Cate Ceva Despre Fericire

8/20/2019 Cate Ceva Despre Fericire

http://slidepdf.com/reader/full/cate-ceva-despre-fericire 1/5

Cate ceva despre fericire

“In gena omului a fost pusa o picatura de soare”

- Interviu cu dr. prof. HINDERK EMRICH, directorul Clinicii de psihiatrie din

Hanovra (Gerania! -

"#iata nu este o lun$a %i de duinica&

- In fiecare an, vara ne umple de optimism si de euforie. Ce ne face asa defericiti? De ce ne simtim ca niste proaspat indragostiti?

- Soarele si caldura stimuleaza metabolismul. Cerul albastru si padurileverzi, decupate parca din carti cu povesti, ii pot transpune pe unii dintre noi intr-ostare de euforie asemanatoare cu cea produsa atunci cand ne indragostim. Dinpunct de vedere stiintific, secretul il reprezinta endorfinele, niste hormoni carecreeaza buna dispozitie.

- Si totusi, exista si oameni care vad totul in negru, in ciuda soarelui de pecer. Studii recente sustin ca “vinovate ar fi genele.

- Intr-adevar, un studiu american efectuat de curand, asupra unor gemenicrescuti in medii diferite, a demonstrat un fapt uluitor! cei doi frati erau multumitiin masura egala de viata lor, desi unul traise intr-o familie instarita, iar celalalt - laun internat. "iecare om isi are gradul sau individual de fericire, determinatgenetic. #cesta “decide daca ne bucuram sau ne intristam sau daca paharul cuapa ni se pare pe $umatate plin sau pe $umatate gol.

- Daca totul este asa de automat, mai avem vreo sansa sa ne influentamstarea de fericire?

- %n fapt decisiv pentru echilibrul nostru interior este capacitatea de a

observa cu mai multa atentie ceea ce se petrece in $urul nostru si in noi. “&rezia- cuvantul-cheie care $oaca un rol important in religiile rasaritene, printre care siortodoxia - reprezinta o solutie eficienta. &rebuie sa fim mai atenti la ceea cefacem, sa participam mai intens la ceea ce vedem si simtim, sa ne bucuram delucrurile marunte ale vietii. #ceasta este o componenta fundamentala a fericirii.

- 'pusul fericirii este nefericirea, un cuplu imposibil de despartit. Se poateface ceva impotriva inclinatiei spre pesimism?

- Da. &rebuie sa descoperi partile lui bune si sa-l transformi in ceva pozitiv.(iata nu poate fi ca o lunga zi de duminica. Dintr-o profunda suferintasufleteasca, (incent (an )ogh - de pilda - a devenit unul dintre marii pictori ailumii. # vrut sa se faca preot si a esuat, si din aceasta disperare s-a nascut

uriasul sau talent. Important nu este daca ai ghinon, ci cum sa te “descurci cu el.

- In ultima vreme, specialistii ne recomanda in loc de medicamente, lozinci!“Daca vrei, poti*, “&raieste, nu-ti face gri$i*. Ce parere aveti despre potopul desfatuitori care prescriu o gandire strict pozitiva?

- #ceasta filosofie de viata incepe sa devina o moda periculoasa. +siho-sfatuitorii predica gandirea pozitiva, dau lectii superficiale de psihologie si leprescriu tuturor o buna dispozitie permanenta. Dar e extrem de periculos sa



elimini total ceea ce este negativ, pentru ca in felul acesta pierzi completcontactul cu realitatea. Si, la un moment dat, problemele se vor acumula in asamasura incat oamenii nu le vor mai putea controla si se vor imbolnavi. &rebuie safim in stare sa acceptam si micile sau marile nefericiri.

- Dar pentru a a$unge din nou pe creasta valului este nevoie sa stii cum sa

depasesti momentele de criza... - Sigur ca da. In cazul unei depresii, cel mai rau lucru pe care-l poti faceeste sa ramai incremenit in suferinta. Criza se accentueaza. In primul rand,trebuie sa constientizezi problema, pentru a putea actiona. %n $urnal cu gri$ilezilnice este, adeseori, de mare a$utor. In al doilea rand, nu trebuie sa te prefacica esti fericit, cand de fapt nu esti, ba dimpotriva. ste un stres inutil pentru trupsi pentru suflet. Cel mai bine ar fi sa vorbesti deschis cu prietenii. Si in al treilearand, trebuie sa-ti stabilesti niste obiective. "iecare pas - cat de mic - spre unanume obiectiv reprezinta un succes. %n progres care te poate face fericit.

- Se spune ca rasul este cel mai bun medicament... - #tunci cand este rezultatul unei bucurii interioare, rasul intareste nervii,

regularizeaza sistemul hormonal si activeaza celulele imunitare, care stopeaza -la randul lor - virusurile si bacteriile. (iata ar trebui organizata in asa fel incat saexiste motive de bucurie. Daca insa te fortezi sa razi, desi nu esti fericit, secreeaza o stare de stres, care provoaca exact efectul contrar! slabirea sistemuluiimunitar.

- Dar si plansul vindeca... - Da. ste complet gresit sa-ti impui sa nu plangi, caci plansul este un

important reflex vegetativ al omului. Drept semnal al unei suferinte profunde,creierul activeaza glandele lacrimale. Cu cat cedam mai repede acestui reflex,eliminand, odata cu lacrimile, si supararea acumulata in noi, cu-atat mai rapidpoate interveni creierul, punand in functiune o contraregularizare organismulproduce - exact la fel ca si in cazul durerilor - niste “opium-uri proprii care alinasenzatia de suferinta. Inabusind frecvent plansul, suferinta se acumuleaza si incele din urma organismul se imbolnaveste.

"'a constienti%a iportanta luinii&

- De ce se produc iarna crizele de depresie, iar primavara si vara dispar, casi cand n-ar fi existat?

- ' persoana matura din zece sufera, in prezent, de aceasta depresiespecifica anotimpului. "emeile, de patru ori mai frecvent decat barbatii.

Simptome precum oboseala, lipsa de energie si indispozitia apar doar inanotimpurile “sarace in lumina, iar vara dispar. (orbind poetic, in gena omului afost pusa o picatura de soare. In ciuda marii lor saracii, negrii africani sunt multmai putin depresivi, in comparatie cu popoarele nordice, victime psihice alelungilor nopti polare, ale intunericului si frigului. editeraneenii sunt si ei maitonici si mai optimisti decat germanii, de exemplu. (italitatea sudului e si eagenerata de soare. Concluzia? Sa constientizam importanta luminii solare si sane incarcam pe cat putem bateriile in asteptarea anotimpului friguros.



- /umina artificiala poate sa reprezinte un substitut?

- Da, ea este aplicata pentru combaterea depresiilor de toamna si iarna. Sefolosesc lampi speciale, cu o lumina spectrala alba si cu o putere de 0.122-32.222 de lucsi. 4%n bec de 516 are doar 122 de lucsi.7 Cam doua treimi dinpacienti reactioneaza pozitiv la aceasta terapie, care regleaza de fapt cantitatea

de melatonina, hormonul ce “decide daca suntem vioi sau obositi. - Se pare ca si lampile color au un efect benefic asupra metabolismului si astarii sufletesti...

- Culorile, ca si lumina colorata, fac adevarate minuni psihologice, dupacum constata cercetatorul elvetian ax /8scher. l presupune ca anumitor starisufletesti le corespund anumite culori. "iecare suflet isi are - in mod evident -propria sa “gramatica a culorilor, astfel ca acestea pot fi folosite si ca terapie.

- Care sunt culorile cu influenta benefica asupra dispozitiei sufletesti?

- Conform teoriei lui /8scher, bleumarinul este culoarea care aduce linistesi siguranta! respiratia si pulsul devin mai lente, tensiunea arteriala scade. Inschimb, rosul-portocaliu ne energizeaza, ne invioreaza si stimuleaza fluxul de

energie. )albenul inseamna schimbare, ne inveseleste si ne despovareaza.(erdele albastrui ne a$uta sa ne concentram. #ceasta nu inseamna insa catrebuie sa vopsim un perete intreg intr-o culoare sau alta. ' simpla floareportocalie pe birou sau un bec colorat ne fac sa ne simtim mai bine.

- #romele au, se pare, si ele ceva de spus... - fectul aromo-terapiei a fost demonstrat in nenumarate studii. S-a

constatat, de pilda, ca oamenii lipsiti de simtul mirosului sufera surprinzator defrecvent de depresii. #romele pot stabili si felul sau continutul viselor! mirosulneplacut le-a produs subiectilor cosmaruri, in schimb, cei care au inhalatparfumul uleiului de portocala au visat frumos. Ceea ce inseamna ca sistemullimbic din creierul mare - centrala care ne diri$eaza senzatiile - reactioneaza inmod direct la mirosuri.

- Care sunt aromele producatoare de fericire?

- #roma uleiurilor de citrice activeaza creierul, urmarea fiind o productiesporita de hormoni, care ne fac mai veseli si mai activi. Si uleiurile de trandafir auefect revigorant si semnaleaza organismului o stare de bine.

- De ce sunt mai vesele persoanele care fac miscare decat cele sedentare?

- +entru ca activitatea si miscarea ii semnaleaza sufletului ca ne simtimbine. De indata ce organismul devine activ, sufletul primeste semnalul de start alstarii de bine. Cei care fac miscare in mod regulat, isi intensifica sistemul limbicdin creier si organismul produce endorfine in cantitati sporite. Deci! o persoanacare alearga zilnic produce suficiente endorfine pentru a putea trece - cu

zambetul pe buze - peste micile depresii de peste zi. - Sa nu uitam plantele. Se spune ca unele dintre ele pot sa faca minuni.

Despre sunatoare se spune, de pilda, ca este “lentila roz a sufletului omenesc.ste adevarat?

- Sunatoarea este antidepresivul cel mai recomandat in momentul de fata sipoate fi folosita, fara nici un efect nedorit, in cazul depresiilor usoare si alinsomniilor. Si mai eficienta e combinatia ei cu florile parfumate de levantica siarmurariu.



)ericire in doi

Dragostea ne face fericiti... /a sarutari si mangaieri, trupul raspunde cu un“val de endorfine, “opium-uri produse de organism, care ne transpun intr-oameteala extrem de placuta, intaresc sistemul imunitar si reduc hormonii destres. Si cu atat mai mult! casatoria. 9:; din persoanele casatorite spun c-ar fi“foarte fericite.

*una dispo%itie se poate... anca

"ericirea se gaseste si in alimente. ancand, putem depasi momenteletriste si putem iesi din starile depresive.

- 'alata si, in $eneral, le$uele ver%i

Clorofila contine c<forfine 4un fel de opium ametitor7. /egumeleproducatoare de buna dispozitie sunt! spanacul, laptuca, varza verde si ardeiulgras.

- *anane si iar +anane

=ananele sunt pline de serotonina, care are un efect euforizant. &ot pentrubuna dispozitie! vitamina =.

- Ciocolata ne face fericiti

>u intamplator rontaim ciocolata atunci cand ne simtim tristi si nefericiti.Ciocolata contine andamina, o substanta care stimuleaza, la fel ca hasisul. De cene inveselim cand consumam dulciuri? +entru ca glucoza este ca un “fitil pentruuzina producatoare de fericire din creierul nostru.

Cate Ceva Despre Fericire

Documents

Transcript of Cate Ceva Despre Fericire