Catre - Jurist Urban · Web view2015/03/17 · Catre TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A II-A –...

CatreTRIBUNALUL BUCURESTISECTIA A II-A – CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr. 30811/3/2014

DOMNULE PRESEDINTE,

Subscrisele- Asociatia Salvati Bucurestiul, inregistrata in Registrul Special al Asociatiilor si

Fundatiilor sub nr. 1030/A/2008, cu sediul in str. Visana nr. 3, bl. 44, sc. A, et. 6, ap. 32, sector 4, Bucuresti si cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura in str. Carol Davila nr. 91, parter, ap. 1, Bucuresti, sector 5, e-mail: [email protected];

- A.C.I.P.N.C., inregistrata in Registrul Special al Asociatiilor si Fundatiilor sub nr. ....., cu sediul in Bucuresti, ..........., reprezentata legal de S.S.G., presedinte, si conventional de A.V. – Cabinet de avocat, cu sediul in Bucuresti, ........., cu sediul procesual ales la A.V. – Cabinet de avocat, in Bucuresti, .........

In termenul legal, formulam prezentul

RASPUNS LA INTAMPINARILEdepuse de

C.L.S.2 si SC T.L.I. SRL

Prin care solicitam:A. Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscriselor invocate de

parata SC T.L.I. SRL ca neintemeiata;B. Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscrisei A.C.I.P.N.C.

invocate de parata C.L.S.2 ca neintemeiata;C. Respingerea exceptiei dreptului material la actiune invocate de parata SC T.L.I.

SRL ca neintemeiata;D. Admiterea cererii de chemare in judecata formulate de subscrisa

pagina 1 din 29

mailto:[email protected]

Pentru urmatoarele motive:A. Subscrisele au calitate procesuala activa in prezenta cauza

A0. Ierarhia argumentelor invocate. Prevederile Conventiei de la Aarhus prevaleaza in fata prevederilor legislatiei nationale. Prevederile legislatiei de mediu prevaleaza in fata prevederilor Legii 554/2004 si a Codului civil

Vom argumenta asupra calitatii procesuale active a subscriselor din perspectivaA1. Conventiei de la Aarhus;A2. OUG 195/2005 privind protectia mediului;A3. Legii 554/2004 si a Codului civil.

Conventia de la Aarhus prevaleaza in fata legislatiei nationale, asa cum vom arata in sectiunea A.11. De asemenea, OUG 195/2005 privind protectia mediului prevaleaza in fata Legii 554/2004 si a Codului civil in litigii de mediu.

Prin urmare, in masura in care instanta va aprecia ca litigiul este un litigiu de mediu si ca subscrisa are calitate procesuala activa din perspectiva Conventiei de la Aarhus sau a OUG 195/2005, devine inutila analizarea motivului invocat de parata, care se refera exclusiv la dispozitiile Legii 554/2004.

Cu toate acestea, vom arata in sectiunea A3 ca subscrisele au calitate procesuala activa din perspectiva Legii 54/2004 si a Codului Civil.

A1. Calitatea procesuala activa din perspectiva Conventiei de la Aarhus

A1.1. Prevederile Conventiei de la Aarhus au prioritate in fata prevederilor legislatiei nationale in situatia in care exista contradictie

Articolul 148 alin. (2) al Constitutiei Romaniei da prioritate prevederilor dreptului european in fata legislatiei nationale, atunci cand exista contradictie

(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Conventia de la Aarhus a fost ratificata de Uniunea Europeana prin Decizia 2005/370/EC a Consiliului Uniunii Europene, prin urmare a devenit parte a dreptului european.

A1.2. Conventia de la Aarhus confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de mediu in litigiile de mediu

Articolul 9 pct. 2 din Conventia de la Aarhus prevede in mod expres calitatea procesuala activa si interesul organizatiilor neguvernamentale de mediu definite de articolul 2 pct. 5 al Conventiei.

pagina 2 din 29

Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinată în concordanţă cu prevederile legilor naţionale şi cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justiţie conform prevederilor prezentei convenţii. La acest nivel interesul oricărei organizaţii neguvernamentale care îndeplineşte cerinţele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie să fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizaţii vor fi considerate ca având dreptul sau capacitatea de a fi afectate în concordanţă cu prevederile subpunctului b) de mai sus.

Articolul 2 pct. 5 al Conventiei de la Aarhus, la care articolul 9 pct. 2 face referire, prevede5. public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes în deciziile de mediu; în scopul acestei definiţii organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi îndeplinesc cerinţele legii naţionale vor fi considerate ca având un interes.

Vom dovedi in sectiunea A1.3 ca subscrisa suntem organizatie neguvernamentala care promoveaza protectia mediului. Vom arata in sectiunea A2.2 ca litigiul este un litigiu de mediu.

A1.3. Subscrisele suntem organizatii neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si indeplineste cerintele legii nationale

Asociatia Salvati Bucurestiul este o organizatie neguvernamentala de protectia mediului, intrucat conform articolului 2 alin. (3) din statutul sau, are ca obiectiv

protectia parcurilor si asigurarea unui mediu inconjurator sanatos in Bucuresti si in localitatile din Romania

Asociatia Salvati Bucurestiul este inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor, Registru public aflat pe site-ul Ministerului Justitiei, fapt atestat de certificatul de inscriere al asociatiei in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, inregistrat sub nr. 1030/A/2008.

ACIPNC este o organizaaie neguvernamentală de protectia mediului, intrucat conform art. 6 din statutul sau, are ca obiectiv

Scopul Asociației este de a se implica în dezvoltarea urbanistică a localităților, în protejarea patrimoniului arhitectural-urbanistic și istoric, în protecția mediului înconjurător, în cheltuirea judicioasă a banului public, în transparența decizională, în accesul la informațiile de interes public și în problematica activității de minerit din România.

De asemenea, ACIPNC este o organizație neguvernamentala care indeplineste conditiile legii nationale, fiind înscrisa în baza OG 26/2000 in Registrul National al Asociațiilor și Fundațiilor sub nr. 15523/A/2011.

pagina 3 din 29

A1.4. Practica judiciara. Conventia de la Aarhus confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de mediu in litigii de mediu

Sentinta civila nr. 4828/28.11.20121, pronuntata de Tribunalului Bucuresti in dosarul 30021/3/2011 confirma argumentul subscriselor

Rezulta deci ca, de principiu, dreptul organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului de a introduce actiuni in justitie pe probleme de mediu, fara dovedirea unui interes particular deriva direct din Conventie, ca aceasta are aplicabilitate directa in dreptul intern, ca dreptul este prevazut foarte clar si nu este conditionat de vreo actiune ulterioara a statelor si ca dispozitiile conventionale au prioritate fata de orice dispozitie contrara din dreptul intern, inclusiv deci fata de eventuale dispozitii ale Curtii Constitutionale.

A2. Calitatea procesuala din perspectiva OUG 195/2005 privind protectia mediului

A2.1. OUG 195/2005 confera calitate procesuala si interes organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului in litigii de protectia mediului

Articolul 20 alin. (6) din OUG 195/2005 privind protectia mediului prevede calitatea procesuala activa a organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului in litigii de protectia mediului

Art. 20. (6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.

Am aratat in sectiunea A1.3 ca subscrisa suntem organizatie neguvernamentala de protectia mediului. Vom arata in sectiunea B2 ca litigiul este un litigiu de mediu.

A2.2. Litigiul este un litigiu de protectia mediului, intrucat protectia patrimoniului este parte a protectiei mediului

Intrucat prezentul litigiu are ca obiect cererea de anulare a unui Plan Urbanistic de Detaliu o zona construita protejata si zona de protectie a unui monument istoric, acesta este un litigiu de protectia patrimoniului. Vom arata in restul prezentei sectiuni ca legiutorul include protectia patrimoniului in sfera protectiei mediului. Astfel:

Anexa 2 a Legii 350/2001 definesteProtecţia mediului - ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în localităţi şi în teritoriul înconjurător

Articolul 70 lit. e) al OUG 195/2005 prevede:Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: […] e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor

pagina 4 din 29

protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;

HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediupentru planuri si programe prevede in Anexa nr. 1 Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului

[...] 2. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:[...] f) valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:[...] (i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

si in Anexa 2 Continutul-cadru al raportului de mediuInformatiile care trebuie furnizate, conform art. 19 alin. (4), sunt urmatoarele:[...] 6. potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori;1

HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului prevede in art. 5 alin. (2)

Art. 5. - (2) Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra următorilor factori:a)fiinţe umane, faună şi floră;b)sol, apă, aer, climă şi peisaj;c)bunuri materiale şi patrimoniu cultural;d)interacţiunea dintre factorii prevăzuţi la lit. a), b) şi c).

si in Anexa nr. 4 intitulata Informatii solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului

3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate în mod semnificativ de proiectul propus, în special a populaţiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi interconexiunile dintre factorii de mai sus.

A2.3. Practica judiciara. Calitatea procesuala a organizatiilor de mediu. Protectia patrimoniului este parte a protectiei mediului

In Decizia civila nr. 4607 din 9.12.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dosar 434/64/2006 se retine

Actele normative invocate recunosc expres organizatiilor nonguvernamentale posibilitatea acestora de a actiona in justitie recunoscand dreptul la actiune in probleme ce vizeaza protectia mediului, deci si a patrimoniului cultural. Astfel, potrivit art. 87 din Legea 137/1995 a protectiei mediului, preluat de art. 20 alin. 6

1 Prevederile provin din Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene, a carei transpunere in legislatia nationala este HG 1076/2004.

pagina 5 din 29

din OUG 195/2005 se recunoaste dreptul la actiune in probleme de mediu organizatiilor neguvernamentale care promoveaza protectia mediului. In acest context, in care protectia mediului constituie un obiectiv de interes public major si regimul legal de protectie si conservare a patrimoniului este un regim mixt, de drept public si drept privat, cu proeminenta primului, Inalta Curte retine ca actiunea reclamantei nu poate fi apreciata ca lipsita de legitimitate in sensul dreptului privat. Astfel, acceptand ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile privind mediul (inclusiv cu referire la patrimoniu), vatamarea trebuie examinata tot in contextul principiilor generale recunoscute pe plan national si european in cadrul carora principiul precautiei precum si cel al prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor duc la o alta perspectiva asupra acesteia.

De asemenea, prin Decizia civila nr. 2548/03.11.2011 a Curtii de Apel Bucuresti, dosar 33719/3/2011, instanta retine

Dispozitiile Art. 20 alin 6 din OUG nr. 195/2005 recunosc organizatiilor non-guvernamentale posibilitatea de a actiona in justitie si dreptul la actiune in probleme de mediu ce vizeaza protectia mediului.In cauza, potrivit statutului sau, intimata reclamanta este o organizatie nonguvernamentala care promoveaza protectia mediului si in contextul in care protectia mediului constituie un obiectiv de interes public major si regimul legal de protectie si conservare a patrimoniului este un regim mixt, de drept public si drept privat, cu proeminenta primului, Curtea retine ca actiunea formulata de intimata reclamanta nu poate fi apreciata ca fiind lipsita de legitimitate in sensul dreptului privat.

A3. Calitatea procesuala din perspectiva Legii 554/2004 si a Codului civil

A3.1. Legea 554/2004 si Codul Civil prevad calitatea procesuala a organizatiilor neguvernamentale care invoca vatamarea unui interes public, pe domenii de interes prevazute de statutul organizatiei

Articolul 1 alin. (1) al Legii 554/2004 conditioneaza actiunea in contencios administrativ de calitatea de persoana vatamata, intemeiata pe un drept subiectiv sau pe un interes legitim

(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.

Articolul 2 alin. (1) lit. a) al Legii 554/2004a) persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi

pagina 6 din 29

organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

se refera la trei tipuri de persoane vatamate:- persoana fizica sau juridica titulara a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim- grupul de persoane fizice fara personalitate juridica titular a unui drept subiectiv sau

a unui interes legitim privat- organismele sociale interesate .

Organismele sociale interesate, definite in articolul 2 alin. (1) lit. s) din Legea 554/2004, sunt de doua tipuri

s) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative;

Este implicit din coroborarea lit. a) si s) citate ale articolului 2 alin. (1) al Legii 554/2004 ca- organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate protectia diferitelor

categorii de cetateni (de exemplu sindicatele) pot invoca vatamarea drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate

- organismele sociale interesate care au ca obiect de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative pot invoca vatamarea unui interes legitim public.

Cuvantul interesate se refera la interesul acestora in cauza, conditionat de specializarea acestora pe subiectul supus judecatii. Cu alte cuvinte, acestea au interes numai in chestiuni care tin de realizarea obiectului lor de activitate, in conformitate cu prevederile articolului 206 alin. (2) al Codului Civil

(2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.

In concluzie, au calitatea de persoana vatamata invocand doar vatamarea unui interes legitim public organismele sociale interesate

- care au ca obiect de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative- al caror obiect de activitate corespunde cu subiectul supus judecatii.

Vom justifica in cele ce urmeaza ca obiectul cauzei este vatamarea unui interes public, pe domenii de interes prevazute de statutul subscrisei.

A3.1.1 Practica judiciara. In cazul organismelor sociale interesate, au un interes legitim actiunile care au ca obiect realizarea obiectului de activitate. Dreptul constitutional de a lua parte la opera de guvernare si administrare include si dreptul organismelor sociale interesate de a se adresa instantelor de contencios administrativ impotriva actelor administratiei publice

pagina 7 din 29

Prin Sentinta civila nr. 820/CA din 21 octombrie 2008, dosar 3779/117/2007, Tribunalul Timis a retinut

Sintagma „drepturile, libertatile si interesele sale legitime”, in cazul persoanelor juridice trebuie privita nuantat, fiind vorba de acele drepturi si interese legitime care, in cazul persoanelor de drept privat, le asigura realizarea „obiectului de activitate”.Fundamentul implicarii organismelor sociale interesate (asociatii, fundatii) in opera de guvernare si de administrare, este tot de ordin constitutional, izvorand din prevederile art. 102 alin (2) al Constitutiei, ceea ce logic trebuie sa le confere acestora si dreptul de a se plange in instantele de contencios administrativ impotriva actelor administrative ale Guvernului si ale celorlalte organe ale administratiei publice, fiind evident ca interesul pe care isi intemeiaza actiunea nu este „privat”, ci „public”.

Sentinta civila a fost mentinuta de Curtea de Apel Timisoara, care a respins recursul.

Aceeasi interpretare este data de decizia nr. 1275/21.02.2011 a Curtii de Apel Bucuresti, dosar 11453/2/2010, care se refera la articolul 34 al Decretului 31/1954, preluat de articolul 206 alin. (2) al Codului Civil. Curtea retine

In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, curtea retine ca potrivit articolului 34 din Decretul 31/1954, persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut.Prin raportare la aceste dispozitii legale curtea retine din actul constitutiv al reclamantei ca aceasta are, printre altele, ca obiect de activitate promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si protejarea acestora prin orice tip de activitati, protectia si conservarea mediului inconjurator si a conditiilor de viata ale omului, or, promovarea prezentei actiuni urmareste in mod direct promovarea drepturilor care se regasesc in actul constitutiv al acesteia.Or, prin raportare la modul in care a fost conceputa cererea introductiva, curtea sustine ca reclamanta isi justifica atat calitatea procesuala activa cat si interesul judiciar in promovarea cererii de chemare in judecata, urmand a respinge aceste exceptii ca neintemeiate.

A3.2. Prevederile articolului 8 alin. (1^1) nu se aplica organismelor sociale interesate deci nu sunt aplicabile subscrisei in prezenta cauza

Articolul 8 alin. (1^1) prevede(1^1) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Aparent, exista o contradictie intre articolul 8 alin. (1^1) si conjunctia articolelor 1 alin. (1) si 2 alin. (1) lit. a). De remarcat ca atat articolul 8 cat si articolul 1 alin. (1) au aceeasi apropiere de notiunile de calitate procesuala si interes

pagina 8 din 29

- articolul 8 alin. (1^1) enunta pot formula capete de cerere - articolul 1 alin. (1) enunta se poate adresa instanţei de contencios administrativ

competente.

In mod evident, intentia legiutorului a fost ca prin articolul 8 alin. (1^1) sa se refere la persoanele fizice si juridice care nu au specializarea conferita de statut de a invoca vatamarea unui interes public, nu si la organismele sociale interesate, la care s-a referit in mod explicit in articolul 2 alin. (1) lit. a).

O interpretare contrara ar insemna ca:- Legea 554/2004 prevede o contradictie intre art. 2 alin. (1) lit. a) si art. 8 alin. (1^1)- articolul 8 alin. (1^1) al Legii 554/2004 este in contradictie cu Conventia de la

Aarhus (sectiunea A1) - ca articolul 8 alin. (1^1) al Legii 554/2004 este in contradictie cu calitatea procesuala

pe care legile speciale, de exemplu legislatia de mediu, o dau organizatiilor neguvernamentale (sectiunea A2)

- articolul 8 alin. (1^1) al Legii 554/2004 este in contradictie cu art. 206 alin. (2) al Codului Civil (sectiunea A3.1)

Chiar daca instanta apreciaza ca exista contradictie intre art. 2 alin. (1) lit. a) si art. 8 alin. (1^1) ale Legii 554/2004, prevaleaza prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), ca prevedere speciala (aplicabila organismelor sociale interesate) fata de prevederea generala (aplicabila persoanelor fizice si juridice).

A3.2.1. Practica judiciara. Practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtilor de Apel sunt uniforme in a aprecia ca asociatiile constituite pentru apararea unui interes general au calitate procesuala activa si interes in litigiile in care invoca vatamarea unui interes public, in domeniul lor de activitate, spre deosebire de alte persoane fizice si juridice

Exista o practica bogata, in care se apreciaza ca anumite categorii de persoane nu pot invoca vatamarea unui interes public. In fiecare din aceste decizii

- fie este vorba de persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de organisme sociale interesate;

- fie este vorba de organisme sociale interesate care au ca obiect de activitate protectia drepturilor unei categorii de cetateni (de exemplu sindicate) si nu a unor interese generale

Pe de alta parte, practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtilor de Apel sunt uniforme in a aprecia ca organismele sociale interesate pot invoca vatamarea interesului public, spre deosebire de alte persoane fizice si juridice, care il pot invoca numai in subsidiarul invocarii vatamarii unui interes privat.

Prin Decizia nr. 1682/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dosar nr. 13957/1/2006, se arata

pagina 9 din 29

In privinta interesului public si interesul legitim public, definite de art. 2 alin. (1) lit. l) si p) din Legea nr. 554/2004, in practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a retinut ca vatamarea acestora poate fi invocata doar de organisme sociale, in timp ce o persoana fizica sau juridica ori un grup de persoane fizice poate invoca numai vatamarea unor drepturi subiective sau interese legitime private (Decizia nr. 4042 din 16 noiembrie 2006).

Decizia 13/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind un recurs in interesul legii retine“interesul legitim public” poate fi invocat, ca justificare va calitatii procesuale active intr-o actiune de contencios administrativ, doar de organisme sociale interesate, definite de aceeasi lege ca “structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si alte asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative” [a se vedea art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004].

Decizia 1854/09.09.20102 a Curtii de Apel Cluj retineAsa cum a retinut si instanta de fond, vatamarea interesului se face prin raportare la notiunea de interes legitim privat in cadrul contenciosului subiectiv [...]. Or, o atare limitare este compatibila cu exigentele art. 6 parag. 1 asa cum a fost interpretat in jurisprudenta europeana a drepturilor omului deoarece urmareste un scop legitim, evidentiat anterior, limitarea nu afecteaza insasi substanta dreptului, reclamantii putand actiona in lipsa dovedirii lezarii unui interes legitim privat in cadrul organismelor sociale interesate in intelesul dat de art. 2 alin. 1 lit. s) corespunzator aceluiasi text legal invocat din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si deci prin recunoasterea unei astfel de entitati ca subiect de sesizare a instantei de contencios administrativ se indeplineste si exigenta necesitatii asigurarii unui raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit de lege si mijloacele alese.

Prin incheierea din 22.05.2013 pronuntata in cauza 5347/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti a apreciat

Se impune precizarea ca in speta nu sunt incidente prevederile art.8 alin. (1 1 ), intrucat acestea se refera la persoanele juridice participante la proces care nu au specializarea conferita de statut de a invoca vatamarea unui interes public, in cazul de fata reclamantele fiind obligate sa dovedeasca vatamarea unui interes public pe domeniile de interes prevazute de statutele acestora.

A3.2.2 Doctrina de specialitate confirma calitatea procesuala activa a organismelor sociale in material contenciosului obiectiv

In lucrarea Procedura contenciosului administrativ. Aspecte teoretice si repere jurisprudentiale3 dr. Iuliana Riciu arata ca

2 Decizia 1854/09.09.2010 este disponibila la urmatorul link: http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta/sectia%20comerciala/Comercial%20trim.%20III%202010.pdf, p. 173 Editura Hamangiu, 2012, p. 122

pagina 10 din 29

http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta/sectia%20comerciala/Comercial%20trim.%20III%202010.pdf

Mai mult, legitimitatea procesuala activa in contenciosul obiectiv a acestor organisme sociale interesate, intemeiata pe interesul legitim public, rezulta si din vointa legiuitorului care, in art. 2 alin. 1 lit. a) din lege, le-a asimilat persoanei vatamate.

A3.3. Protectia patrimoniului constituie o activitate de interes public prevazuta de statutul asociatiei, iar obiectul cauzei este unul de protectie a patrimoniului

Conform art. 2 alin. 2 al Statutului sau, Asociatia Salvati Bucurestiul are ca obiectiv pastrarea patrimoniului arhitectural-urbanistic si istoric al Bucurestiului

Totodata, potrivit art. 6 din Statutul sau, ACIPNC este o organizatie neguvernamentala de protectia patrimoniului arhitectural-urbanistic si istoric

Scopul Asociației este de a se implica în dezvoltarea urbanistică a localităților, în protejarea patrimoniului arhitectural-urbanistic și istoric, în protecția mediului înconjurător, în cheltuirea judicioasă a banului public, în transparența decizională, în accesul la informațiile de interes public și în problematica activității de minerit din România.

Am aratat in sectiunea A2.2 ca obiectul cauzei este unul de protectia patrimoniului, mai precis de protectia patrimoniului construit.

Articolul 2 al Legii 422/2001 prevedeArt. 2. - (1) Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege. (2) Activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public.

Prin urmare, obiectul cauzei este unul de interes public, intr-un domeniu care face parte din obiectele de activitate ale reclamantelor.

A3.4. Ordinea de drept si realizarea competentelor autoritatilor locale constituie o activitate de interes public prevazuta de statutul reclamantelor

Articolul 2 alin. 1 lit. r) din Legea 554/2004 preveder) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;

Chiar in interpretarea extrem de restrictiva conform careia ordinea de drept si realizarea competentelor autoritatilor publice s-ar referi numai la respectarea legii in emiterea actelor administrative de catre autoritatile publice, acesta este unul din obiectivele prevazute de statutul reclamantelor.

Astfel, art. 2 alin. 7 din statutul Asociatiei Salvati Bucurestiul prevede ca obiectiv al asociatiei

pagina 11 din 29

atacarea in instanta a deciziilor ilegale ale autoritatilor locale si centrale in probleme ce tin de domeniile arhitecturii si urbanismului, al protectiei monumentelor, al protectiei mediului inconjurator si in general de calitatea locuirii

Totodata, art. 8 alin. 16 din Statutul ACIPNC prevede ca asociatia exercita urmatoarele activitati in vederea realizarii obiectivelor sale

atacarea in instanta a deciziilor ilegale ale autoritatilor locale si centrale in probleme ce tin de domeniile urbanismului, arhitecturii, constructiilor, calitatii locuirii, protejarea patrimoniului, protectieie mediului, proprietatii publice, […]

Prin prezenta actiune, reclamantele doresc sa dovedeasca ilegalitatea unui act administrativ emis de o autoritate centrala.

A3.5. In subsidiar, subscrisele justifica si un interes privat in prezenta cauza

Realizarea obiectului de activitate al subscriselor reprezinta un interes privat al subscriselor in prezenta cauza.

A3.5.1. Practica judiciara. Tribunalul Bucuresti confirma aceasta interpretare

Prin sentinta civila nr. 482/30.01.2013 pronuntata in dosarul 45715/3/2012, Tribunalul Bucuresti a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si a interesului subscrisei, apreciind

Tribunalul concluzioneaza ca reclamantele, pe de o parte au recunoscuta calitatea procesuala activa in aceasta speta, printr-un act normativ special, respectiv prin OUG nr. 195/2005, a carui aplicabilitate este prioritara in raport cu prevederile legii nr. 554/2004, iar pe de alta parte acestea chiar justifica un interes legitim privat in promovarea acestei actiuni, generat de indeplinirea scopului pentru care au fost constituite, respectiv acela de protectie a mediului, context in care instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii, ca neintemeiata.

A4. Practica judiciara. Instantele de contencios administrativ au constatat calitatea procesuala activa a Asociatiei Salvati Bucurestiul in 49 de actiuni principale si au admis 31 de cereri de interventie accesorii formulate de asociatie

Conform tabelului urmator- in 49 de actiuni principale ale Asociatiei Salvati Bucurestiul instantele de contencios

administrativ au admis calitatea procesuala activa a asociatiei - 31 de interventii accesorii ale Asociatiei Salvati Bucurestiul au fost admise in

principiu de instante de contencios administrativ.

Numar dosar Actiune

principala /

interve

Obiect Instanta

pagina 12 din 29

ntie accesor

ie34194/3/2008 IA Anulare PUD Tribunalul Bucuresti22052/3/2008, 22052./3/2008

IA Anulare PUD-uri Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

17495/3/2009 AP Suspendare PUD Tribunalul Bucuresti20896/3/2009 AP Suspendare autorizatie

desfiintare Tribunalul Bucuresti

22914/3/2009 AP Suspendare autorizatie desfiintare

Tribunalul Bucuresti

15050.01/3/2009 AP Anulare PUD Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

25102/3/2009 IA Anulare PUD si autorizatie construire

Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

21543./3/2007 IA Anulare hotarare consiliu local contract parteneriat public privat


45683/3/2008,2223/2/2010

IA Anulare autorizatie de construire

Curtea de Apel Bucuresti

13171/3/2010 IA Anulare PUD Tribunalul Bucuresti30978/3/2010 IA Suspendare autorizatie

construire Tribunalul Bucuresti

27549/3/2010 IA Anulare autorizatie desfiintare


44206/3/2010 AP Suspendare aviz desfiintare Tribunalul Bucuresti24113/3/2009, 24113/3/2009*

IA Anulare PUD Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti

40997/3/2009 IA Desfiintarea constructiei ilegala

Tribunalul Neamt, Curtea de Apel Bacau

30375/3/2010 IA Anulare autorizatie construire




10409/2/2010 AP Suspendare hotarare guvern declansare procedura expropriere


52452/3/2010 AP Suspendare PUZ Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

52455/3/2010 AP Suspendare hotarare consiliu local declarare utilitate publica


11453/2/2010 AP Suspendare ordin declasare monument istoric


21599/3/2010 IA Contestatie procedura Tribunalul Bucuresti, Curtea de

pagina 13 din 29

clasare monument istoric Apel Bucuresti60056/3/2010 AP Suspendare autorizatii

desfiintare Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

44429/3/2009 IA Anulare PUZ Curtea de Apel Bucuresti62706/3/2010 AP Suspendare autorizatie


3162/3/2011 AP Suspendare autorizatii desfiintare


7041/3/2011 AP Suspendare autorizatii desfiintare


21596/3/2011 AP Anulare autorizatie construire




22378/3/2011 AP Anulare autorizatie desfiintare


22382/3/2011 AP Suspendare PUZ Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

3876/2/2011 AP Anulare hotarare guvern declansare procedura expropriere

Curtea de Apel Bucuresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie

30021/3/2011,30021/3/2011*

AP Anulare hotarare consiliu local declarare utilitate publica


32795/3/2011 IA Exceptie de nelegalitate aviz de mediu


35968/3/2009* IA Anulare PUD Tribunalul Bucuresti33719/3/2011 AP Suspendare PUD si

autorizatie construire Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti



44647/3/2011 AP Suspendare autorizatie construire


47550/3/2011 AP Anulare autorizatii desfiintare


50505/3/2011 AP Suspendare PUZ si autorizatie construire




56830/3/2011 AP Anulare autorizatii desfiintare.


7365/2/2011 AP Anulare ordin declasare monument istoric




57459/3/2011 AP Anulare autorizatia Tribunalul Bucuresti

pagina 14 din 29

construire.57460/3/2011 AP Anulare autorizatie

desfiintare Tribunalul Bucuresti

57464/3/2011 AP Anulare autorizatii desfiintare


58354/3/2011 AP Anulare PUZ si autorizatie construire


60754/3/2011 AP Anulare PUD si autorizatie construire


8243/117/2011 AP Anulare certificat de descarcare arheologica

Tribunalul Cluj, Tribunalul Buzau

32399/3/2011 IA Obligare emitere PUZ Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Alba Iulia

75117/3/2011 AP Suspendare autorizatie construire


789/117/2012 AP Suspendare certificat de descarcare arheologica

Tribunalul Cluj, Tribunalul Suceava

15946/3/2012 AP Anulare autorizatie construire


5347/2/2012 AP Anulare hotarare guvern acorduri petroliere


5408/2/2012 AP Suspendare hotarare guvern acorduri petroliere


7415/2/2012 AP Contestatie in anulare Curtea de Apel Bucuresti39264/3/2012 AP Anulare si suspendare

autorizatie de construire Tribunalul Bucuresti

6631/1/2012 AP Revizuire Inalta Curte de Casatie si Justitie7119/2/2012,45346/3/2012

IA Anulare acord mediu Tribunalul Bucuresti

44624/3/2012 AP Suspendare aviz desfiintare Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

45715/3/2012 AP Suspendare acord mediu Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti

45753/3/2012 AP Suspendare aviz desfiintare Tribunalul Bucuresti400/3/2013 AP Suspendare autorizatie de


43728/3/2012 IA Suspendare PUZ Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti



1672/2/2013 AP Suspendare aviz desfiintare Curtea de Apel Bucuresti26728/3/2012 IA Anulare autorizatia de


26736/3/2012 IA Anulare autorizatie de desfiintare


pagina 15 din 29

26742/3/2012 IA Anulare autorizatie construire si desfiintare




21483/3/2012 IA Obligare emitere PUZ Tribunalul Bucuresti27881/3/2012 IA Anulare autorizatie de






26732/3/2012 IA Anulare PUD si autorizatie de construire


27747/3/2013 AP Suspendare PUZ-uri si autorizatii de construire


2152/109/2013 IA Obligare emitere act administrativ

Tribunalul Arges

53001/3/2011 IA Obligare emitere PUZ Curtea de Apel Bucuresti8318/117/2011 IA Anulare aviz mediu PUZ Tribunalul Covasna

Pentru toate motivele invocate, solicitam respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscriselor.

B. Exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscrisei A.C.I.P.N.C. invocate de parata C.L.S.2 este neintemeiata

Parata sustine in mod gresit ca interesul public vizat de subscrisa nu se justifica in atacarea unui act administrativ emis si care si-a produs efectele anterior infiintarii noastre. Totodata, in mod gresit parata sustine ca principiul securitatii juridice ar fi afectat daca subscrisa ar putea ataca acte administrative emise anterior infiintarii sale.

B1. Nu exista nicio dispozitie legala care sa impiedice atacarea unui act administrativ de catre asociatiilor infiintate ulterior emiterii respectivului act

Subscrisele indicam ca temei al calitatii procesuale active si a interesului nostru:- Conventia de la Aarhus ca parte a dreptului european, care confera organizatiilor

neguvernamentale de protectia mediului calitate procesuala si interes in litigii de mediu4;

4 Mai multe acte normative includ protejarea patrimoniului construit in protectia mediului:Anexa 2 a Legii 350/2001 defineste

Protecţia mediului - ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în localităţi şi în teritoriul înconjurător

De asemenea, articolul 70 lit. e) al OUG 195/2005 prevede:Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

pagina 16 din 29

- OUG 195/2005 privind protectia mediului, care confera organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului calitate procesuala si interes in litigii de mediu;

- art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea 554/2004, care confera calitatea de persoana vatamata organismelor sociale care invoca vatamarea unui interes public.

Niciuna dintre aceste prevederi legale nu limiteaza calitatea procesuala activa sau interesul la categoria actelor administrative emise dupa infiintarea asociatiei.

O interpretare in sensul in care o asociatie poate ataca doar actele administrative emise ulterior infiintarii sale este o adugare la lege, care contravine in mod vadit principiului de drept Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Totodata, nu exista o alta norma de drept care sa interzica atacarea actelor administrative emise inainte de infiintarea organismului social interesat. Chiar daca o astfel de norma ar exista in dreptul general, ar prevala Conventia de la Aarhus, OUG 195/2005 si Legea 554/2004 ca norme de drept special.

B1.1. Practica judiciara. Sentinta civila nr. 4828/28.11.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti confirma aceasta interpretare

Tribunalul Bucuresti prin Sentinta civila nr. 4828/28.11.2012 pronuntata in dosarul 30021/3/2011 s-a pronuntat in sensul celor de mai sus

In ceea ce priveste faptul ca reclamanta a fost infiintata dupa adoptarea hotararii atacate in speta, instanta retine ca aspectul este nerelevant, neexistand nicio dispozitie legala care sa limiteze sfera actelor administrative atacabile de o persoana la actele emise dupa data dobandirii capacitatii de folosinta/exercitiu a respectivei persoane.

B1.2. Curtea Constitutionala a statuat ca, in absenta unor reglementari precise, nu se poate limita accesul la justitie

Curtea Constitutionala a statuat ca o eventuala neclaritate a legiuitorului in ceea ce priveste reglementarea termenelor de prescriptie ce se impun atunci cand un tert intelege sa atace un act administrativ individual nu poate fi interpretata in sensul efectului negativ, respectiv de a priva tertii de dreptul de a ataca respectivul act administrativ.

Astfel, prin Decizia nr. 189/2006, Curtea Constitutionala a statuatPrincipiul accesului liber la justitie consacrat prin textul citat din Legea fundamentala [art. 21] implica, intre altele, adoptarea de catre legiutor a unor regului de procedura clare, in care sa se prescrie cu precizie conditiile si termenele in care justitiabilii isi pot exercita drepturile lor procesuale.

[…] e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;

pagina 17 din 29

B2. Principiul securitatii raporturilor juridice este protejat de legiuitor exclusiv prin limitarea in timp a atacarii actului administrativ, iar nu prin interdictia atacarii unui act administrativ de catre o persoana infiintata ulterior emiterii actului

Cadrul legal ofera suficiente limitari in timp ale atacarii in instanta a actelor administrative, astfel incat principiul securitati raporturilor juridice sa fie respectat. Mai mult, actul contestat in prezenta cauza are caracter normativ, astfel ca, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, plangerea prelabila prin care se solicita revocarea sa poate fi formulata oricand.

B2.1. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca nu se incalca principiul securitatii raporturilor juridice in absenta unui termen de prescriptie a atacarii actelor administrative

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin decizia pronuntate in cazul Millo c. Franta din 30 august 2007, statueaza

Petentul nu se plange de a fi fost privat de dreptul sau de acces la o instanta judecatoreasca, ci de absenta, in legislatia in vigoare la momentul faptelor, a unei limite de timp a termenului in care un act administrativ putea fi atacat in instanta. Or nici articolul 6 nici alta dispozitie a Conventiei nu obliga statele sa instituie termene de prescriptie sau sa fixeze momente de incepere a acestora.

Concluzia este preluata in lucrarea R.C, Dreptul la un proces echitabil Acest principiu [principiul securitatii raporturilor juridice n.n] nu interzice posibilitatea de a ataca in justitie oricand un act administrativ sau un act juridic civil, neobligand statele sa impuna teremene de prescriptie civila.

B2.2. Practica Curtii Constitutionale confirma ca principiul stabilitatii raporturilor juridice nu se aplica in cazul anularii actelor administrative ilegale, iar actul in cauza are o puternica aparenta de nelegalitate

Paratii apreciaza in mod gresit ca principiul securitatii raporturilor juridice este afectat daca ACIPNC ar putea sa atace acte administrative emise anterior infiintarii sale.

Fara sa fie concret stipulat de norme constitutionale si mai degraba o creatie a jurisprudentei, principiul securitatii raporturilor juridice comporta o serie de exigente si exprima in esenta aceea ca cetatenii trebuie protejati

Contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca s-o creeze5.

Una dintre consacrarile sale in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cauza Brumarescu impotriva Romaniei6 este in legatura cu un drept fundamental reglementat de CEDO - dreptul la un proces echitabil. In cauza amintita Curtea a statuat ca unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor

5 Lucien François, Le problème de la sécurité juridique, lucrarea La sécurité juridice, Ed. Jeune Barreau de Liege, 1993, p.10, Cosmin Flavius Costas, fiscalitatea.ro6 M.Of. nr. 414 din 31 august 2000.

pagina 18 din 29

juridice, care impune, printre altele, ca solutia irevocabila data de catre tribunale unui litigiu sa nu fie repusa in discutie.

Acelasi principiu al securitatii raporturilor juridice cuprinde7, in principal, urmatoarele exigente

Neretroactivitatea legii, accesibilitatea si previzibilitatea legii, asigurarea interpretarii unitare a legii.

Niciuna dintre dimensiunile aratate ale principiului securitatii raporturilor juridice nu are aplicabilitate in speta. In concret, in speta se invoca principiul securitatii raporturilor juridice pentru a apara un act administrativ cu o puternica aparenta de nelegalitate.

In analizarea unei situatii similare, respectiv incidenta principiului stabilitatii raporturilor juridice in contenciosul administrativ, prin Decizia nr. 478/12.04.2011, Curtea Constituționala s-a pronuntat in sensul intaietatii pe care o are analizarea de catre instanaa de judecata a legalitatii actului administrativ.

Astfel, necesitatea pronuntarii instanței de judecata asupra legalitații actului administrativ primeaza fata de principiul securitatii raporturilor juridice. Curtea considera ca legalitatea este insusi fundamentul statului de drept, neputand fi acceptata teza potrivit careia actul administrativ ar trebui sa-si produca efectele in continuare, chiar daca este nelegal, din moment ce a intrat in circuitul civil.

În opinia Curții, raporturilor juridice nu se pot fonda pe un act a carui legalitate este indoielnica.

În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice prin posibilitatea instanţei judecătoreşti de a anula actul administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, Curtea reţine că principiul stabilităţii raporturilor juridice, deşi nu este în mod expres consacrat de Constituţie, se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Acest principiu al stabilităţii raporturilor juridice nu poate implica însă promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalităţi. Obţinerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, nu se poate fonda pe un act a cărui legalitate este îndoielnică şi care nu ar putea fi dovedită altfel decât prin soluţionarea cauzei de către instanţa judecătorească, chiar şi atunci când actul administrativ a intrat deja în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Posibilitatea recunoscută instanţelor judecătoreşti de a anula actul administrativ, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, se justifică prin necesitatea exercitării unui control de legalitate, care reprezintă însuşi fundamentul statului de drept, neputând fi acceptată teza potrivit căreia actul administrativ ar trebui să-şi producă efectele în continuare, chiar dacă este nelegal, din moment ce a intrat în circuitul civil.

7 Ion Predescu si Marieta Safta in articolul Principiul securitatii juridice, fundament al statului de drept. Repere jurisprudentiale, p. 4

pagina 19 din 29

B2.3. Chiar daca prevederea legala ar fi in contradictie cu principiul securitatii raporturilor juridice, contradictia ar exista si asupra persoanelor infiintate inainte de emiterea actului. A fost vointa legiutorului de a fixa cadrul legal, care este aplicabil atat persoanelor infiintate inainte de emiterea actului, cat si persoanelor infiintate dupa emiterea actului

Prin faptul ca legiutorul nu a facut niciun fel de distinctie intre organismele sociale interesate infiintate anterior si ulterior emiterii unui act administrativ, atunci cand le-a oferit interesul de a ataca un act administrativ, reiese ca vointa legiuitorului a fost de a oferi calitate procesuala activa si interes inclusiv organismelor sociale interesat infiintate anterior emiterii unui act administrativ pe care acestea inteleg sa-l atace.

Nu este cu nimic mai indreptatita o asociatie infiintata in anul 2000 care ataca in anul 2012 un act administrative emis in anul 2009 decat o asociatie infiintata in anul 2012 care ataca in anul 2012 un act administrative emis in anul 2009.

B3. Interesul public aparat de ACIPNC este dat de existenta sau nu a prejudiciului adus acestui interes public. Atat la momentul formularii procedurii prealabile cat si in prezent prejudiciul adus unui interes public exista, iar obiectul cererii urmareste indepartarea acestui prejudiciu

Interesul public aparat de reclamante persista atata vreme cat persista si prejudiciul produs de actul administrativ contestat. Atat la momentul formularii plangerii prealabile, cat si in prezent, prejudiciul adus prin executarea actului in cauza este actual.

B3.1. Doctrina judiciara confirma ca judecarea nelegalitatii actelor administrative realizate material trebuie facuta in toate cazurile

Ovidiu Podaru in lucrarea Drept administrativ. Practica judiciara comentata, p. 401 , apreciaza

Nu dorim sa dezvoltam exagerat problema revocabilitatii, respectiv a anulabilitatii actelor administrative realizate material, caci am facut-o atat in volumul teoretic, cat si cu alta ocazie, intr-un comentariu dedicat primelor doua spete. Ne propunem in continuare doar sa trasam principalele directii referitoare la raporturile dintre aceste cauze extinctive.a) in ceea ce priveste posibilitatea de revocare a unei autorizatii realizate material, in principiu aceasta nu este permisa. [...]b) in ce priveste posibilitatea instantei de a anula un act realizat material, aceasta trebuie sa existe in toate cazurile. Solutia se findamenteaza atat teoretic (caci anularea desfiinteaza efectele juridice – deci abstracte – ale actului administrativ, creand astfel premisa pentru restitutio in integrum si in plan material, prin demolarea a ceea ce s-a construit fara autorizatie) cat si legal, caci potrivit art. 5 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ un asemenea act nu este exceptat de la controlul jurisdictional.

pagina 20 din 29

B4. Intaietatea efectului util al dispozitiilor privind protejarea mediului in practica Curtii Europene a Drepturilor Omului

In cauza Hamer împotriva Belgiei8, Curtea a apreciat legala demolarea unei cladiri construite in urma cu 27 de ani, desi proprietarul putea sa manifeste o speranta legitima de a o folosi

Pe scurt, autoritatile au tolerat situatia timp de douazeci si sapte de ani, iar aceasta a mai durat inca zece ani dupa constatarea infractiunii. Dupa scurgerea unei asemenea perioade, interesul patrimonial al reclamantei de a se bucura de casa ei de vacanta era suficient de important si recunoscut, pentru a fi apreciat drept un interes substantial, deci un „bun”, iar ea avea o „speranta legitima” de a se putea bucura mai departe de acest bun.

Curtea a apreciat ca o altfel de solutie ar priva de efect util reglementarile privind protectia mediului

Atingerea adusă bunului reclamantei, constând în demolarea casei acesteia la iniţiativa autorităţilor interne, era prevăzută de lege şi avea drept scop reglementarea utilizării bunurilor conform interesului general, deoarece era vorba de integrarea bunului într-un plan de amenajare dintr-o zonă forestieră, non-construibilă.Fiind vorba de proporţionalitatea acestei ingerinţe, Curtea subliniază că mediul înconjurător constituie o valoare. Ea precizează că imperativele economice şi chiar anumite drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul de proprietate, nu ar trebui să aibă întâietate în raport de considerentele referitoare la protecţia mediului, mai ales atunci când statul a legiferat în această materie. Autorităţile publice îşi asumă în acest fel o responsabilitate care ar trebui să se concretizeze prin intervenţia lor la momentul oportun, înainte de a priva de orice efect util dispoziţiile privind protejarea mediului şi pe care au decis să le transpună în practică. Astfel, restrângerile dreptului de proprietate pot fi admise, cu condiţia respectării unui echilibru între interesele actuale, individuale şi colective.

B5. Practica judiciara. In alte cinci cauze, instantele au considerat ca ACIPNC are interes in a ataca acte administrative emise in urma cu mai multi ani si anterior infiintari lor

In aceste cinci cauze Curtea de Apel Bucuresti a fost investita cu solutionarea aceleasi probleme de drept – respectiv daca o asociatie infiintata ulterior emiterii unui act administrativ are interes si calitate procesuala activa sa atace acel act administrativ in contencios administrativ.

Curtea de Apel Bucuresti, pronuntandu-se in cauza 26732/3/2012 prin Decizia civila nr. 5578/06.12.2013, a considerat ca se impune respingerea unei astfel de exceptii a calitatii procesuale active ca neintemeiata

In cauza, Tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei pe considerente ce tin de lipsa interesului legitim al acesteia de a contesta acte administrative emise anterior infiintarii sale, cu motivarea ca, prin acceptarea calitatii

8 Dosar nr. 21861/03- Hotararea CEDO - 27.11.2007 [Sectia a ll-a]

pagina 21 din 29

procesuale a unei astfel de asociatii, s-ar infrange principiul securitatii raporturilor juridice.Solutia instantei de fond incalca, insa, in mod flagrant dispozitiile legale enuntate anterior [art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, in aplicarea art. 52 din Constitutie, art. 2 alin. 1 lit. A), r) si s), n.n.], singurele posibile pentru verificarea calitatii subiectului de sezina in actiunile de contencios administrativ precum cea din speta.

De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti, analizand aceeasi problema de drept, a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active a ACIPNC si in urmatoarele cauze:

cauza 26736/3/2012 – Decizia nr. 5406/29.11.2013; cauza 27883/3/2012 – Decizia nr. 5749/13.12.2013; cauza 26728/3/2012 - Decizia nr. 4484/02.06.2014; cauza 26742/3/2012 – Decizia nr. 8533/18.11.2014.

Pentru toate motivele invocate, solicitam respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscrisei.

C. Exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parata SC T.L.I. SRL este neintemeiata, actul contestat fiind un act administrativ cu caracter normativ

Conform articolului 7 alin. (1^1) din Legea 554/2004, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand. Vom prezenta in cele ce urmeaza argumente pentru care hotararile de aprobare a unor Planurile Urbanistice de Detaliu sunt acte administrative cu caracter normativ.

C1. Conform legii, urbanismul este activitate normativa, care se realizeaza prin documentatii de urbanism, printre care Planurile Urbanistice de Detaliu

Conform articolului 45 lit. c) din Legea 350/2001, Planurile Urbanistice de Detaliu sunt documentatii de urbanism:

Art. 45. - Documentaţiile de urbanism sunt următoarele: a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu.

Conform articolului 15 lit. d) din Legea 350/2001, aprobarea documentatiilor de urbanism este parte a activitatii de urbanism:

Art. 15. Activitatile conexe de urbanism si amenajarea teritoriului au ca obiect:[...] d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism;

Conform articolului 4 lit. c) din Legea 350/2001, activitatea de urbanism este o activitate normativa:

Art. 4. Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:

pagina 22 din 29

[...] c) normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusive infrastructura, amenajari si plantatii.

In consecinta, urbanismul fiind o activitate normativa, iar aprobarea Planurilor Urbanistice de Detaliu fiind o parte a activitatii de urbanism, Planurile Urbanistice de Detaliu trebuie sa fie acte administrative cu caracter normativ.

C1.2. Detaliind documentatiile de amenajarea teritoriului, acte administrative cu caracter normativ, documentatiile de urbanism, printre care Planurile Urbanistice de Detaliu, au si ele caracter normativ

Conform art. 39 si art. 43 din Legea 350/2001, documentatiile de urbanism, deci si Planurile Urbanistice de Detaliu, detaliaza documentatiile de amenajare a teritoriului:

Art. 39. - (2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementări operaţionale. (3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor. (4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice. Art. 44. - (3) Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale [...].

Planurile de amenajare a teritoriului au un caracter normativ, intrucat stabilesc strategiile si directiile principale de evolutie ale unui teritoriu. Documentatiile de urbanism, care le detaliaza pe acestea din urma, trebuie sa fie si ele acte administrative cu caracter normativ.

C1.3. Modificand Planul Urbanistic General, act administrativ cu caracter normativ, Planul Urbanistic de Detaliu are caracter normativ

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti si regulamentul local de urbanism aferent sunt in mod evident acte administrative cu caracter normativ, intrucat stabilesc regimul urbanistic pe intreaga suprafata a Municipiului Bucuresti.

Planurile Urbanistice Zonale si Planurile Urbanistice de Detaliu si regulamentele de urbanism aferente modifica si completeaza Planul Urbanistic General: conform articolului 32 alin (3) din Legea urbanismului 350/2001, prin Planurile Urbanistice de Detaliu se poate modifica POT – procentul de ocupare al terenului si distantele fata de limitele parcelei, iar prin Planurile Urbanistice Zonale se pot modifica CUT – coeficientul de ocupare al terenului si inaltimea maxima admisa.

pagina 23 din 29

Prin urmare, modificand si completand un act administrativ cu caracter normativ, Planurile Urbanistice Zonale si Planurile Urbanistice de Detaliu nu pot fi decat acte administrative cu caracter normativ.

C1.4. Conform Legii 350/2001, documentatiile de urbanism, printre care Planurile Urbanistice de Detaliu, au caracter de reglementare pentru toate persoanele fizice si juridice, deci au caracter normativ

Conform art. 39 alin. (4), documentatiile de urbanism, deci si Planurile Urbanistice de Detaliu, au caracter de reglementare pentru toate persoanele fizice si juridice. Prin urmare, o documentatie de urbanism nu poate avea caracter de act administrativ individual.

C1.5. In pareticular, Planul Urbanistic de Detaliu in cauza prevad cai de acces auto si pietonale cu acces public, deci nu poate avea caracter individual

Planul Urbanistic de Detaliu in cauza care reglementeaza o suprafata mare de teren si prevede cai de acces auto si pietonale cu acces public. Reglementarea sa nu poate avea caracter individual.

C1.6. Practica judiciara: Curtea de Apel Bucuresti considera Planul Urbanistic de Detaliu act administrativ cu caracter normativ

In motivarea deciziei 1623 din 15.06.2009 prin care a admis recursul in dosarul 22052/3/2008, Curtea de Apel Bucuresti incadreaza Planurile Urbanistice de Detaliu ca acte administrative cu caracter normativ.

Prin HCL sector 3 nr. 61/07.06.2007 au fost aprobate planuri urbanistice de detaliu pe raza sectorului 3. Curtea apreciaza ca HCLS 3 nr. 61/07.06.2007 reprezinta un act administrativ cu caracter normativ. Acest lucru rezulta din disp. Art. 4 alin. 1 lit c) din Lg. 350/2001 corob. Cu art. 48 si art. 49.Astfel potrivit art. 4 alin. 1 lit. c) din Lg. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului: Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate: c) normative, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusive infrastructura, amenajari si plantatii.In conformitate cu art. 48, Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, în corelare cu vecinătăţile imediate. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la: a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare; b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările; c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea; d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi plantaţiilor; e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor.

pagina 24 din 29

(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condiţiilor de construire. Art. 49 prevede de asemenea urmatoarele: Art. 49. - (1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism. (2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile Planului urbanistic general şi ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor. (3) După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferenţiază în funcţie de încadrarea în unităţi teritoriale de referinţă, zone şi subzone şi pot fi aplicate numai în condiţiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile şi geometria parcelelor.

Din cele aratate mai sus, rezulta caracterul normativ al actului administrativ reprezentat de HCLS 3 nr. 61/2007 si din aceasta perspectiva sunt aplicabile disp. Art. 11 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, adica, actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand.

C2. In subsidiar, chiar daca instanta considera Hotararea de aprobare a Planului Urbanistic de Detaliu ca fiind act administrativ cu caracter individual, procedura prealabila a fost indeplinita in termenul prevazut de Legea 554/2004

C2.1 Este in sarcina paratei sa faca proba ca reclamantele au luat la cunostinta de existenta actului anterior formularii plangerii prealabile

Intrucat parata a ridicat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune pe motivul neindeplinirii in termenul legal a procedurii prealabile, este in sarcina acesteia de a face dovada ca subscrisa a luat la cunostinta de continutul actului anterior formularii plangerilor prealabile.

C2.1 Practica judiciara

Practica judiciara este uniforma in a aprecia ca este in sarcina paratilor sa faca dovada faptului ca reclamanta a luat cunostinta de continutul actului cu mai mult de 6 luni inainte de formularea plangerii prealabile.Astfel, prin Decizia civila nr. 1279/02.06.2011 pronuntata in dosarul 15050.01/3/2009, Curtea de Apel Bucuresti arata

pagina 25 din 29

In sustinerea exceptiei invocate era in sarcina recurentei sa faca dovada faptului pozitiv contrar si sa infirme prezumptia ca plangerea a fost formulata in termen insa aceasta proba nu a fost facuta de catre recurenta.

De asemenea, prin Incheierea civila din 15.12.2010, pronuntata in dosarul 30977/3/2010, confirmata de Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti apreciaza

La solicitarea expresa a instantei, aparatorul paratei SC EEC I.I. SRL a aratat ca nu poate preciza data cand a fost amplasat panoul cu descrierea investitiei, dar ca acest lucru s-ar fi intamplat imediat dupa emiterea autorizatiei de construire in cauza. Acestea sunt simple afirmatii nedovedite, in conditiile in care parata nu a putut face dovada nici a datei cand ar fi fost amplasat panoul, nici a momentului in care reclamanta ar fi luat efectiv la cunostinta de existenta si continutul actului administrativ contestat.

C2.2. Doar titlul Planului Urbanistic de Detaliu in cauza a fost publicat in Monitorul Oficial al Municipiului Bucuresti, in absenta descrierii acestuia subscrisa neputand anticipa consecintele nocive ale acestuia

Textul Hotararii C.L.S.2 2 si anexa in care se enumera PUD-urile aprobate au fost publicate in Monitorul Oficial al Municipiului Bucuresti nr. 11/2008.

Prezentarea din Monitorul Oficial, singurul act pe care subscrisele se presupune ca il cunoastem, contine extrem de putine elemente de identificare a actului administrativ. In absenta unei descrieri explicite a actului, subscriscrisele nu puteam cunoste actul si deci nu putea anticipa consecintele negative ale acestuia.

C2.2.1. Practica judiciara - luarea la cunostinta a actului presupune cunoasterea prevederilor acestuia

Practica judiciara este constanta in a aprecia ca luarea la cunostinta de actul administrativ presupune cunoasterea prevederilor acestuia. Cu alte cuvinte, reclamantul nu poate cunoaste efectele vatamatoare ale actului fara sa ii cunoasca prevederile.

Astfel, prin Decizia civila nr. 1130/14.03.2013 pronuntata in dosarul 60754/3/2011, Curtea de Apel Bucuresti apreciaza

Publicarea pe site-ul Primariei Sectorului 4 a HCL Sector 4 nr. 78/2009 conform careia s-a aprobat PUD-ul in cauza nu constituie dovada de luare la cunostinta de catre terti asupra continutului PUD, intrucat PUD-ul nu a fost el insusi adus la cunostinta publica, publicarea privind numai hotararea de aprobare.

De asemenea, prin Incheierea civila din 15.12.2010, pronuntata in dosarul 30977/3/2010, confirmata de Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti apreciaza

In acest sens, tribunalul subliniaza ca nu este suficient ca reclamanta, in calitate de terta persoana, sa fi aflat doar de existenta autorizatiei de construire, ci era necesar ca aceasta sa ia cunostinta de continutul efectiv al actului respectiv, pentru a putea

pagina 26 din 29

formula plangere prealabila in mod corespunzator (cu aparari concrete in fapt si in drept, nu doar formal).

Totodata, Curtea de Apel Bucuresti prin Incheierea din data de 22.05.2013, pronuntata in dosarul 5347/2/2012, analizeaza momentul de la care tertii iau cunostinta de un act administrativ si de la care pot formula plangere prealabila

Curtea apreciaza ca din perspectiva garantarii accesului la justitie, momentul luarii la cunostinta nu presupune doar luarea la cunostita de existenta actului, aceasta fiind, indiscutabil, data publicarii in Monitorul Oficial a hotararilor atacate, ci luarea la cunostinta de continutul actului, intrucat numai in aceasta situatie se poate aprecia cu privire la existenta unei eventuale vatamari si poti fi formulate critici de nelegalitate pe calea plangerii prealabile.

C3. Art. 11 alin. (2) din Legea 554/2004 nu este incident in speta, avand in vedere ca subscrisele am introdus cererea de chemare in judecata in termenul de 6 luni de la data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile

Subscrisa am depus la dosarul cauzei dovada faptului ca am formulat plangere prealabila avand ca obiect revocarea HCLS2 nr. 126/04.11.2008, pozitia 85 din anexa 1 la 04.07.2014.

Asadar, subscrisele am formulat plangerea prealabila la C.L.S.2 la data de 04.07.2014 si am primit raspuns intregistrat la autoritate sub nr. 43978/28.07.2014, raspuns comunicat Asociatiei Salvati Bucurestiul la 30.07.2014 si A.C.I.P.N.C. la 20.08.2014. Prin urmare, termenul de 6 luni pentru introducerea cererii de chemare in judecata se calculeaza conform art. 11 alin 1 lit. a) si incepe sa curga de la momentul comunicarii raspunsului la plangerea prealabila.

Avand in vedere ca cererea de chemare in judecata formulata de subscrisa a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 11.09.2014, subscrisele ne incadram in termenul legal de 6 luni, prevazut de art. 11 alin 1 lit. a) din Legea 554/2004, inauntrul caruia putem introduce cererea de anulare a HCLS2 nr. 126/04.11.2008, pozitia 85 din anexa 1.

Invederam instantei ca alin. (2) al art. 11 din Legea 554/2004 nu face distinctie cu privire la regularitatea formularii plangerii prealabile. Etapa plangerii prealabile este o etapa distincta fata de cea a introducerii actiunii in justitie. Astfel, analizarea regularitatii formularii actiunii in instanta nu se raporteaza la regularitatea formularii plangerii prealabile, ci doar la momentul la care a fost formulata plangerea prealabila. Or, in speta subscrisele am introdus actiunea in termen de 6 luni de la momentul formularii plangerii prealabile.

Prin urmare, atata timp cat subscrisa ne-am incadrat in termenul legal impus de alin. (1) al art. 11 din Legea 554/2004, avand in vedere caracterul de regula al alin. (1) al art. 11 si caracterul de exceptie al alin. (2) al art. 11, nu sunt incidente in speta prevederile legale ale art. 11 alin. (2) din Legea 554/2004.

Pentru toate motivele invocate, solicitam respingerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune.

pagina 27 din 29

D. Cererea de chemare in judecata formulata de subscrise este intemeiata

D1. Actul administrativ contestat a fost emis de o autoritate necompetenta. Competenta de emitere a Planurilor Urbanistice de Detaliu pentru imobilele care se amplaseaza in zone protejate, pentru municipiul Bucuresti este prevazuta de legislatia speciala, iar nu de Legea 215/2001, respectiv de Legea 350/2001 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. La anexa nr. 1 a Legii nr. 350/2001, pct. 13 se prevede ca Planul Urbanistic de Detaliu pentru

Imobile clasate în lista monumentelor istorice şi cele care se amplasează în zone protejate, pentru municipiul Bucureşti se aproba de Consiliul General al Municipiului Bucuresti

iar pentruImobile clasate în lista monumentelor istorice şi cele care se amplasează în zone protejate [altele decat imobilelle aflate in mun. Bucuresti, n.n] se aproba de Consiliile Locale

O interpretare contrara ar lipsi de efecte juridice includerea institutiei CGMB la pct 13 al anexei 1, in masura in care aceasta institutie nu ar fi competenta nici in cazul emiterii unor planuri urbanistice de detaliu pentru mun. Bucuresti. Or, o ataree interpretare este in contradictie cu principiul efectului util al normelor legale.

Totodata, invederam instantei ca ratiunea includerii acestei norme este data de importanta pe care legiuitorul o da – prin art. 2 alin. 2 din Legea 422/2002 - protejarii monumentelor istoirice si a zonelor construite protejate.

Art. 2 alin. (2) Activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public.

D2. Sustinerile paratelor privind existenta in zona a unui CUT maxim de 6, avand in vedere Amendamentul III introdus PUZ Sector 2 sunt neintemeiate, avand in vedere ca art. 5 din PUZ Zone Construite Protejate Sector 2 prevede in continuare o conditie mai restrictiva, respectiv CUT maxim 3,25. Or, potrivit art. 5 din Regulamnetul local de urbanism aferent PUZ Sector 2.

D3. In ceea ce priveste emiterea PUD fara avizul prealabil al Ministerului Culturii, invederam instantei ca avizul la care paratele fac referire prin intampinare, anume avizul MCCPN nr. 1145/SMI/12.10.2009, a fost emis ulterior actului contestat in prezenta cauza, respectiv ulterior datei de 04.11.2008. Totodata, paratele nu au depus la dosarul cauzei copie a acestui aviz, nefacand astfel dovada existentei avizului MCCPN nr. 1145/SMI/12.10.2009.

In cazul in care paratele se refera la avizul nr. 1118/Z/12/10/2009 emis de Directia pentru Cultura si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti, precizam ca acesta a fost emis ulterior actului contestat in prezenta cauza, respectiv ulterior datei de 04.11.2008 si – asa precum se prevede si in continutul avizului - acesta a fost emis pentru faza DTAC, avand la baza HCLS2 nr. 126/04.11.2008 de aprobare a PUD contestata in prezenta cauza. Prin

pagina 28 din 29

urmare, avizul nr. 1118/Z/12/10/2009 nu a fost emis pentru Planul Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCLS2 contestata in prezenta cauza.

Pentru toate argumentele prezentate mai sus, va solicitam:A. Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscriselor invocate de

parata SC T.L.I. SRL ca neintemeiata;B. Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscrisei A.C.I.P.N.C.

invocate de parata C.L.S.2 ca neintemeiata;C. Respingerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune invocate de

parata SC T.L.I. SRL ca neintemeiata;D. Admiterea cererii de chemare in judecata formulate de subscrisa

Avand in vedere ca emitentul actului nu a depus la dosarul cauzei piesele desenate in varainta color – piese desenate ce sunt parte integranta a documntatiei care a stat la baza Hotararii contestate - solicitam instantei, in temeiul art. 13 alin. 2 din Legea 554/2004, sa oblige Consiliul Local Sector 3 sa comunice piesele desenate color ale documentatiei contestate.

Depunem prezentul raspuns la intampinari in trei exemplare, unul pentru instanta si doua in vederea comunicarii catre parati.

Cu consideratie,

Asociatia Salvati Bucurestiul prin Nicusor Daniel Dan, presedinte

A.C.I.P.N.C. prin A.V., avocat

pagina 29 din 29

Catre - Jurist Urban · Web view2015/03/17 · Catre TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A II-A –...

Documents

Transcript of Catre - Jurist Urban · Web view2015/03/17 · Catre TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A II-A –...