CASE CARE NU MAI PLÂNG - Observatorul Urban …...specială, vorbind despre un minim de...
24
CASE CARE NU MAI PLÂNG despre reabilitarea patrimoniului bucureștean
Transcript of CASE CARE NU MAI PLÂNG - Observatorul Urban …...specială, vorbind despre un minim de...
CASE CARE NU MAI PLÂNGdespre reabilitarea patrimoniului bucureștean
Raportul a fost întocmit de:
Arh. Loredana Brumă, Arh. Roxana Iovu, Urb. Mihai Andreicuț
Imaginile au fost realizate de:
Dragoș Milotin, Monica Murgu, Oana Popovici, Silviu Vultureanu
Mulțumim Uniunii Arhitecților din România pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect, echipei
de proiect care a lucrat de‐a lungul desfășurării sale și tuturor prietenilor care ne‐au susținut în cei patru
ani de activitate Case Care Plâng, care au condus, în cele din urmă la inițierea acestui nou demers, Case
Care Nu mai Plâng.
Atât timp cât privim case, le construim și locuim în ele, arhitectura este un subiect ce ne privește pe toți!
II
C U P R I N S
INTRO:
I. Despre Rhabillage
II. Despre Case Care Plâng
III. Despre Case Care Nu mai Plâng
PARTEA I:
1. CCNP ‐ Definire și tipuri
2. Modele de bună practică
PARTEA a II‐a:
3. Grade de protecție ‐ din punct de vedere legislativ
4. Repere legislative în domeniul reabilitării
5. Susținere financiară în demersuri de reabilitare
PARTEA a III‐a:
6. Despre dezvoltarea haotică a Bucureștiului
ÎN LOC DE CONCLUZII
III
D E S P R E R H A B I L L A G E
Înființată la începutul anului 2008, asociația non‐guvernamentală îşi desfăşoară activitatea în scopul
derulării de programe de informare a publicului asupra patrimoniului cultural românesc, de promovare
şi de protejare a acestuia.
Obiectivele sale sunt informarea și educarea publicului larg cu privire la importanţa patrimoniului
cultural, promovarea programelor legislative legate de protejarea şi promovarea patrimoniului,
susținerea şi angajarea în demersuri împotriva neglijării şi distrugerii patrimoniului cultural, crearea
premizelor necesare realizării unei comunicări eficiente între consumatorii şi realizatorii de cultură,
stabilirea şi dezbaterea problemelor cu care se confruntă patrimoniul cultural;
Organizația își propune să îndeplinească aceste obiective prin acțiuni precum: gruparea de experţi din
diverse domenii, multidisciplinare, care să contribuie la promovarea şi protejarea patrimoniului cultural,
editarea de publicaţii care să prezinte activitatea organizaţiei, efectuarea de studii şi publicarea de
materiale ştiinţifice legate de obiectul de activitate, lansarea de programe de cercetare ştiinţifică pentru
protejarea patrimoniului cultura, organizarea de expoziţii, conferinţe, simpozioane şi congrese,
organizarea de sesiuni de instruire pentru persoane interesate în domeniul în care activează Asociaţia,
organizarea de programe educaţionale pentru sistemul de invăţământ.
IV
D E S P R E C A S E C A R E P L Â N G
Proiectul a fost inițiat în 2006, ca o acțiune bazată pe voluntariat, desfășurată de un grup de studenți ai
Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București, ce avea ca scop realizarea unei galerii
online a caselor degradate din București.
În timp, această inițiativă s‐a dezvoltat și a devenit un proiect de cercetare, structurat în două
componente complementare: realizarea unei arhive online a clădirilor degradate, cu valoare
arhitecturală și istorică, din întreaga țară și promovarea acestei baze de date la nivelul publicului larg, ca
semnal cu privire la starea patrimoniului arhitectural românesc.
Documentarul se dorește a fi un instrument pentru acţiuni de informare, educare şi responsabilizare a
publicului larg cu privire la problemele ce apar în dezvoltarea mediului urban ca urmare a neintegrării şi
ignorării construcţiilor cu valoare de patrimoniu şi a zonelor protejate și suport pentru realizarea unor
politici de dezvoltare urbană şi a unor campanii de promovare a patrimoniului arhitectural şi a
importanţei existenţei acestuia în contextul urban actual.
Activitățile din cadrul proiectului au fost susținute de MCCPN, Ambasada Franței în România, Institutul
Francez București, ICR ‐ Paris, OAR, UAR, Primăria sectorului 1 București, UAU ”Ion Mincu” București,
Metrorex, Euromedia, Librăriile Cărturești, Agence France Presse, Libération, Kathimerini, Igloo media,
RFI, RRI, RRC, TVR, TVR Cultural, PRO TV, Antena3.
Mai multe informații referitoare la proiect se găsesc la http://www.casecareplang.ro/
V
D E S P R E C A S E C A R E N U M A I P L Â N G
Studiul este desfăşurat într‐o perioadă în care încep să se dezvolte tot mai multe proiecte de reabilitare.
Un demers corect este vital pentru a evita mutilarea iremediabilă a multor clădiri de patrimoniu din
Bucureşti.
”Case Care Nu Mai Plâng” este un proiect cultural ce are ca scop realizarea unui inventar al clădirilor de
patrimoniu reabilitare, din Bucureşti, promovarea acestora şi realizarea unui raport cu privire la
demersurile implicate în reabilitarea corectă a unui imobil de patrimoniu.
Proiectul se doreşte a fi un instrument pentru acţiuni de informare, educare şi responsabilizare a
publicului larg cu privire la demersurile implicate în procesul de reabilitare. El poate sta la baza realizării
unor politici de dezvoltare urbană şi a unor campanii de promovare a patrimoniului arhitectural şi a
importanţei existenţei acestuia în contextul urban actual.
Într‐o primă fază, a fost realizat inventarul fotografic al clădirilor reabilitate din București, s‐a realizat o
selecție, pe mai multe criterii, ce vor fi detaliate în paginile următoare și urmează a fi dezvoltată o
campanie de promovare a celor mai reușite modele din cadrul fiecărei categorii.
De asemenea, în cadrul acestei prime etape, este realizat și raportul de față, într‐o formă incipientă,
prezentul document urmând a fi extins, pe parcurs, cu numeroase informații de ordin practic cu privire
la demersurile concrete implicate în reabilitarea proprie a unei case de patrimoniu, monument
arhitectural sau nu.
1
D E F I N I R E / T I P U R I
”Casa care nu mai plânge” este acea clădire cu valoare istorică și arhitecturală, construită înainte de anul
1950, care a trecut printr‐un proces de reabilitare sau restaurare, în ultimii zece ‐ cincisprezece ani.
Prin proces de restaurare înțelegem aducerea construcției la forma originală, iar prin reabilitare ne
referim la reconversie funcțională și parțial formală.
Având în vedere multitudinea tipurilor de intervenții asupra clădirilor, am stabilit o clasificare, după cum urmează:
1. Case modeste îngrijite corespunzător
Țesutul tradițional al Bucureștiului este alcătuit, în mare parte, de construcții modeste, ce nu se află pe
lista monumentelor istorice și uneori, nici printre imobilele din zonele protejate. Nebeneficiind de
restricții majore, intervențiile asupra acestor clădiri, depind strict de voința proprietarului, mai mult sau
mai puțin educat în ceea ce privește patrimoniul arhitectural, mai bine sau mai rău intenționat.
În acest sens, am considerat util să detaliem informațiile despre acest tip de intervenție într‐o categorie
specială, vorbind despre un minim de intervenție care ține, cumva, de igiena urbană și mai puțin de
estetică.
2. Restaurare integrală
Există o categorie de imobile care prezintă detalii arhitecturale speciale, ce țin de identitatea clădirii,
atât la nivelul fațadei, acoperișului, cât și la interior. Intervențiile din acest caz, trebuie făcute cu mare
grijă, astfel încât, indiferent de evoluția tehnologică și funcțională, construcția să nu își piardă
identitatea.
3. Restaurare exterior
Pentru mediul urban, spațiul comun al locuitorilor unui oraș, fațada casei este un element definitoriu
pentru identitatea sa. Modul în care aceasta se modifică are impact direct asupra evoluției spațiului
urban.
Evident, nu toate casele vechi necesită un proces integral de restaurare, unele dintre ele nici nu merită a
fi păstrate, însă, există situații în care un proces corect de restaurare a fațadei creează repere locale sau
pur și simplu înnobliează clădirea pe care o îmbracă, fie ea cea originală sau o intervenție recentă.
2
4. Restaurare interior
Pe de altă parte, unele case sunt definite de spațiul interior, bogat în decorații specifice unui anumit stil
arhitectural sau unui anumit mod de locuire. Prezervarea interiorului poate crește calitatea spațiului
locuit și poate contribui la întărirea unui concept funcțional.
5. Reabilitare integrală
În condițiile în care privim orașul ca pe un organism, aflat într‐un proces continuu de transformări, nu
putem impune conservarea întregului fond construit.
Odată cu trecerea timpului, acesta nu mai corespunde noilor tehnologii, standarde de locuire și tendințe
estetice. Prin urmare, este de dorit un demers de ”actualizare”, evident în limitele impuse de identitatea
urbană. Astfel, iau naștere clădirile ”hibrid” care păstrează elemente specifice construcției vechi,
originale și le încorporează într‐un concept actual – materiale, formă, funcțiune.
În această situație, se pune problema echilibrului dintre vechi și noi, căci limita este una foarte fină, iar
riscul de a distruge un imobil de patrimoniu este foarte mare.
6. Reabilitare termică – tâmplărie
Pentru o casă, fereastra este asemenea ochiului pentru om. Așa cum ochii sunt oglinda sufletului,
ferestrele sunt poarta către spiritul casei. Deși un detaliu, aparent, nesemnificativ, tâmplăria ferestrelor
influențează într‐un mod categoric modul în care privim privim spre interiorul unei clădiri.
Având în vedere tendința, firească în cele din urmă, de înlocuire a tâmplăriilor originale cu unele mai
eficiente din punct de vedere termic și fonic, am considerat oportun să realizăm o categorie separată de
exemple care să ofere repere cu privire la maniera corectă în care se realizează acest proces.
‐‐
Acest capitol va fi extins într‐o versiune ulterioară cu informații legate de experiența concretă a unor
proprietari/ arhitecți/ investitori. Vom pune accent pe detalii ce țin de: timp, costuri execuție, taxe,
avize, asigurări, riscuri, propuneri, etc.
În cele ce urmează, vom prezenta o serie de exemple, reprezentative pentru fiecare categorie.
3
I O N P U Ș C A R I U , N R . 6
4
Ș E R B A N V O D Ă , N R . 3 5
5
D E M D O B R E S C U , N R . 5
6
S T A V R O P O L E O S , N R . 5
7
C A L E A R A H O V E I , 1 9 6 A
8
C O N S T A N T I N B U D I Ș T E A N U 2 8
L O G O F Ă T L U C A S T R O I C I 1 8
9
G R A D E D E P R O T E C Ț I E
Conform legislației în vigoare, o clădire/ un teren beneficiază de mai multe tipuri de protecție în funcție
de calitatea construcției în sine sau a contextului în care se află.
1. Monumente istorice
Există două categorii de monumente istorice, de importanță națională (clasa A), de importanță locală
(clasa B).
Legea care stă la baza acestei structuri este Legea 422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor
istorice +completari aduse de Legea nr. 259/ 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice.
Lista monumentelor istorice din București se găsește la adresa:
http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/bucuresti.pdf
Pentru mai multe informații despre monumente istorice, puteți accesa:
http://www.monumenteistorice.ro/ http://www.cultura.ro/ http://www.rur.ro
2. Clădiri cu valoare arhitectural urbanistică aflate în zone protejate
Bucureștiul beneficiază de 98 de arii protejate, ce cuprind aproximativ 15000 de imobile asupra cărora
intervențiile sunt limitate.
Lista completă a imobilelor din zonele protejate se găsește la:
http://www.casecareplang.ro/case/stiri/lista‐caselor‐din‐zonele‐protejate‐din‐bucuresti/
Legea care reglementează intervențiile în acest caz este Legea 350/ 6 iulie 2001. De reținut capitolul IV,
care face referire la intervenții de conservare – restaurare a imobilelor, intervenții de restaurare și de
îmbunătățire a stării de conservare a fondului construit, intervenții de asanare – dezvoltare a imobilelor.
10
S U P O R T L E G I S L A T I V
I. Legislație națională
1. Definire – clasificări
Legea 422/2001 definește monumentele istorice ca fiind ” bunuri imobile, construcții și terenuri situate
pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală”.Conform
art. 8, alin (1) din legea amintită, monumentele istorice se clasifică astfel:
Grupa A‐ monumente istorice de valoare națională și universală;
Grupa B‐ monumente istorice reperezentative pentru patrimoniul cultural local.
Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție simultan cu clasarea monumentului,
această zonă fiind inclusă în planurile urbanistice și în reglementările speciale de construire.
2. Actori implicați
a. Autorități
Instituții:
- Institutul Național al Monumentelor Istorice
- Oficiul Național al Monumentelor Istorice
Organisme de specialitate:
- Comisia Națională a Monumentelor Istorice
- Comisii zonale ale monumentelor istorice
- Colectiv de control în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor
Autoritățile publice locale
Atribuțiile fiecărei părți sunt descrise în Titlul III‐ capitolele I și II și Titilul IV‐capitolul II din legea
422/2001.
11
b. Proprietari
Atât intervențiile asupra monumentelor istorice, cât și cele asupra imobilelor care se află în zone de
protecție ale monumentelor istorice sau în zone construite protejate trebuie avizate de Ministerul
Culturii și cultelor.
Art. 23 din Legea 422/2001 precizează tipurile de intervenții care se pot realiza asupra monumentelor
istorice cu respectarea avizului emis de autoritățile competente.
Expertizele tehnice, proiectele de consolidare, restaurare se efectuează doar de experți sau specialiști
atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor. Registrul conservatorilor și restauratorilor acreditați se
poate consulta pe site‐ul Institutului de Memorie Culturala cIMeC (www.cimec.ro).
La înstrăinarea monumentului istoric, statul are dreptul de preempțiune. În cazul în care nu își manifestă
interesul în termen de 25 de zile, dreptul de preemțiune revine administrației publice locale, care îl
poate exercita în 15 zile.
Proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice care acoperă parțial sau integral costul lucrărilor de
întreținere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare, precum și programe și
proiecte culturale beneficiază de reducerea cu minimum 50% a impozitelor și taxelor aferente acestor
lucrări (conform art.40 din legea 422/2001).
Proprietarii imobilelor monumente istorice sunt scutiți în totalitate de plata impozitului pe cladire,
exceptând spațiile destinate activităților economice sau comerciale. (conform art.41 din legea
422/2001).
Drepturile și obligațiile proprietarilor de monumente istorice sunt prezentate din Titlul IV‐ capitolul I din
legea 422/2001.
12
c. Societatea civilă
Procedura de clasare poate fi declanșată de asociații și fundații având activitate în domeniul protejării
monumentelor istorice.
3. Raporturi între autorități și proprietari
- Consultanță de specialitate oferită gratuit proprietarului de către MCC, serviciile
deconcentrate ale acestuia sau autoritățile publice locale.
- Autoritățile locale pot acoperi parțial sau total costurile studiilor și documentațiilor tehnice
sau ale lucrărilor de intervenție.
- Contribuția financiară a statului poate fi făcută prin cofinanțare sau în parteneriat cu
proprietarul monumentului istoric sau cu alte persoane fizice sau juridice. (vezi cap. IX
Birocrație/ Avize)
- Oficiul Național al Monumentelor Istorice acordă credite integrale sau parțiale, făra
dobândă, cu dobânda redusă sau dobânda pieței prin Fondul de Creditare, conform HG
610/2003. (vezi cap. IX Birocrație/ Avize)
- Gestionarea fondului se face de către Ministerul Culturii și Cultelor prin Oficiul Național al
Monumentelor Istorice, iar evaluarea documentației se face de Biroul de Evaluare
Documentații din cadrul aceleiași instituții. Biroul de Creditare al ONMI întocmește lista de
priorități, proces în care ia în calcul disponibilitatea proprietarilor/ administratorilor de a
pune la dispoziția publicului monumentele istorice pentru vizitare și realizarea de proiecte
culturale.
- HG 1430/2003 precizează situațiile în care Ministerul Culturii și Cultelor contribuie la
acoperirea costurilor lucrarilor. În funcție de punctajul obținut conform anexei la hotărțre,
se decide dacă finanțarea se va face integral sau parțial.
13
4. Sancțiuni
Titlul VI din Legea 422/2001 prevede faptele și condițiile în care sunt sancționați atât proprietarii cât
și autoritățile locale.
„Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o
valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau
ştiinţifică, opere de artă, manuscrise, cărţi de valoare, colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de
cărţi, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus şi în general a oricăror valori culturale ale
popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.” (Art. 360
alin (1) ‐ Distrugerea, jefuirea sau însușirea unor valori culturale din Codul Penal).
II. Legislație internațională
1. Carta de la Veneția 1964
‐ scopul conservării și restaurării este atât protejarea operei cât și a mărturiilor istorice;
‐ utilizarea socială a monumentului;
‐ consolidarea poate fi realizată prin folosirea oricărei tehnici moderne de conservare și
construcție acolo unde tehnicile tradiționale se dovedesc inadecvate;
‐ nefalsificarea istoriei ‐ părțile lipsă înlocuite trebuie marcate.
2. Convenția pentru protejarea patrimoniului mondial cultural și natural 1972
‐ monumentele aparținând patrimoniului mondial cad în principal în grija statului pe al cărui
teritoriu se află;
‐ patrimoniul mondial nu este doar problema statului respecitv, ci a întregii comunități
internaționale, iar statele părți ale Convenției trebuie să coopereze în scopul protejării ei.
3. Convenția de la Granada 1985
‐ inventarierea și protecția patrimoniului arhitectural;
‐ măsuri de protejare a patrimoniului;
‐ stimularea inițiativelor private de conservare;
14
S U S Ț I N E R E F I N A N C I A R Ă
1. Reduceri/ scutiri de taxe
Mai multe detalii se găsesc în legea 422/2001
2. Credite acordate de stat in conditii avantajoase deținătorilor de monumente istorice
Documentatia se depune la Oficiul National al Monumentelor Istorice
Mai multe detalii la:
http://www.monumenteistorice.ro/creditare/creditare.pdf
3. Finanțare europeană prin fonduri structurale Program Operațional Regional REGIO
2007-2013
- Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
- Domenii cheie de interventie : Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.
- Solicitanții poti fi: autoritățile administrației publice (primării, consilii locale, consilii
județene); instituțiile publice, cum ar fi cele de sănătate, instituțiile academice,
serviciile de intervenție in situații de urgență; organizațiile neguvernamentale (ONG-
uri); companiile private, în special IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii) și
microîntreprinderile
Mai multe informații sunt disponibile la http://www.inforegio.ro/
4. ONG-uri de profil
- Există organizații care au ca obiectiv atragerea de fonduri pentru restaurarea/
reabilitarea de fonduri. Astfel, se pot realiza parteneriate între proprietari și asociații în
vederea strângerii fondurilor necesare pentru acest demers.
15
D E S P R E D E Z V O L T A R E A H A O T I C Ă A B U C U R E Ș T I U L U I
În urma studiului realizat în cadrul proiectului Case Care Nu mai Plâng, la nivelul Bucureștiului
au rezultat 300 de clădiri reabilitate corect, dintre care doar 20 pot sta drept modele de
bună practică în acest domeniu.
În contrapondere, există peste 4000 de ”case care plâng”, construcții degradate, demolate
sau în curs de demolare, monumente istorice, clădiri din zone protejate sau simple construcții
cu valoare arhitecturală și istorică pentru oraș, și peste 400 de clădiri asupra cărora s-a
intervenit într-o manieră necorespunzătoare, fiindu-le afectată iremediabil identitatea.
Principalele și cele mai frecvente greșeli în reabilitarea acestor imobile sunt:
- Lipsa identificării și punerii în valoare a elementelor ce țin de identitatea construcției
- Aplicarea unor finisaje peste straturile existente, fără o pregătire în prealabil a
suprafeței
- Utilizarea de materiale necorespunzătoare pentru finisaje, fațadă și acoperiș
- Îndepărtarea decorațiilor originale, în urma intervențiilor de la nivelul fațadelor
- Înlocuirea tâmplăriei originale cu modele contemporane care nu reflectă structura
originală a ferestrei .
Atât timp cât privim case, le construim și locuim în ele, arhitectura este
un subiect care ne privește pe toți!
Bucureștiul are nevoie de noi toți pentru a crește frumos.
Pentru a dezvolta acest raport și a‐l transforma într‐un instrument cât mai util pentru
dumneavoastră, investitori, proprietari, chiriași, mass media și administrația locală, așteptăm
sugestii la:
sau:
Arh. Loredana Brumă
Președinte Asociația Rhabillage
+ 33 648 327 931
Arh. Roxana Iovu
Coordonator proiect Case Care Nu mai Plâng
+40 744 325 591
Asociația Rhabillage
Bd. Camil Ressu, nr. 15, bl. 57, sc.1, et. 3, ap. 13, sector 3, București
[email protected] http://www.casecareplang.ro/
