Catalog Colectia Filosofie Editura Lumen 2001 2010

8/14/2019 Catalog Colectia Filosofie Editura Lumen 2001 2010

http://slidepdf.com/reader/full/catalog-colectia-filosofie-editura-lumen-2001-2010 1/39



EDITURA LUMEN

EDITURA LUMEN

ASOCIA ŢIA LUMEN

APARI Ţ II EDITORIALE LUMEN

Colec ţ ia Filosofie

Iaşi,

2010

2



EDITURA LUMEN

APARI ŢII EDITORIALE LUMENCOLEC ŢIA FILOSOFIE

Editura Lumen este acreditată CNCSISIaşi, Ţepeş Vodă, nr. 2

[email protected]@[email protected]

www.edituralumen.ro

www.librariavirtuala.com

Consilier Editorial: Dr. Antonio SANDURedactor: Simona PONEACopertă: Cristian UŞURELU

Colecţia: RecenziiReproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare,

multiplicare neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.ISSN:

3

mailto:[email protected]



http://www.edituralumen.ro/

http://www.librariavirtuala.com/








EDITURA LUMEN

EDITURA LUMEN ASOCIA ŢIA LUMEN

APARI Ţ II EDITORIALE LUMEN

Colec ţ ia Filosofie

Iaşi,2010

4



EDITURA LUMEN

5



EDITURA LUMEN

CUPRINS: 2010 ....................................................................................................9

Adev ăr şi cunoaştere în raţionalismul critic ..............................92009 ................................................................................................. 10

Politica şi metapolitica la Platon.............................................. 10Mic tratat de gnoseologie ......................................................... 11

2008 ................................................................................................. 12Metafizica cuantică .................................................................... 12Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of TheFirst Half of The XX-Th Century .......................................... 13Suflet întrupat şi trup însufleţit................................................ 14Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman înconcepţia filozofului Lucian Blaga.......................................... 15

Studii în filosofia Orientului .................................................... 16Sartre - un filosof al libertăţii umane ...................................... 17Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică laraţiunea practică în discursul public........................................ 18Direcţii în hermeneutica actuală .............................................. 19

2007 ................................................................................................. 20Despre Zombie şi alţi demoni................................................. 20Platon- Teoria reamintirii ......................................................... 21Eseuri de metafizică cuantică................................................... 22Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină contemporană ............................................................................ 23Despre neant şi existenţă. Tentative de dialog cu Jean PaulSartre ........................................................................................... 24

Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi filosofie................... 25

6



EDITURA LUMEN

Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectivafilosofiei analitice....................................................................... 26

2006 ................................................................................................. 27

De sensu. Încercare istorico-metodologică asupraempirismului în efortul Gnoseologic...................................... 27Cartea Legii................................................................................. 28Misterul Zeiţelor de la Isaiia..................................................... 29Dracula de la Gotic la Postmodernism .................................. 30Semiotica cuantică a limbajului arhetipal ............................... 31

Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asuprapersoanei..................................................................................... 32 Autor: Marko Lehel Csongor .................................................. 32Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări alespiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. ........... 33Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi ......................... 34 A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –

Philosophicus ............................................................................. 35Scurtă istorie a logosului........................................................... 36Cunoaşterea în vidul iubirii ...................................................... 37

2005 ................................................................................................. 38Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de ItaloCalvino, o interpretare antropologică ..................................... 38

7



EDITURA LUMEN

8



EDITURA LUMEN

2010

Adev ăr şi cunoaştere înraţionalismul critic Autor: Emilia CLOŞC Ă Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, 2010Nr. pag. 304, format A 5

Karl Popper este unul dintre cei mai discutaţi filosofi aiştiinţei, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea,opera lui bucurându-se de o imensă notorietate internaţională.La noi în ţară, s-au f ăcut dese referiri în ultimii 50 de ani, dar,după ştiinţa noastră, nu există o monografie dedicată celui carea enunţat un criteriu de demarcare între teoriile pretendente laştiinţificitate şi ideologii. O teorie ştiinţifică se caracterizeazaprin aceea că, din ansamblul, coerent al enunţurilor constituite,se poate detaşa cel puţin un anumit enunţ cu funcţie de testareempirică astfel încât, dacă ar fi dovedit adev ărat, i s-ar negauniversalitatea. Aşa stau lucrurile cu teoria lui Einstein şi cu

teoria lui Newton despre gravitaţie. De exemplu: „Dacă deplasarea spre roşu a liniilor spectrale datorat potenţialuluigravitaţional nu ar exista, teoria generală a relativităţii nu arputea fi susţinută”. Nu la fel se întâmplă cu marxismul şipsihanaliza, pe care Popper le-a acuzat că sunt ideologii, care,din punct de vedere epistemologic, duc în eroare, iar din punctde vedere politic, sunt dogmatice.

Academician Teodor DIMA

9







EDITURA LUMEN

2009

Politica ş metapolitica la Platon Autor: Is

iadora DUNCA

en.rom

6, format A 5

Care formă de comunitate umană sau statală ar fi cea maibună

edere problemelefund

olis-ului, este prezentă peste tot

în op

Editura Lumen www.edituralum www.librariavirtuala.coIaşi, 2009Nr. pag. 10

, sau întrebările privind libertatea, dreptatea, dezvoltareaindividuală sau educaţia, cele referitoare la raportul dintreindivid şi societate, putere şi dominaţie, reprezintă problemecare ne preocupă astăzi la fel de mult ca şi pe gânditorii

secolelor trecute. Sunt mari teme ale tradiţiei filosofice, iartentativele de a le g ăsi răspunsuri, conduc spre soluţiile oferitede filosofii, din antichitate până în prezent.

Motivaţia acestei lucrări are în v amentale ale existenţei omului în societate, analizate încă

de către sofişti, Platon sau Aristotel, care îşi dovedesc (uneledintre ele) actualitatea.

Problema politică, tema p

era lui Platon şi constituie substanţa centrală a filosofieiplatoniciene. Dialogul Republica, în care filosoful oferă unspaţiu important analizei statului a fost interpretată în modurifoarte diferite. Pentru unii interpreţi, ea descrie un mod de statideal, iar paralelele pe care le trasează Platon între stat şi omulindividual nu înseamnă nimic mai mult decât o ilustrare aacestui stat ideal.

10





EDITURA LUMEN

Mic tratat de gnoseologie Autor: Tomiţă CIULEI Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, 2009Nr. pag. 446, format B 5 JIS

Filosofia, în esenţă, cuprinde două mari probleme:problema existenţei ce constituie obiectul de studiu almetafizicii şi gnoseologia sau teoria cunoaşterii. Pringnoseologie demersul filosofic tinde să elucideze natura şiextensiunea cunoaşterii, presupoziţiile şi fundamentele acesteia. Astăzi se utilizează, în special, termenul de „epistemologie".Epistemologia, însă, este înţeleasă ca teorie filosofică acunoaşterii ştiinţifice, în timp ce gnoseologia are ca obiecttotalitatea formelor şi modalităţilor cunoaşterii umane. Gnosisreprezintă termenul general folosit în filosofia antică greacă pentru cunoaştere, incluzând percepţia senzorială, memoria,experienţa şi cunoaşterea ştiinţifică - Episteme. în evoluţiafilosofiei distingem discipline care se formează şi se dezvoltă pemăsură ce anumite probleme dobândesc o însemnătatespecifică. Sfera lor de studiu este mai restrânsă şi, deşi se

integrează în ansamblul preocupărilor filosofiei, nu reprezintă decât un domeniu particular în raport cu aceasta. într-un astfelde context se înscrie epistemologia, disciplină unde se tratează caracteristicile, formele şi metodele cunoaşterii proprii cugetăriiştiinţifice. Paralel cu sinteze gnoseologice referitoare la relaţiiledintre cunoştinţe şi realitatea obiectiv ă au fost elaborateepistemologii ale principalelor tipuri de cunoaştere ştiinţifică:epistemologia matematicii şi logicii, fizicii şi ştiinţelor

experimentale, ştiinţelor sociale.

11







EDITURA LUMEN

2008

Metafizica cuantică

Autor: Antonio SANDU Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, februarie 2008Nr. pag. 128, format A 5

Filosofia contemporană, după ce ştiinţa a f ăcut locindeterminării şi posibilului în cunoaştere, ar trebui să recupereze gnoseologic misterul. Misterul îl înţelegem nu doarca pe o limitare a cunoaşterii în sensul unei cenzuritranscendente, ci şi ca pe o deschidere creatoare în faţainfinitului. Metafizica şi spiritul ştiinţific sunt două dimensiuni

ale cunoaşterii care împreună cu religiosul, misticul şi artisticular trebui să deschidă calea printr-o superpoziţie creatoare cătrecunoaşterea unică holistă. Această perspectiv ă holist- umanistă ar putea să întemeieze ştiinţa în secolul XXI.

Metafizica cuantică, poate prelua, anumite concepte, pecare să le dezvolte şi integreze într-o proprie viziunetransdisciplinară, conceptul de transcendent, care în modnecesar asociat celui de subiect cunoscător, transepistemic.

Regândirea realului în termenii posibilităţii de existenţă şi aunei probabilităţi de a fi, deschide în spaţiul culturii jocullibertăţii variantelor. Dacă ontologic pisica lui Schrodingerpoate fi cu un anumit grad de probabilitate vie, moartă, vie-nevie, moartă, nemoartă în acelaşi timp spaţiul culturii sedeschide în faţa alterităţii.

12







EDITURA LUMEN

Invidual Versus Society in TheDystopian Fiction of The First

Half of The XX-Th Century Autor: Gabriel ROMAN-B Ă RBUŢI Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2008

Nr. pag. 101, format A 5 The present paper has as its main theme the complex

relationship between the individual and society in the anti-utopian literature of the first half of the XX-th century. As weknow, this period has been an extremely prodigious one for theutopian literature, marking a decisive shift of perspective of theutopian imaginary.

The reasons for this will be analyzed in the following pages, both from a synchronic and from a diachronicperspective. We will analyze the literary evolution of theutopian genre and the reasons that lead to its mutations, andalso we will try to configure the paradigmatic changes in thecollective imaginary that lead to the flourishing of anti-utopianism. We will thus try to understand the causes that leadto the emergence of the dystopian subgenre and to categorize

them adequately. This would also mean a contextualization of the general

phenomenon concerning dystopianism, but also, due to thecomplexity of the writing, of the feelings and ideas expressed init, from Zamyatin to Orwell, it will also be an attempt at anampler vision on the matter, having in mind such issues as theorigins of moral or the impact society has on the developmentand freedom of the individual.

Autorul

13







EDITURA LUMEN

Suflet întrupat şi trup însufleţit Autor: Alina BARBU Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, octombrie 2008Nr. pag. 205, format A 5

Eseul „Suflet întrupat şi trupînsufleţit” este teza de doctorat a autoarei, cu modificările

impuse de cerinţele editoriale. Alina Barbu, absolventă aFacultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din UniversitateaBucureşti, este lector doctor la Academia Navală dinConstanţa.

Sarcina asumată este una dificilă, înainte de toate prinincluderea unui masiv corpus de texte, dar şi prin iniţiativa de afi traducătoarea lor. Dificultatea este compensată de coerenţaspecifică, transpunerea în limba română fiind asigurată, cumam spus, de acelaşi „interpret”. Remarcăm seriozitatearedactării studiului, bogata informaţie şi fineţea analitică. Abordarea se face din perspectiva istoriei literare şi avem de-aface cu o prezentare echilibrată a opiniilor unor comentatorianteriori, de evidentă reputaţie, şi a acelora proprii. Întotalitatea lui, eseul trebuie privit ca un demers meritoriu de aîmpinge mai departe cercetările în această direcţie.

O „Introducere” limpidică expune finalitatea eseului, şianume „să prezinte universul înformaţional din secolul alXVII-lea, opiniile gânditorilor şi moraliştilor asupra sufletului şitrupului, cât şi reflectarea acestora în poezia barocă şimetafizică din Anglia şi Franţa”.

Nicolae Rotund

14







EDITURA LUMEN

Om, creaţie, libertate. Cultura caorizont ontologic uman înconcepţia filozofului Lucian

Blaga Autor: Ioana Camelia Ş ANDOR Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, noiembrie 2008Nr. pag. 124, format A 5

Lucrarea de faţă se dorea a fi iniţial o transpunere asistemului filosofic blagian în termenii ordinii atât de familiarefiecăruia dintre noi: începutul (apariţia omului), dezvoltarea(cunoaştere) iar în final se dorea adăugarea sensului (cultură şiDumnezeu). Au apărut apoi îndoielile, semnificaţiile care iniţialau fost ignorate şi care acum se întorceau sub forma unor

imperative. Nu se poate ignora în corpul unei lucrări sensulultim; trebuie să-l macini, să-l duci încoace şi încolo pentru caacesta să trădeze raţiunea întregului edificiu.

Am decis, în acest fel, să încep această lucrare, elaborată întermenii propriei înţelegeri, cu Marele Anonim. De ce începemcu Marele Anonim?

Într-o primă instanţă pentru că unitatea, oricât defascinantă ar fi, nu poate fi preluată şi analizată f ără sensul

metafizic – cel puţin nu în termenii acestei lucrări (deşi nu neeste teamă de o eventuală extrapolare). Ar constitui undezavantaj major pentru orice abordare stagnarea la un nivelintermediar în condiţiile în care un filozof şi-a continuat gândulprin “cel mai nobil risc al spiritului uman”, prin cercetarea“întocmirilor profunde” care dezaxează şi dau ordineaatotordonatoare.

Autoarea

15







EDITURA LUMEN

Studii în filosofia Orientului Autor: Antonio SANDU Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, februarie 2008Nr. pag. 164, format A 5

Intenţia acestui volum nu este de a realiza o prezentare

exhaustiv ă a filosofiei Orientului ci de a prezenta cu precădereacele sisteme şi şcoli filosofice a căror doctrină reinterpretată contribuie la construcţia paradigmei holiste.

Vom pune accent asupra ideilor şi conceptelor metafizicecare cu o oarecare actualitate în construcţia viziunii holiste,urmărind să punctăm transferurile semantice pe care respectivaidee le-a suferit trecând printr-un proces de semioză integratoare pentru a deveni puncte de referinţă ale paradigmeitransmoderne.

Pentru o ordonare care să păstreze cât de cât viziuneaîncetăţenită în studiile orientale vom prefera împărţirea pe şcolişi curente şi pe zone geografice de unde provin doctrinelefilosofice pe care le vom menţiona, dar vom adăuga o sinteză sub forma unor momente semiotice şi a contiguităţii viziuniloraşa cum sunt ele reinterpretate în paradigma holistă. Ca atare

vom neglija sau trata foarte sumar anumite curente filosoficesau mistice precum şi şcoli de gândire mistico- ritualică a cărorresemnificare nu este semnificativ ă din perspectiva construcţieiholiste.

Trebuie să atragem atenţia că preluăm şi reluări a unortradiţii care au avut loc chiar în interiorul diverselor şcolifilosofice şi mistice din India, astfel că sistemul tattvelor dinSamkhia a fost preluat de şcoli precum Trika şi Spanda şi extins

de la 25 la 26 de tattve.

16







EDITURA LUMEN

Sartre - un filosof al libertăţii umane Autor: Ramona BUJOR Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, februarie 2008Nr. pag. 392, format A 5

Precuvânt la cuvintele lui Sartre

Într-un timp al declinului judecăţii critice, universitarulieşean Ramona Elena Bujor şi-a propus o analiză in esse aoperei lui Jean- Paul Sartre, urmărind desf ăşurarea conceptelorde libertate şi creaţie, pe toate palierele filosofiei sale:fenomenologie, ontologie- existenţială, antropologie şi morală.

Astfel, construcţia lucrării Critique de la RaisonDialectique, care vizează realizarea unei Antropologiiexistenţiale şi care a fost echivalată (de către critici neavizaţi) cuo „teorie marxistă despre praxis”, este cu mult mai mult decâto filosofie întemeiată pe studiul raporturilor sociale de putere,dintre relaţii de producţie (baza economică a societăţii) şisuprastructura (ideile dominante şi instrucţiunilecorespunzătoare: Stat, Drept, Biserică etc), este aşadar, ofilosofie despre libertatea individului ( pentru-sinele) îndinamica social istorică a grupurilor, Rarităţii, Violenţei.

O analiză comparativ ă între dialectica hegeliană, dialecticalui Marx şi dialectica existenţială, propusă de Jean-Paul Sartre i-a îng ăduit autoarei să evidenţieze în detaliu, deosebirileesenţiale dintre cele trei metode.

Prof. T Ghideanu

17







EDITURA LUMEN

Logică, argumente şi retorică.De la raţiunea teoretică laraţiunea practică în discursul

public Autor: Tomiţă CIULEI Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2008Nr. pag. 300, format A 5

18







EDITURA LUMEN

Direcţii în hermeneutica actuală Autor: Oleg BERNAZ Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, iunie 2008Nr. pag. 92, format A 5

Încercările din cadrul acestei lucrări au ca prim reperdemersul arheologiei foucaldiene. Dacă e să oferim o primă definiţie arheologiei, atunci putem spune că aceasta seconturează ca o filosofie a evenimentului. Conceptul de„eveniment“ este central în gîndirea foucaldiană, căci pornindde aici, Foucault va construi o critică la adresa tuturoranalizelor ce l-ar fi subordonat unei semnificaţii generale(totalitatea culturală ) sau originare (subiectul transcendental sauconştiinţa istorică ).

Ce se înţelege aici prin eveniment? Sau, pentru a delimitamai clar orizontul analizelor ce urmează, prin enunţ caeveniment? Cred că un răspuns la aceste întrebări poate începecu o scurtă descriere a modului în care a fost tratat discursulanterior întreprinderilor foucaldiene. Hermeneutica poate fiunul dintre exemple. Voi face referiri, în cele ce urmează, la

autori cum ar fi Schleiermacher şi Dilthey.Programul hermeneuticii dezvoltat de autorii mai susmenţionaţi tratează discursul ca fiind un mediu insuficient sieşi. Asta înseamnă că o secvenţă discursiv ă, pentru a putea fiînţeleasă, va trebui raportată la o entitate non-discursiv ă (cumar fi conştiinţa, voinţa şi, în general, gîndirea). Astfel, analizelehermeneuticii vor viza, încă de la început, un spaţiu cedepăşeşte discursul manifest.

19







EDITURA LUMEN

2007

Despre Zombie şi alţi demoni

Autor: Alexandra VARGA Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, 2007Nr. pag. 85, format A 11 cu 18

Pornind de la diferenţele între ceea ce se înţelege prinzombie, voi încerca să susţin că în cazul experimentului propusde mine imposibilitatea realizării unei distincţii prin mijloaceraţionale aruncă o umbră de îndoială asupra unei modalităţidihotomice (dualism Vs monism fizicalist) de a da seamadespre conştiinţă. Astfel, voi arăta analogia dintre problemaconştiinţei şi problema paralogismului psihologic, de pildă, în

termeni kantieni, încercând în cele din urmă să import soluţialui Kant în domeniul filosofiei minţii, i.e. al discuţiilor desprenatura conştiinţei, despre specificitatea acesteia. În final, voipropune o soluţie- cadru pe scheme funcţionaliste pentruaceastă dezbatere, susţinând că explicaţiile în termeni destructură şi funcţii sunt, totuşi, suficiente, în pofida postulatuluichalmers- ian al incompletitudinii unei astfel de poziţii. Varianta funcţionalistă se impune de la sine în urma uneiasemenea considerări a conştiinţei, fiind singura ce nu riscă să se piardă în disputa lipsită de finalitate dualism- reducţionism.

20







EDITURA LUMEN

Platon- Teoria reamintirii Autor: Patricia VOINESCU Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, 2007Nr. pag. 151, format A 5

Teoria reamintirii exprimă cel mai bine natura complexă afilosofiei lui Platon izvorâtă din nevoia socratică de definiţii şidistincţia dintre lumea sensibilă şi cea inteligibilă, ea i-a folositiniţial lui Platon pentru a rezolva o grav ă problemă epistemologică: cum se pot cunoaşte realităţi imuabile (care vordeveni ulterior Formele platonice) dacă cunoaşterea prinsimţuri prezintă atât de puţină siguranţă? Platon nu pretindeoriginalitate pentru această teorie şi, într-adev ăr, doctrinele

nemuririi, reîncarnării, reamintirii vieţilor anterioare şi înrudireanaturii sunt de g ăsit în pitagorismul timpuriu şi la simpatizanţiiacestuia, cum ar fi Empedocle.

Teoria reamintirii a determinat saltul la doctrine precumtranscendenţa Formelor, discuţii despre nemurire, despresufletul înaripat întâlnindu-se cu adev ărul dincolo de ceruri,generând cele mai frumoase mituri platonice şi, în acelaşi timp,a pus bazele teoriei cunoaşterii, a distincţiei dintre cunoaştere şi

credinţa adev ărată, precum şi metodei dialectice. Astfel, teoria reamintirii este cea mai pură oglindire apersonalităţii lui Platon, situată între vechile mituri religioase şinoile probleme etice şi logice, între respectul pentrupersonalitatea lui Socrate, fascinaţia pentru religia orfico-pitagoreică şi nevoia de cunoaştere logică.

Autoarea

21







EDITURA LUMEN

Eseuri de metafizică cuantică Autor: Antonio SANDU Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 203, format A 5

Din Cuprins:

Metafizica cuantică Metafizica cuantică o construcţie eidetică Metafizica cuantică o posibilă direcţie a discursului

transmodernProbabilitatea de existenţă Limite ale modelului transculturalSpiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului

cultural europeanDemersul ştiinţific îşi propune aflarea adev ăruluiDemersul ştiinţific îşi propune să analizeze realitatea

obiectiv ă Demersul ştiinţific are ca instrument raţionalitatea logică Limbajul logico matematic constituie fundamentul

ştiinţelor pozitiveDemersul ştiinţific are ca instrument experimentul sau

raportarea la fenomeneDemersul ştiinţific se constituie prin aprofundarea saumodificarea unei paradigme a cunoaşterii

Funcţii spirituale ale arteiFuncţia de reprezentare a sacruluiFuncţia de mediere a accesului la transcendentFuncţia de revelare a arhetipurilor şi de manifestare a

inspiraţiei ca posesie divină

Manifestarea inspiraţiei ca posesie divină

22







EDITURA LUMEN

Depăşirea fenomenologieiclasice în filosofia creştină contemporană

Autor: Ramona BUJOR Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 287, format A 5

Într-un timp când postmodernismul şi-a luat dreptul de apune în discuţie, prin ceea ce se numeşte deconstrucţie,categoriile care păreau a exprima adev ăruri fundamentale,cucerite de gândire de-a lungul drumului istoric, este aproapeimposibil de a mai încerca o clasificare a ştiinţelor, cum auf ăcut Aristotel în Metafizică sau Rene Descartes în Principiilefilosofiei. Există o amplă diversificare a ştiinţelor, mai ales acelor numite de către Wilhelm Dilthey, ale spiritului, şi chiar

dacă obiectul lor general este acelaşi- omul şi raporturile sale cuistoria, societatea, valoarea, semenul, sinele- însuşi- într-uncuvânt „lumea”-, ele se delimitează, reciproc, prin metodeleproprii de cercetare şi prin sectoarele restrânse pe care leconstituie ca obiecte de studiu. Astfel, sub denumirea de„filosofie” o serie de discipline /ştiinţe îşi desf ăşoară activitatea: istoria filosofiei, axiologia, filosofia culturii,hermeneutica, filosofia religiei, filosofia ştiinţei, ştiinţele

comunicării etc.Dar, în acest cadru foarte vast, cu paliere diversificate, carear putea fi asemănătoare cu manifestările aceluiaşi Spirit absoluthegelian, dreptul de existenţă al unei: „filosofii creştine” estediminuat, sau chiar anihilat, nu de puţine voci cu autoritate, (deexemplu Martin Heidegger, cum vom vedea), pentru careexpresia în cauză este, dacă nu imposibilă, atunci cu siguranţă un hibrid.

23







EDITURA LUMEN

Despre neant şi existenţă.Tentative de dialog cu Jean PaulSartre

Autor: Raluca R Ă DOI Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, august 2007Nr. pag. 177, format A 5

Cuprins:

Prefaţă de Adriana NeacşuCuvânt înainteDespre fiinţă şi neantPartea I Despre existenţă

Capitolul I Jocul şi existenţaCapitolul II Masca melancoliculuiCapitolul III Jocul şi teatrulPartea a-II-a Despre neantCapitolul IV O metafizică răsturnată Capitolul V Neant şi demascareCapitolul VI Joaca de-a sineleProblematica omului în filosofia sartriană

Capitolul VII Libertatea şi ceilalţi zeiDespre conceptul de lume în existenţialismul sartrianÎn final..joaca de-a Sartre Jean Paul Sartre sau antropologia lipsei desă vârşiteBibliografie

24







EDITURA LUMEN

Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi filosofie Autor: Bianca Bogdana ARCHIP

Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, septembrie 2007Nr. pag. 117, format A 5

Partea I„Cogito, ergo sum”: o perspectiv ă de reconstrucţieEul (ca „ego”) este primordial în filosofia lui Descartes,

remarcabil fiind faptul că certitudinea existenţei lui este cunecesitate anterioară certitudinii existenţei lui Dumnezeu.Pornind de la remarcile lui Wittgenstein, s-a sugerat, însă, oreconstrucţie a Cogito-ului în care se propune înlocuireaformulei „(eu) gândesc” cu „există un gând”. În mod evident, o

asemenea certitudine primară nu mai poate susţine întreguledificiu pe care îşi propune să îl fundamenteze. În această lucrare îmi propun să reconstruiesc argumentul cartesian până la stabilirea tuturor elementelor pe care o reformularealternativ ă trebuie să le cuprindă, pentru a da seama decoerenţa argumentativ ă pe care Cogito-ul încearcă să oprezinte.

Astfel, în prima secţiune a lucrării argumentez că nu ne

putem dispensa în Cogito-ul cartesian de valoareaargumentativ ă a persoanei întâi şi că îndoiala este cea care ni-loferă pe ego din „cogito, ergo sum”. Prin urmare, reformularea„există un gând” propusă de Wittgenstein trebuie amendată cuintroducerea persoanei întâi, devenind astfel „gândul meuexistă”. În cea de a doua secţiune încerc să arăt că „există ungând” ce trebuie amendat până la „conştiinţa (unică a) unuiasau mai multor gânduri există”.

25







EDITURA LUMEN

Pluralism ontologic şi ideeasimţului comun din perspectivafilosofiei analitice

Autor: Cătălina Daniela R Ă DUCU Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, decembrie 2007Nr. pag. 247, format A 5

Publicaţii: A possible way of saving the human being fromthe pessimism of the Western philosophical thought în volumul Human Being in Contemporary PhilosophicalConception, Volgograd, 2007; Consideration sur la theorie dela connaissance de Bertrand Russel, în Revista Noesis, Travauxdu comite roumain d histoire et de philosophie des sciences,XXXII, 2007, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007; Lechec du critere neo-positiviste de demarcation entre la science

et la metaphysique, în Revista Noesis, Travaux du comiteroumain d histoire et de philosophie des sciences, XXX-XXXI,2005-2006, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.

Titlul „Pluralism ontologic” şi ideea „simţului comun” dinperspectiva filosofiei analitice sugerează, la prima vedere, oîntreprindere extrem de complexă şi dificilă. Ne vom permitesă spunem că lucrarea de faţă nu este ceea ce sugerează titlul,dintr-un motiv foarte simplu: am ales ca subiect al cercetării

noastre un singur autor, la care cele două teme anunţate:pluralismul ontologic şi ideea de simţ comun se împletesc înmodul cel mai relevant. Autorul ales fiind Bertrand Russel,întreprinderea noastră a devenit deopotriv ă uşoară şi dificilă. Avem de-a face cu un paradox, aici? Nu ar fi surprinzător, dacă ne gândim la pasiunea autorului ales spre cercetarea tuturorimplicaţiilor pe care le-ar putea avea o idee filosofică, pentru adescoperi şi rezolva paradoxuri, acolo unde acestea apar.

Autoarea

26







EDITURA LUMEN

2006

De sensu. Încercare istorico-

metodologică asupraempirismului în efortulGnoseologic Autor: Tomiţă CIULEI Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, 2006

Nr. pag. 528, format A 5

Conţine şi textul original :David Hume An Enquiry Concerning Human Understanding

Efortul aici de faţă îşi află presupoziţiile într-o dublă încercare: pe de o parte, necesitatea unei analize istorico

metodologice a empirismului în general, şi a celui clasic (anglo-saxon) în special, şi pe de altă parte, reg ăsirea în cadrul acestuimod de gândire a locurilor comune perspectivei filosofice, de lacunoaşterea şi înţelegerea Fiinţei, până la posibilitatea înf ăţişăriiacesteia în constructe semantice. Între aceste limite se mişcă întreg empirismul (cu toate formele sale de prezentare); aici îşireg ăseşte rostul explicarea lumii plecând de la experienţasenzorială.

Poate mira reg ăsirea, într-o lucrare dedicată empirismului,unui capitol aparte despre gândirea filosofică grecească. Saupoate nu! Argumentul ar putea fi măcar şi părerea că întreagacultură europeană se comportă ca o notă de subsol a culturiigreceşti. Dar cu siguranţă, programul mai larg de cercetare pecare ni-l propunem, implică gândirea greacă drept unfundament absolut necesar.

27







EDITURA LUMEN

Cartea Legii Autor: Keşişian BEDROS Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, august 2006Nr. pag. 128, format A 5

Cartea Legii, Un titlu obiectiv pentru sensul acestei cărţi.În cuprinsul ei explic mecanismele, sau altfel spus, legile ceacţionează în cadrul Universului şi care guvernează existenţa încomplexitatea sa (relativ la forma noastră de existenţă ) şi înrelaţie cu cele două dimensiuni ce o caracterizează :dimensiunea planului material şi dimensiunea planului spiritual.

Omul poate fi numit, f ără a greşi, fiinţă duală, deoarece în

cadrul existenţei sale aparţine în mod continuu planuluispiritual şi în mod secvenţial planului material. Moartea estepractic doar o etapă a existenţei, limitată numai la dimensiuneaplanului spiritual. Dublul eteric face şi el parte integrantă dinexistenţă, doar că rolul său este unul ce poate fi asemuit unuiliant (energetic) prin care se transmite informaţie între materieşi spirit, în ambele sensuri.

Prin experienţa acumulată de-a lungul existenţei mele am

descris mecanismele Universului, punând accent pe cele aleplanului spiritual, într-un mod cât mai apropiat de modulştiinţific acceptat în ziua de azi şi încercând în acest fel să scotdin zona ocultismului şi a paranormalului multe lucrurinormale ale existenţei în Univers şi care ar trebui înţelese înmod ştiinţific, deoarece fac parte din realitatea existenţeinoastre.

Autorul

28







EDITURA LUMEN

Misterul Zeiţelor de la Isaiia Autor: Vicu MERLAN Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, aprilie 2006Nr. pag. 172, format A 5

Din cuprins: Situl arheologic Isaiia, ”Balta Popii”,Interpretarea esoterică a simbolisticii zeiţelor de la Isaiia,Simbolismul marii zeiţe, Geometria sacră a tezaurului statuar,Polaritatea zeiţelor de la Isaiia, Arborele cosmic şi coloana,Sanctuarul, Pietrele de magie, Şamanul comunităţii, Proporţiadivină în arta autentică precucuteniană.

29







EDITURA LUMEN

Dracula de la Gotic laPostmodernism Autor: Ana Maria BOBOC

Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 80, format A 5

Dracula nu este doar un erou fantastic rezultat dinimaginaţia scriitorului de factură gotică şi plasat de spaimeleomului occidental în tainele Carpaţilor, acolo unde se află misterioasa “Poartă a civilizaţiilor”. Dracula este un simbol alpărţii întunecate, al lumii tenebrelor care există în fiecare fiinţă. Vlad Dracul sau fiul său, Vlad Ţepeş -viteji domnitori ai ţării dela marginea lumii -devine sângerosul vampir care-şi extragenemurirea din sângele (forţa vitală ) a victimelor sale.

Dracula este un mit modern inspirat de un erou legendaral Evului Mediu căzut în tenebrele modernismului, fie el gotic,postmodernism sau chiar noile curente ale transmodernismuluişi hipermodernismului. Vampirul este o creaţie mitologică prezentă în mai toate culturile şi civilizaţiile. Sângele (forţa vitală ) îl transformă pe vampir într-un căutător al nemuririi. Onemurire nocturnă şi lipsită de gloria accederii la mistere,blestemat să nu poată trăi în lumină. El, Nosferatu, este în

realitate doar o parodie a nemuririi, o încercare mimetică alumii tenebrelor de a se insera în misterul vieţii prin acaparareaforţei vitale a sufletului viu al lumii (în sens gnostic). Putemidentifica mai multe planuri de raportare de la simbolistica vampirului accentuate de autoare în prezentul volum.

Volumul Anei Maria Boboc este o deschiderehermeneutică faţă de literatura cu vampiri fie ea la originegotică, postmodernă sau SF .

Prefaţă –director Editura Lumen Antonio SANDU

30







EDITURA LUMEN

Semiotica cuantică a limbajuluiarhetipal Autor: Şerban FOTEA


Deschis, autorul relev ă peremptoriu că el ia în seamă Adev ărul existenţei Lui Dumnezeu, urmărind să evidenţiezefelul în care taina Trinităţii creştine şi taina ÎntrupăriiCuvântului sunt compatibile cu teoria fractalilor şi cu teoriaholografiei, ca fundamente explicative ale unor noi paradigme.În esenţă, în Semiotica sa cuantică a limbajului arhetipal,Şerban Fotea ambiţionează comprehensiunea „unităţii îndiversitate, aspect ce caracterizează arhetipul în genere; un

arhetip poate fi exprimat ca fiind un sui –generis joc de limbaj,indisolubil legat de o anumită situaţie tipică de viaţă,caracterizată de o diversitate de factori, care-şi g ăsesc unitateaîn respectivul arhetip”.

Spre deosebire de un Carl Gustav Jung, care plasează arhetipurile la nivelul unui inconştient colectiv, considerându-lemodele fundamentale ale comportamentului instinctiv (înzestrate cu forţe „explozive” şi „periculoase”), Şerban Fotea

dezv ăluie sensul Sfintei Treimi, drept ARHETIP CREATOR SUPREM, care îl face pe Om, „respectând legile de tipfractalic”, când la Genesis (Facere) se spune limpede: „Şi a zisDumnezeu: „Să facem Om după Chipul şi AsemănareaNoastră...”

Autorul propune un mecanism interpretativ propriuidentificând o serie de nuanţe ale fiinţei, cu care operează semiotico hermeneutic.

31







EDITURA LUMEN

Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra persoanei Autor: Marko Lehel Csongor


Un titlu, iată, care apropie două lucruri aparent străine.Ceea ce le leag ă totuşi este faptul că ele reprezintă două ocaziide a reflecta asupra a ceea ce este fiinţa umană, pe care, pentrua exprima diferenţa profundă dintre ea şi alte tipuri deindividualitate, o numim persoană. Sunt două ocazii de areflecta asupra valorii persoanei, ceea ce rămâne din ea înaceste vremuri postmoderne în sensul propriu al cuvântului.Este adev ărat, avem un sentiment de nostalgie a modernităţii, acărei figură emblematică este Descartes (în treacăt fie spus, el

însuşi autor al unui tratat asupra dezvoltării f ătului), pentru că ea a reuşit să transforme sensul originar al cuvântului persoana(mască utilizată de actori) în exact contrariul lui dacă înţelegembine ceea ce Descartes ne-a spus în modul cel mai personal cuputinţă, la persoana întâi şi în scrisorile personale: în acea faţă acărei continuă mimică îi revelează tocmai trăsăturileinconfundabile şi pe care totalitatea imaginabilă a măştilor nu opoate echivala. Modernitatea şi, în primul rând, Descartes, ne-a

propus persoana, adică sursă şi nu ca obiect al moralei şi alpoliticii. Iar cum sursa implică totalitate, persoana înseamnă şicorp, acea lume a forţelor şi a pasiunilor pe care modernitateaşi ştiinţele ei (de la mecanică la fiziologie) au descoperit-o. Ambele lucrări pot fi considerate ca fiind încercări dereabilitare a corpului, de punere în evidenţă a faptului că el ,corpul meu şi corpul celuilalt, este sursă de plăcere, valori,reflecţie şi morală.

Lehel Csongor Marko

32







EDITURA LUMEN

Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări alespiritualităţii Orientului în Gândirea

contemporană. Autor: Antonio SANDU Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, august 2006

Din cuprins: De la nirvana la vidul cuantic, Modele deUnivers, Substanţă energie informaţie în orizontul misticiiOrientului şi fizicii cuantice. Modelul emanaţiei fonematice, Vidul ca esenţă a Universului, Pralaya sau sfârşitul eternităţii.Reflecţii metafizice asupra spiritului ştiinţific. Simbolistica

nudului în arta plastică.

33







EDITURA LUMEN

Erosul „labirint” semn şi simbol înMaitreyi Autor: Ruxandra NECHIFOR

Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, august 2006Nr. pag. 103, format A 5

Mitul iubirii şi motivul cuplului se constituie ca axecruciale ale operei literare a lui M.Eliade în Nuntă în cer,Lumina ce se stinge, Maitrey, Noaptea de Sânzieneprotagoniştii se abandonează deplin, cu fervoare, erosului,dimensiune care angajează experienţe esenţiale, revelatoare şidevine cale de cunoaştere şi de autocunoaştere. Motivulerosului ca trăire limită se împleteşte cu cel al labirintului. În

concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se defineşte ca „o lung ă călătorie prin labirint, ea este un fel de încercare iniţiatică”.Experienţa labirintului, cu implicaţii profunde asupra structuriiinterioare a „candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăireainiţiatică, revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp.Parcurgerea labirintului, care implică un preţ şi un risc alcunoaşterii, al descoperirilor, dar şi al eşecurilor, îl va marca pe Allan, protagonistul din Maitreyi, schimbându-l. Povestea

„aventurii” sale presupune o ek-stază, se circumscrie uneiexperienţe ek-statice(L.Blaga), ca aprofundare de sine prin ieşirea spre alter,

sub semnul iubirii cu valoare iniţiatică, definitorie.Erosul „labirint” implică axiologie, valori trăite şi câştigate,

riscul fiind măsura sensului lor ontologic care modelează fiinţaşi îi dă substanţialitate.

Autoarea

34







EDITURA LUMEN

A spune şi a arăta Onto–logia înTractatus Logico –Philosophicus Autor: Andrei Alexandru ACHIM


Autorul porneşte de la analiza operei lui Ludwig Wittgenstein pe care îl consideră unul dintre cei mai interesanţifilosofi ai secolului XX căruia îi subliniază aportul ladezvoltarea simbolismului logicii contemporane şi caracterulmistic totodată.

Volumul este un demers hermeneutic argumentativ dintr-o perspectiv ă analitico –sintetică structurând principaleleinterpretări ale operei Tractatus Logico Philosophicus ale lui

Ludwig Wittgenstein.Capitolul I abordează o prezentare generală a discuţieiasupra temei Tractatusului cu referiri la text ca mod depreg ătire a Onto –logiei Tractatusului.

Capitolul II oferă o schiţă a ontologiei tractariene dinperspectiva verbului a spune.

Capitolul III reprezintă o reunire a celor două elemente aspune şi a arăta plasându-le într-o perspectiv ă onto –logică

totală.

35







EDITURA LUMEN

Scurtă istorie a logosului Autor: Bogdan BAGHIU Editura Lumen

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, decembrie 2006Nr. pag. 207, format A 5

De aceea nouă ni se pare că tema centrală a cărţii luiBogdan Baghiu despre o filosofie logocentrică a istoriei este cutotul îndreptăţită temeiul ei, mai bine zis centrul ei care se află pretutindeni fiind, aşadar Mielul Evanghelic. Sunt şi alte ideiinteresante ce-şi g ăsesc o frumoasă expresie stilistică şiargumentări logic coerente în cartea Scurtă istorie a Logosuluiînsă dintre acestea mai amintim două, trei precum : întemeierea

ontologiei ca meta-disciplină a comunicării prin întrupareaLogosului, sacralizarea spaţială a fiinţei umane, ontologiasoteriologică maximiană, justificarea şi apărarea hristologică decătre Clement din Alexandria.

Într-adev ăr dacă se compară creştinismul cu budismul deexemplu în care mântuirea se obţine doar pe cale negativ ă şinumai prin propriile puteri şi eforturi ale individului se impunenumaidecât superiorizarea doctrinei creştine. Căci, într-adev ăr,

este destul de stranie o doctrină care vine cu ideea că trebuie să fii plăcut lui Dumnezeu, numai pe cale negativ ă, nef ăptuind,nelucrând, nemâncând, în alte cuvinte nef ăcând nimic altcevadecât ţintind spre Nirvana. În creştinism după cum se ştie de laapostolii Pavel şi Iacob este preţuită şi credinţa, dar şi fapta, celpuţin în cultul ortodox căci în ce-l priveşte pe Martin Lutherformula sola fides preconizată de el este prea cunoscută.

Prefaţă Prof. Dr. Constantin MARIN

Universitatea Al.I Cuza Iaşi

36







EDITURA LUMEN

Cunoaşterea în vidul iubirii Autor: Marilena BONTA Ş Editura Cristal

Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.comIaşi, iulie 2006Nr. pag. 39, format 11 cu 18

Oare de ce iubim? Ca să aflăm până unde ne întindem caexistenţă. Pentru a ne reg ăsi în ceilalţi mai puternici şi mai vii caniciodată... De ce facem iubire? Poate pentru a ne aduce amintecât de mici suntem în faţa ei, cât de nesimnificativi suntem noif ără ceilalţi, cât de pierduţi suntem f ără atingerea şi mângâierealor...

Iubim pentru a uita banalitatea trăirii, de răutatea

oamenilor şi de grijile zilei de mâine, pentru a uita de bătrâneţe,de boală şi de prizonerat, de medicamente cu efecte secundare,de preţurile scumpe şi de aglomeraţia din autobuzul ce ne ducela şcoală sau la serviciu. Iubim pentru a uita că fiecare zi neduce cu un pas mai aproape de moarte şi pentru a ne aminti că odată am stat în vidul cunoaşterii...

Autoarea

37







EDITURA LUMEN

2005

Căutarea omului nou În trilogiaStrăbunii Noştri de ItaloCalvino, o interpretareantropologică Autor: Oana Grigoraş SAVIN Editura Lumen www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Iaşi, decembrie 2005Nr. pag. 160, format A 5

38







EDITURA LUMEN

Editura Lumen

Str. Ţepeş Vodă, Nr. 2, Iaşi

OP 3, CP 780, Iaşi

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

[email protected]

[email protected]

Printed in EU











Catalog Colectia Filosofie Editura Lumen 2001 2010

Documents

Transcript of Catalog Colectia Filosofie Editura Lumen 2001 2010