Casatoria La Daci Si Romani-IDR

8/13/2019 Casatoria La Daci Si Romani-IDR

1/12

Casatoria la daci si romani

studiu comparativ

Facultatea de dreptSimion Barnutiu


2/12

I Institutia casatoriei

Desavarsirea unei cereri incarcate de emotie si

romantism, iubirea dintre el si ea binecuvantata de

Dumnezeu. Cam asa arata imaginea pe care tindem sa ne-o

formam despre casatorie. Insa, uniunea dintre doua

persoane implica mult mai mult o responsabilitate asumata,

un !uramant rostit inaintea Domnului, inceputul unei

convietuiri care presupune reguli, norme de comportament

moral si etic, izvorate ca o necesitate a unei bune functionari

a societatii.

Ca institutie, casatoria dateaza cu mult inaintea

aparitiei crestinismului si a !ucat un rol "otarator in evolutia

comunitatii, avand ca rezultat formarea familiei # temelia

societatii, element de stabilitate sociala.

II Dacii - de la poligamie, la monogamieDin studiul izvoarelor istorice reiese principala

caracteristica ce diferentiaza tipologia casatoriei la geto-

daci, de cea romana. Cel putin pana in vremea statalitatii,

familia daca era poligamica, in timp ce la romani monogamia

fusese instituita cu mult mai devreme. In cele ce urmeaza,

vom detalia specificul casatoriei pe vremea geto-dacilor.

Cu timpul, in cadrul gintei matriar"ale, s-a trecut de la

familia inrudita prin sange, avand la baza casatoria pe

grupe, adica un grup de barbati erau sotii unui grup de

femei, la familia bazata pe casatoria perec"e, in care sotul

avea o sotie principala intre mai multe sotii, iar sotia avea un

sot principal printre mai multi soti. $ai apoi, aparitie gintei

%


3/12

patriar"ale accentueaza rolul barbatului, ca centru al familiei

dacice poligamice.

Informatiile istoricilor greci vin sa faca lumina asupra

unei teme rareori aduse in discutie in studiul istoriei. &rimelemai consistente provin de la 'erodot (sec. ) i.'r.*. +

fiecare tine in casatorie mai multe femei nevestele si le

pazesc cu strasnicie(Istorii, ), -*, dupa cum reiese din

fragmentul ce prezinta obiceiuri inca de pe vremea tracilor.

In completare, 'eraclid din &ont scria +Fiecare se

casatoreste cu trei si patru femei. Sunt si unii care au

treizeci de sotii, iar $eneandu (sec. I) i. 'r.* preciza ca +asa

suntem noi (...* mai ales getii, nu suntem din cale afara de

cumpatati.../ici unul dintre noi nu ia o singura femeie, ci

zece, unsprezece, douasprezece, si unii c"iar mai multe.

Ca procedura, casatoria dacilor duce cu gandul la un fel

de licitatie, conform datelor provenite de la &omponius $ela

(sec. I d. 'r.*. +...fetele de maritat nu sunt date barbatilor de

catre parinti, ci in mod public sunt cumparate spre a fi luate

in casatorie sau vandute (cu zestre*. Se face intr-un fel sau

altul, dupa cat sunt de frumoase si de cinstite. Cele cinstitesi frumoase, au un pret bun. Iar pentru cele napastuite din

pricina urateniei lor se cauta cu bani cineva care sa le ia de

sotie. 0otusi, este discutabil daca poligamia era o situatie

generalizata sau doar un privilegiu de care se bucurau

regele si nobilii cu prestigiu si posibilitati materiale. 1stfel,

potrivit savantului )asile &arvan, +e un fenomen general ca

treapta stapanitoare a societatii sa practice poligamia, in

vreme ce poporul de rand ramane strict monogam.Dupa ce patriar"atul a luat locul matriar"atului, iar

descendenta se stabilea pe linie patrena, casatoriile

monogame incep sa ia locul poligamiei, lucru reliefat de

Columna lui 0raian si monumentul de la 1damclisi, pe care

barbatii sunt reprezentati alaturi de o singura femeie.

2


4/12

De acum, casatoria perec"e se inc"eia , spre finalul

e3istentei sale prin rapirea si cumpararea fetei de la rudele

sale gentilice. $irele aduce astfel daruri din partea mamei ca

pret de rascumparare a miresei. In cadrul familiei

monogame rascumpararea fetei se mentinea prin oferirea dedaruri sau prin prestarea de munci familiei acesteia. In epoca

statala casatoria se inc"eia prin cumpararea fetei de catre

barbat, de la parintii acesteia printr-o licitatie publica sau

individuala. &retul platit se fi3a in functie de frumusetea si

cinstea fetei. 1cest obicei s-a pastrat pana in zilele noastre la

+targul de fete de pe $untele 4aina.

Casatoria monogamica la daci, un act privat, nescris,asemanator logodnei de astazi s-a instaurat, confor unoristorici, in urma masurilor reformatoare luate de marelepreot Deceneu. &ornind de la ipoteza ca toti mariireformatori s-au ocupat si de viata de familie, 4rigore0ocilescu a constatat ca obiceiurile poligamice, comunegintei trace, nu mai domneau in Dacia, iar familia sedeosebea prin moravuri mai curate, puritanice c"iar.Demersul unei asemenea transformari a avut succes datoritarangului de care se bucura Deceneu, dar si datorita sustineriilui Burebista, care a stiut sa aprecieze personalitateaacestuia. Concluzia desprinsa din izvoarele scrise datateperioadei dintre domnia lui Burebista si cea a lui Decebaleste ca poligamia, comportamentul orgiastic si violenta numai puteau fi asociate geto-dacilor.

III Romanii norme stricte privind casatoria

Familia romana este familia patriar"ala tipica, avanddrept caracteristici autoritatea absoluta a barbatului,dependenta de acesta a sotiei si a copiilor, rudenia in liniepaterna. Casatoria, ca si institutie, nu avea o menire multdiferita de cea din zilele noastre, in conditiile in care era oasociere pentru toata viata, o impartasire a dreptului civil si

5


5/12

religios. In privinta categoriilor de persoane care beneficiaude acest drept, romanii impuneau conditii stricte.

In conditiile impartirii locuitorilor in liberi si sclavi, iardin punctul de vedere al conditiei !uridice, in cetateni, latinisi peregrini si normele institutiei casatoriei erau aplicatediferit. 1stfel, casatoria sclavilor, de e3emplu, nu era legala(nicaieri in Imperiul roman6 nici in Dacia*, rezumandu-se la ouniune (contubernium*.

7omanii au cunoscut mai multe feluri de casatoriecorespondente intr-o anumita masura epocilor de drept care

s-au succedat si care, totodata, au coe3istat. Casatoria cu

manus, adica cu puterea maritala a barbatului e3ercitata

asupra femeii, in care aceasta parasea familia de origine,

rupand astfel legaturile agnatice si intra in familia sotului,

dobandind drepturi noi, respectiv dreptul de succesiune si

dreptul la rudenia civila - agnatiunea.

Casatoria fara manus era casatoria specifica

dreptului clasic, cu toate ca ea coe3ista si cu casatoria cu

manus, o casatorie mai simpla si cu toate controversele ce

au e3istat asupra ei, se pare ca e3ista inca din epoca vec"e,mai ales ca era mentionata de catre 8egea celor 9II 0able,

fiindca probabil era folosita de plebei. &rin casatoria fara

manus, adica fara puterea barbatului e3ercitata asupra

femeii, aceasta ramanea in familia de origine, avand doua

pozitii dupa cum era cazul prima, era sui iuris aflandu-se

sub tutela perpetua a agnatilor, a doua, era alieni iuris,

gasindu-se astfel sub tutela capului familie.

Concubinatul era casatoria specifica dreptuluipostclasic, o casatorie inferioara celor doua anterioare, care

in dreptul vec"i si dreptul clasic nu constituia decat o simpla

uniune de fapt. Imparatul :ustinian a fost acela care a ridicat

concubinatul la rangul casatoriei, dandu-i efectele !uridice,

creand un drept de mostenire fata de tatal lor pentru copiii


6/12

naturali nascuti in afara casatoriei fara manus. De obicei, dar

nu obligatoriu, inc"eierea casatoriei era precedata de

logodna - sponsalia, ce era o invoiala prin care viitori soti,

ori personal ori prin intermediul parintilor, se obligau ca mai

tarziu sa se casatoreasca.

8a romani, casatoria fiind considerata un act de drept

privat, ea nu se putea inc"eia fara prezenta sotiei, in sc"imb

se putea inc"eia fara prezenta sotului. Inc"eierea casatoriei

era urmata de conducerea sotiei la casa sotului unde se

dadea o petrecere rituala care atesta legitimitatea

casatoriei.

In vederea savarsirii casatoriei, romanii aveau deindeplinit o serie de conditii, de forma si de fond. Conditiile

de forma se refereau e3clusiv la casatoria cu manus si erau

impartite in ;confarreatio (casatoria specifica patricienilor

care beneficiau de indeplinirea unor ritualuri religioase de la

care erau e3clusi plebeii*, %usus (coabitarea femeii cu

barbatul timp de un an, la capatul caruia femeia intra

automat sub puterea barbatului*, 2coemptio (cumparare

simulata a femeii de catre barbat, inventata de plebeii carenu aveau acces la confarreatio*.

Conditiile de fond acopereau atat casatoria cu manus,

cat si cea fara manus si cuprindeau conubium/ ius conubii

( acel drept recunoscut unei persoane de a inc"eia o

casatorie valabila si insemna aptitudinea generala de a

inc"eia o casatorie*, 5affectio maritalis (consimtamantul* si

varsta (stabilita pentru fete la ;% ani, cand se considera ca

ele au devenit nubile, adica erau in stare sa procreeze6 labaieti se folosea sistemul cercetarii corporale pana la

imparatul :ustinian, cand, s-a stabilit varsta de ;5 ani*.

Casatoria era de regula "otarata de parinti (fara a

intreba pe copii in familiile patriar"ale pastorale, iar in


7/12

structurile agrare, cu consimtamantul copiilor*. Se obisnuia

ca mirele sau parintii acestuia sa ofere o capara (suma de

bani* drept garantie pentru efectuarea casatoriei.

; In cadrul acestora se oferea zeului :upiter o paine facuta din grau, farreuspanis, de unde si denumirea de confarreatio, se pronuntau solemn anumite cuvintecu semnificatie rituala, certa et solemna verba, in fata unui numar de zece martori, a

flaminului lui :upiter si a lui pontife3 ma3imus. )iitoarea sotie trebuia sa poarte pecap un voal de culoare rosie ce semnifica consacrarea catre zeul $arte, zeu atat alrazboiului cat si al agriculturii.

% 1cest lucru se intampla daca femeia nu intrerupea prin ius trinoctii, termenul,adica dreptul de a absenta trei zile consecutiv de la domiciliul barbatului.

2 Incapacitatea absolutaera cea care impiedica o persoana sa contracteze ocasatorie valabila cu o alta persoana. De e3emplu cei care nu aveau calitatea decetateni. Incapacitatea relativaera aceea care impiedica pe cei care se bucurau deius conubii de a contracta iustae nuptiae cu anumite persoane. 1ceasta dadeanastere unor piedici la casatorie, care erau urmatoarele rudenia, alianta, conditiasociala si legea.

5 Cand persoanele ce se casatoreau erau alieni iuris, nu se cereaconsimtamantul lor, ci a persoanelor sub a carui putere se gaseau acestia. Cand eleerau sui iuris, se cerea consimtamantul lor.

IV Rolul si atributiile femeii

In ciuda informatiilor razlete din istoriografia antica, nu

e3ista dubii privind rolul important al femeii in societatea

geto-dacica, fapt dovedit prin descoperiri ar"eologice si

reprezentari, ca de e3emplu cele de pe Columna lui 0raian.)irtuti precum vite!ia, demnitatea, atasamentul fata de

pamantul natal sunt frecvent asociate neamului dacilor, fiind

de netagaduit ca aceste nobile calitati s-au datorat cu

prisosinta si gri!ii materne.

=


8/12

1tributiile femeilor dace se concentrau in !urul locuintei,

dar e3istau si in cadrul muncilor agricole. )estigiile

ar"eologice sugereaza posibilitatea ca intretinerea si

manevrarea focului, in scopuri casnice si magico-religioase

sa fi fost un apana! e3clusiv al femeii in societatea dacica. 8afel trebuie privita si prepararea "ranei care, in anumite

circumstante, a putut fi considerata parte a unui ritual social

comple3. Bucataria geto-dacica pare sa fi fost simpla, sobra,

dar bine armonizata nutritiv, oferind toate elementele

necesare organismului uman. De cresterea copiilor mici se

ocupau cu predilectie mamele. De la o anumita varsta, de

educarea copiilor pentru viata se ocupau barbatii in cazul

baietilor si mamele in cazul fetelor.

Conform lui 'eraclit din &ont, femeia daca ar fi fostredusa la stadiul de servitoare. >ra discriminata, avandstatut de marfa destinata vanzarii-cumpararii. Barbatii lefolosesc ca pe niste slu!nice/evestele spala rufe si iislu!esc. Iar &laton scria ca + pun femeile sa lucrezepamantul, sa pasca vacile si oile si sa slu!easca fara a sedeosebi intru nimic de sclavi. Insa situatia nu era raspandita

la nivelul tuturor femeilor din Dacia. Cele din categoriilesociale sus-puse imparteau gri!ile gospodariei cu eventualeleslu!nice sau c"iar sclave.

?n aspect ce scoate in evidenta virtutile sotiilor dacilorin contrast cu cele ale sotiilor romanilor este adus in discutiede 'oratiu (sec. ; i. 'r.*1colo femeia nu se face vinovatafata de copiii vitregi, ci poarta de gri!a celor lipsiti de mama,iar sotia cu zestre nu a!unge stapana barbatului si nici nu seincrede intr-un amant c"ipes. @estrea cea mai de seama

este cinstea parintilor si virtutea femeii pentru carelegamantul casatoriei ramane trainic: ea se teme de altbarbat. &acatul este un sacrilegiu pe care il plateste cumoartea.

V Soarta femeii dupa moartea sotului


9/12

Statutul inferior al femeilor dace se rasfrange si asupra

obiceiurilor practicate la moartea sotului, in speta

obligativitatea uciderii acestora. 0oate aduc argumente

spiritului de sacrificiu pentru sot. Femeiledoresc din cale

afara de mult sa fie omorate deasupra cadavrelor barbatilormorti si sa fie ingropate impreuna. Deoarece un barbat are

mai multe sotii, pentru a dobandi aceasta cinste, ele dau o

mare lupta in fata celor care trebuie sa hotarasca aceasta.

Ea se acorda aceleia care are moravurile si conduita cele

mai bune, iar cea care invinge la aceasta intrecere este in

culmea bucuriei. Herodot completeaza: Cand unul din ei a

murit, se isca intre femeile mortului! mari neintelegeri, iar

prietenii isi dau osteneala si arata o nespusa ravna ca sa aflepe care dintre neveste a iubit"o mai mult cel decedat.

#emeia socotita vrednica sa primeasca cinstirea, este

laudata de barbati si femei, apoi e in$unghiata de ruda ei cea

mai apropiata. %i dupa aceea trupul acesteia este

inmormantat impreuna cu cel al barbatului ei. &elelalte

femei socot o mare nenorocire aceasta, caci li se aduce

astfel o foarte mare ocara.

?lterior, potrivit lui Heraclid din 'ont, femeile ramase

sunt mostenite, intocmai ca si celelalte lucruri. Conditia de

vaduva nu era de durata. Femeia avea dreptul, fie sa obtina

+cinstea de a fi in!ung"iata si inmormantata impreuna cu

sotul, fie sa se recasatoreasca langa rugul funerar ('erodot,

), 6 &omponius $ela, II, ;-%A*. 7ecasatorirea era insa

foarte rau vazuta. )aduva ramanea de obicei in casa

barbatului, a!utata de rudele acestuia.

VI Desfacerea casatoriei

Divortul, ca si adulterul, erau de neconceput in sistemul

normativ al dacilor, deoarece casatoria era inc"eiata de


10/12

parinti si desfacerea ei insemna in primul rand o !ignire

adusa acestora si in al doilea rand rudelor celuilalt sot, ceea

ce atragea vendeta si e3terminarea vinovatilor. In acelasi

timp, despartirea era considerata ca o rusine, un mare

pacat. De aceea, in caz de neintelegere sotii rabdau,preferand moartea decat sa desfaca acea casatorie (iria,

!ud 1rad ;=A*.

&e langa monogama, familia daca a devenit si

patrilineara, adica sotia locuia in casa barbatului, iar

descendenta se stabilea pe linie paterna, copii ramanand in

familia tatalui dupa moartea acestuia. In privinta statutului

copilului la romani, acesta urma conditia tatalui (cand

casatoria era legala*, respectiva conditia mamei (cand

casatoria era ilegala*.

In sc"imb, romanii priveau desfacerea casatoriei ca pe

ceva la fel de simplu ca si contractarea ei, iar zestrea era

restituita. Divortul era lesnicios si informal, nefiind nevoie de

gesturi solemne sau simbolice. >ra suficienta vointa

unilaterala. Daca vreuna din sotii este nemultumita, parintii

isi pot lua inapoi fata, dupa ce restituie ceea ce au primit peea,scria 'eraclid din &ont.

VII Casatoria intre daci si romani

In Dacia-7omana normele !uridice care reglementau

familia si casatoria erau distincte in functie de statutul !uridic

al persoanei. /umai cetatenii romani aveau conubium (!us

connubii* - era acel drept recunoscut unei persoane de a

inc"eia casatorie valabila conform cu ius civile. casatorieintre un cetatean roman si o peregrina sau latina era

considerata o casatorie legitima doar daca aceasta primea in

mod e3ceptional acest drept. Soldatii necetateni primeau

diverse diplome militare, care se acordau acestora o data cu

cetatenia si dreptul de a inc"eia o casatorie legitima cu

;A


11/12

peregrinele sau latinele din provincie. Strania scena 98) de

pe Columna lui 0raian, in care femei dace tortureaza

prizonieri romani, ar putea fi o dovada ca, in caz de mare

pericol, femeile isi a!utau barbatii in incercarea de a-si salva

libertatea.

rganizata pe principii patriar"ale, familia se a3a in

!urul unei puteri, a sefului de familie (pater familias*, a carui

autoritate unica se e3ercita asupra sotiei (manus* - femeia

parasea familia de origine, rupand astfel legaturile agnatice

cu acestea, si intra in familia sotului, dobandind in noua

familie drepturi noi, respectiv dreptul de succesiune sidreptul la rudenia civila (agnatiunea*. Casatoria sclavilor nu

era legala si era acceptata ca o uniune doar din nevoia de

mana de lucru servila.4aius relateaza ca, potrivit dreptului

roman, se considera valabila dupa normele sale casatoria pe

care o inc"eia un cetatean sau o cetateana romana cu o

femeie sau barbat dac, daca au crezut, printr-o eroare

scuzabila (eroris causae probatio* ca partenerii lor aveau

cetatenie romana6 in asemenea cazuri copiii, aveau sadevina cetateni romani.

data cu evolutia societatii, casatoria a devenit unul

din pilonii centrali ai societatii moderne, e3istand in aproape

orice tip de societate. Datorita sc"imbarilor care au avut loc

odata cu trecerea timpului, oamenii din zilele noastre se pot

bucura de o casatorie bazata pe dragoste si respect reciproc.

;;


12/12

BIBLIOR!"I#

(urebista si epoca sa, editia a II-a, Bucuresti, ;==6

CriEan, Ion 'oratiu - %piritualitatea geto"dacilor. )epere istorice,BucureEti, ;

Casatoria La Daci Si Romani-IDR

Documents

Transcript of Casatoria La Daci Si Romani-IDR