Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

download Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

of 5

Transcript of Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

  • 8/9/2019 Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

    1/5

    Cautarea sensului duhovnicesc al

    Scripturii

    Dincolo de "litera"

    Lectura face parte din procesul instructiei umane. In mod

    normal invatam sa citim la scoala. Apoi, pe masura sporirii

    inteligentei, sesizam sensul a ceea ce este scris. Dar sensul

    Sfintei Scripturi este spiritual, intelegerea omeneasca nu

    poate sa ajunga singura sa-l cuprinda. Atunci e potrivit sa reamintim intaiul principiu al

    exegezei patristice: cei care se tin "numai de litera" nu pot sa afirme fara a cadea in

    contradictie logica dogma inspiratiei divine a Scripturilor.

    "Cel care judeca scrierile - afirma Sfantul Vasile cel Mare - trebuie sa fie inzestrat

    aproape cu aceeasi pregatire ca si cel care le-a scris. Cine nu este agricultor nu e in

    stare sa judece lucrarile agricole. Nu este ingaduit oricui sa cerceteze el insusi

    cuvintele Duhului, singurul care poate sa o faca e cel ce are duhul deosebirii

    (discernamantului)."

    Sensul istoric si sensul spiritual stau, dupa Origen, in acelasi raport ca si trupul si

    dumnezeirea Logosului. In Scriptura Sa ca si in viata Sa pamanteasca, Logosul are

    nevoie de un trup. Dar asa cum nu trebuie sa ne oprim in Hristos la omul care se vede,

    ci prin trupul care il ascunde ochilor nostri trupesti, trebuie sa sesizam prin credinta pe

    Dumnezeu care este in El, tot asa trebuie sa traversam istoria exterioara care ne este

    oferita in cartile sfinte, mai cu seama in cele ale Vechiului Testament, spre a patrunde

    pana in inima misterului spiritual ascuns in ele.

    Parintii desertului au simtit adeseori in fata Sfintei Scripturi un sentiment complex de

    rezerva si de teama, cel exprimat de exemplu in raspunsul dat de Avva Pimen, Avvei

    Ammona: "Daca nu poti pazi tacerea, e mai bine sa vorbesti dupa cuvintele batranilor,

    iar nu dupa Carti, caci e primejdios ca omul sa vorbeasca despre Cartile sfinte."

    Sensul unui text nu este sesizat numai prin studiu, ci inca si mai mult prin rugaciunea

    7/28/2010 Cautarea sensului duhovnicesc al Script

    crestinortodox.ro//cautarea-sensului-d 1

  • 8/9/2019 Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

    2/5

    facuta anume pentru a-l descoperi. Cel care i-a inspirat pe autorii sacri il poate inspira

    si pe interpretul lor.

    Avva Antonie cel Mare, intrebat cu privire la sensul unui pasaj din Levitic, a inceput sa

    se roage: "Dumnezeul meu, trimite-mi-l pe Moise, ca sa ma invete despre acest

    cuvant." Si Sfantul Isaac Sirul da acest sfat: "Nu te apropia de cuvintele tainice ale

    Scripturii fara rugaciune, fara a cere ajutorul lui Dumnezeu. Spune: Doamne, da-mi sa

    inteleg puterea care este in ele. Socoteste rugaciunea drept cheia pentru descoperirea

    adevarului din Scripturi."

    "Cercetati Scripturile"

    Sesizarea sensului duhovnicesc e un dar al lui Dumnezeu, o luminare. Ceea ce nu

    exclude necesitatea efortului omenesc. Severian din Gabala, autor sirian de la sfarsitul

    secolului IV si inceputul secolului V, comenta astfel cuvantului Hristos "Cercetati

    Scripturile" (Ioan 5, 39): "Cercetati nu printr-o citire usuratica, ci cautati, examinati,

    studiati adancurile propozitiilor. Dumnezeu, Cel ce a pus la indemana noastra

    Scripturile, a invaluit intelesul spuselor lor; El ne-a dat Scripturile, dar fara a ne

    descoperi talcuirea lor ascunsa, pe care a lasat-o in seama zelului disciplinat al

    stradaniilor tale, ca sa-ti exerciti mintea si sa-ti dai seama daca slujesti Scripturile sau le

    siluiesti."

    Interpretarea textelor sacre este asadar o arta asemanatoare celorlalte arte: "Dumnezeu

    ne-a dat firea, dar a ascuns mestesugurile; toate materialele au fost puse la dispozitia

    noastra, dar mestesugul s-a nascut din mintea oamenilor. Tot asa sau lucrurile si cu

    Scriptura."

    In acest context se insereaza diversele "metode" de scrutare a Scripturilor desemnate

    adeseori printr-un nume specific. Daca ucenicii ii intrebau pe povatuitorii lor cum sa se

    roage, se intelege de la sine ca voiau de asemenea sa invete si sa scruteze Scripturile

    pentru a descoperi in ele comoara duhovniceasca ascunsa. "Metodele" invatate au

    dublu caracter: pe de o parte anumite tipuri de exegeza au devenit traditionale; pe de

    alta parte anumite moduri de "meditatie" asupra textelor s-au aratat eficace in

    pregatirea luminarii Duhului.

    7/28/2010 Cautarea sensului duhovnicesc al Script

    crestinortodox.ro//cautarea-sensului-d 2

  • 8/9/2019 Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

    3/5

    Tipologia si Alegoria

    Cat priveste exegeza duhovniceasca a Sfintei Scripturi, exista evident diferente intre

    scoli, mai cu seama intre Scoala din Alexandria si Scoala din Antiohia, intre exegeza

    "alegorica" si exegeza "literara".

    E cu neputinta de negat faptul ca tipologia se gaseste la punctul de contact intre

    exegeza neo-testamentara si cea a patristicii in viata comunitatii crestine antice.

    Aceasta tipologie putea lua mai multe aspecte.

    Tipologia cea mai veche si care e temelia tuturor celorlalte, e tipologia eshatologica. E

    cea pe care ne-o infatiseaza Vechiul Testament. Profetii vestesc ca Dumnezeu va

    implini la sfarsitul timpului lucruri asemanatoare, dar superioare celor pe care le-a

    savarsit in trecut. Afirmatia esentiala a Noului Testament e aceea de a arata ca aceasta

    tipologie s-a implinit in Iisus Hristos. Or viata lui Hristos nu epuizeaza realitatile noului

    legamant. Acesta continua in Biserica, care e trupul lui Hristos, si in membrii Bisericii

    care sunt pietrele adevaratului templu, in intreaga lor viata si in imprejurarile cele mai

    diferite.

    Prin urmare, exista mai multe forme de tipologie. Exegeza mateiana, care apare la Ipolit

    al Romei, in Catehezele Sfantului Chiril al Ierusalimului si la atatia altii, e legata derelevarea analogiilor intre Vechiul Testament si viata concreta a lui Hristos. Tipologia

    sacramentala isi va gasi locul in catehezele mistagogice. Dar autorii ascetici prefera

    tipologia morala.

    Exegeza morala

    Semnul infailibil al unei lecturi roditoare este aplicarea ei: la ce ar mai servi

    cunoasterea textelor Bibliei, daca aceasta stiinta n-ar rascoli vietile noastre? Aceasta

    exegeza morala a fost dominanta la Alexandria. O trasatura deja limpede la Clement, pe

    care influenta lui Filon a accentuat-o. La Origen, fara a fi exclusiva, ea va predomina.

    Nu este vorba doar de a strange toate poruncile explicite ale Noului Testament pentru a

    trasa un cod de viata, asa cum a facut Sfantul Vasile cel Mare, in Regulile sale Morale,

    ci de a gasi un sens crestin si in prescriptiile "materiale" ale Legii vechi cu privire la

    7/28/2010 Cautarea sensului duhovnicesc al Script

    crestinortodox.ro//cautarea-sensului-d 3

  • 8/9/2019 Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

    4/5

    circumcizie, indemnurile la razboi impotriva dusmanilor, sacrificiile sangeroase etc. O

    semnificatie morala e data chiar faptelor celor mai simple ca, de exemplul, faptului ca

    Iisus urca sau coboara. O data cu progresul vietii duhovnicesti, aceasta tipologie

    morala evolueaza tot mai mult spre "mistica".

    Cateva referinte vor fi suficiente. Explicand duhovniceste primul verset al Cantarii

    Cantarilor. "Saruta-ma cu sarutarile gurii tale", Origen scrie: "Cea de-a treia talcuire se

    aplica sufletului care n-are alta ambitie decat unirea si comuniunea cu Logosul lui

    Dumnezeu, n-are alta dorinta decat aceea de a intra in cele ascunse ale intelepciunii si

    stiintei sale ca in camara Mirelui ceresc. Prin gura Mirelui intelegem o virtute a lui

    Dumnezeu prin care Acesta lumineaza mintea, este un sarut mai adevarat, mai intim si

    mai sfant pe care Logosul lui Dumnezeu il da miresei Sale, sufletul curat si desavarsit."

    Exegeza mistica a sirienilor si armenilor

    Ceea ce caracterizeaza aceste Biserici in exegeza lor nu este o forma particulara de

    exegeza figurativa, ci tendinta de a restrange aceasta forma mai cu seama acolo unde

    ea ajunge la un alegorism ce pare a uita sensul original. Teodor Bar Koni isi pune

    aceasta intrebare: "Ce diferenta exista intre interpretarea istorica si alegorica, si cine

    este cel care a inventat-o?" Si raspunde: "Mare, iar nu mica, este diferenta intre

    interpretarea istorica si cea alegorica; cata impietate, blasfemie si minciuna areaceasta, pe atata adevar si marturisire are aceea. Ratacitul Origen a fost inventatorul

    artificiului alegorismului."

    Dar concentrandu-ne prea mult asupra sensului istoric, cum vom mai putea gasi

    legatura intre trecutul povestit si viata actuala? Fara aceasta unire vitala, lectura ar

    pierde elementul sau cel mai important. Autorii duhovnicesti sunt de acord asupra

    acestui punct. Dar ei nu sunt mai putin de acord in cautarea legaturii cu ceea ce este

    trecut sau indepartat. Aici intervine notabil jocul diferentei mentalitatilor.

    Grecii, cu modul lor de a gandi "formal", nu ajungeau cu usurinta sa-si imagineze ca o

    realitate ar putea trece drept alta decat folosind puntea analogiei: lucrurile sunt identice

    daca au aceeasi forma, si ele sunt cu atat mai apropiate unele de celelalte cu cat sunt

    mai asemanatoare. Pentru a arata ca un eveniment biblic ne priveste, trebuia deci

    aratat ca un lucru asemanator se petrece si in viata noastra.

    7/28/2010 Cautarea sensului duhovnicesc al Script

    crestinortodox.ro//cautarea-sensului-d 4

  • 8/9/2019 Cautarea Sensului Duhovnicesc Al Scripturii

    5/5

    Modul de a privi relatiile in mentalitatea semitica, sau altundeva, a fost in fond diferit.

    Pentru semit, legatura intre doua realitati exista si este intens traita daca se descopera

    radacina lor comuna. Iudeii se simteau un popor intrucat toti aveau un singur stramos:

    pe Avraam. Declarandu-se fii ai lui Avraam, ei se simteau inclusi in istoria sa si in

    fagaduintele lui.

    O mentalitate asemanatoare constituie climatul majoritatii omiliilor siriace si joaca un rol

    important si in poezia armenilor. Din meditatiile lor biblice lipseste o aplicatie morala.

    Avem impresia relatarii unor simple fapte. Dar, in acelasi timp, simtim ca aceste fapte

    ne privesc indeaproape, ca este vorba de propriile noastre radacini pe care le retraim

    mistic.

    Evident, lecturile au intotdeauna un aspect sacru, liturgic, aproape sacramental.Lectura Scripturii face deci parte din anamneza liturgica in care trecutul devine etern

    prezent.

    Tomas Spidlik

    mi place Fii primul dintre prietenii ti cruia s-i plac asta.

    7/28/2010 Cautarea sensului duhovnicesc al Script

    crestinortodox.ro//cautarea-sensului-d 5