CCIBStudiuSM
-
Upload
neagu-liviu -
Category
Documents
-
view
18 -
download
3
Transcript of CCIBStudiuSM
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
Studiu de teren
Regiunea Sud-Muntenia
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
2/122
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................................................. 6
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA ................................................................................................. 7
1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia ................................................................ 7
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 10
3. Economia regională ....................................................................................................................................... 14
REZULTATELE OBŢINUTE ................................................................................................................................. 16
JUDEŢUL ARGEŞ ................................................................................................................................................ 17
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Argeş ......................................................................... 17
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 18
3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 20
A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 24
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 26
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 27
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 28
B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 29
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 30
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 30
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 31
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 32
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 33
JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ........................................................................................................................................... 34
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Călăraşi ..................................................................... 34
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 35
3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 36
A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 39
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 41
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 41
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 42
B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 43
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 44
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
3/122
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 44
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 45
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 46
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 46
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA ....................................................................................................................................... 47
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Dâmboviţa ................................................................. 47
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 48
3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 49
A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 52
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 54
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 55
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 56
B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 57
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 58
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 59
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 60
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 60
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 61
JUDEŢUL GIURGIU .............................................................................................................................................. 62
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Giurgiu ...................................................................... 62
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 63
3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 64
A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 67
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 68
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 69
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 70
B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 70
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 71
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 72
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 72
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 73
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 73
JUDEŢUL IALOMIŢA ............................................................................................................................................ 74
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Ialomita ..................................................................... 74
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
4/122
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 75
3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 76
A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 80
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 81
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 82
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 82
B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 83
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 84
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 84
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ................................................................. 85
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................... 86
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei ................................................ 86
JUDEŢUL PRAHOVA ........................................................................................................................................... 87
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Prahova ..................................................................... 87
2. Forţa de muncă .............................................................................................................................................. 88
3. Economia judeţului ........................................................................................................................................ 89
A. Informaţii generale privind comunele respondente: .................................................................................. 92
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................... 94
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ................................................................................................. 95
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:................................................................. 96
B3. Populaţia ................................................................................................................................................. 97
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................... 98
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ........................................................... 99
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ............................................................... 100
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................. 101
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei .............................................. 101
JUDEŢUL TELEORMAN .................................................................................................................................... 102
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Teleorman ............................................................... 102
2. Forţa de muncă ............................................................................................................................................ 103
3. Economia judeţului ...................................................................................................................................... 104
A. Informaţii generale privind comunele respondente: ................................................................................ 108
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri ............................................................................................. 109
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze: ............................................................................................... 110
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:............................................................... 111
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
5/122
B3. Populaţia ............................................................................................................................................... 112
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii: .................................................................................. 113
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani ......................................................... 114
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei: ............................................................... 115
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare: ............................................. 116
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei .............................................. 116
CONCLUZII ......................................................................................................................................................... 117
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
6/122
Introducere
Pentru a răspunde obiectivelor proiectului „Creează-ţi propriul loc de muncă”
POSDRU/83/5.2/S/54563, a fost elaborat un studiu de teren, axat pe:
Situaţia actuală a ocupării în mediul rural; a persoanelor ocupate în agricultura de
subzistenţă, a şomerilor şi a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
Identificarea nevoilor populaţiei şi a oportunităţilor de dezvoltare în zonele rurale
incluse în proiect – din regiunile economice Bucuresti – Ilfov, Nord-Est, Sud- Muntenia.
Identificarea unor idei de propuneri vizând, cu prioritate, reducerea ponderii
populaţiei inactive din mediul rural şi reducerea migraţiei forţei de muncă din mediul rural,
îndeosebi a tinerilor.
Realizarea studiului a urmat parcurgerea următoarelor etape principale:
1. Colectarea de date primare şi secundare;
2. Analiza situaţiei socio-economice a zonei rurale în prezent:
- Niveluri şi evoluţii ale principalilor indicatori demografici şi economici;
- Situaţia actuală privind resursele umane – Gradul de ocupare, nivelul şi
structura populaţiei active şi a populaţiei inactive, somajul etc.
3. Formularea de premise, ipoteze şi perspective ale dezvoltării viitoare a zonei
rurale, pe termen mediu şi lung
4. Identificarea de oportunităţi pentru noi afaceri şi direcţii de acţiune pentru
valorificarea acestora.
În cadrul primei etape, de colectare a informaţiilor necesare, s-a recurs mai întai la
bazele de date ale Direcţiilor teritoriale de Statistică, pe serii dinamice (perioada 2003 -
2008) aferente pricipalilor indicatori statistici:
Indicatori socio – demografici: populaţia; forţa de muncă; şomerii etc.
Indicatori economici: agricultura; industria; serviciile; comerţul; etc.
Indicatori de caracterizare a nivelului de trai: condiţii de locuit, condiţii sociale;
condiţii de mediu etc.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
7/122
Principalul instrument utilizat în acest scop l-a constituit ancheta pe baza de
chestionar realizată pe un eşantion reprezentativ de primării din judeţele Regiunii Sud
Muntenia
Pe baza informaţiilor primare şi secundare obţinute în prima etapă a studiului, studiul
prezintă principalele tendinţe în evoluţia proceselor socio-economice semnificative şi o
diagnoză a dezvoltării zonelor rurale abordate, inclusiv pe baza unor analize SWOT,
pentru evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi
ameninţărilor asupra dezvoltării mediului rural.
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA
Analiza principalelor elemente de caracterizare a dezvoltării acestei regiuni se bazează
pe datele publicate in Anuarul Statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Călăraşi pe anii
2008 si 2009, cu date pentru perioada 2003 – 2008.
1. Caracteristici geografice şi demografice ale regiunii Sud Muntenia
Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din
suprafaţa României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la
Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată
de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.
Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea
comunicaţii cu cele 8 ţării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a
avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa- principala poartă maritimă a
ţării.
Existenţa în centrul regiunii dar nefăcând parte din aceasta a capitalei ţării, Bucureşti,
parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin infrastructura socială şi
instituţională existentă şi prin aeroportul internaţional Otopeni, un real avantaj.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
8/122
Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe
(Argeş, Călăraşi, Dămboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 oraşe
şi 509 comune cu 2018 sate.
Relieful Regiunii caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru cuprinde trei forme
majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%.
Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma
caracteristică de relief este cămpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, Prahova)
cuprind atât câmpia cât si dealurile şi munţii, îm această zonă găsindu-se cele mai mari
altitudini mutoase ale ţarii - vârfurile Moldoveanu (2544m) şi Negoiu (2535m) din Masivul
Făgăraş şi vărful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.
Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele
naturale ale regiunii să fie destul de diversificate. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată
preponderent în judeţele din Sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii şi din care
80,6% reprezintă teren arabil.
Tabel nr. 1
Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Muntenia,
la 31 decembrie 2008
Regiunea
Sud Muntenia
Judeţul Argeş
Judeţul Călăraşi
Judeţul Dâmboviţa
Judeţul Giurgiu
Judeţul Ialomiţa
Judeţul Prahova
Judeţul Teleorman
Suprafaţa totală (km
2)
34453 6826 5088 4054 3526 4453 4716 5790
Numărul oraşelor şi municipiilor
48 7 5 7 3 7 14 5
din care: municipii
16 3 2 2 1 3 2 3
Numărul comunelor
519 95 50 82 51 59 90 92
Numărul satelor
2019 576 160 353 167 127 405 231
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
9/122
Potrivit datelor Direcţie Regionale de Statistică Călăraşi, populaţia regiunii era de
3.284.525 locuitori în anul 2008, (15,4% din populaţia ţării), cu o densitate de 97 locuitori/km
2, se caracterizează din punct de vedere al repartizării pe medii de trai prin faptul că 41,4%
trăieşte în mediul urban iar 58,6% în mediul rural.
În comparaţie cu judeţele din sud, judeţele din nordul regiunii concentrează un număr
mai mare atât de populaţie cât şi de centre urbane.
Evoluţia structrii pe vârste a regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de
îmbătrînire demogarfică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării,
generat de scăderea natalităţii.
Caracteristic forţei de muncă ocupate este faptul că un procent substanţial din aceasta
(39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele
industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%).
Grafic nr. 1
STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ LA 1 IULIE 2009
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
10/122
În acelaşi context, atrage atenţia că în regiunea Sud Muntenia migraţia internă a
determinat un sold migratoriu pozitiv în mediu rural, numărul persoanelor sosite prin
schimbarea domiciliului fiind mai mare cu cca 8240 persoane în anul 2008.
2. Forţa de muncă
La nivelul anului 2008, in regiunea Sud Muntenia populaţia ocupată număra 1485 mii
persoane, iar numărul şomerilor BIM era de 65518 persoane, cu următoarele precizări
metodologice:
Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei “Cercetării statistice asupra forţei
de muncă în gospodării”, toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate
economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, în scopul obţinerii unor
venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.
Şomerii BIM, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) sunt persoanele
de 15-74 ani, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite
metode active pentru a-l găsi (înscrierea la agenţii de ocupare a forţei de muncă sau la
agenţii particulare de plasare, acţiuni pentru începerea unei activităţi pe cont propriu,
publicarea de anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.);
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 saptămâni, dacă s-ar găsi
imediat un loc de muncă.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
11/122
Tabel nr. 2A
Regiune
Sud
Ani
Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr
persoane) Rata şomajului (%)
Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi
2004 94685 39541 55144 7,4 6,5 8,2
2005 93142 38385 54757 7,3 7,4 8,0
2006 81209 32659 48550 6,3 5,4 7,1
2007 65517 29337 36180 5,1 4,9 5,3
2008 65518 30729 34789 5,2 5,3 5,1
Tabel nr. 2B
Regiune
Sud
Ani
Total economie
Agricultură, vânătoare şi silvicultură
Pescuit şi piscicultură
Industrie Construcţii
2004 1183,0 465,7 0,6 297,2 51,3
2005 1188,9 472,0 0,6 282,1 51,0
2006 1184,5 443,4 0,6 281,1 58,5
2007 1214,8 434,7 0,6 285,2 66,0
2008 1201,0 426,2 0,6 279,7 77,8
Datele prezentate în Tabelele nr. 2A si nr. 2B arată o evoluţie fluctuantă a populaţiei
ocupate în perioada 2004 – 2008, cu o uşoară tendinţa de creştere în anul 2008, concomitent
cu o tendinţă continuă de reducere a şomajului, reflectând un complex de condiţii socio –
economice.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
12/122
Grafic nr. 2
STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE CIVILĂ PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI
NAŢIONALE, ÎN ANUL 2008
Dupa nivelul de instruire a populatiei ocupate, absolventii de liceu reprezinta 32%, iar
cei cu studii superioare cca 10%. Cererea de forţă de muncă calificată a fost mai redusă
pentru Regiunea Sud Muntenia datorită faptului că un procent substanţial din aceasta
(39,4%) lucrează în agricultură, restul de 51,6% fiind împarţită aproape egal între sectoarele
industrie şi construcţii (29,4%) şi servicii comerciale şi sociale (31,2%).
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
13/122
Grafic nr. 3
STRUCTURA POPULAŢIEI OCUPATE DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE
La data de 1 octombrie 2010, potrivit site-ului www.anofm.ro, faţă de o rată medie a
şomajului pe ţară de 7,08%, in judeţele Regiunii Sud Muntenia se înregistrează o rată a
şomajului mai ridicată de la 7,48% in judeţul Argeş, la 8,44% în judeţul Călăraşi, 8,64% în
judeţul Dîmboviţa, 8,75% judeţul Giurgiu, 9,25%judeţul Prahova, 9,28% judeţul Ialomiţa şi
10,59% judeţul Teleorman, ceea ce sugerează că mare parte din populaţia Regiunii lucrează
în gospodăriile proprii din mediul rural şi că nevelul forţei de muncă este scăzut.
Dezechilibrele economice din perioda de criză economică au influenţat substanţial
fenomenul de şomaj, astfel că în regiune la 01 octombrie 2010 s-au înregistrat 113446
şomeri reprezentând 17,57% din total ţară.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
14/122
3. Economia regională
Spaţial, structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în
cele 3 judeţe (Prahova, Dâmboviţa şi Argeş) din nordul acesteia şi agriculturii în cele 4 judeţe
(Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa) din sud.
Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea
gradului de ocupare a forţei de muncă, persistenţa şomajului de lungă durata, accentuarea
unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai şi deteriorarea calităţii vieţii, s-a
atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrându-se în această perioadă o evoluţie lentă dar
pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.
Tabel nr.3
Produsul intern brut regional (PIBR)
milioane lei preţuri curente
Regiunea
Sud-Muntenia
Judeţul Argeş
Judeţul Călăraşi
Judeţul Dâmboviţa
Judeţul Giurgiu
Judeţul Ialomiţa
Judeţul Prahova
Judeţul Teleorman
2002 24499,3 6096,4 1693,7 3730,1 1418,9 2075,0 7035,0 2450,2
2003 31439,1 7828,9 2541,3 4545,9 23,82,1 2900,3 8028,5 3212,1
2004 36855,4 9616,2 2261,6 5343,1 2132,9 2931,9 11167,6 3402,1
2005 44301,4 11770,9 2686,8 6402,5 2477,6 3341,3 13775,6 3847,0
2006 52013,5 13536,9 3174,2 8257,4 2647,1 3345,7 16225,8 4796,4
2007 24499,3 6096,4 1693,7 3730,1 1418,9 2075,0 7035,0 2450,2
La nivelul anului 2007 (ultimul an pentru care există date statistice oficiale ale Direcţiei
Regionale de Statistică Călăraşi), regiunea Sud Muntenia a înregistrat un PIB total de
aproape 52013,5 milioane lei (preţuri curente), respectiv de 15757,8 lei / locuitor, adică sub
5000 euro / locuitor, deci mult mai puţin decât media pe ţară.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
15/122
Eurostat a dat publicităţii (in iunie 2009) un tabel conform caruia PIB/ locuitor al
Romaniei in anul 2008 reprezenta 46% din media UE. Aceasta inseamna ca indicatorul PIB/
locuitor realizat in regiunea Sud Muntenia se situa, practic, la 25% din media UE.
Compexă şi diversificată, industria a cărei contribuţie la PIB-ul regional a fost la
sfârşitul anului 2004 de 31,55%, este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă
deţinând-o industria chimică şi petrochimică (judeţele Prahova şi Argeş), industria
construcţiei de maşini, echipamente şi mijloace de transport (judeţele Prahova, Argeş şi
Dâmboviţa), industria textilă, a confecţiilor şi alimentară, forţa de muncă ocupată în cadrul
acestora fiind de 25,3%.
Tabel nr. 4
Produsul intern brut regional, pe categorii de resurse
milioane lei preţuri curente
2003 2004 2005 2006 2007
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3568,3 5752,0 4082,0 4361,0 3680,5
Pescuit şi piscicultură 1,8 1,4 1,9 2,7 2,7
Industrie1)
6970,6 9020,2 11841,7 14417,7 16408,1
Construcţii 1307,5 1645,8 1921,6 2724,9 4053,5
Comerţ 1947,2 2440,2 3172,9 3563,0 4240,1
Hoteluri şi restaurante 279,1 338,2 518,4 682,5 817,2
Transport, depozitare şi comunicaţii 1878,1 2224,5 2669,4 3434,2 4520,3
Intermedieri financiare 271,3 400,9 406,6 369,1 492,6
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii pres-tate în principal întreprinderilor
2699,2 3175,1 4346,2 5449,4 7173,4
Administraţie publică şi apărare 1562,3 1450,5 1777,7 1926,8 2391,3
Învăţământ 708,7 914,2 1081,3 1212,2 1325,1
Sănătate şi asistenţă socială 599,6 710,0 875,5 932,9 1123,2
Valoarea adăugată brută regională (VABR) 21793,7 28073,0 32695,2 39076,4 46228,0
Impozite pe produs2)
2685,7 3217,7 4243,5 4971,6 6027,4
Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 171,3 321,6 344,0 415,8 152,0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
16/122
2003 2004 2005 2006 2007
Subvenţii pe produs -151,4 -173,2 -427,3 -162,4 -393,9
Produsul intern brut regional (PIBR) – total 24499,3 31439,1 36855,4 44301,4 52013,5
Produsul intern brut regional pe locuitor – RON 7294,9 9407,2 11068,5 13374,6 15757,8 1)
Inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă
2)Inclusiv TVA
Analiza in structura pe surse de realizare arata ca in anul 2007 pricipalele activitati
generatoare de PIB au fost cele din industrie (16408,1 milioane lei), tranzacţii imobiliare (în-
chirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (7173,4 milioane lei) urmate
de activitatile de transport, depozitare, comunicatii (4520,3 milioane lei.), comert (4240,1
milioane lei ) si constructii ( 4053,5 milioane lei)
Din analiza Tabelului nr. 4 tragem concluzia că deşi există condiţii natiurale deosebite,
în prezent nu se poate spune că există o productivitate agricolă competitivă şi eficientă, acest
aspect fiind determinat atât de dotările tehnice necorespunzătoare cât şi de modul de
exploatare practicat.
REZULTATELE OBŢINUTE
Pentru caracterizarea dezvoltării socio – economice a fiecărui judeţ din Regiunea Sud-
Muntenia, analiza s-a realizat pe serii de date referitoare la aceeaşi perioadă 2003 – 2008 şi
au ca sursă principală statisticile judeţene publicate pe site - ul Direcţiilor Judeţene de
Statistică, dar si pe site- urile Oficiului National al Registrului Comertului, (ONRC), Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), precum si alte informatii publice.
În cea ce priveşte zona rurală a acestor judeţr, informaţiile oficiale au fost completate cu
datele referitoare la zona rurală, publicate pe site-ul DJS. La acestea s-au adaugat
informaţiile cantitative şi calitative obţinute prin cercetarea specială efectuată pe teren, pe
bază de chestionar la care au răspuns 20% din primăriile din fiecare judeţ.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
17/122
JUDEŢUL ARGEŞ
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Argeş
Situat in bazinul Argesului superior, judetul este strajuit la nord de creasta Fagarasilor,
cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagana in Campia
Romana. Astfel, de la nord la sud, se regasesc toate cele trei forme de relief: munti, dealuri si
campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea de deal
si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie.
Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata
totala a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei
municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni,
Costesti si Stefanesti) si 95 de comune
Tabel nr. 5
Populaţia, pe unităţi administrativ-teritoriale la 1 iulie 2006 – 2009
Număr persoane
Judeţul Argeş 2006 2007 2008 2009
Localităţi
Total 644590 644236 643762 640871
Municipii 241459 239782 237320 236246
Oraşe 68691 68916 69176 69219
Comune 334440 335538 337266 335406
Din Tabelul nr. 5 rezultă că populaţia judeţului Argeş, în anul 2009, este situată
preponderent în mediul rural, respectiv 52,34%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat
de schimbarea domiciliului în mediul rural este de +2503 la nivelul anului 2008.
Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază
localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 6, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
18/122
se poate aprecia ca din multe puncte de vedere judetul Argeş are un caracter preponderent
rural.
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Arges sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,
populatia ocupata insumeaza 256 de mii persoane, respectiv 39,76% din totalul populatiei,
cu o scădere de 3700 persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 6
Populaţia ocupată civilă a judeţului Argeş,
pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului)
mii persoane
Judeţul Argeş 2005 2006 2007 2008
Total economie 252,7 249,1 259,7 256,0
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 77,4 72,8 70,8 69,4
Pescuit şi piscicultură 0 0 0 0
Industrie –total- 77,4 74,2 77,5 76,3
din care:
Industrie extractivă 3,0 3,5 3,1 2,5
Industrie prelucrătoare 69,8 66,0 70,0 69,6
Energie electrică şi termică, gaze si apă 4,6 4,7 4,4 4,2
Construcţii 14,0 15,1 18,5 21,2
Comerţ 27,2 28,7 29,6 28,4
Hoteluri şi restaurante 3,2 3,4 4,3 4,5
Transport, depozitare şi comunicatii 9,7 10,5 11,5 10,4
Intermedieri financiare 2,1 1,9 2,3 2,6
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 10,9 11,3 12,5 12,6
Administraţie publică şi apărare 4,4 4,7 5,6 5,9
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
19/122
Judeţul Argeş 2005 2006 2007 2008
Invăţământ 11,5 11,9 11,9 12,2
Sănătate şi asistenţă socială 9,2 9,5 9,2 8,9
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 5,7 5,1 6,0 3,6
Şi în judeţul Argeş, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii
fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea
populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public
(educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta
in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este
pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit
modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa aleaga
calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai
bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
Potrivit ziarului Financiarul din 22.09.2010, in ultimii zece ani, rata de angajare în
România s-a aflat pe o pantă descendentă, de la 64,2 la sută în 1998, la 58,6 la sută la
sfârşitul lui 2009, în timp ce în Europa a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 61,2 la sută la
64,6 la sută. Asa cum precizează Euractiv, piata muncii din Romania a pierdut in ultimii
cativa ani cca 2 milioane de persoane, pentru ca acestia au ales sa lucreze în strainatate,
formand comunitati importante in Spania si in Italia. Femeile, tinerii si persoanele cu varsta
de peste 45 de ani din Romania au în continuare probleme in gasirea unui loc de
munca.Totusi, mai scrie sursa citata, exista o zona din piata muncii din Romania care nu
este luata în calcul atunci cand se socoteste rata de ocupare a fortei de munca, aceea
a micilor gospodarii agricole. In această categorie, s-ar incadra in jur de 30 % din forta
de munca, incluzandu-i aici si pe acei romani care se concentreaza pe obtinerea unei
productii suficiente pentru a-si hrăni familiile (agricultura de subzistenta).
Conform site-ului www.fonduri-structurale-europene.ro, rata de participare din zonele
rurale depaseste cu 5-10% nivelul din zonele urbane in perioada 2002-2009, desi se inscrie
pe o curba descendenta. Convergenta dintre ratele de participare rurala si urbana a fost o
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
20/122
consecinta a imbatranirii constante a populatiei rurale si a atractivitatii crescute a pietei
muncii din spatiul urban. Pe de alta parte, in loc sa reflecte existenta unor ocazii de angajare
mai bune, rata de ocupare relativ ridicata din zona rurala indica in fapt o ocupare
insuficienta a fortei de munca din aceasta zona, daca se are in vedere ca majoritatea
locuitorilor din spatiul rural lucreaza pe cont propriu, in agricultura de subzistenta, unde
productivitatea si veniturile medii continua sa ramana scazute.
3. Economia judeţului
Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al
eforturilor depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru
asigurarea unui climat de afaceri atractiv.
A fost, astfel, atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si
din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile.
La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii
economice.
In industrie, activitatea economica se desfasoara in 22.602 societati comerciale active
pe forme de proprietate, dintre care:
- 12.526 societati comerciale active,
- 3.629 asociatii familiale,
- 6.447 persoane independente
Exporturile de produse industriale au depasit in anul 2006 nivelul de 1.500.000 mii Euro.
Structura exporturilor: masini, aparate si echipamente electrice, mijloace de transport rutier,
materiale si articole textile.
Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA
GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si
una dintre cele mai mari la nivel national.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
21/122
De la privatizare, instalatia industriala a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de
modernizare, operand in prezent cu un numar de 13.000 de angajati. Cu o investitie de 489
de milioane de euro, uzina de la Pitesti se situeaza in prezent la cele mai inalte standarde
europene, cu metode de lucru aplicate in uzinele Grupului Renault.
Dacia afiseaza pe deplin apartenenta la Grupul Renault, bazandu-se pe expertiza si
organizarea companiei–mama atat la nivel industrial cat si comercial. Distributia vehiculelor si
a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reteaua comerciala Renault in marea majoritate
a tarilor.
ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si
mai complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si
international.
Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti,
companie cu o experienta productiva de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse
petrochimice pentru piata interna si un participant activ la activitatea de comert exterior a
Romaniei.
ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan
Tabel nr. 7
Produsul intern brut in Judetul Argeş si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Argeş
2004 31439,1 7828,9
2005 36855,4 9616,2
2006 44301,4 11770,9
2007 52013,5 13536,9
La nivelul judeţului Argeş activitatea economico - socială se axează pe următoarele
domenii: industrie prelucrătoare, comert; constructii, transporturi si comunicatii, asa cum
rezulta si din datele de mai jos.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
22/122
Tabel nr. 8
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Arges, in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 37874
Industrie extractivă 455
Industrie prelucrătoare 20680
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 219
Construcţii 2882
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
10845
Hoteluri şi restaurante 254
Transport, depozitare şi comunicaţii 1520
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 782
Învăţământ1)
8
Sănătate şi asistenţă socială1)
55
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 174 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural
fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in
domeniu si a programelor Uniunii Europene.
Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este bine cunoscut pentru
culturile sale de cereale, plante industriale si fructe.
Un domeniu cu o indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene
fiind mentionate in documente istorice inca din secolul 14.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
23/122
Principalele centre viticole, Valea Mare si Stefanesti, sunt situate in apropierea orasului
Pitesti.
Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Stefanesti, infiintata in
anul 1959, se identifica cu Podgoria Stefanesti, ce se intinde pe o lungime de 30 km.
Vinurile obtinute in modernul centru de vinificatie al statiunii au obtinut numeroase premii la
concursurile nationale si internationale.
Tabel nr 9
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Arges
mii lei preturi curente
Judeţul Argeş 2005 2006 2007 2008
Total 1305259 1491402 1533460 1909291
Vegetală 689518 827346 843108 1127984
Animală 613150 662072 688005 778749
Servicii agricole 2591 1984 2347 2558
Asa cum se vede din tabelul nr.10, aproximativ 50% din potentialul agricol al judetului
Arges il detine suprafata arabila, 30 % il detin pasunile, 13% fâneţe, 7% livezi restul de 5%
fiind ocupat cu vii.
Tabel nr. 10
Fondul funciar al judetului Argeş, dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Argeş 2004 2006 2007 2008
Suprafaţa totală 682631 682631 682631 682631
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 344879 344765 344765 344565
Arabilă 172295 172214 172214 172114
Păşuni 102689 102689 102689 102689
Fâneţe 45783 45784 45784 45684
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
24/122
Judeţul Argeş 2004 2006 2007 2008
Vii1 1255 1254 1254 1254
Livezi2 22857 22824 22824 22824
1 Vii şi pepiniere viticole
2 Livezi şi pepiniere pomicole
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 17 primării din totalul de 95, deci de 18 % dintre acestea.
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Cotmeana 7372 759 1141
Ciofrangeni 4700 700 2662
Babana 3932 753 2848
Izvoru 6119 150 2726
Mioarele 3310 217 1637
Cosesti 6300 2184 5474
Aninoasa 5757 603 3339
Leresti 14928 520 4790
Corbi 5960 460 4298
Ciomagesti 3800 185 1136
Bogati 7040 860 4981
Albota 5728 826 3917
Buzoesti 16027 1376 6300
Mozaceni 7054 652 2719
Raca 4260 442 1586
Stefanesti 5665 1120 13007
Musatesti 9800 720 4002
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
25/122
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 4 comune mici, 7 comune medii si 6 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 10% reprezinta
populatia comunelor mici, 55% populatia comunelor medii si 35% populatia comunelor mari.
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Corbi, Lereşti, Bogaţi, Coseşti, Buzoeşti
şi Ştefăneşti, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Ciomăgeşti, Cotmeana şi Râca.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
26/122
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Cotmeana 47.8 10.63 35.87 0 1.3
Ciofrangeni 102 6 44 30 22
Babana 62.94 20.2 31.4 0 11.34
Izvoru 19.8 5.6 12.2 2 0
Mioarele 40 19 10 0 11
Cosesti 31 16 15 0 0
Aninoasa 65 15 52 15 10
Leresti 32 22 8 0 2
Corbi 55 3 52 0 0
Ciomagesti 32 10 21 1 0
Bogati 51 4 10 3 34
Albota 47 23 4 5 14
Buzoesti 294 34 80 60 120
Mozaceni 50 12 38 0 0
Raca 45 3 24 0 2
Stefanesti 68 51 16 1 0
Musatesti 38.85 3.85 15 14 0
In ceea ce priveste infrastructura , din primariile respondente doar 3 au peste 50% din
reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 6 au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea
infrastructurii este buna.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
27/122
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Cotmeana 4 0 0
Ciofrangeni 54 1 0
Babana 39 10.2 0
Izvoru 19 0 15
Mioarele 25 0 0
Cosesti 31 5 0
Aninoasa 19 2 0
Leresti 29 10 25
Corbi 8.5 0 0
Ciomagesti 7 0 0
Bogati 28 0 0
Albota 17 0 18
Buzoesti 84 0 0
Mozaceni 50 4 14
Raca 2.2 0 0
Stefanesti 34 13.5 0
Musatesti 1.8 0 0
Toate primariile respondente au alimentare cu apa, si doar 4 au retea de canalizare şi
alimentare cu gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
28/122
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Cotmeana 1720 150 1715 150 0 0 600 20
Ciofrangeni 1085 114 1060 870 0 85 375 27
Babana 1369 110 1362 830 0 0 72 20
Izvoru 1198 34 1198 580 190 0 940 120
Mioarele 699 30 698 450 0 0 150 4
Cosesti 2000 30 2000 1000 0 0 1200 150
Aninoasa 1475 20 1415 820 0 4 443 18
Leresti 1850 90 1850 1800 320 250 1343 1
Corbi 1516 40 1516 500 0 0 280 20
Ciomagesti 878 36 870 210 0 0 0 12
Bogati 1717 81 1715 883 0 0 249 64
Albota 1600 246 1600 1150 25 0 750 19
Buzoesti 2500 120 2495 1800 0 0 960 90
Mozaceni 1450 150 1450 1450 150 50 200 150
Raca 890 6 888 36 0 0 52 40
Stefanesti 8364 459 7528 1750 5018 115 3095 17
Musatesti 2270 65 2270 40 0 0 402 19
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 5,47% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 98% din gospodării
sunt alimentate, 44 % sunt alimetate cu apa potabilă, 17% sunt alimentate cu gaze şi numai
1% sunt racordate la canalizare.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
29/122
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Cotmeana 1141 88 90 79 490 486 520 13 10 8
Ciofrangeni 2662 40 47 38 381 294 393 20 18 21
Babana 2848 75 86 87 40 40 85 27 16 9
Izvoru 2726 80 74 101 1000 1090 1170
Mioarele 1637 15 16 17 350 387 420 7 6 7
Cosesti 5474 190 200 180 100 110 140 25 27 25
Aninoasa 3339 150 150 140 160 145 120 31 12 19
Leresti 4790 120 104 71 20 15 12
Corbi 4298 0 0 0 300 300 360 14 23 13
Ciomagesti 1136 39 39 34 430 395 390 6 10 5
Bogati 4981 149 151 146 1500 1800 1800 29 22 23
Albota 3917 26 25 29 600 560 500 14 21 18
Buzoesti 6300 66 70 59 750 780 800 20 18 20
Mozaceni 2719 117 87 99 630 620 570 23 25 27
Raca 1586 43 57 63 368 387 400 5 6 5
Stefanesti 13007 148 147 145 57 45 60 99 95 77
Musatesti 4002 140 130 124 450 482 483 21 18 15
Familiile asistate social sunt în procent de 4,34%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 25,26%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,94%.
In ciuda faptului ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al
populatiei din mediul rural este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
30/122
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Cotmeana 600 60 270
Ciofrangeni 900 85 210
Babana 5 10 21
Izvoru 700 27 900
Mioarele 200 53 48
Cosesti 275 71 56
Aninoasa 480 59 340
Leresti 0 102 800
Corbi 20 80 200
Ciomagesti 480 11 39
Bogati 1512 146 146
Albota 2145 90 75
Buzoesti 2500 80 400
Mozaceni 180 25 100
Raca 150 7 114
Stefanesti 1040 273 407
Musatesti 1325 90 150
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 18,80% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 1,82% sunt şomeri şi 6,02% persoane în căutarea unui loc de
muncă.
Aceste categorii de persoane in procent de 26% traiesc cu venituri mici si limitate in
timp.
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
31/122
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna
în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în
comună în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Cotmeana 200 320 120
Ciofrangeni 150 110 -40
Babana 0
Izvoru 52 10 -42
Mioarele 9 11 2
Cosesti 90 45 -45
Aninoasa 42 18 -24
Leresti 30 50 20
Corbi 60 28 -32
Ciomagesti 10 4 -6
Bogati 80 73 -7
Albota 19 30 11
Buzoesti 60 100 40
Mozaceni 20 120 100
Raca 0 0 0
Stefanesti 0 0 0
Musatesti 60 31 -29
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente ///////////////// 17
b) resurse umane insuficient instruite ///// 5
c)infrastructura si utilitatile insuficiente //////////// 12
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si /////////// 11
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
32/122
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
industrial realizate in comuna
e) altele / 1 Mica
industrie
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea
fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si
impozitelor locale.
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) institutii ale statului /////////// 11
Consiliul Judetean, Agentia Judeteana de Plati si Interventii in Agricultura, Agentia Judeteana Pentru Ocuparea Fortelor
de Munca, Directia silvica, ANIF, Politia, Mediu, Directia Muncii, OCPI, DADR
b) cooperatia mestesugareasca de consum
//// 4
c) sistemul bancar //// 4
d) scoala ///// 5
e) biserica // 2
f) organizatii neguvernamentale
///////// 9
g) altele // 2 Societati comerciale de pe raza comunei, Investitori - mica
industrie
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa
raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor
cominitatilor locale.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
33/122
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 8 8 4 7 10 7 8 6 8 9 10 8
9 10 8 7 7.93
b) productie animala 8 8 7 7 10 9 9 5 8 6 8 8 7
10 5 7 7.62
c) procesarea si industrializarea produselor agricole 6 10 8 9 5 8 4 6 5 10 7
10 10 4 5 7.13
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc.
8 9 7 6 5 9 10 4 6 7 10 5 7 4 7
6.93
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc)
1 9 9 5 5 5 6 9 5 4 8 7 5 6
6
f) artizanat 3 6 7 5 8 5 1 8 3 6 3 8 7
3 7 5.33
g) agroturism 10 7 9 7 10 7 9 10 5 4 10
6 9 10 7 8
h) alte domenii 8 2 5 Pomicultura
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea agroturismului, in
aceeasi masura cu productia agricola, animala si procesarea si industrializarea produselor
agricole.
De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Arges ar
reprezenta-o mica industrie .
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu
reprezinta un procent semnificativ.
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie dar si agroturismul
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
34/122
Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp
JUDEŢUL CĂLĂRAŞI
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Călăraşi
Judeţul Călăraşi este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al
fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu
judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.
Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul
Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.
Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din
punct de vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban
şi 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară. Relieful
judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se
grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia
Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.
Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160
sate.
Populaţia judeţului Călăraşi, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural,
respectiv 58,56%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat de schimbarea domiciliului în
mediul rural este de +512 la nivelul anului 2008.
Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază
localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 5, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci
se poate aprecia ca şi judetul Călăraşi are un caracter preponderent rural.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
35/122
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Călăraşi sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,
populatia ocupata insumeaza 101,3 de mii persoane, respectiv 32,29% din totalul
populatiei, cu o scădere de 2000 persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 11
Populatia ocupata civila a judetului Calarasi
pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)
mii persoane
Judeţul Călăraşi 2005 2006 2007 2008
Total economie 101,6 101,3 101,5 101,3
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 52,3 49,0 48,7 47,7
Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,2
Industrie –total- 17,2 18,5 17,7 16,8
din care:
Industrie extractivă 0,1 0,1 0,1 0,1
Industrie prelucrătoare 16,0 17,4 16,6 15,6
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1,1 1,0 1,0 1,1
Construcţii 3,0 3,4 4,0 4,2
Comerţ 7,8 8,4 8,1 9,0
Hoteluri şi restaurante 0,8 0,9 1,0 0,8
Transport, depozitare şi comunicatii 3,1 3,3 4,1 3,6
Intermedieri financiare 0,6 0,5 0,7 0,6
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3,1 3,3 3,3 3,7
Administraţie publică şi apărare 2,6 2,8 2,8 3,1
Invăţământ 4,7 4,8 4,8 4,9
Sănătate şi asistenţă socială 4,3 4,5 4,8 5,0
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1,2 1,3 1,4 1,7
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
36/122
Şi în judeţul Călăraşi, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia
ocuparii fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban.
Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul
public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de
modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul
rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un
venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa
aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de
munca mai bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
3. Economia judeţului
O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea mare se
succed urmatoarele fasii de soluri pe directia est-vest: cernoziomuri carbonatice,
cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale si soluri brun
roscate tipice, ultimele pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Solurile au o
fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind
caracterul cerealier al productiei vegetale. Reteaua hidrografica este dominata de fluviul
Dunarea care limiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Dunarea uda teritoriul judetului pe
o distanta de 150 km, din amonte de Cascioarele si pana la calea ferata Fetesti-Cernavoda
din Balta Borcei. In dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanta de 8 km in amonte de
Calarasi), Dunarea se desparte in doua brate: Borcea, pe stanga si Dunarea veche, pe
dreapta, care delimiteaza judetul Calarasi de judetul Constanta. Intre cele doua brate, ce
inchid intre ele Balta Borcei, exista o legatura directa prin bratul Bala, care joaca un rol
important in ceea ce priveste repartitia debitelor pe cele doua brate. Raul Arges intra in judet
in apropierea localitatii Budesti si se varsa in Dunare in amonte de Oltenita, traversand
judetul Calarasi pe o lungime de 46 km. Industria judetului este profilata, in cea mai mare
parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
37/122
confectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de
constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilor metalice.
Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului
vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe,
plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia
de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si
orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3).
Tabel nr. 12
Produsul intern brut in Judetul Călăraşi si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Călăraşi
2004 31439,1 2541,3
2005 36855,4 2261,6
2006 44301,4 2686,8
2007 52013,5 3174,2
La nivelul judeţului Călăraşi activitatea economico - socială se axează pe
următoarele domenii: industrie prelucrătoare, comert; constructii, transporturi si comunicatii,
asa cum rezulta si din datele de mai jos.
Tabel nr. 13
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Călăraşi, in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 6656
Industrie extractivă -
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
38/122
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Industrie prelucrătoare 3576
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 23
Construcţii 483
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
1812
Hoteluri şi restaurante 51
Transport, depozitare şi comunicaţii 544
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 122
Învăţământ1)
3
Sănătate şi asistenţă socială1)
12
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 30 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural
fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in
domeniu si a programelor Uniunii Europene.
Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Călăraşi este bine cunoscut pentru
culturile sale de cereale şi plante industriale.
Tabel nr 14
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Călăraşi
mii lei preturi curente
Judeţul Călăraşi 2005 2006 2007 2008
Total 1075564 1069440 7697601 1841234
Vegetală 622070 618288 4395721 1336817
Animală 433368 130663 3201761 466876
Servicii agricole 20126 20489 100119 37541
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
39/122
Asa cum se vede din tabelul nr.15, aproximativ 97% din potentialul agricol al judetului
Călăraşi il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
Tabel nr. 15
Fondul funciar al judetului Călăraşi, dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Călăraşi 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală 508785 508785 508785 508785
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 426696 426632 426238 426230
Arabilă 416030 415966 414831 414821
Păşuni 5235 5235 5954 6130
Fâneţe 134 134 156 142
Vii1 5120 5120 5118 4965
Livezi2 177 177 179 172
1 Vii şi pepiniere viticole
2 Livezi şi pepiniere pomicole
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 11 primării din totalul de 50, deci de 22 % dintre acestea.
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Manastirea 12354 409 5864
Lupsanu 9431 533.61 3416
Roseti 8503 265.26 6035
Crivat 2426 324 2300
Gradistea 18280 747.95 4707
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
40/122
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Vilcele 6404 210 1860
Stefan cel Mare 2344 272 3400
Alexandru Odobescu 5969 297 2810
Dichiseni 7538 215 1783
Borcea 30350 570 8713
Gurbanesti 7472 181 1474
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 2 comune mici, 2 comune medii si 7 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 18,5% reprezinta
populatia comunelor mici, 18,5% populatia comunelor medii si 63% populatia comunelor
mari.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
41/122
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Borcea, Manastirea, Roseti, Gradistea,
iar cele cu un potenţial uman scăzut:Gurbanesti, Dichiseni si Vilcele.
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Manastirea 51 0 11.5 0 39.5
Lupsanu 98 0 65 0 33
Roseti 35.97 5.4 1.46 26.61 2.36
Crivat 27 4 5 0 18
Gradistea 56.027 9.56 0 0 46.46
Vilcele 52.7 12 40.7 0 0
Stefan cel Mare 31.34 0.7 16.7 0 13.94
Alexandru Odobescu 46.92 5 2.5 14.42 25
Dichiseni 33 4 6 10 13
Borcea 47.97 2.081 14 0 31.16
Gurbanesti 34.959 13 1 10 20
In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 3 au peste 50% din
reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 6 au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea
infrastructurii este redusa.
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Manastirea 28 5 0
Lupsanu 0 0 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
42/122
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Roseti 28.109 0 0
Crivat 13 0 0
Gradistea 51.2 0 0
Vilcele 35 0 0
Stefan cel Mare 19 16.8 0
Alexandru Odobescu 11.85 0 0
Dichiseni 18 0 0
Borcea 45.6 0 0
Gurbanesti 0 0 0
81% din respondente au alimentare cu apa, si doar 2 au retea de canalizare şi niciuna
nu are reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus.
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Manastirea 2080 133 2068 1325 0 0 184 13
Lupsanu 1780 25 1773 0 0 0 135 10
Roseti 1721 70 1680 1700 0 0 0 0
Crivat 930 25 930 600 0 0 450 23
Gradistea 2352 26 2305 2150 0 0 220 34
Vilcele 963 15 958 668 0 0 88 7
Stefan cel Mare
1200 23 1190 1000 0 115 353 22
Alexandru Odobescu
1155 50 1155 533 0 0 191 2
Dichiseni 668 38 640 668 0 0 51 2
Borcea 2736 25 2700 2650 0 0 450 0
Gurbanesti 920 100 890 0 0 0 57 30
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
43/122
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 3,21% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 98% din gospodării
sunt alimentate, 68,43 % sunt alimetate cu apa potabilă, 0,70% sunt racordate la canalizare
şi niciuna nu are reţea de gaze.
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Manastirea 5864 251 200 196 0 0 0 68 26 28
Lupsanu 3416 15 6 9 60 78 95 19 15 13
Roseti 6035 200 180 120 0 0 0 80 50 47
Crivat 2300 6 10 17 0 0 0 24 15 17
Gradistea 4707 69 59 57 64 67 70 35 32 26
Vilcele 1860 10 9 8 6 6 6 7 8 6
Stefan cel Mare 3400 48 45 53 20 24 18 27 12 21
Alexandru Odobescu
2810 7 7 9 165 164 166 25 20 10
Dichiseni 1783 21 28 32 6 35 102 10 15 27
Borcea 8713 47 47 47 2 2 1 11 14 16
Gurbanesti 1474 5 18 20 1000 1200 1300 18
Familiile asistate social sunt în procent de 6,08%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 4,15%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,54%. In ciuda faptului
ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural
este crescut,rezultand din procentul mare al famiilor asistate social.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
44/122
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui
loc de muncă
Manastirea 560 77 345
Lupsanu 65 26 300
Roseti 2423 65 80
Crivat 1500 25 350
Gradistea 492 351 364
Vilcele 25 30 3
Stefan cel Mare 300 44 101
Alexandru Odobescu
166 9 45
Dichiseni 250 56 160
Borcea 4000 141 1000
Gurbanesti 300 15 200
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 58,89% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 0,5% sunt şomeri şi 17,22% persoane în căutarea unui loc de
muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 76.61% traiesc cu venituri mici si limitate
in timp.
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în ultimii 5 ani
Nr. pers. care s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Sold migrator mediu
Manastirea 305 195 -110
Lupsanu 200 15 -185
Roseti 0
Crivat 10 30 20
Gradistea 173 69 -104
Vilcele 20 30 10
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
45/122
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în ultimii 5 ani
Nr. pers. care s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Sold migrator mediu
Stefan cel Mare 20 25 5
Alexandru Odobescu
20 50 30
Dichiseni 140 78 -62
Borcea 486 60 -426
Gurbanesti 50 19 -31
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente ///////// 9
b) resurse umane insuficient instruite ///// 5
c)infrastructura si utilitatile insuficiente //////// 8
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna //////// 8
e) altele / 1
accesul pe piata muncii, nivel de pregatire scazut(inexistent)
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente si de infrastructura si utilitatile insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa
de implicare a autoritatilor locale in folosirea fondurilor, in special cele nerambursabile de la
UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si impozitelor locale, dar si posibilitatatile reduse
de valorificare a produselor agroalimentare si industriale realizate in comuna.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
46/122
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) institutii ale statului //// 4 Consiliul Judetean, Prefectura, Trezoreria,
Directia de Finante Publice
b) cooperatia mestesugareasca de consum
// 2
c) sistemul bancar //// 4
d) scoala //// 4
e) biserica /// 3
f) organizatii neguvernamentale /// 3
g) altele / 1 societati comerciale agricole
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa
raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor
cominitatilor locale.
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 9 7 10 9 10 10 10 5
10 9 10 9
b) productie animala 8 4 10 7 10 9 10 9 8
9 10 8.54
c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 1 10 8 7 10 10 10
10 10 9 8.63
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc.
4 2 10 5 10 8 8 8 10 7
7.2
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc)
5 3 10 6 10 8 8 8 7 7.22
f) artizanat 1 5 2 5 7 6 5 7 4.75
g) agroturism 6 1 10 7 5 6 7 9 10 7.36
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
47/122
Indicator Note obţinute Nota
medie
10 10
h) alte domenii 10 10 10 agricultura ecologica
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in productiei agricole in aceeasi
masura cu productia animala si procesarea si industrializarea produselor agricole.
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este foarte redus, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura de
subzistenta.
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole
Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp
JUDEŢUL DÂMBOVIŢA
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Dâmboviţa
Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat
stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Dâmboviţa este situat
în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi
Dâmboviţa. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi
gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de
la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%),
dealuri (41%) şi câmpii (50%).
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
48/122
Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi
353 sate.
Populaţia judeţului Dâmboviţa, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural,
respectiv 69,13%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat de schimbarea domiciliului în
mediul rural este de +1872 la nivelul anului 2008.
Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază
localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 5, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci
se poate aprecia ca şi judetul Dâmboviţa are un caracter preponderent rural.
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Dâmboviţa sunt evidentiate de faptul ca, la momentul
2008, populatia ocupata insumeaza 198,5 de mii persoane, respectiv 37,43% din totalul
populatiei, cu o scădere de 4300 persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 16
Populatia ocupata civila a judetului Dâmboviţa,
pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)
mii persoane
Judeţul Dâmboviţa 2005 2006 2007 2008
Total economie 199,1 198,5 202,8 198,5
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 76,8 72,4 70,9 69,9
Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,14
Industrie –total- 49,2 49,2 49,8 49,9
din care:
Industrie extractivă 5,1 3,7 3,8 3,5
Industrie prelucrătoare 41,3 43,2 43,5 43,9
Energie electrică şi termică, gaze si apă 2,8 2,3 2,5 2,5
Construcţii 5,3 5,8 6,4 7,8
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
49/122
Judeţul Dâmboviţa 2005 2006 2007 2008
Comerţ 24,3 25,1 27,3 24,2
Hoteluri şi restaurante 3,0 2,8 2,7 2,8
Transport, depozitare şi comunicatii 8,4 9,6 10,8 10,1
Intermedieri financiare 1,0 0,9 1,0 1,0
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 7,1 8,0 8,5 8,0
Administraţie publică şi apărare 3,8 4,2 4,9 5,1
Invăţământ 9,3 9,1 9,1 9,2
Sănătate şi asistenţă socială 7,8 8,2 8,2 8,5
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 3,0 3,1 3,1 1,9
Şi în judeţul Dâmboviţa, ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia
ocuparii fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban.
Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul
public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de
modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul
rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un
venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa
aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de
munca mai bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
3. Economia judeţului
Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad
ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în
producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%),
industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse
din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria
textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în
exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
50/122
Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi
hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).
Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu
43,0 km la 100 de km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-
se sub media naţională de 4,8 km la 100 km2.
În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate
asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu
cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).
Tabel nr. 17
Produsul intern brut in Judetul Dâmboviţa si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Dâmboviţa
2004 31439,1 4545,9
2005 36855,4 5343,1
2006 44301,4 6402,5
2007 52013,5 8257,4
La nivelul judeţului Dâmboviţa activitatea economico - socială se axează pe
următoarele domenii: industrie prelucrătoare, extractivă, comert; constructii, transporturi si
comunicatii, asa cum rezulta si din datele de mai jos.
Tabel nr. 18
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Dâmboviţa, in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 11540069
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
51/122
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Industrie extractivă 501015
Industrie prelucrătoare 4843606
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 389840
Construcţii 709643
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
3819401
Hoteluri şi restaurante 91043
Transport, depozitare şi comunicaţii 578441
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 293617
Învăţământ1)
7258
Sănătate şi asistenţă socială1)
22101
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 62282 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura
vegetală şi creşterea animalelor.
- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi
terenuri cu vegetaţie forestieră.
- Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe,
4,0% livezi şi vii.
- În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi
legumelor.
În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în
domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.
Tabel nr 19
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Dâmboviţa
mii lei preturi curente
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
52/122
Judeţul Dâmboviţa 2005 2006 2007 2008
Total 1504506 1652172 2036431 2117304
Vegetală 987017 1062106 1567764 1592499
Animală 516462 588795 466839 523370
Servicii agricole 1127 1271 1828 1435
Asa cum se vede din tabelul nr.20, aproximativ 97% din potentialul agricol al judetului
Dâmboviţa il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
Tabel nr. 20
Fondul funciar al judetului Dâmboviţa, dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Dâmboviţa 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală 405427 405427 405427 405427
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 249234 249018 249001 248588
Arabilă 174921 175055 175055 147764
Păşuni 44154 43828 43829 43729
Fâneţe 20362 20362 20362 20287
Vii1 333 327 329 329
Livezi2 9464 9446 9426 9479
1 Vii şi pepiniere viticole
2 Livezi şi pepiniere pomicole
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 17primării din totalul de 50, deci de 20,73 % dintre acestea.
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
53/122
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Produlesti 2955 216 3589
Vulcana Bai 2815 420 3026
Motaieni 11567 286 2244
Petresti 7142 901 6087
Brezoaele 3661 152 4156
Darmanesti 3400 400 5048
Butimanu 4718 1612 2485
Potlogi 5199 675 8226
Glodeni 3078 265 4450
Racari 7915.5 1099.77 7293
Buciumeni 2861 286 4652
Fieni 1831 519 7661
Uliesti 6146 526 4548
Nucet 3262 164 4317
Ocnita 4104 470 4452
Lunguletu 3307 195 5772
Moroeni 28739 482 5200
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 11 comune mici, 2 comune medii si 4 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 59,61%
reprezinta populatia comunelor mici, 15,36% populatia comunelor medii si 25,03% populatia
comunelor mari.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
54/122
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Potlogi, Fieni, Răcari, Dărmăneşti,
Petreşti, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Butianu, Moţăeni şi Vulcana Băi.
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Produlesti 24 9 15 0 0
Vulcana Bai
44 11 15 10 8
Motaieni 38.5 2.33 28 1.7 8
Petresti 47 31.2 15.8 0 0
Brezoaele 28.72 16.17 11.65 0.4 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
55/122
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Darmanesti 33 11 22 0 0
Butimanu 33 8 25 0 0
Potlogi 36.23 8 24.13 0 4.1
Glodeni 22 4.5 17.5 0 0
Racari 53.57 18.176 35.39 0 0
Buciumeni 22.5 6 12 0 4.5
Fieni 35 12 21 0 0
Uliesti 47.5 17 30.5 0 0
Nucet 23 16.5 6.5 0 0
Ocnita 65 3 15 5 42
Lunguletu 24 14 10 0 0
Moroeni 83.1 25 50 0 8.1
In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 4 au peste 32,25%
din reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 11au peste 50% drum pietruit, prin urmare
starea infrastructurii este buna.
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Produlesti 24 0 0
Vulcana Bai 32 0 23
Motaieni 9.85 0 19
Petresti 33 0 2.5
Brezoaele 0 0 0
Darmanesti 33 0 31
Butimanu 0 0 0
Potlogi 0 0 35
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
56/122
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Glodeni 22 0 0
Racari 3.8 0 53.57
Buciumeni 18.5 0 5
Fieni 22 7 22
Uliesti 0 0 0
Nucet 21.5 0 23
Ocnita 26 0 13.1
Lunguletu 24 0 16
Moroeni 30 0 20
76% din respondente au alimentare cu apa, si doar 1 are retea de canalizare şi 70% au
reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare redus.
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Produlesti 1154 114 1154 689 0 0 286 8
Vulcana Bai
1150 150 1135 736 140 0 600 2
Motaieni 838 25 838 400 700 0 267 0
Petresti 1804 117 1800 665 0 0 1200 80
Brezoaele 1472 58 1472 0 0 0 500 250
Darmanesti 1780 73 1768 1430 1214 0 737 4
Butimanu 860 105 860 0 0 0 260 31
Potlogi 3418 218 3400 0 500 0 0 104
Glodeni 1500 0 1500 800 0 0 431 7
Racari 2776 180 2760 220 190 0 582 48
Buciumeni 1435 0 1435 1425 5 0 640 14
Fieni 2050 51 2050 1800 2050 1300 1173 20
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
57/122
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Uliesti 1425 100 1425 0 0 0 150 0
Nucet 1329 100 1324 700 100 0 420 50
Ocnita 1252 70 1252 1252 350 0 704 3
Lunguletu 1522 71 1522 0 382 0 784 587
Moroeni 2270 260 2250 1570 1250 0 462 15
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 6,04% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 99,68% din gospodării
sunt alimentate, 41,69 % sunt alimetate cu apa potabilă, 4,64% sunt racordate la canalizare
şi 24,54 nu are reţea de gaze.
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Produlesti 3589 81 72 63 34 24 14
Vulcana Bai
3026 120 133 140 400 500 700 25 14 15
Motaieni 2244 200 250 306 57 57 60 14 5 13
Petresti 6087 1200 1600 1400 910 882 837 47 38 40
Brezoaele 4156 0 0 0 415 435 450 29 28 25
Darmanesti 5048 87 95 100 490 515 540 45 31 30
Butimanu 2485 81 72 64 14 23 21
Potlogi 8226 550 523 480 2220 2100 1875 145 51 47
Glodeni 4450 41 44 43 11 11 14 20 26 20
Racari 7293 130 128 140 0 450 500 79 47 28
Buciumeni 4652 212 249 301 24 31 35
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
58/122
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Fieni 7661 85 90 105 0 0 2 47 53 37
Uliesti 4548 60 63 60 680 650 719 34 16 20
Nucet 4317 254 308 407 320 325 320 34 28 22
Ocnita 4452 305 268 275 42 45 49 37 28 21
Lunguletu 5772 52 40 31 17 21 32
Moroeni 5200 365 340 290 520 520 520 75 34 26
Familiile asistate social sunt în procent de 14,85%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 23,26%, familiile nou constituite sunt în procent de 1,57%, rezultand un
procent destul de ridicat al famiilor asistate social.
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 18,27% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 3,71% sunt şomeri şi 8,91% persoane în căutarea unui loc de
muncă, dispunand de un venit redus si limitat in timp.
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Produlesti 1108 40 78
Vulcana Bai
900 60 300
Motaieni 160 105 150
Petresti 2300 103 800
Brezoaele 3000 20 60
Darmanesti 750 168 900
Butimanu 300 14 20
Potlogi 2072 1602 1831
Glodeni 0 90 150
Racari 500 52 134
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
59/122
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Buciumeni 545 112 39
Fieni 0 100 200
Uliesti 1400 40 1100
Nucet 200 59 300
Ocnita 0 181 248
Lunguletu 1320 16 148
Moroeni 650 325 957
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în
ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în
comună în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Produlesti 28
17
-11
Vulcana Bai
500 30 -470
Motaieni 12 20 8
Petresti 100 30 -70
Brezoaele 10 15 5
Darmanesti
25 15 -10
Butimanu 18 65 47
Potlogi 680 180 -500
Glodeni 7 22 15
Racari 134 0 -134
Buciumeni
49 24 -25
Fieni 0
Uliesti 3 20 17
Nucet 0
Ocnita 0
Lunguletu 8 16 8
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
60/122
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în
ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în
comună în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Moroeni 215 60 -155
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente //////////////// 16
b) resurse umane insuficient instruite //// 4
c)infrastructura si utilitatile insuficiente ////////// 10
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna /////////////// 15
e) altele / 1
Lipsa locurilor de munca
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea
fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si
impozitelor locale, dar si de posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si
industriale realizate in comuna.
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) institutii ale statului ////// 6 Consiliul Judetean, Prefectura, Ministerul
Dezvoltarii Regionale
b) cooperatia mestesugareasca de
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
61/122
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
consum
c) sistemul bancar ///// 5
d) scoala //////// 8
e) biserica ///// 5
f) organizatii neguvernamentale //////// 8
g) altele / 1 Institutii sanitare
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa raspunda
mai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor comunitatilor
locale, dar si ONG si scoala.
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 10 4 6 10 10 9 8 4 9 8 8
10 7 9 2 4 7.37
b) productie animala 10 10 8 10 8 9 8 8 8 7 7
10 6 10 3 6 8
c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 2 7 10 9 6 8 1 10 6 6 6
8 10 5 8 7
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc.
2 5 8 6 3 8 8 7 8 9 5 7 8 3 5
6.13
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc)
10 4 8 9 7 7 8 2 10 7 10 5 9 2 4
6.8
f) artizanat 2 3 2 5 4 2 2 7 5 4 1 1 1 3
g) agroturism 5 5 5 4 4 1 10 10 7 5 1 3
10 5.38
h) alte domenii 10 10 locuri de munca
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
62/122
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei animale si
procesarea si industrailizarea produselor agricole care ar determina crearea de noi locuri de
munca in mediul rural.
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu
reprezinta un procent semnificativ.
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie .
Dezvioltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp
JUDEŢUL GIURGIU
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Giurgiu
Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării,
străbătut de paralela de 43 53’ latitudine nordică şi de meridianul 25 59’ longitudine estică.
Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului posibilitatea de a
avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră. Vecinii săi sunt : judeţul Călăraşi la
est, judeţul Teleorman la vest, judeţul Ilfov şi judeţul Argeş la nord-vest şi judeţul Dîmboviţa
la nord.
Suprafaţa judeţului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.
Reşedinţa judeţului este municipiul Giurgiu , aflat la 64 km de capitala ţării pe ruta
Bucureşti-Sofia-Atena sau Bucureşti-Istambul.
Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri şi per-
soane. Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi româneşti la Dunăre.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
63/122
In nordul judeţului sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei , iar din albiile Dunării şi râurilor
ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri.
Apartinând Câmpiei Române, suprafaţa judeţului este alcătuită din păduri şi terenuri
arabile.
Judeţul Giurgiu are în componenţă un municipiu, două oraşe, 51 comune şi 167 sate.
Populaţia judeţului Giurgiu reprezinta 1,3 % din populaţia României.
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Giurgiu sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,
populatia ocupata insumeaza 88 de mii persoane, respectiv 31,14% din totalul populatiei,
cu o crestere de 4000 persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 21
Populatia ocupata civila a judetului Giurgiu
pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)
mii persoane
Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008
Total economie 88,2 86,1 87,6 88,0
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 50,7 47,5 46,5 45,4
Industrie –total- 9,6 9,5 9,2 9,1
din care:
Industrie extractivă 2,0 1,7 1,4 1,4
Industrie prelucrătoare 6,4 6,7 6,7 6,6
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1,2 1.1 1,1 1,1
Construcţii 3,8 4,2 4,9 6,6
Comerţ 6,3 6,8 7,6 7,2
Hoteluri şi restaurante 0,7 0,6 0,8 0,5
Transport, depozitare şi comunicatii 3,7 3,9 4,0 3,8
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
64/122
Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008
Intermedieri financiare 0,6 0,5 0,6 0,6
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 2,2 2,6 2,8 3,1
Administraţie publică şi apărare 2,7 2,9 3,0 3,1
Invăţământ 3,2 3,23,5 3,4 3,8
Sănătate şi asistenţă socială 3,3 3,4 3,5 3,8
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1,3 1,0 1,1 1,4
Şi în judeţul Giurgiu ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii
fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea
populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public
(educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta
in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este
pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit
modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa aleaga
calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai
bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
3. Economia judeţului
În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă, agricultu-
ra, industria şi comerţul.
În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară şi a băuturilor,
extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile.
În judeţ există 2 parcuri industriale:
- Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord - unde îşi desfăşoară activitatea 13
societăţi comerciale cu cca. 1.500 salariaţi, cu posibilităţi de extindere până la 3.500 salariaţi,
în domeniile: ţesătorie, confecţii textile, mobilă, etc.;
- Parcul Industrial Bolintin Deal – în suprafaţă de 143 ha care nu este funcţional.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
65/122
Tabel nr. 22
Produsul intern brut in Judetul Giurgiu si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Giurgiu
2004 31439,1 2382,1
2005 36855,4 2132,9
2006 44301,4 2477,6
2007 52013,5 2647,1
La nivelul judeţului Giurgiu activitatea economico - socială se axează pe următoarele
domenii: comert, constructii si industria prelucratoare.
Tabel nr. 23
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Giurgiu in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 5648
Industrie extractivă 145
Industrie prelucrătoare 754
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 54
Construcţii 1451
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
2593
Hoteluri şi restaurante 31
Transport, depozitare şi comunicaţii 432
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 127
Învăţământ1)
1
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
66/122
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Sănătate şi asistenţă socială1)
6
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 54 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente: cultura
vegetală şi creşterea animalelor, dupa cum reiese din Tabelul 24.
Tabel nr 24
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Giurgiu
mii lei preturi curente
Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008
Total 897676 868834 615451 1263699
Vegetală 491678 477940 267431 860148
Animală 402585 386777 342114 348976
Servicii agricole 3413 4117 5906 54575
Asa cum se vede din tabelul nr.25, aproximativ 93,72% din potentialul agricol al
judetului Giurgiu il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
Tabel nr. 25
Fondul funciar al judetului Giurgiu dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală 352602 352602 352602 352602
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 277965 277735 277182 276744
Arabilă 261082 260733 259595 259360
Păşuni 11776 12005 12775 12631
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
67/122
Judeţul Giurgiu 2005 2006 2007 2008
Fâneţe 82 82 82 82
Vii1 4194 4194 4152 4119
Livezi2 831 721 578 552
1 Vii şi pepiniere viticole
2 Livezi şi pepiniere pomicole
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 9primării din totalul de 51, deci de 17,6 % dintre acestea.
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Vedea 8087 132 3002
Joita 2399 2018 3675
Cosoba 1438 93 2736
Greaca 3274 545 2589
Letca Noua 7764 411 3500
Varasti 4787 235 5848
Toporu 9148 585 2307
Slobozia 5313 135 2630
Gogosari 12068,6 923,86 2004
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 4comune mici, 1 comune medii si 4 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 52,48% reprezinta
populatia comunelor mici, 9,30% populatia comunelor medii si 38,32% populatia comunelor
mari.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
68/122
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Varasti, Joita si Vedea, iar cele cu un
potenţial uman scăzut:Toporu, slobozia si Gogosari.
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Vedea 23 5 18 0 0
Joita 40 20 8 10 2
Cosoba 15,2 10 2,5 0 2,7
Greaca 32,63 3,9 4,2 24,53 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
69/122
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Letca Noua
80 20 26 4 30
Varasti 31,6 1,6 10 10 10
Toporu 66 0 42 30 18
Slobozia 13 1 1 10 1
Gogosari 45 17,5 7,5 5 15
In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 2 au peste 50% din
reteau totala de drumuri , drum asfaltat,iar 2au peste 50% drum pietruit, prin urmare starea
infrastructurii este extrem de redusa.
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Vedea 12 0 0
Joita 0 0 23
Cosoba 0 0 4,5
Greaca 0 0 0
Letca Noua 0 0 0
Varasti 12 0 0
Toporu 14 0 0
Slobozia 13 0 0
Gogosari 5 0 0
55% din respondente au alimentare cu apa, şi 22% au reţea de gaze, ceea ce
determină un grad de urbanizare extrem de redus.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
70/122
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Vedea 1164 10 1160 780 0 0 420 211
Joita 1145 400 1145 0 117 0 570 20
Cosoba 811 110 800 0 0 0 520 20
Greaca 1250 22 1250 1245 0 0 145 6
Letca Noua 1500 100 1500 0 0 0 200 15
Varasti 2230 180 2230 0 0 0 2087 30
Toporu 1650 6 1640 170 0 0 85 7
Slobozia 898 15 898 810 0 0 300 10
Gogosari 1545 10 1545 250 0 0 30 70
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 7% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 99,79% din gospodării
sunt alimentate, 26,7 % sunt alimetate cu apa potabilă, niciuna nu este racordata la
canalizare şi 0,96% au reţea de gaze.
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Vedea 3002 90 72 80 0 0 0 10 15 17
Joita 3675 20 19 22 82 84 85 23 27 21
Cosoba 2736 30 29 21 68 78 83 20 19 15
Greaca 2589 3 3 5 435 370 340 13 7 14
Letca 3500 95 95 95 3000 3000 3000 300 300 300
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
71/122
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Noua
Varasti 5848 68 68 94 475 363 339 41 33 21
Toporu 2307 98 115 125 246 196 145 15 22 18
Slobozia 2630 90 83 60 750 720 670 14 5 5
Gogosari 2004 15 17 16 300 300 300 26 10 5
Familiile asistate social sunt în procent de 1,55%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 17,54%, familiile nou constituite sunt în procent de 1,47%. In ciuda faptului
ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural
este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social.
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Vedea 400 15 320
Joita 0 29 15
Cosoba 0 29 300
Greaca 1210 93 160
Letca Noua
1500 30 300
Varasti 0 42 24
Toporu 1614 10 150
Slobozia 876 45 300
Gogosari 700 60 120
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 22,27% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 1,25% sunt şomeri şi 5,97% persoane în căutarea unui loc de
muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 30% traiesc cu venituri mici si limitate in
timp.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
72/122
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna
în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în comună
în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Vedea 65 110 45
Joita 25 30 5
Cosoba 0 35 35
Greaca 50 32 -18
Letca Noua
30 70 40
Varasti 63 57 -6
Toporu 420 20 -400
Slobozia 20 50 30
Gogosari 50 123 73
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente ///////// 9
b) resurse umane insuficient instruite // 2
c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///// 5
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna ///// 5
e) altele ///////// 9
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
73/122
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea
fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si
impozitelor locale.
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) institutii ale statului // 2 Prefectura, Consiliul Judetean, Structuri
Economice ale statului
b) cooperatia mestesugareasca de consum
c) sistemul bancar // 2
d) scoala //// 4
e) biserica /// 3
f) organizatii neguvernamentale //// 4
g) altele
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa
raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor
cominitatilor locale.
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 8 10 10 10 10 10 10 5
7 8,88
b) productie animala 9 10 5 8 10 10 4 5 7,62
c) procesarea si industrializarea produselor agricole 4 7 1 9 10 8 1 10 6,25
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 6 7 1 6 6 4 1 10 5,12
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
74/122
Indicator Note obţinute Nota
medie
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc) 4 9 8 4 6 5 1 10 5,87
f) artizanat 1 5 1 4 2 1 10 3,42
g) agroturism 1 7 1 8 10 1 1 10 4,87
h) alte domenii 8 10 10 10 10 10 10 5
7 8,88
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei agricole
dar si productia animala si procesarea si industrializarea produselor agricole.
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu
reprezinta un procent semnificativ.
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie dar si agroturismul
Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp
JUDEŢUL IALOMIŢA
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Ialomita
Judetul Ialomita se afla in partea de sud-est a tarii, in Campia Baraganului, la
interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu
Moldova si cu litoralul Marii Negre . Suprafata totala a judetului Ialomita la 31.12.2008 este
de 445.289 ha, din care: 374.178 ha (84,0%) suprafata agricola; 26.152 ha (5,9% ) suprafata
cu vegetatie forestiera; 13.113 ha (2,94% ) terenuri sub ape ; 31.846 ha terenuri cu alta
destinatie din care: drumuri si constructii (80,62%) si terenuri neproductive (19,38%).
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
75/122
Judetul Ialomita are in componenta sa 3 municipii incadrate, potrivit legii, ca localitati de
rangul II (Slobozia, Urziceni si Fetesti), 4 orase (Amara, Cazanesti, Fierbinti si Tandarei) care
au rangul III si 59 de comune, cu un total de 126 de sate (59 de sate -cele resedinta de
comuna - avand rangul IV, iar restul de sate avand rangul V
Populatia judetului Ialomita inregistrata la 1 ianuarie 2009 era de 288.472 locuitori, din
care :
- 46,0 % mediul urban
- 54,0 % mediul rural
Dintre acestia, 49,01 % sunt barbati si 50,99% femei.
Dupa nationalitate, ponderea este urmatoarea: 278.143 romani (95,34%), 12.178
populatie rroma ( 4,1%) si restul de 1.417 locuitori sunt reprezentanti ai 27 de alte
nationalitati.
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Ialomita sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,
populatia ocupata insumeaza 100,1 de mii persoane, respectiv 34,67% din totalul
populatiei, cu o scadere de 6000 persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 26
Populatia ocupata civila a judetului Ialomita
pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)
mii persoane
Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008
Total economie 96,4 97,7 100,7 100,1
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 48,6 45,9 45,1 44,4
Pescuit şi piscicultură 0,3` 0,3 0,3 -
Industrie –total- 14,4 15,5 16,03 16,0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
76/122
Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008
din care:
Industrie extractivă 0,1 0,2 0,3 0,2
Industrie prelucrătoare 13,3 14,5 15,1 14,2
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1 0,8 0,9 1,6
Construcţii 3,6 4,6 5,1 6,2
Comerţ 10,1 10,7 11,5 12,1
Hoteluri şi restaurante 8,0 0,8 1,2 1,0
Transport, depozitare şi comunicatii 3 3,9 4,1 4,3
Intermedieri financiare 0,8 0,6 0,7 0,7
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3 3,1 3,4 0,2
Administraţie publică şi apărare 2,3 2,4 2,5 3,2
Invăţământ 4,1 4,1 4,2 4,1
Sănătate şi asistenţă socială 3,7 3,6 3,7 3,7
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1,7 2,2 2,3 1,1
Şi în judeţul Ialomita ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii
fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea
populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public
(educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta
in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este
pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit
modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa aleaga
calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai
bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
3. Economia judeţului
Mediul de afaceri era reprezentat la finele anului 2008 de un numar de aproape 10.032
agenti economici inmatriculati, din care cei mai multi sunt constituiti in societati comerciale cu
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
77/122
raspundere limitata , asociatii familiale si activitati cu caracter independent . Repartitia
teritoriala a agentilor economici este : 34% in Slobozia, 13% la Fetesti, 11% la Urziceni, 5%
la tandarei si 37% in mediul rural. Dupa domeniul principal de activitate 9,3% agenti
economici desfasoara activitati in industrie, 7,5% in agricultura, 2,8% in constructii, 64,8% in
comert, 15,6% in servicii. in judet sunt inmatriculate 287 de societati comerciale cu
participare straina la capitalul social.
Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri:
- producerea ingrasamintelor chimice
- industria alimentara (a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a
conservelor de legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, paine si produse de
panificatie)
- industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii
- producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea
alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopsele, productie tipografica etc.
Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care
detine, ca urmare a aplicarii Legilor fondului funciar, peste 351.000 ha, adica 94% din
suprafata agricola a judetului.
Judetul Ialomita produce anual, in medie, peste 700.000 tone cereale, 160.000 de tone
plante oleaginoase, peste 100.000 de tone legume etc.
Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru
cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 33 mii capete bovine, 134 mii capete
porcine, 154 mii capete ovine si caprine, 15 mii capete cabaline, 2,3 milioane pasari si altele.
Tabel nr. 27
Produsul intern brut in Judetul Ialomita si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Ialomiţa
2004 31439,1 2900,3
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
78/122
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Ialomiţa
2005 36855,4 2931,9
2006 44301,4 3341,3
2007 52013,5 3345,7
La nivelul judeţului Ialomita activitatea economico - socială se axează pe următoarele
domenii: comert, constructii si industria prelucratoare.
Tabel nr. 28
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Ialomita in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 5872
Industrie extractivă 1
Industrie prelucrătoare 1831
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 85
Construcţii 441
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
2803
Hoteluri şi restaurante 153
Transport, depozitare şi comunicaţii 403
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 124
Învăţământ1)
1
Sănătate şi asistenţă socială1)
7
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 33 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
79/122
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura
vegetală şi creşterea animalelor.
- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 84,08% , iar din totalul
suprafeţei agricole 79% sunt terenuri arabile si 4,84% păşuni.
Tabel nr 29
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Ialomita
mii lei preturi curente
Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008
Total 10035893 1042704 684765 1689807
Vegetală 651968 694168 346081 1290473
Animală 345461 339176 311869 360629
Servicii agricole 6164 8749 26815 38705
Asa cum se vede din tabelul nr.30, aproximativ 79% din potentialul agricol al judetului
Ialomita il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut de păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
Tabel nr. 30
Fondul funciar al judetului Ialomita dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Ialomiţa 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaţa totală 445289 445289 445289 445289 445289
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 374401 374614 374477 347178 374356
Arabilă 351508 351669 351838 351840 351846
Păşuni 18031 18001 18135 17951 18131
Fâneţe - - - - -
Vii1 4477 4551 4185 4075 4070
Livezi2 385 393 319 312 309
1 Vii şi pepiniere viticole
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
80/122
2 Livezi şi pepiniere pomicole
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 9primării din totalul de 51, deci de 17,6 % dintre acestea.
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Albesti 5916 195 1228
Calelia 3735 148 1426
Giurgeni 12797 76 1554
Valea Ciorii 5248 2231 2090
Buesti 2586 1300
Ciulnita 6621,95 548,48 2562
Milosesti 5180 151 2825
Bucu 4301 192 2538
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 3comune mici, 4 comune medii si 1 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 35,76% reprezinta
populatia comunelor mici, 54,34% populatia comunelor medii si 10% populatia comunelor
mari.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
81/122
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Milosesti, Bucu si Valea Ciorii, iar cele cu
un potenţial uman scăzut:Albesti, Buiesti si Calelia.
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Albesti 25 2,5 19 0 3,5
Calelia 11,35 1,5 9,85 0 0
Giurgeni 11 3 7,5 0 0,5
Valea Ciorii
25,57 0,96 24,61 0 0
Buesti 14 3,6 8,4 0 2
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
82/122
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de drumuri -
km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Ciulnita 28,06 0,7 27,36 0 0
Milosesti 28 0,24 5,82 0 21,94
Bucu 20,43 3,6 16,83 0 0
In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 7 comuneau peste
50% drum pietruit, prin urmare starea infrastructurii este nesatisfacatoare.
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Albesti 25 0 0
Calelia 0 0 0
Giurgeni 11 0 0
Valea Ciorii 25,5 0 0
Buesti 12 0 0
Ciulnita 29 0 0
Milosesti 0 0 0
Bucu 16 0 0
66% din respondente au alimentare cu apa, şi nuau retea de canalizare si reţea de
gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare extrem de redus.
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Albesti 712 8 712 523 0 0 30 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
83/122
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp. alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Calelia 529 4 518 0 0 0 79 5
Giurgeni 519 15 519 519 0 0 121 24
Valea Ciorii
758 26 750 200 0 0 130 5
Buesti 497 22 494 412 0 0 31 0
Ciulnita 992 50 992 698 0 0 253 10
Milosesti 1049 23 1045 0 0 0 156 4
Bucu 1000 83 1000 497 0 0 397 8
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 3,81% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 99,57% din gospodării
sunt alimentate, 47,04 % sunt alimetate cu apa potabilă, niciuna nu este racordata la
canalizare şi gaze.
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Albesti 1228 0 75 0 0 132 114 0 17 4
Calelia 1426 21 17 19 203 190 199 6 4 3
Giurgeni 1554 0 0 0 2 2 2 13 14 9
Valea Ciorii
2090 180 160 150 0 0 0 11 8 12
Buesti 1300 35 29 36 0 0 0 4 3 9
Ciulnita 2562 46 81 54 30 30 30 17 20 9
Milosesti 2825 230 265 282 165 145 140 11 13 12
Bucu 2538 8 5 10 0 0 0 11 6 10
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
84/122
Familiile asistate social sunt în procent de 3,55%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 3,12%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,44%. In ciuda faptului
ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural
este crescut.
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Albesti 250 60 400
Calelia 65 22 30
Giurgeni 377 23 350
Valea Ciorii
1500 0 300
Buesti 220 12 54
Ciulnita 270 100 350
Milosesti 120 36 100
Bucu 205 65 90
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 19,37% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 2,5% sunt şomeri şi 10,78% persoane în căutarea unui loc de
muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 33% traiesc cu venituri mici si limitate in
timp.
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna
în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în comună
în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Albesti 3 11 8
Calelia 10 12 2
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
85/122
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna
în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în comună
în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Giurgeni 17 5 -12
Valea Ciorii
25 43 18
Buesti 26 30 4
Ciulnita 13 18 5
Milosesti 15 78 63
Bucu 22 48 26
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este pozitiv. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente /////// 7
b) resurse umane insuficient instruite // 2
c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///// 5
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna ////// 6
e) altele // 2
Locuri de munca, Lipsa de investitori
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea
fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si
impozitelor locale, dar si de posibilitatile de valorificare a produselor agroalimentare si
industriale realizate in comuna.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
86/122
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) institutii ale statului ////// 6 Ministerul Agriculturii, MAI, Institutia Prefectului, Consiliul
Judetean, OCPI, ISU, APM, DSV, DSP, APIA, ADR - Sud Muntenia, APDRP - Ministerul Culturii
b) cooperatia mestesugareasca de consum
/ 1
c) sistemul bancar // 2
d) scoala // 2
e) biserica / 1
f) organizatii neguvernamentale
//// 4
g) altele / 1
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa
raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor
cominitatilor locale.
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 10 10 10 10 10 10 10
10 10
b) productie animala 10 10 10 10 10 10 9
10 9,87
c) procesarea si industrializarea produselor agricole 10 5 9 3 6 10 9 7 7,37
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 8 1 8 1 10 10 8 9 6,87
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc) 8 5 9 5 9 7 8 8 7,37
f) artizanat 8 1 8 1 7 5 6 5,14
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
87/122
Indicator Note obţinute Nota
medie
g) agroturism 9 1 10 10 8 3 4 6,42
h) alte domenii 10 10 10 10 10 10 10
10 10
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei agricole si
animale si servicii
De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Ialomita ar
reprezenta-o mica industrie.
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este redus, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura,
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie dar si agroturismul
Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp.
JUDEŢUL PRAHOVA
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Prahova
Judeţul Prahova are o suprafaţă de 4054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat
stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Prahova este situat în
partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi
Prahova. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi
gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de
la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%),
dealuri (41%) şi câmpii (50%).
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
88/122
Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi
353 sate.
Populaţia judeţului Prahova în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural,
respectiv 69,13%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat de schimbarea domiciliului în
mediul rural este de +1872 la nivelul anului 2008.
Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază
localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 5, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci
se poate aprecia ca şi judetul Prahova are un caracter preponderent rural.
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Prahova sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008,
populatia ocupata insumeaza 302,3 de mii persoane, respectiv 37,06% din totalul
populatiei, cu o scadere de 1,3 mii persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 31
Populatia ocupata civila a judetului Prahova
pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)
mii persoane
Judeţul Prahova 2005 2006 2007 2008
Total economie 291,5 294,1 303,6 302,3
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 71,5 67,1 65,5 64,3
Pescuit şi piscicultură - -- -- -
Industrie –total- 89,9 89,6 90,3 89,4
din care:
Industrie extractivă 6,7 6,2 5,8 6,6
Industrie prelucrătoare 78,2 79,2 80,0 78,5
Energie electrică şi termică, gaze si apă 5,0 4,2 4,5 4,3
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
89/122
Judeţul Prahova 2005 2006 2007 2008
Construcţii 19,2 22,0 23,5 27,9
Comerţ 34,7 37,6 39,9 38,3
Hoteluri şi restaurante 6,3 6,2 7,2 7,4
Transport, depozitare şi comunicatii 16,7 17,8 19,6 17,9
Intermedieri financiare 2,3 2,0 2,4 2,6
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 15,7 16,0 17,2 17,3
Administraţie publică şi apărare 4,8 4,6 6,4 6,.5
Invăţământ 12,3 12,0 11,8 12,1
Sănătate şi asistenţă socială 12,7 13,4 13,4 13,6
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 5,4 5,8 6,4 5,0
Şi în judeţul Prahova ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia ocuparii
fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban. Majoritatea
populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public
(educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta
in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este
pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit
modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa aleaga
calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai
bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
3. Economia judeţului
Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad
ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în
producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%),
industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse
din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
90/122
textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în
exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.
Judeţul Prahova produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro
(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).
Judeţul Prahova are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43,0
km la 100 de km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-se sub
media naţională de 4,8 km la 100 km2.
În judeţul Prahova învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate
asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu
cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).
Tabel nr. 32
Produsul intern brut in Judetul Prahova si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Prahova
2004 31439,1 8028,5
2005 36855,4 11167,6
2006 44301,4 13775,3
2007 52013,5 16255,8
La nivelul judeţului Prahova activitatea economico - socială se axează pe
următoarele domenii: industria prelucratoare si comertul.
Tabel nr. 33
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Prahova in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
91/122
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 41466
Industrie extractivă 1058
Industrie prelucrătoare 19123
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 892
Construcţii 3325
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
11419
Hoteluri şi restaurante 400
Transport, depozitare şi comunicaţii 1599
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 1848
Învăţământ1)
25
Sănătate şi asistenţă socială1)
77
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 207 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura
vegetală şi creşterea animalelor.
- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 58,24,% , iar din totalul
suprafeţei agricole 52,77% sunt terenuri arabile si 25,22% păşuni.
Tabel nr 34
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Prahova
mii lei preturi curente
Judeţul Prahova 2005 2006 2007 2008
Total 1010938 1062600 1032022 1613979
Vegetală 492491 559712 582717 1022187
Animală 507009 491411 433940 573593
Servicii agricole 11508 11477 15365 18199
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
92/122
Asa cum se vede din tabelul nr.35, aproximativ 52,77% din potentialul agricol al
judetului Prahova il detine suprafata arabila, restul de 25,22 fiind deţinut păşuni, 14,60
fâneţe,restul vii şi livezi.
Tabel nr. 35
Fondul funciar al judetului Prahova dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Prahova 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală 471587 471587 471587 471587
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 275481 275244 275020 274687
Arabilă 145338 145088 145652 144964
Păşuni 71777 71842 70084 69279
Fâneţe 36780 36877 38921 40127
Vii1 8830 8829 8559 8572
Livezi2 12756 12608 11804 11736
1 Vii şi pepiniere viticole
2 Livezi şi pepiniere pomicole
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 18primării din totalul de 90, deci de 20 % dintre acestea.
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Carbunesti 2050 520 1847
Magureni 4801 468 6644
Secaria 4627 622 1324
Blejoi 2024 800 8343
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
93/122
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Aricestii Rahtivani 8152 1245 8341
Valea Calugareasca 5863 1214 10500
Telega 4019 1102 5904
Salciile 3980 176 1976
Fantanele 1813 261 2251
Sotrile 2941 909,35 3429
Vadu Sapat 1951 204 1845
Teisani 2928 650 3697
Gura Vitioarei 3306 582,1 6147
Albesti-Paleologu 5000 215 5901
Filipestii de Padure 4864 658,5 10323
Fulga 7237 360 3687
Gherghita 3470 320 1905
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 13comune mici, 2 comune medii si 2 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 66,18%
reprezinta populatia comunelor mici, 19,51% populatia comunelor medii si 14,31% populatia
comunelor mari.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
94/122
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Valea Calugareasca, Filipestii de padure,
Blejoi si Arcestii Rahtivari, iar cele cu un potenţial uman scăzut:Gherghita, Secaria si
Carbunesti.
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de
drumuri - km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Carbunesti 16 7 9 0 0
Magureni 65 30 7 0 28
Secaria 120 2 14 5 99
Blejoi 60 30 3,8 0 26,2
Aricestii Rahtivani 57,2 4,8 9,2 0 0
Valea Calugareasca
35,64 12,4 8,11 1,1 14
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
95/122
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de
drumuri - km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Telega 115 20,3 37 0 57,7
Salciile 18 16 2 0 0
Fantanele 30 6 18 12 6
Sotrile 52,5 4,8 30 0 17,7
Vadu Sapat 15 5 8 0 2
Teisani 51,8 22,1 26,7 0 3
Gura Vitioarei 35,645 18 15,645 21 0
Albesti-Paleologu 68 41 18 6 3
Filipestii de Padure
45 41,5 2 0 1,5
Fulga 24 20 4 0 0
Gherghita 25,5 25,5 0 0 0
In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 7 comuneau peste
50% drum pietruit, prin urmare starea infrastructurii este buna.
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Carbunesti 0 0 0
Magureni 20 0 31
Secaria 22,3 0 0
Blejoi 30 1,47 28
Aricestii Rahtivani 39,1 0 51,055
Valea Calugareasca 35 11 12
Telega 54 0 6
Salciile 13 0 0
Fantanele 7,644 3,5 0
Sotrile 0 0 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
96/122
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Vadu Sapat 12 0 0
Teisani 25 0 0
Gura Vitioarei 20,93 0 27
Albesti-Paleologu 8,25 0,8 0
Filipestii de Padure 39,5 8 38,2
Fulga 24 0 0
Gherghita 0 0 0
82,35% din respondente au alimentare cu apa, şi 29,41 au retea de canalizare si 41,17
reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare crescut.
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp.
alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Carbunesti 788 15 780 0 0 0 229 10
Magureni 2160 2291 2250 1381 973 0 1060 11
Secaria 527 15 527 520 0 0 107 80
Blejoi 3548 273 3535 3520 3418 0 1850 28
Aricestii Rahtivani
2726 0 2581 1837 1802 0 1462 14
Valea Calugareasca
3490 200 3490 1960 750 720 2500 30
Telega 2276 62 2276 1992 251 0 1649 0
Salciile 974 15 973 510 0 0 246 8
Fantanele 880 34 880 183 0 20 360 18
Sotrile 1326 20 1326 0 0 0 570 0
Vadu Sapat 882 27 880 710 0 0 354 27
Teisani 1800 100 1800 1720 0 0 605 8
Gura Vitioarei 2108 100 2100 1500 1000 0 763 3
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
97/122
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp.
alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Balta Doamnei 1160 72 1156 0 0 0 0 12
Albesti-Paleologu
2848 96 2784 1600 0 18 733 74
Filipestii de Padure
3853 52 3820 2700 2500 400 1324 7
Fulga 1475 21 1475 930 0 0 422 10
Gherghita 759 35 759 0 0 0 245 3
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 10,21% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 99,44% din gospodării
sunt alimentate, 62,72 % sunt alimetate cu apa potabilă, 31,85 racordate la reteaua de gaze
si 3,45 la canalizare.
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Carbunesti 1847 48 30 42 5 12 8 0 0 0
Magureni 6644 80 80 80 30 100 150 0 0 0
Secaria 1324 41 29 35 365 356 336 20 12 15
Blejoi 8343 33 19 20 48 35 27
Aricestii Rahtivani
8341 25 35 43 1151 927 893 7 1 9
Valea Calugareasca
10500 38 36 32 423 340 276 52 50 48
Telega 5904 0 0 0 71 110 115 53 52 27
Salciile 1976 20 12 8 2 2 2 93 64 71
Fantanele 2251 60 42 30 421 421 421 23 33 30
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
98/122
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Sotrile 3429 115 120 125 0 0 0 11 7 4
Vadu Sapat 1845 40 39 37 68 87 74 10 16 11
Teisani 3697 50 42 40 190 196 194 79 23 18
Gura Vitioarei 6147 200 170 100 0 0 0 8 8 10
Balta Doamnei
5901 4 5 6 300 500 400 20 18 25
Albesti-Paleologu
10323 315 320 328 2700 2600 2500 48 45 55
Filipestii de Padure
3687 184 187 230 12 15 18
Fulga 1905 18 27 40 0 0 0 30 30 20
Gherghita 154 91 75 0 0 0 111 85 67
Familiile asistate social sunt în procent de 3,78%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 15,99%, familiile nou constituite sunt în procent de 1,42%. In ciuda faptului
ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural
este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social.
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Carbunesti 30 25 100
Magureni 25 500 1300
Secaria 250 34 50
Blejoi 950 199 8
Aricestii Rahtivani 67 181 181
Valea Calugareasca 2100 310 835
Telega 0 197 382
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
99/122
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Salciile 1185 26 46
Fantanele 740 40 480
Sotrile 0 172 0
Vadu Sapat 139 105 55
Teisani 30 160 100
Gura Vitioarei 200 352 420
Balta Doamnei 650 18 45
Albesti-Paleologu 2898 899 616
Filipestii de Padure 120 500 700
Fulga 1800 130 85
Gherghita 875 40 54
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 14,55% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 4.63% sunt şomeri şi 6,49% persoane în căutarea unui loc de
muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 26% traiesc cu venituri mici si limitate in
timp.
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în ultimii 5 ani
Nr. pers. care s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Sold migrator mediu
Carbunesti 0
Magureni 200 70 -130
Secaria 8 20 12
Blejoi 50 400 350
Aricestii Rahtivani
89 102 13
Valea 25 70 45
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
100/122
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna în ultimii 5 ani
Nr. pers. care s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Sold migrator mediu
Calugareasca
Telega 101 52 -49
Salciile 17 68 51
Fantanele 40 25 -15
Sotrile 0
Vadu Sapat 0 12 12
Teisani 100 50 -50
Gura Vitioarei 63 42 -21
Balta Doamnei 30 25 -5
Albesti-Paleologu 96 125 29
Filipestii de Padure
53 27 -26
Fulga 17 25 8
Gherghita 19 31 12
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente /////////////// 15
b) resurse umane insuficient instruite ////// 6
c)infrastructura si utilitatile insuficiente ///////// 8
Lipsa gazelor, canalizarii si a drumurilor asfaltate
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna ////////// 10
e) altele
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
101/122
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea
fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si
impozitelor locale, dar si posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si
industriale realizate in mediul rural, dar si lipsa infrastructurii.
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri Total Altele
a) institutii ale statului /////////// 11 Consiliul Judetean, Prefectura
b) cooperatia mestesugareasca de consum // 2
c) sistemul bancar /// 3
d) scoala // 2
e) biserica / 1
f) organizatii neguvernamentale /// 3
g) altele
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa
raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor
cominitatilor locale.
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 10 581049859861010553910 7.44
b) productie animala 878106761081075105569710 6.89
c) procesarea si industrializarea produselor agricole 9101099109836691010 8.42
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc. 7101048581010829983 7.40
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si 537781785688744 5.87
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
102/122
Indicator Note obţinute Nota
medie
bunuri, transport, etc)
f) artizanat 489551233102 4.72
g) agroturism 10101063101094331010 7.54
h) alte domenii 9 9 turism
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea agroturismului, in
aceeasi masura cu productia agricola, animala si procesarea si industrializarea produselor
agricole.
De asemenea o posibilitate de dezvoltare in mediul rural din judetul Prahova ar
reprezenta-o mica industrie.
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu
reprezinta un procent semnificativ.
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv mica industrie dar si agroturismul
Dezvioltarea infrastructurii si a retelelro de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp
JUDEŢUL TELEORMAN
1. Caracteristici geografice şi demografice ale judeţului Teleorman
Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman
este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele
Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care
constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetu-
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
103/122
lui este de 5872 Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocu-
pand locul 19 la nivel de tara.
Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o
subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine indi-
vidualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea
depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca
Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite
de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu
Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii
Vanatori si a lacului Suhaia.
Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de
localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate.
2. Forţa de muncă
Resursele umane din judetul Teleorman sunt evidentiate de faptul ca, la momentul
2008, populatia ocupata insumeaza 154,8 de mii persoane, respectiv 37,99% din totalul
populatiei, cu o scadere de 4,1 mii persoane faţă de anul 2007.
Tabel nr. 36
Populatia ocupata civila a judetului Teleorman
pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)
mii persoane
Judeţul Teleorman 2005 2006 2007 2008
Total economie 159,4 157,7 158,9 154,8
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 94,7 88,7 87,2 85,3
Pescuit şi piscicultură -- - - -
Industrie –total- 24,4 24,6 24,4 22,8
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
104/122
Judeţul Teleorman 2005 2006 2007 2008
din care:
Industrie extractivă 4,1 3,5 2,9 2,8
Industrie prelucrătoare 18,6 19,2 20,2 18,7
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1,7 1,9 1,5 1,3
Construcţii 2,1 3,4 3,6 4,0
Comerţ 12,4 13,4 14,1 13,3
Hoteluri şi restaurante 0,6 0,7 1,0 0,7
Transport, depozitare şi comunicatii 4,0 4,5 5,0 4,5
Intermedieri financiare 0,7 0,7 0,8 0,7
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3,9 4,5 4,7 4,1
Administraţie publică şi apărare 3,5 3,6 4,1 4,8
Invăţământ 5,4 5,4 5,4 5,6
Sănătate şi asistenţă socială 5,2 5,6 5,7 5,7
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2,5 2,6 2,9 3,3
Şi în judeţul Teleorman ca şi în celellate judeţe ale Regiunii Sud Muntenia situatia
ocuparii fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat în mediul urban.
Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul
public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de
modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul
rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un
venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaţa in saracie, ori sa
aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de
munca mai bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreţinerea individuala si a familiilor.
3. Economia judeţului
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
105/122
Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de masini si
prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila, alimentara, morarit si
panificatie.
Ca principale tendinte inregistrate in procesul de relansare al economiei judetului putem
spune ca productia industriala in expresie valorica inregistreaza un trend ascendent ajun-
gand in anul 2001 la 843 miliarde lei.
Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi combinate, bere,
biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice, etc.
Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8 %),
industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila (3.1%),
energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte ramuri (23.6%).
S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea cauciucului si
a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie, celuloza, hartie si
carton.
Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele, Electrotel SA
Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC Spicul SA Rosiorii de
Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA, SC Zimtub SA Zimnicea si
Lorentz Turnu Magurele.
Tabel nr. 37
Produsul intern brut in Judetul Teleorman si Regiunea Sud Muntenia
milioane de lei preţuri curente
Anul Regiunea Sud-Muntenia Judeţul Teleorman
2004 31439,1 3212,1
2005 36855,4 3402,1
2006 44301,4 3847,0
2007 52013,5 4796,4
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
106/122
La nivelul judeţului Teleorman activitatea economico - socială se axează pe
următoarele domenii: industria prelucratoare si comertul.
Tabel nr. 38
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie,
constructii,comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale
in judetul Teleorman in anul 2008
milioane lei (RON) preţuri curente
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri
Total 5234
Industrie extractivă 461
Industrie prelucrătoare 1275
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 130
Construcţii 410
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
2412
Hoteluri şi restaurante 55
Transport, depozitare şi comunicaţii 285
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 122
Învăţământ1)
2
Sănătate şi asistenţă socială1)
20
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 62 1)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate
ca societăţi comerciale
Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura
vegetală şi creşterea animalelor.
- Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 86,21,% , iar din totalul
suprafeţei agricole 91,14% sunt terenuri arabile iar restul pasuni, fanete, vii si livezi.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
107/122
Tabel nr 39
Productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului Teleorman
mii lei preturi curente
Judeţul Teleorman 2005 2006 2007 2008
Total 1191834 1298258 921339 1728981
Vegetală 717421 827193 448324 1186774
Animală 469907 463402 461169 532469
Servicii agricole 4506 7663 11846 9738
Asa cum se vede din tabelul nr.40, aproximativ 91,14% din potentialul agricol al
judetului Teleorman il detine suprafata arabila, restul fiind deţinut păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
Tabel nr. 40
Fondul funciar al judetului Teleorman dupa modul de folosinta,
la 31 decembrie
hectare
Judeţul Teleorman 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală 578987 578987 578987 578987
Suprafaţa agricola din care: pe categorii de folosinţă 498644 499184 499184 499175
Arabilă 454387 453799 454879 454980
Păşuni 35142 35196 35476 35773
Fâneţe 761 737 1142 845
Vii1 9018 8907 7537 7427
Livezi2 536 545 150 150
Chestionarul privind situaţia ocupării forţei de muncă şi perspetivele asupra
dezvoltării antreprenoriatului în mediul rural din regiunea Sud Muntenia a fost
completat de 19primării din totalul de 92 deci de 20,65 % dintre acestea.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
108/122
A. Informaţii generale privind comunele respondente:
Comuna Suprafaţa totală - ha Suprafaţa intravilan - ha Populaţia - persoane
Scurtu Mare 6014 350 1850
Olteni 3845 363 3647
Orbeasca 10548 693 8100
Nanov 6582 308,3 3456
Vedea 5440 276,6 3291
Gratia 3813 334 2863
Cervenia 5954 236 3150
Suhaia 7485 159,13 2976
Dobrotesti 10643 437 5375
Poroschia 4588 373,85 4958
Dracea 3961 310 1848
Smardioasa 3471 234 2749
Tiganesti 5582 250 5274
Saelele 3268,43 183,35 2992
Marzanesti 8500 400 4200
Storobaneasa 9281 358 3423
Crangeni 6950 252 3617
Crangu 1604
Calinesti 7146,67 351,81 4051
Având în vedere gruparea comunelor în mari (peste 7000 ha suprafată totală), medii (
între 5000-7000 ha suprafaţa totală) şi mici (până la 5000 ha suprafaţa totală), au răspuns
chestionarului 7comune mici, 6 comune medii si 6 comune mari.
Din punct de vedere al populatiei, conform graficului, dintre respondenti, 52,74%
reprezinta populatia comunelor mici, 26,16% populatia comunelor medii si 21,10% populatia
comunelor mari.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
109/122
Comunele cu cel mai mare poteţial uman sunt:Orbeasca, Poroschia si Tiganesti, iar
cele cu un potenţial uman scăzut: Crangu, Saelele si Scurtu Mare.
B1A. Reţeaua comunală stradală de drumuri
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de
drumuri - km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Scurtu mare 86 11 15 50 10
Olteni 32,4 1,5 1,5 11 18,4
Orbeasca 45 10 35 0
Nanov 32 0 0 0 32
Vedea 14,24 0 0 0 14,24
Gratia 24 6 18 0
Cervenia 20 0 0 0 20
Suhaia 30 3,5 26,5 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
110/122
Reţeaua comunală stradală
Comuna Reţeaua totală de
drumuri - km Asfaltat -
km Pietruit -
km Stabilizat -
km De pământ -
km
Dobrotesti 121 16,3 57 12 35,7
Poroschia 20 3 0 0 17
Dracea 45,2 0 38 0 7,2
Smardioasa 14 4 8 0 2
Tiganesti 49 5 15 0 29
Saelele 43,33 5 38,33 0
Marzanesti 40 0 0 0 40
Storobaneasa 27,38 6 12 0 9,38
Crangeni 42 14 2 0 26
Crangu 10 0 4,5 0 5,5
Calinesti 39,44 1,93 0,6 0 36,91
In ceea ce priveste infrastructura, din primariile respondente doar 6 comune au peste
50% drum pietruit, prin urmare infrastructura este redusa.
B1B. Alimentare cu apa, canalizare şi gaze:
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Scurtu mare 0 0 0
Olteni 0 0 0
Orbeasca 0 0 0
Nanov 0 0 0
Vedea 7,5 0 0
Gratia 13,8 5 0
Cervenia 0 0 0
Suhaia 35,5 0 0
Dobrotesti 35,9 0 0
Poroschia 24 8 0
Dracea 4,2 0 0
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
111/122
Comuna Apă – km reţea Canalizare – km reţea Gaze – km reţea
Smardioasa 0 0 0
Tiganesti 27 0 0
Saelele 19 0 0
Marzanesti 30 0 0
Storobaneasa 0 0 0
Crangeni 0 0 0
Crangu 10,5 0 0
Calinesti 0 0 0
52,63% din respondente au alimentare cu apa, şi niciuna nu are retea de canalizare si
reţea de gaze, ceea ce determină un grad de urbanizare esteredus.
B2. Principalele elemente privind condiţiile de viaţă din comună:
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp.
alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Scurtu mare 1100 10 1080 0 0 0 150 103
Olteni 1282 7 1234 0 0 0 275 52
Orbeasca 3149 41 3130 0 0 0 380 25
Nanov 1385 120 1385 0 0 0 489 32
Vedea 1131 14 1120 330 0 0 300 15
Gratia 1150 46 1150 664 0 38 160 80
Cervenia 1374 57 1374 0 0 0 407 165
Suhaia 1035 0 1035 1035 0 0 347 50
Dobrotesti 2020 115 2020 1150 0 0 647 85
Poroschia 1470 80 1430 600 0 0 720 18
Dracea 745 44 0 70 0 0 110 31
Smardioasa 997 10 980 0 0 0 150 40
Tiganesti 1615 90 1600 300 0 0 918 4
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
112/122
Comuna Nr.
total gosp.
Nr. loc. noi
(ultimii 5 ani)
Nr. loc. alim. cu
en. electr.
Nr. gosp.
alim. cu apă pot.
Nr. loc. alim. cu
gaze
Nr. loc. racordate la
canal.
Nr. autoturism.
Nr. ut.
agri.
Saelele 980 0 980 250 0 0 367 0
Marzanesti 2000 100 2000 600 0 0 500 210
Storobaneasa 1386 13 1379 0 0 0 347 2
Crangeni 1668 9 1660 0 0 0 80 101
Crangu 650 6 625 394 0 0 119 1
Calinesti 1735 15 1735 0 0 0 120 50
În ceea ce priveşte construirea de noi locuinţe media este de 2,.89% locuinţe noi, prin
urmare, tendinţele de dezvoltare ale localităţilor rurale este redus.
Dacă în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică peste 96,45% din gospodării
sunt alimentate, 20,07 %.
B3. Populaţia
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Comuna 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Scurtu mare 1850 135 111 132 4 4 4 10 10 2
Olteni 3647 204 320 317 464 432 304 47 19 12
Orbeasca 8100 300 350 370 2300 2350 2500 100 60 80
Nanov 3456 65 74 82 89 89 75 0 0 0
Vedea 3291 670 792 1391 900 780 800 24 15 14
Gratia 2863 49 43 45 800 812 789 24 11 10
Cervenia 3150 0 0 0 300 300 300 32 13 7
Suhaia 2976 19 30 49 500 400 300 11 2 8
Dobrotesti 5375 90 82 64 515 477 436 34 23 27
Poroschia 4958 58 56 62 200 205 200 38 25 28
Dracea 1848 27 28 30 2 3 2 6 3 4
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
113/122
Total
populaţie Nr. familii asistate
social Nr. subvenţii acordate în
agricultură Familii nou constituite
Smardioasa 2749 70 80 90 30 20 20 85 24 9
Tiganesti 5274 120 120 120 540 470 400 42 32 28
Saelele 2992 15 11 11 268 223 193 24 9 7
Marzanesti 4200 120 100 100 1500 31 17 16
Storobaneasa 3423 102 110 117 0 0 0 49 12 22
Crangeni 3617 9 12 15 280 280 220 25 10 9
Crangu 1604 59 50 61 1 0 0 13 6 2
Calinesti 4051 46 46 87 0 0 0 25 16 8
Familiile asistate social sunt în procent de 4,53%, subvenţiile acordate în agricultură
sunt în procent de 9,42%, familiile nou constituite sunt în procent de 0,45%. In ciuda faptului
ca nr. familiilor nou constituite nu este crescut, gradul de saracie al populatiei din mediul rural
este redus,rezultand din procentul mic al famiilor asistate social.
B4. Numărul de persoane după următoarele criterii:
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Scurtu mare 589 21 106
Olteni 78 75 222
Orbeasca 650 136 1100
Nanov 367 77 93
Vedea 850 130 300
Gratia 1080 152 260
Cervenia 8 52 173
Suhaia 300 48 50
Dobrotesti 350 68 552
Poroschia 300 300 700
Dracea 720 7 211
Smardioasa 300 50 220
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
114/122
Comuna Nr. persoane ocupate în agricultura de
subzistenţă Nr.
şomeri Nr. persoane în cautarea unui loc
de muncă
Tiganesti 2010 271 93
Saelele 44 860 550
Marzanesti 1000 58 200
Storobaneasa 700 36 70
Crangeni 2210 15 124
Crangu 0 5 53
Calinesti 1500 47 203
Din totalul populaţiei aferente primăriilor respondente, 18,81% sunt ocupate în
agricultura de subzistenţă, 3,48% sunt şomeri şi 7,61% persoane în căutarea unui loc de
muncă. Aceste categorii de persoane in procent de 30% traiesc cu venituri mici si limitate in
timp.
B5. Persoane care au părăsit/s-au stabilit în comună în ultimii 5 ani
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna
în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în
comună în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Scurtu mare 206 10 -196
Olteni 66 52 -14
Orbeasca 400 1000 600
Nanov 246 80 -166
Vedea 50 150 100
Gratia 62 15 -47
Cervenia 27 110 83
Suhaia 50 32 -18
Dobrotesti 85 190 105
Poroschia 600 110 -490
Dracea 397 11 -386
Smardioasa 20 5 -15
Tiganesti 900 500 -400
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
115/122
Comuna Nr. pers. care au părăsit comuna
în ultimii 5 ani Nr. pers. care s-au stabilit în
comună în ultimii 5 ani Sold migrator
mediu
Saelele 0 0 0
Marzanesti 200 100 -100
Storobaneasa 120 22 -98
Crangeni 30 15 -15
Crangu 0 0 0
Calinesti 50 25 -25
Soldul migrator, per ansamblul respondenţilor este negativ. Aceasta arata ca judetul nu
ofera multe posibilitati de castiguri in mediul rural, determinat fiind fie de migrarea catre
mediul urban, industrializat fie de alternativa unui loc de munca mai bine platit in strainatate.
B6. Principalele probleme care afectează dezvoltarea comunei:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) resurse financiare insuficiente /////////////////// 19
b) resurse umane insuficient instruite ///// 5
c)infrastructura si utilitatile insuficiente ////////////////// 18
d) posibilitati reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industrial realizate in comuna /////////// 11
e) altele /////////////////// 19
Locuri de munca, Lipsa de investitori
Principalele obstacole care afecteaza dezvoltarea comunitatii sunt legate de resursele
financiare insuficiente, ceea ce denota ori o lipsa de implicare a autoritatilor locale in folosirea
fondurilor, in special cele nerambursabile de la UE, fie gradul redus de colectare al taxelor si
impozitelor locale, dar si de lipsa infrastructurii si a utilitatilor, lipsa investitorilor, a locurilor de
munca si posibilitatile reduse de valorificare a produselor agroalimentare si industriale
realizate in comuna.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
116/122
B7. Instituţiile/structurile cu care apreciaţi necesară o mai bună colaborare:
Indicator Frecvenţă răspunsuri
Total Altele
a) institutii ale statului ////////// 10
Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Finantelor, Autoritatile de Management din ministere
responsabile cu Fondurile Structurale, Consiliul Judetean, Prefectura, D.G.F.P., Camera de Comert, Agentia de Mediu,
Directia Agricola, AJOFM, OCPI, ITM
b) cooperatia mestesugareasca de consum
/ 1
c) sistemul bancar /////////// 11
d) scoala ////////// 10
e) biserica //////// 8
f) organizatii neguvernamentale
//////// 8
g) altele
Se contureaza concluzia ca autoritatile deconcentrate ale statului ar trebui sa
raspundamai prompt si sa se implice efectiv in identificare a si rezolvarea problemelor
cominitatilor locale, dar si sistemul bancar prin acordarea de credite in vederea accesarii
fondurilor europene. De asemenea, la nivelul mediului rural din judetul Teleorman se
asteapta ca ONG sa se implice in solutionarea problemelor.
B8. Domeniile în care apreciaţi că există cele mai mari nevoi ale populaţiei
Indicator Note obţinute Nota
medie
a) productie agricola vegetala 10 8 10 5 9 9 10 9 10 8 9 10 10
10 2 9 6 9 8,5
b) productie animala 10 8 9 5 9 8 9 10 10 8 9 10 8 9 2 8
5 9 8,11
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
117/122
Indicator Note obţinute Nota
medie
c) procesarea si industrializarea produselor agricole
10 5 8 3 10 6 10 9 10 2 8 10 8 1 1
8 6,81
d) mica industrie - lemn, metal, materiale de constructii, etc.
8 7 8 8 9 8 8 1 8 2 8 5 7 1 5 1 8 6
e) servicii diverse(intretinere si reparatii in constructii si bunuri, transport, etc)
9 7 3 8 8 8 10 5 8 5 7 6 1 1 6,14
f) artizanat 3 2 6 6 1 10 1 5
1 5 1 1 5 3,61
g) agroturism 4 2 6 6 1 10 1 7
1 4 1 1 5 3,77
h) alte domenii
1 10 1 4
Crearea infrastructurii si oportunitati - mana de munca disponibila si apropierea fata de
municipiul resedinta de judet; Agricultura si cresterea animalelor
Din analiza rezultatelor reiese ca prioritatea consta in dezvoltarea productiei vegetale si
animale, dar si in servicii. O oportunitate de dezvoltare a afacerilor in mediul rural o
reprezinta si investitiile in crearea infrastructurii.
Din analiza indicatorilor folositi in studiu se pot trage urmatoarele concluzii:
Esantionul reprezentativ al populatie arata ca nivelul de trai in functie de venituri si
ocupatii este bun, veniturile obtinandu-se in mediul rural din agricultura, populatia asistata nu
reprezinta un procent semnificativ.
Resursa naturala este semnificativa, astfel incat la nivel local se pot dezvolta nu
numai activitati agricole si ci cele non agricole, respectiv investitiile in infrastructura.
Dezvoltarea infrastructurii si a retelelor de utilitati ar putea constitui o sursa de
locuri de munca si de venituri stabile si pe o perioada mai lunga de timp.
CONCLUZII
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
118/122
Mediul rural al regiunii era alcătuit din punct de vedere administrativ din 509
comune care au în componenţa lor 2.018 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activităţilor
economice, al structurii ocupaţionale şi al resurselor disponibile, mediul rural prin potenţialul
de dezvoltare de care dispune joacă un rol deosebit în viaţa economică şi socială a regiunii.
Resursă potenţială deosebit de importantă pentru dezvoltarea comunităţilor rurale,
populaţia din mediul rural al regiunii era în 2004 în număr de 1.957.136 persoane, ceea ce
reprezenta 58,56% din totalul populaţiei acesteia.
Populaţia rurală a regiunii caracterizată de o scădere continuă se înscrie în
tendinţa existentă la nivel naţional, numărul locuitorilor din mediul rural fiind în anul 2004 cu
7% mai mic decât în 1992
Ponderea populaţiei rurale în total populaţie regiune a avut aceiaşi tendinţă,
aceasta scăzând de la 59% în 1992 la 58,56% în 2004.
Factorul cel mai important care a determinat reducerea populaţiei rurale a fost
migraţia, fenomen demografic, social şi economic complex cu implicaţii majore în evoluţia
numărului persoanelor domiciliate în mediul rural şi în structura demografică a acestuia.
Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populaţiei
rurale şi a dimensiunii comunităţilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural
negativ .
Scăderea populaţiei mediului rural a fost totodată însoţită de îmbătrânirea acesteia
determinată de o serie de factori demografici şi socio-economici.
Forţa de muncă din mediul rural poartă amprenta specificului economiei rurale
dominată de sectorul primar, aceasta constituind una din resursele cheie ale dezvoltării
rurale.
Populaţia din mediul rural este ocupată preponderent în agricultură, cu statut de
lucrător familial şi dispune de un nivel de educaţie mai redus comparativ cu mediul urban.
În mediul rural, rata de ocupare este mai ridicată decât în mediul urban, iar nivelul
şomajului mai redus.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
119/122
Efectul pozitiv furnizat de rata ridicată de ocupare şi de niveul redus al ratei
şomajului nu poate compensa alţi factori specifici ocupării, cu influenţă negativă asupra
nivelului de trai, precum ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură, sezonalitatea
acestei activităţi etc.
Rata ridicată de ocupare întâlnită în prezent în mediul rural este determinată de
nivelul scăzut al înzestrării tehnologice din agricultură, ceea ce determină populaţia rurală să
desfăşoare activităţi cu productivitate redusă, generatoare de venituri mici.
Pe grupe de vârstă, rata de ocupare este mult mai ridicată în mediul rural pentru
categoriile de tineri (15-24 ani) şi vârstnici (peste 50 ani).
În mediul rural, proporţia tinerilor ocupaţi (15-24 ani) era în anul 2004 de 35,5%,
faţă de numai 19,9% în cel urban, aspectele comparative între mediul rural şi cel urban cu
privire la structura populaţiei, după participarea la activitatea economică,
În mediul rural, agricultura domină ca activitate principală, ponderea deţinută de
aceasta la nivelul regiunii fiind de 39,4% din totalul populaţiei ocupate în anul 2004.
O altă caracteristică a forţei de muncă din mediul rural o constituie nivelul redus de
pregătire a acesteia, cu influenţe majore asupra productivităţii şi a nivelului de trai.
Un ultim aspect legat de forţa de muncă din mediul rural, rezultat în urma analizei
distribuţiei pe grupe de vârstă îl constituie tendinţa de îmbătrânire a acesteia.
În general mediul rural se confruntă cu lipsa unei reţele de drumuri satisfăcătoare,
care ar putea asigura populaţiei servicii utile pentru un mediu de viaţă modern.
Reţeaua drumurilor publice judeţene şi comunale au o lungime de 9.246 km
reprezentând 77,1% din totalul reţelei publice de drumuri.
Drumurile judeţene şi comunale modernizate au o pondere de 7,79% (872 km), iar
cele acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 35,9% (3.319 km).
Sub aspectul stării tehnice majoritatea acestora sunt necorespunzătoare, fapt ce
determină ca accesul la reţeaua naţională de drumuri a populaţiei rurale din unele comunităţi
(în special în partea de sud a regiunii) să fie destul de scăzut.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
120/122
Din punct de vedere al mijloacelor de comunicaţii, este de remarcat faptul că
reţeaua unităţilor de poştă şi de telefonie asigură un volum redus de servicii specifice acestui
domeniu.
Acest aspect se datoreză în principal faptului că la nivelul comunităţilor rurale
infrastructura necesară conectărilor individuale lipseşte sau este prea puţin dezvoltată.
Accesul mai redus al populaţiei rurale la aceste mijloace moderne de comunicaţie,
îngrădeşte posibilităţile locuitorilor din mediul rural de a dispune de informaţii necesare şi de
a asigura acestora un nivel de educaţie corespunzător.
În ceea ce priveşte reţeaua şi distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.527
comunităţi rurale existente în regiune în anul 2004, 258 sunt alimentate cu apă potabilă în
sistem centralizat.
Reţeaua publică de distribuire a apei potabile, capacitatea instalaţiilor şi volumul
de apă potabilă distribuită consumatorilor casnici, nu pot asigura necesităţile edilitare ale
populaţiei rurale, atât ca număr de locuitori beneficiari, cât şi ca proporţie de localităţi rurale
dotate.
Sub acest aspect, populaţia rurală nu este asigurată cu condiţii acceptabile de trai,
ea fiind dependentă de obţinerea apei potabile din alte surse (fântâni, izvoare) care nu în
toate cazurile asigură o apă potabilă corespunzătoare.
Şi din punct de vedere al reţelei de canalizare a apelor uzate populaţia din mediul
rural este dezavantajată, în regiune beneficiind de o astfel de reţea un număr de 46 comune.
Seviciile de distribuire a gazelor naturale sunt asigurate pentru un număr de 76
localităţi rurale situate preponderent în judeţele din nordul regiunii.
Această situaţie se datorează existenţei în acea zonă a resurselor de gaze
naturale.
Una din problemele mediului rural o constituie infrastructura socială, care la nivelul
multor comunităţi rurale este slab dezvoltată.
Dacă infrastructura pentru educaţie din mediul rural este bine reprezentată la
nivelul regiunii şi poate susţine desfăşurarea în condiţii relativ bune a actului educaţional, nu
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
121/122
acelaşi lucru se poate spune despre infrastructura de asigurare a asistenţei medicale, care
necesită investiţii majore.
Concluziile relevante ale analizei mediului rural sunt:
tendinţa de scădere şi înbătrânire a populaţiei rurale
ponderea ridicată a forţei de muncă cuprinsă în activităţi agricole
rată de ocupare a forţei de muncă superioară mediului urban
rată de ocupare ridicată a forţei de muncă tinere
nivel redus de pregătire a forţei de muncă
starea nesatisfăcătoare a reţelelor de drumuri
gradul scăzut de dotare cu utilităţi publice
infrastructură pentru educaţie satisfăcătoare
grad scăzut al infrastructurii şi serviciilor de asistenţă medicală
Regiunea Sud Muntenia, datorită formelor variate de relief, condiţiilor naturale
deosebite şi peisajului pitoresc are un potenţial turistic considerabil.
Existenţa în cadrul regiunii a unor valori şi monumente cultural - istorice şi a
parcurilor naturale din Munţiii Bucegi şi Piatra Craiului determină gradul sporit de atractivitate
turistică a acesteia.
Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan şi
masive cu caracter alpin (Bucegi, Făgăraş, Iezer, Leaota, Ciucaş), cu peisaj carstic (peşteri,
chei).
Fondul cultural este alcătuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale
ale unor cunoscute personalităţi (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Liviu
Rebreanu), castele şi conace etc.
Judeţele Prahova, Argeş şi Dâmboviţa, al căror grad de dezvoltare turistică este
mai ridicat comparativ cu judeţele din sudul regiunii, oferă o gamă variată de servicii turistice,
asigurând totodată practicarea următoarelor forme de turism: sejur, cură şi tratament balnear,
sporturi de iarnă în statiunile montane, vizitarea oraşelor şi zonelor de interes turistic, pescuit
şi vânătoare.
Creează-ţi propriul loc de muncă!
POSDRU/83/5.2/S/54563
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni! Învaţă să fii antreprenor
122/122
Zona din sudul regiunii, riverană fluviului Dunărea deţine un potenţial turistic
neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiţii susţinute o
alternativă la turismul clasic montan.