UNIVERSITATEA DIN ORADEA Indrumatori: BAGOSI KATALINFACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII HAGIU ADRIANANUL DE INVATAMANT 2011-2012 DISCIPLINA: PROIECTARE DE ARHITECTURA II

PROIECT NR. 1, SEMESTRUL IILOCUINTA UNIFAMILIALA IZOLATA

PROGRAM / INTRO

Scopul didactic - intelegerea programului de locuire, familiarizarea studentului cu proiectul locuintei individuale printr-o analiza multicriteriala a diverselor componente ale locuintei, a relatiilor dintre ele. Obiectul studiului - abordarea care ridica cele mai interesante probleme d.p.d.v. al arhitecturii, are ca punct de pornire idea ca starea generala a omului este locuirea. Indiferent de tipul activitatii, de moment, omul traieste intr-un loc, il practica, acesta devine spatiu definit, locuit. Aceasta ide nu este de data recenta, in incinta locuintei mestesugarul isi practica mestesugul, negustorul negotul, doctoral medicina, agricultorul isi depozita uneltele, avutul, granele si vitele. Aici se constituia familia, cresteau si erau educati copii. Putine profesii erau practicate dincolo de locuinta. In acest moment revolutia industriala devine importanta. Se dezvolta orasele. Multe din activitatile altadata desfasurate in interiorul locuintei se desprind, devin domenii independente. Cu toate acestea rolul locuintei continua sa fie de prima importanta pentru definirea personalitatii omului, pentru asigurarea omogenitatii si coeziunii dar si a diversitatii sociale, pentru confortul fizic si psihic al omului. Programul de locuire este programul de arhitectura cel mai des intalnit, comunitatile umane dezvoltand in timp tipologii de locuire.In ceea ce priveste constructia de locuinte, ea trebuie sa aiba in vedere faptul ca, anumite moduri de abordare a locuintei poate genera tipologii in sine. Si aici ne referim la abordarea locuirii ca obiect de stricta utilitate functionala, ca obiect al productiei care a dus la dezvoltarea prefabricarii, sau a locuintei ca marfa unde se pune un accent deosebit pe vizibilitatea acesteia, pe moda, ca produs de consum ce se utilizeaza si se inlocuieste cu alta.Locuinta individuala este considerata cea mai buna, asigurand cele mai bune conditii de siguranta, confort fizic, psihic, functional sau esthetic. O alta cerinta ce trebuie indeplinita de locuinta este reprezentativitatea, sugerand apartenenta la un anumit grup, statut social, stare materiala, cultura.Obiectivele studiului: analiza tipologiei de locuinta individuala. determinarea relatiilor spatial-functionale specific programului de locuire, cu focalizarea pe scara umana,

crearea diversitatii in unitate. studierea formulei de organizare in relatie cu spatiul exterior al curtii private, compozitia plastic-volumetrica a

ansamblului. sintetizarea analizei intr-un set propriu de concluzii, care sa devina un mecanism de abordare si pe viitor a

proiectelor de locuinte.

ELEMENTE DE TEMAPrezentarea cadrului general - tema propusa pentru studiu este o locuinta unifamiliala izolata, avand un regim de inaltime parter (P), locuita de o familie de maxim 4 membri. Amplasamentul propus se afla la intersectia a doua strazi, avand aria suprafetei de 1000mp. Terenul este plat si are o forma dreptunghiulara in plan, cu latura mare de 40 m.Contextul este cel al unei zone cu locuinte cu regim redus de inaltime.Functiuni - d.p.d.v. functional vor fi incluse urmatoarele module functionale: camera de zi; bucatarie plus loc de luat masa; doua dormitoare cu dressing; baie si grup sanitar de serviciu;

Se pot prevede spatii pentru birou si biblioteca, incluse in zona camerei de zi.Locul de luat masa poate fi independent(avand posibilitatea de comunicare cu bucataria si camera de zi), sau ca extensie a bucatariei.Se va avea in vedere amplasarea unei centrale termice in bucatarie, precum si depozitari.Circulatiile pot sa includa un vestibul si hol de acces, precum si o scara de acces la terasa circulabila deasupra, daca este cazul.

Structura cladirea va fi realizata in sistem mixt sau in cadre de beton armat cu stalpi, grinzi si plansee din beton armat. Fundatiile vor fi de tip continuu din beton armat. Inaltimea spatiului interior este la alegere, avand posibilitatea realizarii din motive plastice a unor denivelari.Acoperisul poate fi de tip terasa sau sarpanta. Terasa poate fi circulabila sau necirculabila.Finisaje se vor propune materiale si finisaje contemporane, chiar avangardiste in masura in care sunt justificate tehnic, functional si/sau estetic. In final se recomanda generarea unei structuri moderne, capabile sa sublinieze calitatile arhitecturale ale obiectului propus.

DESFASURAREA PROIECTULUIEtapa I Cerinte ale temei - documentarea - n cadrul acesteia vor fi abordate soluii i scheme funcionale ce pot

corespunde cerinelor de proiect. Acestea vor ajuta la definirea modulelor spaial-functionale cu care se va opera pe parcursul desfurrii proiectului. Schematic, se vor studia structura functionala si relationarea intre functiuni.

Piese desenate mapa documentara;- scheme functionale ;

Paginatie - A3 landscape; Durata 2 saptamani;

Etapa II Cerinte ale temei - studierea modulelor functionale in detaliu, cu focalizarea pe materialele de constructie fo -

losite. Se vor concepe spatii cu dimensiuni generate de dimensiunile standard (in functie de elementele con-structive alese), se vor stabili inaltimi,gabarite, dimensiunile golurilor create. Se va reprezenta o varianta de modul, ales de catre fiecare student, si se va mobila adecvat functiunii.

Piese desenate mapa documentara;- plan, desfasurate sc.1:50;- perspective, schite;

Paginatie A3 landscape(mapa documentara), carton format A1 portret; Durata 1 saptamana;

Etapa III Cerinte ale temei - conceptul volumetric si spatial bazat pe modulele functionale studiate in etapele anteri -

oare, detalierea proiectului final. Piese desenate mapa documentara;

- plan de situatie sc.1:500;- plan parter (acesta va include obligatoriu si amenajarea exterioara a curtii) sc.1:50;- plan terasa circulabila sau daca este cazul plan invelitoare sc.1:50;- doua sectiuni caracteristice sc.1:50;- fatade sc.1:50;- perspective interioare, cel putin o perspectiva exterioara de la nivelul ochiului,

perspectiva/axonometrie aeriana;- schite si alte elemente grafice menite sa expliciteze solutia propusa;- macheta de studiu sc. 1:50 sau 1:100;

Paginatie - A3 landscape(mapa documentara), carton format A1 portret; Durata 6 saptamani;

Tehnici de redactareNumarul de cartoane precum si culoarea acestora sunt la alegerea studentului;Tehnicile de redactare si reprezentare sunt la alegerea studentului, fiind permise orice fel de metode grafice cap -abile sa sublinieze calitatile arhitecturale ale obiectului proiectat.Tehnica de realizare a machetei este de asemenea la alegere, detaliindu-se obligatoriu si amenajarea curtii private si strazile de acces invecinate.

BibliografieGG - Works and Projects - Alberto Campo de Baeza Antonio PizzaTen Houses Eduardo Souto Moura publicat de Rockport Publishers / Octombrie 1997;Mari arhitecti: F.L. Wright, Le Corbusier, Richard Meyer, Mario Botta , Carlo Scarpa, Rem Koolhaas, Wespi&deMeur-on, Alvaro Siza;

Barem de notareNotarea se face pe baza corectitudinii si calitatii rezolvarilor functionale, formale si constructive ale proiectului, co-relandu-se cu participarea la atelier si calitatea prezentarii. 1 punct din oficiu ; 20% etapa I; 10% etapa II; 60% etapa III;

Calendarul temei

Lansare tema -01.03.2012 Corecturi etapa 1 -05.03.2012-08.03.2012Predare etapa 1 -12.03.2012Corecturi etapa 2 -15.03.2012 -19.03.2012Predare etapa 2 -22.03.2012Prezentare exemple -26.03.2012Corecturi concept -29.03.2012 09.04.2012Predare concept -12.04.2012Corecturi -16.04.2012- Predare finala -10.05.2012 ora 14.00