CAZUL KRONOSPANTotul dintr-o singura privire

ww

w.c

en

tru

ldem

ed

iu.r

o

ww

w.s

eb

esfa

rap

olu

are

.ro

Material realizat de:Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu

Centrul Independent pentru Protectia Mediului

Proiect finantat de *:Fundatia pentru Parteneriat

Trust for Civil Society in Central & Eastern EuropeStaples Trust

Acest material prezinta cele mai importante probleme in Cazul Kronospan. Prin eforturile comune ale Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) si Centrului Independent pentru Protectia Mediului din Sebes a luat forma Campania 'Sebes fara Poluare'. Scopul campaniei este oprirea extinderii de catre Kronospan Sebes a instalatiei de producere de formaldehide si stoparea poluarii deja existente pe platforma industriala de la Sebes.

CIDRM este o organizatie neguvernamentala infiintata in anul 2006 in Cluj Napoca. Scopul asociatiei este de a implementa programe si proiecte care sa contribuie la apararea dreptului constitutional la un mediu curat si echilibrat, la dezvoltarea sectorului neguvernamental din Romania si la imbunatatirea procesului de luare a deciziei din administratia publica in privinta problemelor de mediu.

Asociatia Centrul Independent pentru Protectia Mediului din Sebes este o asociatie neguvernamentala, independenta, infiintata de un grup de localnici din orasul Sebes. Reunirea localnicilor in aceasta forma a avut loc ca reactie a poluarii generate de firma Kronospan. Interesul asociatiei pentru protectia mediului se reflecta pe termen lung.

CUPRINS:

CAZUL KRONOSPAN Introducere Kronospan..........................................................pag. 2 Documentare pe teren ..........................................................pag. 3 Efecte asupra sanatatii .........................................................pag. 4 Efecte asupra mediului .........................................................pag. 4 Incalcari ale legislatiei .................................................... pag. 5 – 6

FORMALDEHIDA Efectele si riscuri .............................................................pag. 7 - 8

SOCIETATEA CIVILA Cronologie campanie .....................................................pag. 9 - 10 Mobilizare ............................................................................pag. 12

RESURSE ..............................................................................pag. 13

ww

w.k

eep

itg

reen

.ap

isp

m.r

o

1

................................................

STAPLESTRUST

2

Kronospan este cel mai mare producator de placi PAL din Sud-Estul Europei si o filiala a multi-nationalei Kronospan. Aceasta companie opereaza in Romania in orasele Sebes, Brasov si Constanta. Activitatea Kronospan in Sebes si Brasov se desfasoara cu incalcarea grava a legislatiei privind autorizarea de mediu si a lucrarilor de constructii, generand deja un impact semnificativ asupra sanatatii populatiei si asupra mediului.

Autoritatile competente au sanctionat in repetate randuri ilegalitatile comise de Kronospan insa compania prefera sa plateasca amenzi de cele mai multe ori simbolice, sa evite consecintele juridice, continuand sa polueze mediul si sa afecteze sanatatea oamenilor.

Ca orice mare poluator, Kronospan practica politici de 'green wash', incheind parteneriate cu diverse ONG-uri dispuse la compromisuri. Un exemplu in acest sens este organizatia WWF, despre care Kronospan afirma pe pagina proprie web ca au incheiat un parteneriat, deoarece prin activitatile economice pe care le desfasoara vine in intampinarea programului WWF de reducere a programului de taieri ilegale a padurilor!

Cine este Kronospan?

CAZUL KRONOSPAN

Instalatia Kronospan Sebes:

Profilul instalatiei: producerea rasinilor ureoformaldehidice (prafuri in compozitia carora intra mai

multe substante printre care si formaldehida, din care se fac cleiurile folosite fabricarea placilor, mai

precis la intarirea fibrei lemnoase); producerea placilor stratificate din lemn MDF si placi aglomerate

PAL.

● Suprafata instalatiei: 493000 mp = 49.3 ha

● Capacitati de productie:

- formaldehida: 35000 t/an;

- rasini ureo-formaldehidice lichide 100000 t/an

- rasini ureo-formaldehidice pulberi 10000 t/an

- placi aglomerate din aschii de lemn: 840000 mc/an

- placi din fibra de lemn de medie densitate MDF 348000 mc/an

Dintre cele 3 locatii unde opereaza Kronospan in Romania (Sebes, Brasov, Constanta), Sebes este locatia unde se afla in prezent platforma industriala de productie. In cele ce urmeaza ne vom referi cu precadere asupra problemelor generate de Instalatia operationala a Kronospan Sebes.

Accesati galeria fotoonline aici.

Fotografii realizate indata:9 noiembrie2008

Platforma industriala Kronospan Sebes

La intrarea pe platforma industriala Kronospan Sebes se poate observa un panou de afisare a nivelului emisiilor de formaldehida, indicand de fapt valoarea maxima admisa a COT (Carbon Organic Total)...

3

„Platforma industriala KronospanSebes este situata in afara ariei urbane” declara Kronospan.

Intrarea in orasul Sebes. Practicplatforma industriala se afla in interiorul ariei urbane.

Zona Locuita: Localnicii duc la pascut animale in jurul platformei

industriale Kronospan Sebes.

Documentare pe teren

Kronospan in zona locuita

Imagini platforma industriala Kronospan Sebes

Efecte asupra mediului

4

Activitatea Kronospan Sebes genereaza emisii de gaze si pulberi cu impact negativ asupra mediului. Datorita pozitionarii platformei industriale Kronospan Sebes – in interiorul zonei urbane a Sebes-ului si in vecinatatea mai multor terenuri agricole, impactul negativ al emisiilor se reflecta asupra terenurilor agricole, a biodiversitatii, la nivelul solului si subsolului precum si asupra sanatatii locuitorilor orasului Sebes. Pe langa aceste aspecte grave, Kronospan a fost depistat in repetate randuri ca depasind limitele admise pentru emisiile de gaze si pulberi specifice activitatii sale.

In adresa nr. 854/26.11.2007 a Garzii de Mediu Alba se precizeaza ca „Debitul de gaze evacuate de la uscatorul PAL este de 670.00 Nmc/h, iar de la uscatorul MDF este 300.000 Nmc/h, in total 970.000 Nmc/h.”

In „Raportul Comisiei de monitorizare speciala a impactului surselor de poluare ale SC KRONOSPAN SEBES SA asupra mediului” din subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, raport inregistrat la Primaria Sebes cu nr. 20.363/24.07.2007, se precizeaza la pagina 10 faptul ca „Valorile concentratiilor de pulberi in suspensie ,fractiunea Pm10, depasesc de pana la 3 ori valoarea limita admisa prin OM 592/2002 (50 mg/mc)”. Coreland aceste informatii, rezulta ca zilnic sunt emise 36.000.000 mc. de gaze toxice, deci intr-un an se acumuleaza in aerul atmosferic 436.000.000 mc. de gaze toxice, realizand o poluare cumulativa deosebit de grava de-a lungul anilor. Astfel, in ultimii 5 ani la Sebes s-au acumulat mai mult de 2180.000.000 mc de gaze toxice.

Odata cu gazele se elimina si praf de lemn foarte fin, cu diametrul sub 10 microni, cunoscutul poluant cancerigen PM10, in cantitate de minim 1000 – pana la 5 400 kg intr-o singura zi (cantitate maxima depistata cand concentratia a depasit valoarea admisa de 3 ori). O valoare de 1.800 kg pe zi este in limitele legale. La Sebes, in ultimii 5 ani, s-au acumulat in medie 1.600.000 kg de praf de lemn cancerigen PM10.

In procesul de fabricatie a placilor MDF se utilizeaza rasini ureoformaldehidice, care au in compozitie formaldehida, o substanta clasificata ca fiind cancerigena de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cele 8 bucati rezervoare de 15.000 litri fiecare in care este depozitata formaldehida, 2 bucati rezervoare de metanol (alcool metilic) de 10.000 litri fiecare, cele de anhidrida maleica, de melamina (amida acidului cianuric), de motorina, de benzina si de alte substante chimice foarte periculoase si care deservesc Fabrica de formaldehida cancerigena, ne indreptatesc sa afirmam ca Kronospan Sebes reprezinta un risc grav pentru mediu si sanatatea umana.

In ”Raportul Comisiei de monitorizare speciala a impactului surselor de poluare ale SC KRONOSPAN SEBES SA asupra mediului pentru perioada 12-26.06.2007” se precizeaza ca ”Probleme cu emisiile fugitive de formaldehida si

pulberi ar fi in cadrul celor doua hale in care se gasesc presele de formare si uscare covor, emisii ce ajung in atmosfera prin aerisirile reglabile din acoperis”.

”In perioada 22-24.06.2007 s-au efectuat masuratori de formaldehida in locatia din punctul b. In aceasta perioada s-au inregistrat depasiri ale CMA la 30 min”.”Rezultatele masuratorilor de formaldehida efectuate la instalatia de productie rasini pulbere variaza intre 19-40mg/Nmc, depasind valoarea limita impusa de 20 mg/Nmc prin autorizatia de mediu.” Tot in acest raport se precizeaza ca “…la Fabrica Chimica in ultimii 5 ani nu s-au realizat investitii in domeniul protectiei mediului.”

“Concentratiile de COT la instalatia de producere a formaldehidei sunt de aproximativ 3 ori mai mari decat valoarea limita impusa prin autorizatia de mediu (4 mg/mc).” “…valorile obtinute in urma analizei probelor momentane de formaldehida au indicat depasiri in doua din cele trei locatii: Statia meteo si curtea Fabricii de inghetata Alpin, a CMA la 30 min”.

In toamna anului 2006 Kronospan a depozitat la groapa de gunoi a orasului Sebes adezivi continand rasini ureo-formaldehidice solide, desi acestea sub substante extrem de periculoase pentru mediu si sanatatea oamenilor si trebuie astfel plasate in depozite de deseuri special amenajate. Fapta Kronospan a fost depistata si sanctionata de Garda de Mediu Alba. Mai mult decat atat, canalizarea platformei industriale Kronospan este racordata la statia municipala de epurare a apelor din Sebes, statie care de fapt nu este functionala. Astfel toate substantele toxice de pe platforma industriala sunt duse prin apele pluviale direct in raul Sebes, care apoi se varsa in raul Mures, afectand in mod ireversibil calitatea acestor rauri – importante surse de apa potabila si pentru irigatii in regiune.

Rezultatele studiului medical efectuat de dr. Razvan Curca asupra asupra a 34 de angajati ai Companiei Kronospan ”nu sunt deloc linistitoare si demonstreaza ca multi dintre muncitorii expusi la formaldehida sunt departe de a fi sanatosi”. Medicul a declarat ca “doua treimi (21 de angajati) prezinta semnele clinice si radiologice ale unei sinuzite cornice, ca efect al inhalarii formaldehidei. Pe de alta parte, aceasta inflamatie cronica, depistata la majoritatea muncitorilor examinati, este terenul pe care pot sa apara in timp cancere ORL”. In cazul a trei muncitori, situatia poate fi, chiar mult mai grava: “doi dintre muncitorii consultati prezinta simptome de cancer bronhopulmonar, iar al treilea este suspect de o afectiune maligna a sangelui”.

“Aceste concluzii sunt foarte alarmante deoarece exista un procent de peste 60% dintre muncitorii care au iritatie cronica in urma expunerii la formaldehida.”

Efecte asupra sanatatii

Emisii formaldehida

CAZUL KRONOSPANIncalcari ale legislatiei

5

In anul 1998 SC MDF FRATI SA Sebes a preluat SC MDF SEBES SA care opera pe platforma industriala de la Sebes activitatea de productie placi din fibre de lemn si rasini. MDF FRATI SEBES a obtinut un acord de mediu – nr 447/14.12.1998 – prin care i s-au impus o serie de masuri si investitii pentru protectia mediului, dar care nu au fost niciodata realizate de companie (acopeririea cu membrane de polietilena a cuvelor de retentie la rezervoarele de metanol si formaldehida, pardoseala de protectie peliculara pentru rezervorul de acid formic, protectie speciala cu rasini epoxidice a rezervorului de NaOH, precum si de a achizitiona aparatura pentru controlul concentratiei emisiilor evacuate la puncte fixe si a emisiilor la exteriorul obiectivului).

* * *

In anul 2000 SC MDF FRATINI SA infiinteaza pe acelasi amplasament societatea SC SEPAL SRL Sebes pentru producere de placi din aschii de lemn. Aceasta va obtine acordul de mediu 78/21.04.2000 care mentine prevederile acordului 447/14.12.1998. In ciuda faptului ca prevederile acordurilor de mediu se incalcasera prin neaducerea la indeplinire a masurilor si a investitiilor pentru protectia mediului, cele doua companii vor obtine:

● SC MDF SEBES FRATI SA autorizatia de mediu 29/08.01.2001 valabila pana la 08.01.2003 pentru activitatile de producere rasini ureoformaldehidice, fabricare placi aglomerate din lemn PAL, fabricare placi din lemn de densitate medie MDF si ulterior autorizatia de mediu 478/14.04.2003 valabila pana la 14.04.2008

● SC MDF SEPAL SA autorizatia de mediu 545/04.11.2002 valabila pana la 04.11.2003 pentru activitatea de fabricare produse stratificate din lemn si ulterior autorizatia de mediu nr. 198/22.03.2004, valabila pana la 22.03.2009

* * *

In anul 2004 toate activele celor doua firme vor fi preluate de catre SC Kronospan Sebes SA, fara a se proceda la efectuarea bilantului de mediu menit sa stabileasca obligatiile de mediu care ii revin noului proprietar si fara a se obtine avizul de mediu. Mai mult decat atat, autorizatiile de mediu 478/14.04.2003 si 198/22.03.2004 nu s-au transferat noului proprietar SC Kronospan Sebes SA.

* * *

In anul 2007 S.C.KRONOSPAN SEBES S.A obtine autorizatia integrata de mediu SB 67/2007 valabila pana la data de 09.01.2017 pentru activitatea de producere de substante chimice organice de baza: formaldehida si rasini ureoformaldehidice lichide si pulberi. In cuprinsulautorizatiei integrate de mediu atacate se arata ca in documentatia care a stat la baza emiterii sale s-a aflat si autorizatia 478 din 14.04.2003 emisa de Inspectoratul de Protectie a Mediului Alba pe seama S.C.MDF SEBES FRATI S.A. Ori in anul 2004 autorizatia de mediu nr. 478 din 14.04.2004 nu s-au transferat noului proprietar S.C.  KRONOSPAN SEBES S.A.

Autorizatia SB 67/2007 incalca OUG 152/2005 ce transpune directiva IPPC prin faptul ca nu contine cerinte de monitorizare corespunzatoare. Cu toate acestea, platforma industriala este amplasata la 150 m de cartierul de locuit/rezidential Kogalniceanu. De asemenea, actul nu contine conditii cu privire la capacitatea si perioada de depozitare a deseurilor periculoase.

1. In cursul anului 2007, Kronochem a ridicat pe platforma industriala de la Sebes o instalatie de producere a formaldehidelor cu o capacitate dubla decat cea actuala (60000 tone/an), fara acord de mediu si fara autorizatie de construire, asadar cu incalcarea grava a OUG 195/2005 privind protectia mediului si a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii. Garda de Mediu Alba a dispus amendarea companiei si demolarea instalatiei, ceea ce inca nu s-a intamplat. Mai mult decat atat, pe parcursul litigiului cu Garda de Mediu Alba, Kronochem a demarat la ARPM Sibiu procedura de autorizare in vederea obtinerii avizului de mediu pentru Plan Urbanistic de Detaliu care creaza cadrul pentru construire instalatie pentru producerea formaldehidei. Pe baza documentatiei ce contine PUD avizat ar urma sa se emita autorizatia de construire pentru instalatia deja existenta. In conformitate cu prevederile HG 1076/2004 privind evaluarea impactului asupra mediului pentru planuri si programe si cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, ARPM Sibiu

SEBES

6

nu ar fi trebuit sa demareze o procedura SEA pentru PUD aferent unei constructii existente, ci sa respinga din start cererea de aviz de mediu. Obiectivul principal al evaluarii de mediu nu poate fi atins intr-un caz in care planul supus aprobarii a fost deja implementat prin ridicarea constructiei aferente, care face imposibila analizarea starii mediului si evolutiei sale in absenta planului.

* * *

2. In data de 19.02.2008, ora.05, la actuala fabrica de producere de formaldehide s-a produs o defectiune tehnica care a condus la deversarea accidentala a cea. 800kg formaldehida. Emisiile de formaldehida care au avut loc s-au dispersat in zona si au condus la inregistrarea unor depasiri ale limitelor legale de emisii conform probelor recoltate in zona SC Alpin SA: depasirea de 2 ori a valorilor limita admise cf. Stas 12574/87. Kronochem nu a anuntat autoritatile de mediu cu privire la producerea acestui incident, incalcand obligatiiile ce ii revin cf Autorizatiei integrate de mediu nr.Sb 67/09.01.2007. Garda de Mediu Alba a sanctionat contraventional Kronochem Sebes cu o amenda de 80.000 lei pentru neanuntarea autoritatilor de mediu cu privire la incindent.

* * *

3. In perioada 18.05-03.06.2008 Kronospan Sebes a depasit in 13 ocazii limitele legale de emisii de formaldehida. Valoarea maxima masurata in aceasta perioada a fost de 0,053 mg/Nmc, pe cand valoarea concentrantiei maxime admise conform prevederilor STAS 12574/1987 pentru zone protejate este de 0,012 mg//Nmc. Ca atare Garda de Mediu Alba a sanctionat in iunie 2008 Kronospan Sebes cu o amenda contraventionala de 100000 lei.

La inceputul anului 2008 S.C. KRONOSPAN ROMaNIA S.R.L. a inceput construirea unei fabrici de productie placi PAL in orasul Brasov. Aceste lucrari sunt efectuate in baza unei autorizatii de construire – Autorizatia nr.265/26.03.2002 – care si-a pierdut valabilitatea in principal datorita faptului ca acordul de mediu nr.120/18.03.2002, care a stat la baza emiterii autorizatiei, a expirat.

In ianuarie 2008 APM Brasov a solicitat Kronospan ca, in vederea obtinerii unui acord de mediu pentru proiectul mai sus mentionat, sa intocmeasca o documentatie Plan Urbanistic Zonal. Fara sa intocmeasca un PUZ si sa obtina un acord de mediu, in februarie 2008 Kronospan a inceput lucrarile de construire. Primaria Brasov a sanctionat S.C. KRONOSPAN ROMANIA S.R.L., prin procesul-verbal nr.4578/12.05.2008, pentru nerespectarea autorizatiei de construire 265/26.03.2002, dispunand „sistarea lucrarilor si incadrarea acestora in prevederile autorizatiei de construire”. De asemenea a formulat o plangere penala impotriva reprezentantilor SC Kronospan Romania pentru savarsirea infractiunii de continuare a lucrarilor de constructii dupa dispunerea opririi lor prevazuta de art. 24 lit b din legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii – Dosar penal 362250/15.07.2008 al Politiei Brasov.

Garda de Mediu Brasov a constatat ca Acordul de mediu nr.120/18.03.2002 si-a pierdut valabilitatea si a sanctionat contraventional compania cu amenda si sistarea lucrarilor de construire, conform art.96 al.2 pct.1 din OUG nr.195/2005.

BRASOV

Foto: platforma industrialaKronospan Sebes

FORMALDEHIDA

Efecte si riscuri

Impactul advers generat de expunerea la formaldehida folosita in procesarea lemnului este bine documentat. Ca urmare recent mai multe tari, regiuni (nota 1, 2) si institutii (nota 1, 2) au scazut nivelurile admisibile. Expunerea care genereaza acest impact are loc la patru niveluri: al muncitorilor care lucreaza la producerea derivatelor din lemn, al comunitatilor din apropierea fabricilor respective, al caselor ce contin produse obtinute din derivate de lemn (mobila, parchet etc.) si al descompunerii finale. Procesarea lemnului care implica folosirea formaldehidei prezinta unele riscuri directe si indirecte pentru sanatatea umana.

Formaldehida este produsa in principal prin oxidarea metanolului. Este toxica si este folosita in rasini ca adeziv pentru derivatele din lemn. Rasinile adeziv sunt rasinile ureo-formaldehidice (UF), melamino-formaldehidice (MF), melamino-ureo-formaldehidice (MUF), rasini fenol-formaldehidice (PF) si izocianatii. UF se folosesc in principal pentru produsele de interior iar PF pentru cele de exterior. Emisiile de UF se simt dupa mirosul dulce din majoritatea bucatariilor noi si al dulapurilor de baie. Daca adezivii UF sunt cu siguranta mai ieftini decat cei PF, pe de alta parte ei elibereaza mai multa formaldehida — compus volatil reclasificat in 2004 din a fi “probabil cauzator de cancer” in “cunoscut ca fiind cauzator de cancer” de Agentia Internationala pentru Cercetare a Cancerului ce apartine Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Printre celelalte efecte asupra sanatatii cauzate de formaldehida se numara: probleme respiratorii;iritatii ale ochilor, nasului, gatului; reactii alergice, depresii. Prin teste de laborator formaldehida s-a dovedit a cauza efecte toxice la nivel genetic intr-o varietate de culturi de celule si probe in vitro, inclusiv incrucisari nepotrivite, ale moleculelor structurale, schimburi intre cromatidele surori, mutatii genetice, aberatii cromozomiale.

La o concentratie de peste 0.1 ppm in aer, formaldehida poate irita ochii si membranele mucoase, rezultand in lacrimari ale ochilor. Daca este inhalata in aceasta concentratie, formaldehida poate cauza dureri de cap, senzatii de arsuri in gat, respiratie ingreunata, precum si declansarea sau agravarea simptomelor astmului. De asemenea, este unul dintre cei mai cunoscuti factori alergenici.

7

Poate cauza sensibilizari sau schimbari de tip alergic in modul de functionare al plamanilor. Acestea se manifesta printr-o scadare a capacitatii plamanului si prin atacuri recurente de astm chiar si la concentratii mai mici. Aceste efecte se pot observa la persoane cu sau fara astm supuse testului expunerii la o concentratie de peste 2ppm. Efectul alergic al formaldehidei poate fi agravat de prezenta unor particule sau a prafului (de exemplu a prafului de lemn), care atrag reactii bronhiale chiar si la concentratii de sub 2ppm. Concentratii in valoare de sau mai mari de 20ppm pot cauza edem pulmonar grav sau chiar moartea.

Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite permite maxim 0.016ppm de formaldehida in aer in cladirile noi. In Germania emisiile de formaldehida la locul de munca nu trebuie sa depaseasca 0.6 mg/m3 si produsul final pe baza de formaldehida nu trebuie sa depaseasca 10mg/100g produs, conform reglementarilor Comisiei Europene. Dupa asamblarea placilor, concentratia de formaldehida nu trebuie sa depaseasca 0.1ppm in ambientul camerei. Agentia americana pentru Substante Toxice si Registrul Bolilor a stabilit niveluri minime de risc privind expunerea la formaldehida sub care o persoana este considerata in afara oricarui pericol de a se imbolnavi. Nivelul minim de risc este 0.04ppm pentru expunere continua intre o zi si 14 zile, 0.03ppm pentru expunere continua de pana la un an si 0.008ppm pentru expunere ce depaseste un an.

Expunerea la formaldehida poate creste riscul de imbolnavire de scleroza laterala amiotrofica cunoscuta si sub numele de Boala lui Lou Gehrig, afirma mai multi cercetatori americani printre care si Marc Weisskopf, cercetator la Institutul de Sanatate Publica Harward care si-a prezentat descoperirile la Academia Americana de Neurologie din Chicago in aprilie 2007. Daca pentru multe substante chimice, inclusiv pentru pesticide si ierbicide nu s-a descoperit nici o legatura cu tipul de scleroza amintit, aceste cercetari au evidentiat faptul ca oamenii expusi regulat la formaldehida sunt cu 34% mai predispusi sa se imbolnaveasca de acest tip de scleroza. Cercetarea s-a facut pe mai mult de 1100 de persoane in cadrul unui studiu privind prevenirea cancerului. Participantii la studiu au fost intrebati despre expunerea lor la formaldehida si la alte substante chimice incepand cu 1982, urmarita apoi pe 15 ani. Scleroza laterala amiotrofica se caracterizeaza printr-o pierdere progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori.

sanatate

Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscarea. ALS este o boala progresiva, invalidanta, fatala. In Statele Unite aproximativ 5600 de oameni sunt diagnosticati anual cu ALS, potrivit Asociatiei ALS.Formaldehida reactioneaza violent (explodeaza, se aprinde, etc.) cu oxidantii puternici (exemple: peroxid de hidrogen, permanganat de postasiu), precum si cu acrilonitrilul, soda caustica, carbonatul de magneziu, oxizii de nitrogen si cu acidul peroxiformic. Formaldehida este de asemenea incompatibila cu acizii puternici, aminele, amoniacul, anilina, disulfidele, gelatina, iodul, magnezitul, fenolul, tanantii, cuprul, fierul si sarurile de argint. Otelul obisnuit poate fi atacat de solutiile de formaldehida. (44) Formaldehida si solutiile pe baza acesteia trebuie folosite cat mai mult posibil in circuit inchis pentru a se evita contactul cu pielea sau inhalarea.

Riscuri asociate:

Pentru a proteja derivatele din lemn de degradarea biologica (de exemplu de cea produsa de mucegai), in rasini se adauga uneori insecticide si/sau fungicide)sau se aplica separat derivatelor din lemn. Alte chimicale menite sa modifice anumite proprietati care se folosesc sunt ceara sau ignifugele (Yalinkilic et al., 1998). Anumite procese chimice cum ar fi acetificarea se mai folosesc in anumite situatii pentru a creste proprietatea fibrelor din produsele compozite din lemn de a respinge apa. (Eaton si Hale, 1993).Aceasta creste expunerea la riscul de imbolnavire incepand cu productia si pana la descompunere.

Produsele compozite din lemn sunt deseori reciclate ca hrana de animale. Daca producatorul de hrana de animale nu separa produsele compozite din lemn care contin formaldehida de cele care nu contin formaldehida, atunci substantele chimice vor ajunge in hrana animalelor si in cele din urma in cea a oamenilor.

Inhalarea prafului de lemn mai ales a celui PM10 poate cauza iritatii, astm, reactii alergice si cancer nazofaringian celor care lucreaza in procesarea lemnului. Praful produs de anumite fibre folosite in procesarea placilor are efecte specifice asupra sanatatii cauzand boli profesionale ce pot conduce la incapacitate permanenta de munca si chiar moarte.

Adezivii pe baza de formaldehide pot mari expunerea la vaporii de formaldehida . Uscarea si presarea lemnului la temperaturi ridicate duce la eliberarea de compusi volatili de lemn. Adezivul metilen-difenil diizocianat (MDI) este adeseori folosit in fabricarea produselor compozite din lemn. Aceasta substanta poate provoca probleme respiratorii grave daca este inhalata si impune masuri de precautie specifice care trebuiesc precizate de producatorii sai.

8

Formaldeh ida in cazul s in istrat i lo ruragan ulu i Katr in a - SUA

Foto: Rulotele construite cu materiale produse cu folosirea formaldehidei pentru victimele uraganului Katrina - SUA

La cateva zile dupa ce a avut loc dezastrul cauzat de Uraganul Katrina in august, 2005 oficialii americani de la Agentia Federala pentru Managementul situatiilor de Urgenta a comandat rolote si case mobile pentru un numar de peste 300 000 de sinistrati, in valoare de aproape 2,7 miliarde $.

Respectivele rulote au fost produse intr-un timp record. Pentru construirea acestora s-au folosit derivate din lemn produse cu un continut extrem de ridicat de formaldehida. Autoritatile neglijente intr-o prima faza nu au insistat asupra aspectelor de siguranta.

La cateva luni dupa ce aceste rulote au inceput a fi locuite, multi dintre rezidenti au inceput sa se planga de boli suspecte, acestia prezentand simptomele: probleme respiratorii, senzatii de arsura la ochi, nas si gat, varsaturi.

In urma plangerilor, autoritatile au comandat evaluari asupra sanatatii a lucuitorilor rulotelor produse cu formaldehida. Au fost inregistrate in total 17 000 de cazuri de imbolnaviri : probleme respiratorii, cancer si cateva zeci de cazuri de morti.

Rapoarte medicale au concluzionat oficial ca formaldehida a stat la baza cazurilor de imbolnavire cronica si moarte.

Ulterior, prim masurile luate deautoritati de reducere drastica

a utilizarii formaldehidei inmaterialele de constructie autoritatile americane au

declarat ca au prevenitimbolnavirea sau moartea a

pes te 300 000 de oameni .

In cazul Kronospan mediul inconjurator este expus constant de emisiile de formaldehida produse la scara industriala. In plus asa cum rezulta si din controalele oficiale realizate de Garda Nationala de Mediu si de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, acestea depasesc cu mult limitele permise, propagandu-se necontrolat si afectand profund mediul inconjurator.

Formaldehida este transportata in aer, apa, sol. Aproximativ 99% din formaldehida emisa ajunge in aer iar restul in apa – sol. In timp ce in aer formaldehida se volatilizeaza relativ usor, in apa se poate descompune intr-o perioada de aproximativ 20 de zile. Se considera ca datorita solubilitatii ridicate in apa, este putin probabil ca formaldehida sa se volatilizeze la fierbere. Acest aspect este foarte ingrijorator in cazul apei potabile contaminate cu formaldehida.

Tot datorita nivelului mare de solubilitate in apa, formaldehida se transfera din aer in nori de precipitatii dand nastere acidului formic – component al ploilor acide. Indirect, formaldehida ajunge in solul terenurile agricole, apele de suprafata si apele subterane. Eliberata in apele de suprafata, formaldehida se absoarbe in sedimente in cantitati mici. Formaldehida are un nivel de toxicitate cronica pentru mediul acvatic (pesti, alge, bacterii). Pasarile si animalele terestre expuse la formaldehida pot contracta boli similare cu cele ale oamenilor. Conform studiilor, formaldehida a generat boli cronice – cancer, scaderea fertilitatii, schimbari de comportament si mortalitate prematura.

Nu exista suficiente date pentru a prezice impactul pe termen lung asupra plantelor.

In sol se considera ca formaldehida este mobila, nu se absoarbe in particulele din sol, si poate ajunge in apa subterana prin scurgeri. Nu exista suficiente date stiintifice care sa expuna efectele formaldehidei din sol si apele subterane.

Desi prezenta formaldehidei ca atare in mediu, nu este de durata, in cazul emisiilor constante si de nivel industrial ne confruntam cu o prezenta permanenta in mediu a acesteia si fireste, cu toate efectele secundare pe care le genereaza.

9

mediu

Foto: platforma industrialaKronospan Sebes

CRONOLOGIE CAMPANIE

Demersuri juridice ale societatii civile

In octombrie 2007 Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) a solicitat ARPM Sibiu revocarea autorizatiei integrate de mediu nr SB 67/09.01.2007 ca fiind emisa cu incalcarea OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii precum si a OUG 195/2005. In raspunsul sau ARPM Sibiu arata numai ca plangerea prealabila este tardiva fata de momentul emiterii autorizatiei si ca aceasta s-a eliberat cu respectarea normelor legale in vigoare.

In septembrie 2007 membrii ai Grupului de Initiativa 'Sebes fara Poluare' (grup care ulterior a devenit Asociatia Centrul Independent pentru Protectia Mediului) au formulat o plangere penala impotriva reprezentantilor Kronospan Sebes pentru fapta prevazuta de Legea 50/1991 de continuare a lucrarilor de constructii dupa ce s-a dispus oprirea lor de catre autoritatea competenta, si pentru ca angajati din cadrul Kronospan au degajat substante chimice, cu buna stiinta in atmosfera,  si care au pus in pericol sanatatea populatiei --Dosar 1123/P/2007,impotriva carora s-a inceput urmarirea penala.

In martie 2008 CIDRM in nume propriu si in calitate de mandatar al mai multor cetateni din orasul Sebes a intervenit in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronospan Sebes impotriva ARPM Sibiu si APM Alba pentru obligarea ARPM la emiterea unei decizii cu privire la incadrarea uscatorului de aschii de lemn de 75 MW pentru fabrica sa de lemn PAL si obligarea APM la emiterea autorizatiei de mediu necesare functionarii instalatiei – Dosar nr. 4249/107/2007 al Tribunalului Alba. In septembrie 2008 Kronospan a renuntat la actiunea in instanta.

In mai 2008 Grupul de Initiativa Sebes fara Poluare a solicitat autoritatilor responsabile pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu pentru platforma Kronospan Sebes reducerea concentratiei admise pentru poluantul cancerigen 'Pulberi in suspensie PM10' la de 50 mg/Nmc la 20 mg/Nmc, solicitare intemeiata pe prevederile Ordinului 592/25 iunie 2002. In raspunsul sau ARPM Sibiu arata ca in stabilirea valorilor limita va tine cont de aceasta solicitare, de cele mai bune tehnici disponibile, de caracteristicile tehnice ale instalatiei, amplasarea geografica si de conditiile locale de mediu.

In mai 2008 CIDRM a sesizat Garda de Mediu Brasov privind faptul ca SC Kronospan Brasov desfasoara lucrari de constructii in baza unui

10

acord de mediu care si-a pierdut valabilitatea, solicitand sa sanctioneze compania si sa dispuna oprirea lucrarilor. In raspunsul sau Garda de Mediu arata ca intr-adevar acordul de mediu nu mai este valabil si ca a sanctionat Kronospan cu amenda si oprirea lucrarilor.

In mai 2008 membrii ai Grupului de initiativa Sebes fara Poluare au sesizat Agentia Nationala pentru Protectia Mediului in privinta faptului ca intre Directorul APM Alba, D-nul Vasile Todea si Kronospan Sebes exista relatii comerciale, aducatoare de profit, ceea ce potrivit Legii 161/2003 privind unele masuri pentru prevenirea si sanctionarea coruptie poate constitui un conflict de interese. Mai precis petitia arata ca D-nul Todea Vasile este actionar unic la S.C.Luxor L.T.D.SRL, companie care desfasoara contracte comerciale, aducatoare de profit cu firma S.C.KRONOSPAN S.A. Pe de alta parte S.C.KRONOSPAN se afla in proceduri de autorizare in fata APM Alba, deciziile apartinandu-i domnului director Todea Vasile. In urma acestei sesizari, Comisia de disciplina de la nivelul ANPM a dispus demiterea Domnului Vasile Todea din functia de Director al APM Alba.

In iulie 2008 CIDRM a sesizat Consiliul Local Brasov, Inspectoratul de Stat in Constructii Brasov si Politia Brasov privind faptul ca SC Kronospan Brasov desfasoara lucrari de constructii in baza unei autorizatii care si-a pierdut valabilitatea, solicitand sa sanctioneze compania, sa dispuna oprirea lucrarilor si desfiintarea celor deja executate conform prevederilor Legii 50/1991. In raspunsul sau Primaria arata ca a sanctionat compania dispunand „sistarea lucrarilor si incadrarea acestora in prevederile autorizatiei de construire”. Prin aceasta ”solutie”, Primaria ignora lipsa de valabilitate a autorizatiei de construire si nu impune desfiintarea lucrarilor efectuate fara autorizatie.

In iulie 2008 Grupul de Initiativa Sebes fara Poluare a solicitat ANPM reincadrarea formaldehidei in grupa corespunzatoare de cancerigenitate in concordanta cu studiile Organizatiei Mondiale pentru Sanatate. Solicitarea s-a bazat pe faptul ca formaldehida este incadrata potrivit legislatiei romane (HG 490/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicarea a OUG 200/2000 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea

substantelor chimice periculoase) numai in grupa III de cancerigenitate (grupa continand substante in privinta carora exista evidente limitate ale efectului cancerigen), pe cand OMS o califica drept substanta in privinta carora exista suficiente studii si indicii ca produce cancer. Raspunsul ANPM arata ca pentru o asemenea modificare legislativa ar fi necesara modificarea directivei europene relevante, care apoi sa fie transpusa in legislatia interna a tarilor membre.

In august 2008 in cadrul dezbaterii publice care a avut loc la Sebes pe tema avizului de mediu pentru PUD fabrica de formaldehide membrii ai Grupului de Initiativa Sebes fara Poluare si ai CIDRM au sustinut argumente juridice potrivit carora daca avizul de mediu ar fi emis pentru acest PUD, acesta ar fi ilegal.

Argumentele au vizat in primul rand incalcarea HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri si programme. La inceputul lunii septembrie 2008 ARPM Sibiu a solicitat Kronochem completarea documentatiei pentru obtinerea avizului de mediu pt PUD in sensul de a arata cum se vor respecta dispozitiile HG 1076/2004 privind evaluarea alternativei '0', etc.

In septembrie 2008 CIDRM a deschis o actiune in instanta impotriva Municipiului Brasov si a Consiliului Local Brasov – Dosar 6012/62/2008 aflat pe rolul Tribunalului Brasov.

Prin aceasta actiune Centrul solicita ca instanta sa oblige paratii – in temeiul art. 18 alin.1 din Legea nr.554/2004 – la intocmirea procesul verbal de contraventie si sanctionarea KRONOSPAN in sensul de a se dispune amendarea societatii pentru executarea de lucrari fara autorizatie de construire, oprirea lucrarilor de constructii executate si desfiintarea lucrarilor executate fara autorizatie.

11

In octombrie 2008 CIDRM a intervenit in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronospan impotriva Garzii de Mediu Brasov pentru anularea procesului verbal de sanctionare prin care s-a constatat ca acordul de mediu al Kronospan pentru fabrica de productie de placi PAL a expirat si compania a fost sanctionata cu amenda si oprirea lucrarilor – Dosar civil nr.9798/197/2008 aflat pe rolul Judecatoriei Brasov

In octombrie 2008 CIDRM a intervenit in numele autoritatii de mediu in actiunea Kronochem Sebes impotriva Garzii de Mediu Alba pentru anularea notei de constatare 77/18.09.2007 privind construirea de catre Kronochem a unei fabrici de productie de formaldehide de 60000 t/an fara un acord de mediu – Dosar 3876/107/2007 al Curtii de Apel Oradea.

Curtea de Apel Oradea a respins in principiu cererea de interventie a CIDRM si a mai multor cetateni din orasul Sebes ca fiind lipsita de interes si a admis actiunea Kronochem anuland nota de constatare 77/18.09.2007. CIDRM va formula o plangere la Comitetul pentru Respectarea Conventiei de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publica si accesul la justitie pe probleme de mediu.

In octombrie 2008 CIDRM a intervenit alaturi de mai multi locuitori ai orasului Sebes in interesul autoritatii de mediu in actiunea Kronochem Sebes impotriva Garzii de Mediu Alba pentru anularea notei de constatare 110/29.10.2007 privind construirea de catre Kronochem a unei fabrici de productie de formaldehide fara un acord de mediu – Dosar Nr. 4020/107/2007 al Curtii de Apel Oradea.

Curtea de appel Oradea a admis recursul Kronochem Sebes si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bihor.

CIDRM se va implica in continuare in acest caz prin promovarea de actiuni in instanta, urmarind ca prin aceasta sa se asigure ca lucrarile se desfasoara cu respectarea deplina a normelor legale aplicabile si in respect deplin fata de drepturile constitutional garantate ale publicului la un mediu sanatos si la participare publica in luarea deciziilor.

MOBILIZARE

Implica-te in campania Sebes fara Poluare!

12

Informeaza-te !Parcurge site-urile web care informeaza regulat despre noutatile campaniei Sebes fara Poluare si referintele indicate in sectiunile acestora pentru a-ti face o parere informata. Citeste documentele si materialele disponibile si transmite-le la cati mai multi prieteni.

www.centruldemediu.ro www.sebesfarapoluare.ro

www.keepitgreen.apispm.ro

. . .

Fii activist online Implica-te voluntar

Viziteaza frecvent rubricile ‘Implica-te / Activism’ pentru a lua parte la activitatile campaniei. Inscrie-te pe lista de informare a campaniei pentru a fi la curent cu noutatile! Ajuta-ne apoi prin distribuirea acestor informatii catre contactele tale sau prin a le posta pe blogul sau website-ul tau!

Impartaseste-ne orice idee pe care o ai despre ce actiuni ar trebui sa desfasuram pentru impiedicarea poluarii Sebesului si pentru incetarea ilegalitatilor comise de catre companie si de catre autoritatile implicate !

Avem intotdeuna nevoie de ajutor si implicarea ta ca voluntar in proiectele sau campaniile noastre iti va oferi oportunitati de instruire in multiple domenii cum ar fi comunicare cu presa, legislatie si proceduri administrative, lucru in teren, etc.

Este foarte simplu: trimite-ne un e-mail la office@sebesfarapoluare.ro cuprinzand o mica descriere a interesului tau pentru aceasta campanie si aproximativ cat timp esti dispus sa dedici muncii de voluntariat si vom fi incantati sa te primim in echipa noastra!

Ce poti face azi ?Trimite o petitie Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Sibiu, solicitandu-i sa nu emita avizul de mediu pentru planul urbanistic al fabricii de producere de formaldehida care s-a construit ilegal in anul 2007 la Sebes!

Trimite o petitie Agentiei de Protectie a Mediului Brasov solicitandu-i sa nu emita un acord de mediu pentru construirea de catre SC Kronospan a unei fabrici de producere de placi PAL pe baza de formaldehide in orasul Brasov. Constructia fabricii a inceput in 2008 fara un acord de mediu si fara o autorizatie de construire. Model petitie

RESURSE

Autoritati relevante

GARDA NATIONALA DE MEDIU (functioneaza in subordinea Ministerului Mediului)

Comisariatul general:Adresa: Bd. Unirii, nr.78, bl.J2, Sector 3, BucurestiTel: 326.89.70; 326.89.82Fax: 326.89.71 Email: gardamediu@gnm.ro Web: www.gnm.ro

Comisariatul judetean Alba:Adresa: Str.Lalelelor nr.7A, Alba IuliaTel: 0258/816.834Fax: 0258/830.002Email: cjalba@gnm.ro

Comisariatul judetean Brasov:Adresa: Str.Politehnicii nr.3, Brasov Tel: 0268/417.028 Fax: 0268/418.047Email: cjbrasov@gnm.ro

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI (functioneaza in subordinea Ministerului Mediului)Adresa: Splaiul Independentei, nr.294, Sector 6, BucurestiTelefon: 021-207.11.01; 021-207.11.02 Fax: 021-207.11.03 E-mail: office@anpm.roWeb: www.anpm.ro

Agentia Regionala pentru protectia mediului Sibiu(cuprinde in subordinea sa APM Alba si APM Brasov)Adresa: Str. Hipodromului Nr. 2A, 550360 SibiuTel: 0269 – 232806, 233094Fax: 0269–444145Email: office@arpm7c.roWeb: www.arpm7c.ro

Agentia (Judeteana) pentru Protectia Mediului AlbaAdresa: Str.Lalelelor nr.7B, cod 510217 , Alba-IuliaTel/Fax: 0258 813290E-mail: officeab@apm-alba.roWeb: www.apm-alba.ro

Agentia (Judeteana) pentru Protectia Mediului BrasovAdresa: Str.Politehnicii nr.3, BrasovTel: 0268 419013Web: www.apmbrasov.ro

13

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE

Adresa: B-dul Libertatii nr. 12, Sector 5, BucurestiTelefon Centrala: 004 021 316 02 15Web: www.mmediu.ro Biroul de Relatii Publice:Telefon Interior: 2493Telefon: 004 021 316 38 74Fax: 004 021 316 38 74E-mail: srp@mmediu.ro

MINISTERUL SANATATII PUBLICE

Adresa: Intr. Cristian Popisteanu, nr. 1-3, sector 1, BucurestiCompartimentul Relatii cu publicul:Tel: 021 3072 524Fax: 021 3072 675e-mail: dirrp@ms.ro Web: www.ms.ro

INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI (functioneaza in subordinea Ministerului Sanatatii)

Adresa: Str. Dr. Leonte nr. 1-3, sector 5, BucurestiWeb: www.ispb.ro

Director General: Dr. Bogdan Constantin StolicaTel: 0213183620 int. 200 / 3183619 / 3183602Fax: 021 3183634 E-mail: stolica@ispb.roE-mail secretariat: directie@ispb.ro

Sectia Medicina MunciiSef Sectie: Dr. Adriana TodeaTel: 021 3183620 int. 203Fax: 0213183614 E-mail: adrianat@ispb.ro

Sectia Sanatatea si MediulSef Sectie: Dr. Emilia NiciuTel: 021 3183620 int. 183Fax: +4021 3123426 E-mail: emniciu@ispb.ro

* Acest material reprezinta exclusiv opinia si munca de documentare si investigare a autorilor, finantatorii neputand fi in nici un fel raspunzatori pentru felul in care se folosesc informatiile cuprinse in prezenta publicatie.