgia mâinii, microchirurgie și arSuri. de aceaSta vor avea parte locuitorii orașului baia mare, ca rezultat al utilizării fondurilor regio. clinica de Specialitate CosmediCa, din baia mare, a beneficiat de fonduri în valoare de peSte 540.000 lei, bani proveniți prin proiectul finanțat de uniunea europeană prin fondul european pentru dezvoltare regională.

Clinica a fost înfiinţată în anul 2002, la iniţiativa doctorului Chertif Costache, chirurg cu peste 30 de ani de experienţă. Fiind singura unitate medicală cu specializare în microchirurgie, Cosmedica şi-a dovedit în scurt timp utilitatea pentru pacienţii din Baia mare şi din întregul judeţ maramureş. Având un sediu cu o suprafaţă de aproximativ 300 de metri pătraţi, care cuprinde un ambulatoriu de specialitate cu şase paturi, sală de operaţii, salon de terapie intensivă, sală de consultaţii, sală de tratamente, clinica a obţinut certificarea de management al calităţii potrivit standardelor internaţionale. Firesc, ambiţiile de dezvoltare şi de creştere a nivelului şi pachetului de servicii oferit pacienţilor nu s-au oprit aici. Astfel, dr. Chertif şi echipa sa au depus un proiect pentru finanţare nerambursabilă prin Pro-gra mul Operaţional Regional, axa

prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, domeniul de intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntre­prinderilor”. Proiectul a fost accep-tat pentru finanţare şi, apoi, imple-mentat în anul 2011.Fondurile europene au fost folosite pentru dotarea clinicii Cosmedica

cu echipamente medicale de ultimă generaţie, cum ar fi instalaţia de aer steril mobil, un aparat complex de anestezie cu seturi pentru adulţi şi nou născuţi şi un aspirator bronşic portabil, un monitor pentru funcţii vitale, un sterilizator cu plasmă, un aparat de ventilaţie şi o pompă injectomat. Aceste dotări permit

www.inforegio.ro10

Regio în RomâniaDezvoltarea afacerilor

Bogdan IONESCU

Baia Mare - Regio sprijină serviciile medicale

Locuitorii din Baia Mare au acces la servicii medicale de înalt nivel

„Misiunea noastră este de a asigura servicii la standarde europene, specializate în chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, chirurgia mâinii, arsuri şi chirurgie estetică. CoSMediCA dispune de un ambulatoriu de specialitate, staţionar cu patru paturi, bloc operator și serviciu de terapie intensivă cu două paturi. În zona noastră nu mai există alte clinici cu astfel de dotări și suntem mândri că putem oferi locuitorilor din Baia Mare servicii medicale de calitate. Prin accesarea fondurilor cu sprijinul Regio, le putem oferi oamenilor care solicită intervenţii condiţii de calitate, la fel ca în străinătate”,

a declarat directorul clinicii, dr. Chertif Costache.

Page 11: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 11

clinicii să asigure un nivel calitativ ridicat de servicii medicale.Beneficiarul acestui proiect, clinica de profil Cosmedica, a reuşit să bifeze cu succes, cu sprijinul Regio şi al fondurilor europene, o nouă etapă de dezvoltare. De asemenea, investiţia a permis crearea a trei locuri de muncă. membrii comu-nităţii locale au acces acum la servicii medicale pentru care, altfel, ar fi trebuit să se deplaseze până la cel mai apropiat centru similar, situat în municipiul Cluj-Napoca.

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Beneficiar: S.C. CHE. COSmEDICA S.R.L. Baia mare

Nume proiect: „Dotare tehnică centru medical, specialitate - chirurgie plastică reconstructivă, chirurgia mâinii, microchirurgie şi arsuri”, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Valoarea proiectului: 671.318,40 lei

Finanţare nerambursabilă UE: 540.524,80 lei

Dezvoltarea afacerilor

Page 12: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro12

Regio în RomâniaPatrimoniu cultural

Bogdan IONESCU

Casa Ventura, Botoşani

O bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est

ConStruită în urmă cu peSte 150 de ani de Scriitorul și

compozitorul grigore ventura, tatăl celebrei actrițe maria ventura, caSa omonimă din muni-cipiul botoșani își conServă și aStăzi, în ciuda furtunilor iSto-riCe Care au treCut peste ea, valoarea de bijuterie barocă a patrimoniului național româneSc. arhitectura clădirii în anSamblul ei, decorațiunile din fier forjat, vitraliile, Scările interioare își păStrează, miraculoS, și aStăzi far-mecul inegalabil, fapt ce a duS la claSificarea caSei ventura drept monument iStoric reprezentativ pentru patrimoniul local.

Consiliul Judeţean Botoşani a realizat po ten ţialul turistic major pe care l-ar putea reprezenta Casa Ventura pen tru oraşul şi judeţul Botoşani şi chiar pentru întreaga regiune Nord-Est.Astfel, autorităţile locale au lan-sat o iniţiativă de restaurare, valo-rificare şi introducere în circuitul turistic a edificiului. Date fiind di mensiunile Casei Ventura şi vo-lu mul extensiv al lucrărilor de re-paraţii necesar, resursele locale s-au dovedit insu ficiente. Astfel, iniţiativa s-a transformat într-un proiect de finanţare pe axa 5 a Regio. Proiectul, având ca obiec-tiv principal „Restaurarea şi va-lorificarea durabilă a patrimo niului cultural din judeţul Botoşani, în vederea includerii acestuia în circuitul turistic şi promovarea lui

pentru atragerea turiştilor, con-tribuind astfel la creşterea poten-ţialului turistic şi a gradului de atractivitate a Regiunii Nord-Est” a fost selectat pentru cofinanţare de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului este de peste 11,5 milioane lei, dintre care peste 7,3 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile Regio. Obiec tivele specifice pe care şi le-au propus iniţiatorii proiectului au fost restaurarea completă a edifi-ciului de patrimoniu, sistematizarea, do tarea şi valorificarea spaţiului in terior pentru a putea adăposti Secţia de Etnografie a muzeului Ju-deţean şi, respectiv, introducerea

aces teia în circuitul turistic regional şi reabilitarea şi modernizarea in-frastructurilor conexe, pentru a uşura accesul publicului la Şcoala Populară şi la muzeul Etnografic.Lucrările au cuprins hidroizolarea subsolului şi suprafeţelor de zidărie, extinderea fundaţiilor, consolidarea pereţilor structurali, refacerea in-tegrală a acoperişului, instalarea unor noi sisteme de încălzire, ven-tilaţie, tratarea aerului, noi insta-laţii sanitare şi electrice. Cei aproape 1.700 de metri pătraţi ai Casei Ventura au suferit lucrări complete de renovare, au fost con-struite şase noi locuri de parcare, au fost reamenajaţi peste o mie de metri pătraţi de spaţii verzi, s-au

Page 13: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 13

făcut amenajări peisagistice şi au fost construite căi de acces. De asemenea, bugetul a prevăzut şi achiziţionarea de dotări şi echipa-mente tehnologice. Toate aceste lucrări şi achiziţii au, drept scop, creşterea numărului de vizitatori de la 5.000 la 8.000, în fiecare lună.De rezultatul acestui proiect vor beneficia turiştii din întreaga ţară şi din străinătate, practicanţi fie ai turismului recreaţional, fie ai turismului ecleziastic sau cultural, persoanele şi instituţiile din oraş, judeţ şi regiune, angajaţii şi cursanţii Şcolii Populare de Arte şi meserii, angajaţii muzeului Etnografic al judeţului Botoşani. Indirect, prin amenajarea şi introducerea Casei Ventura în circuitul turistic, bene-ficiază comunitatea locală, deoa-rece obiectivul turistic va duce la creşterea economică a zonei.

Regio în RomâniaPatrimoniu cultural

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona Casei Ventura din municipiul Botoşani, în vederea amenajării muzeului Etnografic al Judeţului Botoşani

Beneficiar: Consiliul Judeţean Botoşani

Valoarea totală a proiectului: 11.518.638,68 lei

Finanţare nerambursabilă UE: 7.332.387,76 lei Valoarea totală

a proiectului este de

11.518.638,68lei

Page 14: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaAndrei ONOFREI

Turism

Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiştii pe pârtiile de la Mărişel şi Feleacu

așa cum elveția eSte cunoScută de foarte multe persoane, În

Special pentru pârtiile de Schi, și românia are un relief montan care îi permite Să amenajeze foarte multe pârtii de Schi, reușind Să Se lupte de la egal la egal cu celelalte țări. în prezent, românia Se mândrește cu 132 de pârtii. cele mai multe, în număr de 25, Sunt Situate în prahova, maramureș și brașov.

Începând cu anul acesta, pe lângă cele trei pârtii consacrate din jude- ţul Cluj - Pârtia mare, Slalom şi Feleac, clujenii vor beneficia de o nouă bază de agrement – baza mărişel - cu trei pârtii de schi, construită pe terenul concesionat de Primăria mărişel. Totodată, şi baza de agrement Feleacu ur-mează să fie modernizată. Pentru

a pune în aplicare acest pro-iect privind construcţia noii baze mărişel şi modernizarea bazei Feleacu, Primăria mărişel a aplicat pentru obţinerea unor fonduri ne-rambursabile de la Fondul Euro-pean pentru Dezvoltare Regio-nală, în valoare de 16.681.631 lei. Valoarea totală a proiectului este de 32.965.759 lei.

REGIO FINANȚEAZĂ TREI PÂRTII DE SCHI LA MĂRIȘEL

O nouă bază de agrement pentru practicarea sporturilor de iarnă va fi deschisă, în acest an, la mărişel. Complexul va include trei pârtii cu grade de dificultate diferite: pârtie ușoară (albastră – 1.700m), medie (roşie – 1.500m) şi grea (neagră – 1.350m). Fiecare dintre aceste pârtii va beneficia de facilităţi precum teleschi şi telescaun, instalaţie de

lumină nocturnă, centru de închi-riere de echipamente de schi, centru de cursuri de schi pentru grupuri, webcam live, dar şi serviciu de salvamont.Lucrările au început în luna iunie a anului trecut (n.r. 2012) şi se vor finaliza în iarna lui 2014. Investiţia se ridică la aproximativ 33 de milioane lei, dintre care eligibile pentru finanţare, 23,8 milioane lei. Astfel, Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanţează, prin Regio, 16,7 milioane lei, reprezentând 70% din valoarea eligibilă a proiectului, restul fondurilor fiind asigurate de către beneficiar, respectiv, com-pania clujeană Teleschi SRL. Terenul pe care se vor amenaja cele trei pârtii de schi a fost concesionat de Primăria mărişel pentru 49 de ani. Investitorul Vasile mureşan a apelat la fonduri europene pentru a putea duce proiectul la bun sfârşit.

Page 15: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARIE 2013 15

Regio în RomâniaTurism

„este un proiect foarte generos și, într­adevăr, este finanţat cu fonduri europene. Vor fi trei pârtii de schi. Pârtiile vor fi de peste un kilometru, fiecare. Vor fi trei instalaţii de transport pe cablu și se vor realiza 300 de parcări. Valoarea proiectului pentru zona Mărișel e în jur de 4,5 milioane de euro, sursele de finanţare fiind şi din fondurile europene”, a declarat proprietarul pârtiei de schi, Vasile mureşan.

BAZA DE AGREMENT FELEACU MODERNIZATĂ CU REGIO

Pe lângă cele trei pârtii de schi ce vor fi amenajate la mărişel, proiectul Regio contribuie la modernizarea bazei de agrement de la Feleacu, care va dispune, pe lângă altele, şi de o extindere a instalaţiei de produs zăpadă artificială şi de crearea unui bob de vară. moderni-zarea instalaţiei de zăpadă constă în înlocuirea pompei existente cu două pompe cu puterea de 35 KW si debit de 10l/s, obţinându-se un

debit total de 20l/s, necesar pentru funcţionarea concomitentă a cinci tunuri de zăpadă. Odată cu această instalaţie, vor fi modernizate atât reţeaua electrică de alimentare a staţiei de pompare pentru tunurile de zăpadă, cât şi reţeaua de alimentare cu apă.mai mult decât atât, se va amenaja şi o zonă de protecţie pentru pârtia de schi, pe partea vestică a pârtiei, prin plantarea de arbori din specia răşinoaselor. Scopul acestei zone este protejarea pârtiei de

schi împotriva vântului, care este predominant din partea vestică. În plus, zona de protecţie creează o ambianţă plăcută şi ajută la creşterea calităţii mediului.„Vom avea şi muzică pe pârtie, şi supraveghere video, din acest sezon”, a declarat Vasile mureşan.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Dezvoltarea activităţilor de agrement prin crearea Bazei de agrement cu pârtii de schi mărişel şi extinderea şi modernizarea Bazei de agrement Feleacu

Program: Programul Operaţional Regional, Axa 5, dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniul 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calităţii serviciilor turistice

Valoarea totală a proiectului: 32.965.759 lei

Valoare eligibilă: 23.830.901 lei

Finanţare nerambursabilă UE: 16.681.631 lei

Page 16: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaSocial

Carmen IVANOV

Regio ajută bătrânii din Zimnicea, prin Centrul social pentru recuperare persoane vârstnice

banii din penSii, pentru bătrânii din românia, nu Sunt, de cele mai multe ori, Suficienți nici pentru traiul de zi cu zi, iar când vine vorba deSpre tratamente medicale, cei mai mulți bătrâni preferă Să Sufere în tăcere și Să ducă boala pe picioare, din cauza lipSei de bani. lucrurile stau altfel pentru pensionarii din zimnicea. cu ajutorul fondurilor europene, aCum pot benefiCia de Serviciile unui centru social de recuperare pentru persoane vârstnice.

Proiectul are o valoare totală de peste 2,8 milioane de lei, iar contribuţia Regio a fost de peste 1,9 milioane de lei. Proiectul pentru centrul social a avut o perioadă de implementare de 24 de luni şi a început în decembrie 2010.

CONDIȚII MODERNE PENTRU PERSOANELE îN VÂRSTĂ

Beneficiarul proiectului „Centru so-cial pentru recuperare persoane vârstnice Zimnicea” este parte-ne riatul dintre oraşul Zimnicea şi Direcţia generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleor-man.„obiectivul general al proiectului îl constituie facilitarea accesului la sistemul de asigurări sociale pentru persoanele vârstnice din cea mai sudică localitate a ţării. Prin realizarea proiectului se do­rește, între altele, asigurarea de servicii medicale de recuperare

pentru această categorie de per­soane, de asistenţă socială și psi­hologică, astfel încât vârstnicii să conștientizeze sentimentele de uti­litate și de apartenenţă la comu­nitatea locală”, a declarat primarul oraşului Zimnicea, Petre Pârvu.Activităţile de modernizare a clă-dirii vechiului spital din oraş au început în luna martie 2011, iar azi, acesta s-a transformat într-un frumos centru pentru recuperarea persoanelor vârstnice. Din spaţiul

insalubru, care era folosit pe post de depozit de gunoi pentru oamenii din vecinătate, acum clădirea renovată şi dotată după standarde europene

Page 17: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 17

nu mai aduce a nimic din ceea ce era odată şi găzduieşte aproape 20 de persoane vârstnice fără posibilităţi financiare.

„Centrul este amenajat în clădirea dezafectată a fostului spital din Zimnicea. S­au efectuat lucrări de reabilitare: tot ceea ce înseamnă acoperiș, structură de rezistenţă, tencuială interioară, reţea electri­că, reţea de apă, de canalizare, geamuri și uși moderne”, a spus Ionuţ Iancu, managerul proiectului.

REGIO ARE GRIJĂ DE COMUNITATE

Centrul pentru bătrâni din Ziminicea va oferi cazare permanentă şi îngri-jire medicală pentru un număr de 17 până la 20 de persoane. managerul proiectului spune că a fost adeseori abordat de localnicii din Zimnicea, care se interesează de stadiul lucrărilor şi de data la care va avea loc recepţia centrului pentru bătrâni.„Am fost oprit pe stradă de o doam­nă al cărei tată este în vârstă și are

nevoie de îngrijire permanentă. Aceasta mi­a spus că serviciul nu îi permite să se ocupe de el și i­ar fi mult mai convenabil să îl aducă la centru, decât să plătească un asistent personal. Astfel de cazuri nu sunt singulare în comunitatea noastră”, a mai declarat managerul proiectului.

REGIO CREEAZĂ LOCURI DE MUNCĂÎn timpul lucrărilor de reamenajare a fostului spital din Zimnicea a fost plătită o echipă completă de muncitori, însă vor apărea noi lo-curi de muncă şi după deschiderea acestui centru. mai precis, nouă locuri de muncă vor fi create. Pen-tru o îngrijire adecvată a rezi den-ţilor din centrul social va fi an ga jat un medic de permanenţă, un ad-ministrator şi şapte asistente me-di cale, care să se ocupe zilnic de locatarii noii instituţii.

Regio în RomâniaSocial

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Centrul social pentru recuperare persoane vârstnice Zimnicea

Program: Programul Operaţional Regional, axa 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, domeniul 3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Valoarea totală a proiectului: 2.857.072,84 lei

Valoare nerambursabilă UE: 1.900.853,35 lei

Page 18: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

de ceva vreme, un Spot publicitar îmi atrage atenţia pe toate

poSturile de televiziune. eSte o reclamă atipică, promovează un Spital. da, aţi citit bine, un Spital de copii din galaţi. are doar 30 de Secunde – veţi Spune că foarte puţin. nu, am Să vă contrazic. Sunt 30 de Secunde pline de SubStanţă, de adevăr, de viaţă. 30 de Secunde care comprimă temerile, Speranţele şi confirmările părinţilor din galaţi şi împrejurimi.

INVESTIŢIE REGIO PENTRU MAI MULT DE 120.000 DE COPII

În 30 de secunde poţi spune mai mult decât într-o viaţă. Pentru că aproape o viaţă au avut de aşteptat gălăţenii ca să îşi ducă micuţii într-un spital civilizat, curat, echi-pat cu tot ceea ce trebuie.

Spitalul de copii, aşa cum îl cunoaşte toată suflarea de la malul Dunării, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Ioan din galaţi, aşa cum se numeşte oficial, se află în zona

de vest a oraşului. În anul 2009, mai exact în luna septembrie, a fost semnat contractul de „modernizare şi echipare a ambulatoriului de spe-cialitate”, cu o investiţie totală de peste 14 milioane de lei, din care aproape 11,5 milioane de lei au venit de la ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Regio. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii so­ ciale. Spitalul are acum 300 de paturi, ambulatoriu în care funcţio-nează cabinete cu diferite specia-lităţi, şi este singura unitate spi-talicească ce deserveşte, exclusiv, populaţia sub 18 ani a judeţului galaţi, dar şi a judeţelor limitrofe. Practic, peste 120 de mii de copii sunt principalii beneficiari ai acestei investiţii atât de importante. În plus, există şi beneficiari indirecţi: 35 de medici, 57 de asistenţi me-dicali, cinci chimişti şi biologi, 13 îngrijitoare, cât şi familiile copiilor şi comunitatea locală.

UN SPITAL DE STAT CU ATMOSFERĂ DE PRIVAT

Spitalul de Pediatrie – aşa cum s-a numit la începuturi – există în galaţi din anul 1986. În anul 2002 a devenit Spital de Urgenţă, prin Dispoziţia Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică galaţi. Când intri acum pe poarta lui, răuvoitor să fii şi tot nu ai cum să nu remarci atmosfera prietenoasă, curăţenia, mobilierul şi aparatura moderne. Concret, remarci de la prima ve-dere tâmplăria PVC şi de aluminiu care a înlocuit fostele ferestre din lemn tocit şi metal ruginit, noile podele antibacteriene, antiseptice şi antiderapante. Pardoselile din gresie ceramică sau parchetul la-minat îţi dau o plăcută senzaţie de curăţenie şi strălucire. Să mai enumăr cele remarcate la prima vedere? Pereţii proaspăt zugrăviţi, instalaţiile electrice, sanitare şi racordările la reţeaua de apă şi canalizare nou-nouţe, instalaţia termică şi caloriferele de ultimă

www.inforegio.ro18

Regio în România

Peste

120.000de copii

sunt principalii beneficiari ai acestei

investiţii

Dezvoltare urbană

Mihai CRĂCIUN

Un spital modern la Galaţi – o şansă pentru copii, cu ajutorul Regio

Page 19: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 19

Regio în RomâniaDezvoltare urbană

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: modernizarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru copii „Sf. Ioan” galaţi

Solicitant: Unitatea Administrativ Teritorială municipiul galaţi

Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, municipiul galaţi

Valoarea totală a proiectului: 14.611.092,21 lei

Valoare eligibilă: 11.745.706,00 lei

Locuri de muncă temporare, pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor: 50

Crearea de locuri de muncă: 10

generaţie au făcut ca cheltuielile cu utilităţile să scadă cu 15 procente. De asemenea, au fost cumpărate mai mult de 50 de echipamente medicale specifice: de la ecograf şi RmN – atât de necesare unui spital de copii – până la instalaţii de oxigen şi aer comprimat în fiecare cabinet. Şi încă un lucru trebuie subliniat.

Este clar că modernizarea spitalului a adus o atmosferă mai caldă şi în rândul doctorilor şi asistentelor. Cu

toţii sunt mai calmi, zâmbitori, cu o vorbă bună pentru micuţii pacienţi, dar şi pentru părinţii lor.

Page 20: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaEducaţie

Bogdan IONESCU

Cu 1.300.000 euro, bani europeni

Peste 1.100 de elevi din Onești vor învăța într-un liceu al secolului XXI

Ambiţiile conducerii, ale corpului didactic şi ale elevilor de la „Dimitrie Cantemir” sunt mari. Aceştia îşi doresc un mediu de învăţământ la nivel european, care să ofere şanse maxime de reuşită fiecărui absolvent. Un sistem de educaţie sub semnul eficienţei, care să-i motiveze pe profesori şi să-i implice pe elevi ca parteneri în procesul de învăţământ. De asemenea, instituţia doreşte să fie parte integrantă din comunitatea locală, în aşa fel încât să răspundă nevoilor acesteia.

1.170 de elevi Studiază la colegiul național „dimitrie cantemir” din onești, județul bacău. 55 dintre aceștia au luat premii și mențiuni la olimpiadele școlare naționale și județene. Sute de elevi participă la curSuri de certificare internațională cum ar fi ciSco (rețeliStică și periferice it), eoSl cambridge (abilități de comunicare în limba engleză, în parteneriat cu britiSh council), ecdl - european computer driving licence. colegiul oferă elevilor Săi poSibilitatea de a Studia la profilele uman (Specializarea filologie) și real (Specializările matematică-informatică și științele naturii) și le pune la diSpoziție patru laboratoare de informatică, ale căror calculatoare Sunt acceSibile permanent elevilor, laboratoare de fizică și de chimie.

Page 21: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 21

Regio în RomâniaEducaţie

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Reabilitarea Colegiului Naţional ”Dimitrie Cantemir”

Program: Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa Prioritară 3, Domeniul de intervenţie 3.4

Valoare totală proiect: 7.351.753,85 lei

Finanţare nerambursabilă UE: 6.065.693,34 lei

Legăturile strânse cu angajatorii, cu instituţiile administraţiei locale, parteneriatele cu alte forme de învăţământ sunt parte din strategia de funcţionare a Colegiului Naţional „Dimitrie Cantemir”.Pentru a atinge aceste deziderate, Colegiul Naţional „Dimitrie Cante-mir” avea nevoie de o investiţie majoră în reabilitarea şi moderni-zarea celor patru corpuri de clădire în care îşi desfăşoară activitatea şi, de asemenea, în dotarea cu tehnică şi echipamentele necesare procesului de învăţământ.În acest scop, autorităţile locale din Oneşti au propus un proiect în urma căruia a fost încheiat con-tractul de finanţare între municipiul Oneşti, în calitate de beneficiar, şi ministerul Dezvoltării Regiona-le şi Administraţiei Publice, ca Autoritate de management. Pro-iectul a obţinut finanţare de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea in­fra structurii sociale, domeniul de intervenţie 3.4. Reabilitarea/mo­dernizarea/ dezvoltarea și echi­parea infrastructurii preuniversi­tare, universitare și a infrastruc­turii pentru formare profesională continuă.Valoarea întregului proiect este

de peste 7,3 milioane lei, din care peste 6 milioane lei fonduri neram-bursabile prin Programul Operaţional Regional.Lucrările au demarat în a doua parte a anului trecut (n.r. 2012), iar la finalizare vor fi reabilitate cele patru corpuri de clădire (Corpul A – 2.300 metri pătraţi, Corpul B – 1.421 metri pătraţi, Corpul C cămin – 2.451 mp, Corpul D cantină – 621 mp). În prezent, se execută lucrări de consolidare, izolare termică, faţade, tencuieli, zugrăveli inte-rioare, placări cu faianţă şi gresie, pardoseli din PVC şi parchet, in-stalaţii sanitare, electrice, la toate cele patru corpuri de clădire, pre-

cum şi amenajări exterioare (teren de sport, alei de acces, spaţii verzi). În lunile următoare vor fi achi-ziţionate mobilierul, aparatura IT şi echipamentul didactic, care le vor înlocui pe cele existente, uzate fizic şi moral. Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt cei 1.170 de elevi şi cele 110 cadre didactice care îşi vor desfăşura activitatea într-o facilitate de în-văţământ dotată la standarde eu-ropene. În mod indirect, vor bene-ficia şi comunitatea locală şi mediul de afaceri, acesta din urmă având acces la o forţă de muncă mai bine calificată.

Page 22: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în România

NORD-VEST NORD-EST

VESTCENTRU

Proiecte strategiceAgenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a organizat, la Cluj-Napoca, atelierul de discuţii cu reprezentanţii comunităţilor locale, pentru identi-ficarea proiectelor prioritare din regiune, în perioada 2014 – 2020. Rezultatul întâlnirii a fost prioritizarea nevoilor comunităţii zonei metropolitane şi s-a conve-nit că mobilitatea, resursele umane şi dezvoltarea economică sunt domeniile prioritare care pot susţine dezvoltarea municipiului şi a comunelor limitrofe. Următoarele ateliere vor avea loc în judeţele Sălaj şi Dej.

Regiunea Nord–Est la FITUR 2013

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord–Est a participat, în perioada 30 ianuarie – 3 februarie 2013, la târgul internaţional de turism FITUR 2013, madrid, Spania. Proiectul ReCULTiVATUR ­ elaborarea unui instrument pentru includerea valorilor cultural ­ religioase în procesul de dezvoltare și planificare al centrelor urbane și comunităţilor rurale învecinate a permis ADR Nord–Est promovarea, în cadrul târgului, a obiectivelor de interes cultural-religioase din re giune.

Planificare RegionalĂ a Regiunii Vestmasteranzi din anul 1 şi 2 la specializarea geografie de la Universitatea de Vest din Timişoara îşi efectuează stagiul de practică în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest). Aceştia contribuie la colec-tarea de date, centralizarea şi interpretarea lor, în vederea întocmirii Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014 – 2020 şi astfel dobândesc noi cunoş-tinţe şi abilităţi utile în perspectiva angajării într-o organizaţie precum ADR Vest. Planul de Dezvoltare Regională este documentul de planificare strategică al Regiunii Vest, cu rolul de a orienta dezvoltarea regiunii şi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

Centrul Europe Direct

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru pune la dispoziţia cetăţenilor, timp de cinci ani (2013 - 2017), Centrul Europe Direct Regiunea Centru. Acesta este un proiect de comunicare, care va aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetăţeni, pentru a le da acestora posibilitatea de a se implica şi de a contribui activ la politicile europene, pe baza informaţiilor primite.

Page 23: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARIE 2013 23

Ştiri regionale

Regio în România

SUD-VEST

OLTENIASUD-EST

SUDMUNTENIA BUCUREŞTI

- ILFOV

întâlniri de lucruAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Craiova, a organizat, la sfârşitul anului 2012 şi înce-putul anului 2013, întâlniri de lucru la care au parti-cipat reprezentanţii localităţilor aflate în arealul de influenţă al Polului de Creştere Craiova. Extinderea Zonei metropolitane Craiova, alcătuită din şase uni-tăţi adiministrativ-teritoriale - Craiova, Breasta, gher-ceşti, mischii, Pieleşti, Simnicul de Sus, prin aderarea a opt noi membri, şi anume Almăj, Bucovăţ, Işalniţa, murgaşi, Predeşti, Terpeziţa, Ţuglui, Vârvoru de Jos, a fost principalul punct tratat. S-au mai discutat subiecte legate de identificarea nevoilor şi priorităţilor de dezvoltare, estimarea necesarului de finanţare şi pregătirea şi elaborarea portofoliului de proiecte integrate al polului de creştere.

Polul de dezvoltare urbană Brăila

Pe data de 29 ianuarie 2013 s-a semnat contractul de finanţare a proiectului „Reabilitare și modernizare Parc Monument” din municipiul Brăila, în valoare de 2.073.954,24 euro.Odată cu acest proiect, a fost contractată întreaga sumă alocată polului de dezvoltare urbană Brăila, din cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, respectiv 18,06 milioane euro.Astfel, în cadrul acestui pol de dezvoltare, vor fi im-plementate nouă proiecte, care vizează: infrastructura publică urbană, patrimoniul cultural, infrastructura socială, siguranţa cetăţenilor.

Pol de Dezvoltaremunicipiul Piteşti a primit, în luna ianuarie, fonduri nerambursabile din Regio, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ­ poli urbani de creştere”, pentru proiectele „Modernizarea Străzii Zona ii Calea Câmpulung” şi „Realizare Centru Multifuncţional”. Cele două proiecte au o durată de implementare de 28 de luni, interval de timp în care se vor realiza: 2,2 km de străzi şi o reţea de canalizare de 3,5 km, iar cea de-a doua investiţie vizează transformarea cinematografului Bucureşti într-un centru multifuncţional modern.

FacebookAgenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov are pagină de facebook activă din luna februarie. Scopul deschiderii acestei pagini este asigurarea unui suport activ pentru persoanele interesate de activitatea agenţiei, în calitate de organism intermediar Regio, în contextul dezvoltării regiunii Bucureşti-Ilfov. În pre-zent, platforma de socializare Facebook este accesată de peste 3,6 milioane de utilizatori în România, ceea ce reprezintă o acoperire de 16,85% din populaţia totală a ţării.Pentru mai multe detalii, accesaţi www.facebook.com/adrbi

Page 24: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro24

Analiză

Regio în RomâniaBogdan IONESCU

Gradul de absorbție a fondurilor europene, Programul Operațional Regional 2007-2013

Finanțări europene de aproape patru miliarde de euro alocate proiectelor de dezvoltare regională

deși a foSt un an dificil din punct de vedere economic,

2012 S-a remarcat printr-o creștere a gradului de abSorbție a fondurilor europene aloCate prin programul operațional regional. comparativ cu 2011, când rata a foSt de 11,7%, anul trecut, numai până în luna noiembrie Se acceSaSeră 21,1% din fondurile aloCate prin fondul european pentru dezvoltare regională (fedr), cu un grad de contractare de 98%, comparativ cu 78% în 2011. aStfel, au foSt atraSe finanțări neramburSabile în valoare de 786 milioane euro, iar plățile efectuate în cadrul programului operațional regional prin fondul european pentru dezvoltare regională S-au ridicat la 1,02 miliarde euro. în total, pentru aceSt program operațional au foSt alocate 4,4 miliarde de euro, din care 3,7 miliarde euro de la fedr și 0,7 miliarde reprezentând contribuția națională (bugete locale, bugetul de Stat).

Pe axele prioritare, procentele de alocare variază între 2,65% şi 30%. Astfel:l Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere 30%;

Programul Operaţional Regionalindicatori - contracte finalizate (axele prioritare 1-5)

- 1 octombrie 2012 -

l Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 20,35%;l Îmbunătăţirea infrastructurii so-ciale 15,72%;l Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 13,48%;l Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 17,80%;l Asistenţă tehnică 2,65%.

Cifrele şi procentajele au relevanţa lor statistică, dar o imagine mai edificatoare o reprezintă situaţia contractelor finalizate la nivelul lui noiembrie 2012. Pe ţară, dintr-un număr de 8.157 de proiecte depuse, au fost aprobate 3.416 şi au fost contractate 3.232 de proiecte ale

căror rezultate se traduc concret în:l 764 de kilometri de drumuri judeţene, centuri ocolitoare, străzi urbane reabilitaţi sau modernizaţi;l 3.503 locuri de muncă create; l 751 de microîntreprinderi spri-jinite;l 40 de unităţi mobile pentru situaţii de urgenţă achiziţionate;l 38 de centre sociale reabilitate/modernizate/echipate;l 63 de unităţi de învăţământ rea-bilitate/echipate.

Împărţite pe regiuni de dezvoltare, proiectele sunt distribuite relativ echilibrat, aşa cum reiese şi din harta de mai jos.

Page 25: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARiE 2013 25

Analiză

Regio în RomâniaInteresant de menţionat este şi faptul că gradul de alocare pe regiuni de dezvoltare reflectă nevoile de dezvoltare ale fiecăreia. Astfel, regiunile Nord-Est şi Sud-Vest, cele mai defavorizate economic, au fost cele care au beneficiat de cele mai multe finanţări, potrivit principiului european de reducere a decalajelor între regiunile Uniunii Europene. Regiunea Nord-Est a avut alocări de 571,2 milioane euro, dintre care contractate 560,2 milioane euro, valoarea plăţilor fiind de 224,7 milioane euro. Regiunea Sud-Vest a avut alocări de 490,3 milioane euro, contractate 460,2 milioane euro, valoarea plăţilor fiind de 176,8 milioane euro. Deşi rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Programul Operaţional Regional a crescut în 2012, comparativ cu anul anterior, şi este cea mai mare dintre toate programele operaţionale, aceasta se află, totuşi, la un nivel scăzut. Una dintre cauzele identificate atât de către autorităţi, cât şi de către beneficiari a fost vulnerabilitatea economiei româneşti la criza eco-nomică mondială şi impactul major

pe care îl au evoluţiile negative ale indicatorilor economici, mai cu seamă în perioada de implemen-tare a proiectelor. O altă cauză a gradului mic de absorbţie a fi-nanţărilor a fost, potrivit multor beneficiari, rigiditatea sistemului bancar - urmare a noilor norme de creditare impuse de Banca Naţio-nală a României – în acordarea îm-prumuturilor pentru cofinanţare. În contextul noilor condiţii de cre-ditare, solicitanţii de credite tre-buie să depună ca garanţie un procent de 25-30% din suma pe care o cer pentru cofinanţare. În cele

mai multe cazuri, această garanţie poate rămâne blocată de bancă până la aprobarea creditului, uneori şi câteva luni.

În anul 2012 au fost atrase

finanţări nerambursabile în valoare de

786 milioane euro

Pentru perioada următoare, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se preconizează o serie de schimbări pentru accelerarea și eficientizarea procesului de absorbție a fondurilor europene. Unul din principalele puncte este continuarea procesului de descentralizare, lucru care ar atrage simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de finanțare și o mai mare responsabilizare a factorilor locali. De asemenea, a fost inițiat un proces de regionalizare, aflat în prezent în dezbatere publică. Noua organizare regională ar trebui să fie definitivată la sfârșitul acestui an, astfel încât România să fie mai bine poziționată pentru absorbția fondurilor la debutul perioadei de programare 2014-2020.

Page 26: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

Ungaria

Spitalul din Szeged „conectat” la energia verde

oamenii de știință și politicienii au căzut de acord aSupra

faptului că problemele poluării, încălzirii globale și diminuării re-surselor de Combustibili fosili nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare complexă și că Soluția nu eSte unică. preocuparea or-ganiSmelor uniunii europene pentru Soluționarea problemelor menționate Se regăSește în faptul că fiecare proiect propuS pentru finanțarea din fondurile europene trebuie Să propună Soluții de efi-cientizare energetică.

Renovarea Spitalului Public din Szeged, Ungaria, este un bun exem-plu de caz în care preocuparea pentru reducerea consumului de energie şi a poluării s-a transformat într-un succes. Proiectul de renovare a spitalului a pus autorităţile locale în faţa a două variante de lucru: fie repararea sistemului energetic al complexului, construit în 1984, lu-cru ce presupunea costuri majore, cu rezultate îndoielnice în privinţa eficienţei şi poluării, fie regândirea

totală a sistemului de producere, aprovizionare şi distribuire a ener-giei. Ţinând cont de faptul că, la nivel european, clădirile sunt consu-matoare a 40% din întreaga canti-tate de energie, a fost firesc ca mu-nicipalitatea din Szeged să opteze pentru cea de a doua variantă. Proiectul de reabilitare energetică prin folosirea unor tehnologii ecolo-gice a fost aprobat spre finanţare de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

PREMIERĂ: PANOURI SOLARE PE O CLĂDIRE DE INTERES PUBLIC

Astfel, vechile cazane pentru pro-ducerea aburului şi întregul sistem de conducte au fost înlocuite cu un sistem de încălzire modern, de înaltă eficienţă, complet ges-

tionat de calculator. Au fost, de asemenea, instalate, pe acoperişul clădirii, panouri solare pe o su-prafaţă de 800 de metri pătraţi. Noul sistem energetic produce apa caldă şi căldura necesare pentru întregul spital. Un alt aspect pozitiv al acestui proiect constă în faptul că instalarea sistemului termic s-a făcut fără ca activitatea curentă şi îngrijirea pacienţilor să fie în-trerupte sau afectate, spitalul ră-mânând operaţional pe toată durata construcţiei.Impactul implementării proiectului de reabilitare energetică a Spita-lului din Szeged s-a făcut simţit în foarte scurt timp: cantitatea de gaze naturale consumată a scăzut cu aproximativ 43%, iar chetuielile cu consumul de energie au scăzut cu 20% (comparativ cu anul 2003). Inovaţia cea mai importantă a fost

Costul total al proiectului

1.460.000 euro

Page 27: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

FEBRUARIE 2013 27

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Energie verde pentru Spitalul Szeged

Program: Obiectiv 1 – Ungaria (Programul Operaţional pentru mediu şi Infrastructură 2004-2005)

Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Cost proiect: 1.460.000 euro

Finanţare UE: 566.000 euro

instalarea, în premieră, a panourilor solare pe o clădire publică. Acest lucru a demonstrat atât locuitorilor din Szeged, cât şi celor din întreaga zonă, că folosirea surselor de energie alternativă este nu doar eficientă, ci duce şi la economii substanţiale.

UN MODEL DE SUCCES ExTINS LA îNTREAGA REGIUNEÎn plus, experienţa pozitivă a Spi-talului Szeged a declanşat o cam-

panie de reabilitare şi efici entizare energetică în toată re giunea, mai multe clădiri municipale - şcoli, dis - pensare - devenind obiectul unor proiecte similare. Acest lucru repre-zintă un câştig pentru re gi u ne şi prin

crearea de locuri de muncă, în mare parte, de înaltă cali ficare, şi prin provocarea lansată antreprenorilor locali, aceea de a propune soluţii de proiectare care să includă sisteme energetice de înaltă eficienţă.

Page 28: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro28

Scoția – Fonduri nerambursabile în valoare de șase milioane euro

Cu sprijin european, în avangarda medicinei regenerative

strategiile de dezvoltare ale uniunii europene pun, încă

de la semnarea tratatului de la liSabona în anul 2000, un accent major pe cercetare și tehnologii inovative. o multitudine de pro-grame și inițiative europene vizea-ză eliminarea obStacolelor biro-cratice, aSigurarea finanțării și facilitarea diSeminării informației pe teritoriul uniunii. Scopul aceS-tor acțiuni eSte de a păStra com-petitivitatea Spațiului european la nivel mondial și de a aSigura cetă-țenilor un Standard ridicat de trai.

Începând cu anii 1990, Centrul pentru medicină Regenerativă al Universităţii din Edinburgh, Scoţia, s-a remarcat ca un avanpost în cercetarea de vârf în domeniul celulelor suşă (stem) şi, în timp, a devenit unul dintre centrele de interes pentru strategiile de dez-voltare ale Uniunii Europene. Scopul principal al centrului este acela de a crea o nouă clasă de medicamente care să-i ajute pe medici nu numai să trateze cauzele anumitor boli degenerative, dar să şi repare efec-tele acestora.Pentru a exploata mai bine desco-peririle şi inovaţiile realizate în cadrul Centrului pentru medicină Regenerativă, a fost iniţiat un pro-iect de relocare a centrului într-o clădire care să ofere facilităţi de cercetare şi producţie pe măsură. Noua construcţie face parte dintr-un complex ştiinţific major

din Little French, Scoţia, şi are o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătraţi. Proiectul, în valoare totală de peste 21 milioane de euro, a beneficiat de o finanţare europeană de 6,6 milioane de euro. Clădirea Centrului Scoţian pentru medicină Regenerativă a fost inau-gurată în mai 2012 şi este „casă” pentru 280 de cercetători care au la dispoziţie 5.570 de metri pătraţi de laboratoare, spaţii pen-tru experimente, birouri şi spaţii administrative, o zonă specială cu suprafaţa de 750 de metri pătraţi pentru cercetare in vivo pe subiecţi non-umani, 950 de metri pătraţi de mediu 100% steril, dedicaţi pro-ducţiei de celule şi ţesuturi pentru aplicaţii terapeutice şi 1.750 de metri pătraţi care vor adăposti o fabrică de medicamente.

Profesorul Charles ffrench-Constant, directorul centrului şi şeful catedrei de Neurologie medicală a Univer-sităţii din Edinburgh, a declarat la ceremonia de inaugurare:

„Recentele descoperiri în do me-niul celulelor stem reprezintă începutul unei revoluții în me-dicina modernă. Forța Centru-lui Scoțian pentru Medicină Regenerativă constă în faptul că medici de renume mondial pot lucra nemijlocit cu cercetătorii în domeniu, astfel realizân-du-se o tranziție rapidă de la descoperirile din laborator către tratamentul pacienților. Cer cetările noastre vor ajuta în vindecarea unor boli devasta-toare, pentru care în prezent nu există tratamente”.

Page 29: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

Dincolo de beneficiile imediate în domeniul medicinei şi al ştiinţelor vieţii, Centrul Scoţian pentru medi-cină Regenerativă va oferi suport informaţional şi logistic unui număr de 26 de firme şi 20 de reţele de cercetare în domeniul medical şi al celulelor stem, acest lucru ducând la dezvoltarea şi punerea pe piaţă a 91 de produse şi servicii noi pentru tratamentul unor afecţiuni cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile degenerative, cum ar fi scleroza multiplă, Parkinson sau Alzheimer. Pe durata de trei ani a implementării proiectului vor fi create aproape 400 de lo curi

de muncă, plus încă 800 în urmă-torii ani. Iniţiatorii estimează că Centrul Scoţian pentru medicină Regenarativă va produce venituri de aproximativ un miliard de euro din activităţile de cercetare şi licen-ţiere, până în anul 2028.

Proiectul este administrat de Uni-versitatea din Edinburgh care este şi principalul său beneficiar. Însă beneficiile se extind, mai mult sau mai puţin indirect, la toţi actorii, publici sau privaţi, din domeniul ştiinţelor vieţii, din întreaga Scoţie.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

FEBRUARIE 2013 29

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiect: Centrul Scoţian pentru medicină Regenerativă

Sursa de finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională 2007-2013

Cost total: 21.682.397 euro

Finanţare nerambursabilă UE: 6.630.000

Page 30: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

www.inforegio.ro30

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICEStr. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected], Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

ORGANISME INTERMEDIARE POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. general Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)Str. mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, BucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

ORGANISM INTERMEDIAR PENTRU TURISM (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism)Blvd. Dinicu golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

CENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale)Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: [email protected]

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional

Agendă DUBLIN, IRLANDA, 28 FEBRUARIE-1 MARTIE 2013 Conferinţa „Noi competenţe şi locuri de muncă”

Comitetul European al Regiunilor va organiza o conferinţă în cadrul programului „Europa 2020”, pe tema dezvoltării de noi locuri de muncă la nivel european şi impactul pe care l-ar avea acestea la nivel local şi regional. Conferinţa face parte dintr-o serie de şapte astfel de evenimente.Pentru înregistrare şi detalii: http://selectsurvey-gen.cor.europa.eu/TakeSurvey.aspx?PageNumber=1&SurveyID=92135p7&Preview=true

BRUxELLES, BELGIA, 6 MARTIE 2013 „Ziua societăţii civile - Rolul şi acţiunea Uniunii Europene”

Comitetul Social şi Economic European (CSEE), împreună cu diferite organizaţii civile, organizează „Ziua societăţii civile”, de la orele 9:00 la 17:30, la sediul CSEE din Bruxelles. Evenimentul caută să descopere modul în care dimensiunile economice, sociale şi civile ale cetăţeniei Uniunii Europene pot fi aduse împreună şi cum pot îndeplini aşteptările societăţii europene. „Ziua societăţii civile” va aborda problemele cheie ale unei cetăţenii active şi participative, pe fondul crizei financiare majore. De asemenea, evenimentul are drept scop evidenţierea multitudinii de forme de exprimare şi de angajament existente, care demonstrează adevăratul sens al cetăţeniei europene. Pentru participare, completaţi formularul online pe care îl puteţi găsi aici: http://selectsurvey-gen.eesc.europa.eu/TakeSurvey.aspx?SurveyID=ml1m958mai multe detalii despre eveniment la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-society-day-2013

BRUxELLES, BELGIA, 6 MARTIE 2013 Conferinţa „Către o utilizare mai responsabilă a Internetului”

Conferinţa va aborda patru teme relevante pentru dezvoltarea tehnologiilor informative şi de comunicare din ziua de azi: oportunităţile şi provocările din acest domeniu, drepturi fundamentale, abordările de reglementare aplicabile, precum şi cooperarea UE şi internaţională. Se aşteaptă la cel puţin 150 de participanţi, fiind incluşi oameni politici importanţi, experţi internaţionali şi reprezentanţi ai companiilor de IT. Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-internet-responsible-use

Page 31: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

FEBRUARIE 2013 31

Să mai şi zâmbim!

Un inginer se uită de ceva timp într-o fântână largă şi foarte adâncă.- Nu înţeleg, nu pricep... a spus el în cele din urmă. De ce aţi instalat o lumină atât de puternică pe fundul unei fântâni?- Nu ştiu, aşa e planul... a spus muncitorul. Eu vă cunosc, dumneavoastră aţi făcut proiectul. Şi noi am făcut totul în conformitate cu desenele.Ia inginerul planul construcţiei, se uită un pic, îl întoarce cu susul în jos:- Nepricepuţilor! Trebuia să construiţi un far!

La 3 dimineaţa se aude o bătaie în uşă. Se scoală soţul şi, când deschide uşa, stătea un tip zâmbind: - Ce vrei, măi, e ora 3 dimineaţa! - Scuze, n-aţi putea să mă împingeţi şi pe mine? - Du-te de aici, la 3 dimineaţa?! şi-i închide uşa în nas, apoi se duce înapoi în pat. Soţia îl întreabă: - Cine a fost la ora asta? - Păi, unu’, cică vrea să-l împing! Soţia se ridică într-un cot: - Ţi-aduci aminte când ai avut pană la motor şi nu te-a împins nimeni şi ai stat 4 ore pe autostradă? De ce nu eşti bun? Ţi-era greu să dai o mână de ajutor? - Bine, zise soţul. Îşi trage repede o pereche de pantaloni şi iese afară. Prin întuneric începe să strige:- măi, unde eşti?! - Aici! - aude de la câţiva metri. - Unde aici? - Aici, în leagăn!

Page 32: Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: februarie 2013