Cazul Nottebohm

6
Cazul Nottebohm a fost adus în fața Curții de către o aplicație de Principatul Liechtenstein împotriva Republicii Guatemala . Liechtenstein a pretins de restituire si despagubire , pe motiv că Guvernul de Guatemala a acționat față de domnul Friedrich Nottebohm , un cetățean de Liechtenstein , într-o manieră contrară dreptului internațional . Guatemala , la rândul său , a susținut că cererea era inadmisibilă pe un număr de motive , dintre care unul legat de naționalitatea Nottebohm , pentru a căror protecție Liechtenstein a sesizat Curtea . În hotărârea sa , Curtea a acceptat acest din urmă motiv bar și , în consecință, a avut loc cererea Liechtenstein de a fi inadmisibilă . Hotărârea a fost pronunțată de către unsprezece voturi la trei . Judecătorii Klaestad și Read , și M. Guggenheim , judecător ad-hoc , anexat la declarațiile Hotărârea opiniile lor divergente . * ** În hotărârea sa , Curtea a afirmat importanța fundamentală a motivului în bara menționate mai sus . În înaintarea acest motiv, Guatemala sa referit la principiul bine stabilit , care este legătura de naționalitate între stat și persoana care numai conferă statului dreptul de protecție diplomatică . Liechtenstein , se consideră că acționează în conformitate cu acest principiu și a susținut că Nottebohm a fost , în fapt , național sale în virtutea naturalizării conferite acestuia . Curtea a considerat apoi faptele . Nottebohm , născut la Hamburg , era încă un cetățean german , atunci când , în octombrie 1939 , a aplicat pentru naturalizare în Liechtenstein . În 1905 a plecat în Guatemala , care a făcut în centrul activităților sale de afaceri , care a crescut si a prosperat . Uneori, el a mers în Germania de afaceri și în alte țări pentru vacanțe , și , de asemenea, plătit câteva vizite la Liechtenstein , în cazul în care unul dintre frații lui a trăit din 1931 , dar el a continuat să aibă locuința sa stabilit în Guatemala până în 1943 , care este de a spune , până la evenimentele care au

description

Cazul Nottebohm

Transcript of Cazul Nottebohm

Cazul Nottebohm a fost adus n faa Curii de ctre o aplicaie de Principatul Liechtenstein mpotriva Republicii Guatemala .Liechtenstein a pretins de restituire si despagubire , pe motiv c Guvernul de Guatemala a acionat fa de domnul Friedrich Nottebohm , un cetean de Liechtenstein , ntr-o manier contrar dreptului internaional . Guatemala , la rndul su , a susinut c cererea era inadmisibil pe un numr de motive , dintre care unul legat de naionalitatea Nottebohm , pentru a cror protecie Liechtenstein a sesizat Curtea .n hotrrea sa , Curtea a acceptat acest din urm motiv bar i , n consecin, a avut loc cererea Liechtenstein de a fi inadmisibil .Hotrrea a fost pronunat de ctre unsprezece voturi la trei . Judectorii Klaestad i Read , i M. Guggenheim , judector ad-hoc , anexat la declaraiile Hotrrea opiniile lor divergente .***n hotrrea sa , Curtea a afirmat importana fundamental a motivului n bara menionate mai sus . n naintarea acest motiv, Guatemala sa referit la principiul bine stabilit , care este legtura de naionalitate ntre stat i persoana care numai confer statului dreptul de protecie diplomatic . Liechtenstein , se consider c acioneaz n conformitate cu acest principiu i a susinut c Nottebohm a fost , n fapt , naional sale n virtutea naturalizrii conferite acestuia .Curtea a considerat apoi faptele . Nottebohm , nscut la Hamburg , era nc un cetean german , atunci cnd , n octombrie 1939 , a aplicat pentru naturalizare n Liechtenstein . n 1905 a plecat n Guatemala , care a fcut n centrul activitilor sale de afaceri , care a crescut si a prosperat . Uneori, el a mers n Germania de afaceri i n alte ri pentru vacane , i , de asemenea, pltit cteva vizite la Liechtenstein , n cazul n care unul dintre fraii lui a trit din 1931 , dar el a continuat s aib locuina sa stabilit n Guatemala pn n 1943 , care este de a spune , pn la evenimentele care au stat la baza prezentului litigiu . n 1939 a plecat Guatemala la aproximativ sfritul lunii martie , el pare s fi mers la Hamburg i de a fi pltit cteva vizite scurte n Liechtenstein , n cazul n care el a fost la nceputul lunii octombrie 1939. Acesta a fost apoi , pe 09 octombrie 1939 , un pic mai mult de o lun de la deschiderea celui de al doilea rzboi mondial , marcat de atacul Germaniei asupra Poloniei , care a aplicat pentru naturalizare n Liechtenstein .Condiiile necesare pentru naturalizarea strinilor n Liechtenstein sunt stabilite de legea din Liechtenstein din 04 ianuarie 1934 . Aceast lege prevede , printre altele : c solicitantul de naturalizare trebuie s demonstreze c acceptarea n Home Corporation ( Heimat Verband ) din comuna Liechtenstein a fost promis s -l n caz de achiziie de naionalitatea statului , care , obiectul unor excepii de aceast cerin , n condiii stabilite , el trebuie s dovedeasc c el va pierde fostul su naionalitatea ca urmare a naturalizrii , pe care el a fost rezident n Principatul de cel puin trei ani , dei aceast cerin se poate renuna n condiii care merit o atenie special i de cale de excepie , c a ncheiat un acord n ceea ce privete rspunderea pentru impozitarea cu autoritile competente i a pltit o tax de naturalizare . Legea arat ngrijorarea c naturalizarea ar trebui acordat numai n deplin cunotin a tuturor faptelor pertinente i adaug c acordarea ceteniei este interzis , atunci cnd circumstanele sunt de natur s provoace team c ar putea aduce atingere enure a statului Liechtenstein . n ceea ce privete procedura care trebuie urmat , Guvernul examineaz cererea , obine informaii privind solicitantul , depune cererea de a Dietei , i , n cazul n care aceast cerere este aprobat , depune o cerere la Domneasca Prinul singurul care are dreptul de a conferi naionalitate .n cererea sa de naturalizare Nottebohm solicitat , de asemenea, pentru conferirea anterioar de cetenie a Mauren , o comuna din Liechtenstein . El a cutat dispens de la starea de trei ani de reziden anterior , fr a indica circumstanele speciale care s justifice o astfel de derogare . El sa angajat s plteasc ( n franci elveieni ), 25.000 de franci comunei i 12.500 de franci statului , a cheltuielilor de judecat , i o tax naturalizare anual de 1.000 de franci - sub rezerva cazului n care plata acestor taxe a fost de a fi setat off mpotriva impozitele ordinare care se ncadreaz datorat, n cazul n care solicitantul a stabilit reedina n Liechtenstein - i de a depune ca garanie suma de 30.000 de franci elvetieni . Un document din data de 15 octombrie 1939 certific faptul c la acea dat cetenia Mauren a fost conferit lui . Un certificat de 17 octombrie 1939 evideniaz plata taxelor necesare pentru a fi pltit . Pe 20 octombrie Nottebohm a depus jurmntul de credin i n 23 octombrie a fost ncheiat un acord n ceea ce privete rspunderea pentru impozitare . Unui certificat de cetenie a fost , de asemenea, produs n sensul c Nottebohm a fost naturalizat printr-o rezoluie Suprem al Prinului de 13 octombrie 1939 . Nottebohm a obinut apoi un paaport Liechtenstein i a avut o viz de - ed de ctre consulul general al Guatemala la Zurich la 01 decembrie 1939 , i a revenit la Guatemala , la nceputul anului 1940 , unde a reluat fotii si activiti de afaceri .Acestea fiind faptele , Curtea a examinat dac naturalizarea astfel acordat ar putea fi invocat n mod valabil n Guatemala , fie c este conferit Liechtenstein un titlu suficient de a exercita protecia n ceea ce privete Nottebohm fa de Guatemala i , prin urmare, are dreptul s sesizeze Curtea a unei creane privind s-l . Curtea nu a propus s mearg dincolo de sfera de aplicare limitat a acestei ntrebri .n scopul de a stabili c cererea trebuie s fie declarat admisibil , Liechtenstein a susinut c Guatemala a recunoscut anterior naturalizarea care acum contestat . Examinnd atitudinea Guatemala fa Nottebohm din naturalizarea lui , Curtea a considerat c Guatemala nu a recunoscut titlul Liechtenstein de a exercita protecia n privina Nottebohm . Apoi a analizat dac acordarea ceteniei de ctre Liechtenstein implica direct o obligaie din partea Guatemala s recunoasc efectul su , cu alte cuvinte , dac acest act unilateral de ctre Liechtenstein a fost una care ar putea fi invocat mpotriva Guatemala cu privire la exercitarea de protecie . Curtea a abordat aceast problem fr a ine seama c a valabilitii naturalizare Nottebohm , n conformitate cu Legea de Liechtenstein .Naionalitate este de competena intern a statului , care stabilete , prin propria sa legislaie , regulile referitoare la dobndirea ceteniei sale . Dar problema pe care Curtea trebuie s decid nu este una care se refer la sistemul juridic din Liechtenstein , de a exercita protecie este de a se plasa pe planul dreptului internaional . Practica internaional ofer multe exemple de acte efectuate de ctre statele n exercitarea competenei lor interne , care nu neaprat sau automat, au efect internaional . Atunci cnd dou state au conferit naionalitatea lor pe acelai individ i aceast situaie nu mai este limitat n limitele competenei interne de unul dintre aceste state , ci se extinde la domeniul internaional , arbitrii internaionale sau unor instane din state tere care sunt chemate s a face cu aceast situaie ar permite o contradicie s subziste n cazul n care s-au limitat la opinia c naionalitate este exclusiv de competena intern a statului . n scopul de a rezolva conflictul au , dimpotriv , s se stabileasc dac cetenia a fost conferit n circumstane cum ar fi pentru a da natere unei obligaii din partea statului prt s recunoasc efectul pe care naionalitate . Pentru a decide aceast ntrebare , ei au evoluat anumite criterii . Ei au dat preferina lor pentru naionalitatea real i eficient , care sunt conforme cu faptele , cea bazat pe legturi mai puternice de fapt ntre persoana n cauz i unul dintre aceste state a cror naionalitate este implicat . Diferii factori sunt luate n considerare , precum i importana lor va varia de la un caz la altul : este reedina obinuit a persoanei n cauz , dar i centrul su de interese , legturile de familie sale , participarea lui la viaa public , ataamentul artat de el pentru o anumit ar i inoculat la copiii lui , etcAceeai tendin predomin printre scriitori . n plus , practica de anumite state , care s se abin de la exercitarea de protecie n favoarea unei persoane naturalizat atunci cnd acesta din urm are, de fapt rupt legturile sale cu ceea ce nu mai este pentru el nimic, dar ara sa nominal , se manifest de prere c , pentru a fi invocat mpotriva unui alt stat , naionalitate trebuie s corespund cu o situaie de fapt .Caracterul astfel recunoscut la nivel internaional ca referitoare la naionalitate este n nici un fel n contradicie cu faptul c dreptul internaional las fiecrui stat de a stabili normele care reglementeaz acordarea de propria naionalitate . Acest lucru este att de faptul c nu orice acord general privind regulile referitoare la naionalitate . Acesta a fost considerat ca cel mai bun mod de a face astfel de reguli acord cu diferitele condiii demografice din diferite ri este de a lsa stabilirea unor astfel de norme de competena fiecrui stat . Dar , pe de alt parte , un stat nu poate pretinde c regulile le-au impus au dreptul la recunoaterea de ctre un alt stat dect dac acesta a acionat n conformitate cu acest obiectiv general de a face cetenia acordat acord cu o legtur eficient ntre stat i individual .n conformitate cu practica statelor , naionalitate constituie expresia juridic a faptului c o persoan este mai n strns legtur cu populaia unui anumit stat . Conferit de un stat , ea d dreptul doar acest stat de a exercita protecia n cazul n care aceasta constituie o traducere n termeni juridici de conectare individului cu statul . Este acest caz, n ceea ce privete domnul Nottebohm ? La momentul de naturalizare su , pare Nottebohm s fi fost mai ndeaproape ataat de tradiie lui , unitatea sa , interesele sale , activitile sale , legturile familiei sale , inteniile sale pentru viitorul apropiat , a Liechtenstein dect a oricrui alt stat ?n aceast privin, Curtea a precizat faptele eseniale ale cauzei i a subliniat c Nottebohm pstrat ntotdeauna legturi de familie i de afaceri sale cu Germania i c nu exist nimic care s indice c cererea sa de naturalizare n Liechtenstein a fost motivat de dorina de a se disocia de guvernului din ara sa . Pe de alt parte , el a fost stabilit de 34 de ani din Guatemala , care a fost n centrul intereselor sale i a activitilor sale de afaceri . El a stat acolo pn la ndeprtarea lui , ca urmare a msurilor de rzboi n 1943 , i se plnge de refuzul Guatemala lui s-l reprimeasc . Membri ai familiei Nottebohm a avut , de altfel , a afirmat dorina de a petrece btrnee n Guatemala . n schimb , legturile sale reale cu Liechtenstein au fost extrem de fragil . Dac Nottebohm a mers la chat-ul de ar n 1946 , aceasta a fost din cauza refuzului de Guatemala s-l recunoasc . Exist , prin urmare, absena oricrei legturi de ataament cu Liechtenstein , dar nu exist o legtur de lung durat i strns ntre el i Guatemala , o legtur care naturalizarea lui n nici un fel slbit . C naturalizare nu sa bazat pe nicio legtur anterior real, cu Liechtenstein , nici nu -l afecteaz n niciun fel modul de via al persoanei la care a fost acordat n circumstane excepionale de vitez i de cazare . n ambele cazuri , a fost lipsit decerinta autenticitate pentru un act de o asemenea importan , dac este s fie ispitii s fie respectate de ctre un stat n poziia de Guatemala . Acesta a fost acordat fr a ine cont de conceptul de cetenie a adoptat n relaiile internaionale . Naturalizare a fost ntrebat de nu att de mult n scopul de a obine o recunoatere legal de membru Nottebohm lui , de fapt, n populaia de Liechtenstein , cum a fost s-i permit s nlocuiasc statutul su ca un resortisant al unui stat beligerant , care a fcut obiectul unei de stat neutru , cu singurul scop de a veni astfel n protecia Liechtenstein , dar nu de a deveni cstorit cu tradiiile sale , intereselor sale , felul su de via sau de asumare a obligaiilor - altele dect obligaii fiscale - i exercita drepturile referitoare la statutul astfel dobndite .Pentru aceste motive, Curtea a considerat cererea de Liechtenstein pentru a fi inadmisibil .