Florin Zamfir
Autorul i editorul nu dau niciun fel de garanii exprese sau implicite referitoare la
coninutul acestei cri. Prin urmare cititorul îi asum întreaga
responsabilitatepentru utilizarea informaiilor cuprinse în aceast carte.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României OSHO
Cartea despre ego / Osho; trad. Cristian Hanu.
Florin Zamfir - Braov: Mix, 2004
ISBN 973-8471-26-5
reserved.
Originally published as:
The Book of Ego. Freedom from illusion This book is excerpts from
selected talks.
www.osho.com
drepturile asupra acestei ediii în limba român aparin în
exclusivitate Editurii Mix
www.edituramix.ro sau contactai-ne la:
e-mail: contact@edituramix.ro
Tiparul executat la S.C. GANESHA PUBLISHING HOUSE LTD. S.R.L. - Bucureti
tel: 021 423 20 58, tel/fax: 021 424 98 13, e-mail: contact@ganesa.ro, web: ganesa.ro
Capitolul 13. Iluminarea .................................... 295
Capitolul 15. Eliberarea ..................................... 343
NOTA EDITORULUI
Osho este un vorbitor, el nu a sens nicio carte. Cirtle
aprute sub semntura iui sunt de fapt discursuri (sau
fragmente de discursuri) Înregistrate i transcrise de
discipolii lui. Este necesar si avei in vedere acest fapt i si nu
luai ad litteram sfaturile date de Osho, deoarece toate
afirmaiile lui au sens in contextul in care au fost spuse, iar
rolul acestor afirmaii este, in primul rind, acela de a trezi
contiinele celor ce ii recepteaz mesajul.
„ Trebuie s m adresez unei mulimi. asa c trebuie s
generalizez, or adexrul generalizat dextne fals El are sens
întotdeauna numai in cazul unei persoane anume Eu m confrunt
in fiecare si cu dificultatea aceasta Dac 11i la mine si m întrebi
vexa, ii rspund fie si nimnui allcuixa Alt dat, altcineva x’ine
si m întreab mu, tar eu ti rspund lui si nimnui allcuixa Iar
aceste dou rspunsuri pot s fie chuir contradictorii, din cauz
c aceste dou persoane care au întrebat pot s fie contradictorii
" (spune Osho in cartea ..Psihologia ezotericului**)
„ Ceva ce rostesc eu poate s nu reprezinte nw ce imn# s
spun Iar ceea ce xrvau s spun poate s nu fie ceea ce este rostit
Aadar nu confundaft spusele mele cu mesajul meu Citii mervu
printre rndun. urmrii întotdeauna nu ceea ce s-a spus. ci i'eea
ce a fost indicat Exist lucruri cane nu pot fi spuse, dar pot fi
artate, indicate Tot ceea ce este profund fi tot ceea ce este
fundamental poate fi doar artat, mandat rostit Iar eu spun
lucruri care nu pot fi spuse, prin urmare nu »0 ag*tfi de
cuxintele mele Dai totdeauna cuvintele dctxutrte. ca fi cum ar fi
ncscmmficaUxx. fi ptrundet adânc cutând înelesul fr de
cuvinte, înelesul tcut Acesta se oft întotdeauna acolo, în spatele
cuvintelor ** (spune Osho In cartea „Eu sunt poarta**)
Egoul este un aisberg. Topii-1. Topii-1
prin iubirea voastr profund, astfel
încât s dispar, iar voi s redevenii
parte integrant din marele ocean.
11
PREFA
Lucrurile simple nu reprezint o provocare pentru egoul
omului. Doar cele dificile îl incit pe acesta. Marile provocri ale
egoului sunt îns lucrurile imposibile. Dac vrei s afli cât de
mare este egoul tu, analizeaz provocrile pe care le-ai acceptat,
ambiiile tale; acestea pot fi msurate. Lucrurile simple rmân
îns neatrgtoare pentru ego; simplitatea atrage dup sine
moartea egoului.
Omul a optat pentru complexitate chiar i în acele domenii
în care aceasta nu era deloc necesar, pentru simplul motiv c ea
îi permite egoului su s creasc. El devine astfel din ce în ce mai
important în politic, în religie, în societate, în toate domeniile.
Unicul scop al psihologiei este acela de a amplifica egoul,
facându-1 mai puternic. Psihologii înii, aceti srmani nerozi,
subliniaz faptul c omul are nevoie de un ego puternic. Din acest
motiv, sistemul educaional a fost astfel creat încât s stimuleze
ambiiile copiilor cu ajutorul unor instrumente precum pedeapsa
i rsplata, orientându-i într-o anumit direcie. înc de când
copiii sunt mici, prinii lor îi fac sperane mult prea mari în
legtur cu acetia. Ei sper ca din fiul lor s ias un Alexandru
cel Mare, sau c fiica lor este o reîncarnare a Cleopatrei. Prinii
îi condiioneaz de mici copiii s demonstreze c sunt cineva; în
caz contrar, ei vor ajunge nite oameni buni de nimic. în
12
societatea în care trim, omul simplu este considerat srac cu
duhul (nu în sensul biblic al cuvântului).
Pân la ora actual, omul simplu nu a reprezentat niciodat
un ideal pentru societatea uman. De altfel, simplitatea nici nu
poate fi un scop, cci omul se nate simplu! Orice copil este
simplu, ca o tabl goal. Prinii încep apoi s scrie tot felul de
lucruri pe aceast tabl, dar mai ales ce trebuie s devin copilul.
Urmeaz apoi profesorii, preoii, politicienii - toi insist c
trebuie s devii cineva; în caz contrar, îi vei risipi inutil viaa.
Realitatea este exact pe dos.
Omul este o fiin. El nu trebuie s devin cineva sau ceva.
Aceasta este semnificaia simplitii: s fii împcat cu propria ta
fiin, s nu încerci s devii altcineva, proces care nu poate avea
vreo finalitate.
Orice ar deveni, omul nu poate atinge acea stare în care s
poat spune c: „Acum, cltoria mea s-a încheiat. Am atins
culmea ctre care am aspirat“. în întreaga istorie a umanitii, nici
un om nu a atins vreodat aceast stare, pentru simplul motiv c
omul se mic în cerc. Orice ai face, cineva se va afla înaintea ta.
Poi deveni Preedinte al Statelor Unite ale Americii, dar în
faa lui Muhammad Aii1 te vei simi inferior, cci nu ai puterea
lui animal. Dac Muhammad Aii îi va trage un pumn în nas lui
Ronald Reagen, acesta va cdea lat la pmânt. Poi deveni primul
ministru al unei ri, dar o întâlnire cu Albert Einstein te va face
s te simi un pigmeu - nu un mare om, ci un pitic.
Viaa este multidimensional. Este imposibil s te îndrepi
în toate direciile simultan i s atingi toate destinaiile, fiind
1 Boxer celebru, cunoscut i sub numele de Cassius Clay (N. tr.).
13
imposibil. Existena opereaz cu totul altfel.
Egoul este principala boal de care sufer omul.
Interese de toate felurile doresc ca omul s rmân bolnav.
Ele nu doresc ca omul s fie sntos i plenar, cci o fiin
sntoas i armonioas le-ar pune în pericol afacerile. Aa se
explic de ce nimeni nu dorete s duc o via simpl, s fie un
nimeni. Sfatul meu este s v acceptai aa cum suntei, s v
reconciliai cu propria voastr existen.
A deveni înseamn boal; a fi înseamn sntate. Voi nu
ai gustat înc ce înseamn s fii simplu, plenar, sntos, fericit.
Societatea voastr nu v permite nici mcar o singur clip
pentru sine. De aceea, voi nu cunoatei decât o singur cale:
calea egoului.
Vi s-a spus c trebuie s devenii precum Iisus Christos.
Exist societi în care se ateapt ca fiecare om s devin un zeu.
în ce lume nebun trim! Transcendei aceast programare. Dac
dorii s v bucurai, s v relaxai, s simii pacea i frumuseea
existenei, egoul cel fals trebuie s dispar.
Eu nu doresc s iau ceva de la voi; nu doresc s v iau decât
egoul, care reprezint oricum o fantezie, nu o realitate. De aceea,
în realitate nu v privez de nimic. Dimpotriv,
OSHO
14
v druiesc ceva: v druiesc fiina voastr. Evident, este doar o
figur de stil, cci eu nu v pot drui ceva ce avei deja. Tot ce
trebuie s facei în acest scop este s v trezii i s
contientizai imensa frumusee a inocenei.
Credei-m c nu riscai nimic. Oricum, nu facei decât s
alergai dup umbre pe care nu le vei putea prinde niciodat,
uitând de comorile pe care le-ai adus deja în aceast lume
odat cu venirea voastr. înainte s v putei împlini dorinele
egoului, moartea v va anihila. Viaa este prea scurt; este pcat
s o distrugei prin jocuri atât de stupide precum cele ale
egoului.
înelegere.
CAPITOLUL 1
Ce este egoul?
Egoul este chiar opusul sinelui real. Voi nu suntei una cu
15
egoul vostru. Acesta este doar o amgire, o iluzie creat de
societate, o jucrie cu care s v putei juca, uitând astfel s
cerei adevrul. De aceea insist atât de mult asupra faptului c
dac nu vei renuna la ego, nu vei ajunge niciodat s v
cunoatei pe sine.
Omul se nate cu sinele su autentic. înc din primii ani
de via, societatea începe îns s construiasc în jurul lui o
personalitate fals: el este cretin, catolic, de ras alb, german,
aparine rasei alese de Dumnezeu, trebuie s guverneze
întreaga lume, i aa mai departe. Societatea v creeaz astfel o
idee fals despre ceea ce suntei. Ei v dau un nume i es în
jurul acestuia o întreag structur alctuit din ambiii i
condiionri. încetul cu încetul (cci acest proces dureaz aproape
OSHO -
16
o treime din via), ei v lefiiiesc egoul prin intermediul colii,
al bisericii, al colegiului, al universitii etc. La întoarcerea din
universitate, orice om i-a uitat complet fiina inocent. Din el
nu a mai rmas decât un ego uria, medaliile obinute în coal,
premiile, diplomele sale. Acum, el se simte pregtit s intre în
lume.
Acest ego are toate dorinele din lume, este plin de
ambiii i îi propune s fie întotdeauna mai presus decât
ceilali. El este un instrument de exploatare, prin care nu mai
rzbate nici mcar un licr din sinele vostru real, în timp ce
adevrata via nu poate fi gsit decât în autenticitate. De
aceea, acest ego nu poate produce altceva decât suferin,
durere, conflicte, frustrri, nebunie, sinucideri, tot felul de
crime.
cutarea cel care dorete s descopere adevrul: orice v-a spus
societatea c suntei, renunai la aceast imagine. Cu siguran
nu suntei aa, cci nimeni nu poate ti cum suntei cu adevrat
decât numai voi îniv - nici prinii votri, nici profesorii, nici
preoii. Cu excepia voastr, nimeni nu poate ptrunde în
sanctuarul fiinei voastre. De aceea, nimeni nu poate cunoate
ceva în legtur cu voi. Orice v-au învat pân acum c suntei
este greit.
cu bucat, i v vei descoperi astfel adevrata fiin. Aceasta
este cea mai mare descoperire posibil, cci de aici începe
adevratul pelerinaj ctre viaa etern, ctre fericirea absolut.
Nu depinde decât de voi. Putei alege frustrarea,
suferina, durerea; în acest caz, cultivai-v egoul. Sau putei
CARTEA DESPRE EGO
17
opta pentru pace, linite, beatitudine; în acest caz, va trebui s
v redescoperii inocena.
Copilul nu se nate înzestrat cu un ego.
Copilul nu se nate înzestrat cu un ego. Egoul este predat
de societate, de religie, de cultur. Ai vzut cu siguran felul
în care vorbesc copiii mici. Dac lui Bob îi este foame, el nu
spune; „îmi este foame“, ci „Lui Bob îi este foame“. Copiii nu
au simul eului. Ei se refer la sine întotdeauna la persoana a
treia. Dac cei din jur îl numesc Bob, copilul va începe s-i
spun i el astfel. Dar va veni o zi... Pe msur ce crete,
prinii îl înva; „Bob este numele pe care te strig ceilali. Nu
este normal s te numeti singur Bob. Tu ai o personalitate
separat. De aceea, trebuie s învei s spui ,eu’“.
în clipa în care Bob devine „eu“, el pierde contactul cu
realitatea fiinei sale i cade în abisul fr fund al unei
halucinaii. Din momentul în care a început s-i spun „eu“, în
fiina lui începe s opereze o energie cu totul diferit. Acum,
eul dorete s creasc, s devin din ce în ce mai mare, s
dobândeasc tot felul de lucruri, s ocupe o poziie din ce în ce
mai înalt în ierarhia valorilor, s dein un teritoriu mai mare.
Dac cineva are un ego mai mare decât al vostru, el v creeaz
un complex de inferioritate. Facei atunci
OSHO _____
18
dedicat unui singur ideal, absolut stupid, pus în slujba unui
lucru care nu exist. Ai intrat astfel pe o cale a visului.
Avansai pe ea, iar egoul vostru devine din ce în ce mai mare.
i astfel se nasc toate problemele voastre.
Chiar i Alexandru cel Mare avea probleme imense.
„Eul“ lui dorea ca el s devin cel mai mare cuceritor al lumii,
i aproape c a reuit acest lucru. Spun „aproape“ din dou
motive. La vremea lui, jumtate din lume nu era deloc
cunoscut (de pild, America). în al doilea rând, el nu a putut
cuceri India. A ajuns la hotarele ei, dar nu a putut-o cuceri.
Nu avea decât 33 de ani; era înc tânr. Dar în aceti 33
de ani nu a fcut altceva decât s se lupte, s se lupte
încontinuu. Nu este de mirare c s-a îmbolnvit, plictisit de
atâtea rzboaie, de atâtea crime, de atâta sânge. i-a propus s
se întoarc acas i s se odihneasc, dar nu a mai reuit. Nu a
mai ajuns niciodat acas la el, în Atena. A murit cu numai o zi
înainte...
Ce experien de via - s devii din ce în ce mai
puternic, mai bogat i mare mre... i totui, ce neaju- torare -
s nu-i poi amâna moartea mcar cu 24 de ore... îi promisese
mamei sale c dup ce va cuceri lumea o va depune la
picioarele sale, ca un cadou,. Nici un fiu nu mai fcuse aa ceva
pentru mama lui. Era ceva unic.
Dar s-a simit neajutorat, înconjurat de cei mai buni
medici din lume. Acetia i-au spus: „Nu poi supravieui.
CARTEA DESPRE EGO
19
Aceast cltorie de 24 de ore... te va ucide. Este mai bine s te
odihneti aici, poate mai ai o ans. Important este s nu te
miti. ansele tale de recuperare sunt minime - te scufunzi. Te
apropii din ce în ce mai tare, dar nu de cas, ci de moarte; nu de
cmin, ci de mormânt.
Nu te putem ajuta cu nimic. Noi putem vindeca boala, dar
nu i moartea. Tu nu suferi îns de o boal, în cei 33 de ani ai ti,
te-ai epuizat complet. i-ai risipit toate energiile luptând cu
diferite popoare. i-ai risipit inutil viaa. Aceasta nu este o
boal. Este doar o lips de energie, cci i-ai risipit-o, i înc
inutil“.
Alexandru era un om inteligent. Era discipol al marelui
logician i filosof Aristotel. Acesta era mentorul su. Alexandru
a murit înainte de a putea ajunge în capital. La scurt timp
înainte de moarte, i-a spus comandantului armatei sale: „Iat
care este ultima mea dorin, i ea va trebui îndeplinit“. Care
credei c a fost ultima sa dorin? A fost o dorin foarte
ciudat: „Când îmi vei duce sicriul la groap, lsai-mi mâinile
s atârne în afara lui“.
Comandantul l-a întrebat: „Ce fel de dorin este aceasta?
Mâinile trebuie s stea întotdeauna în interiorul sicriului.
Nimeni nu a auzit vreodat de un mort dus la groap cu mâinile
atârnând în afara sicriului“.
Alexandru i-a rspuns: „Nu mai am suficient for ca
s-i dau un rspuns amplu. Pe scurt, ceea ce doresc este s
demonstrez astfel lumii c plec din ea cu mâinile goale. Am
crezut c voi deveni tot mai mare, mai bogat i mai puternic, dar
în realitate nu am devenit decât din ce în ce mai srac i mai
slab. Când m-am nscut, am venit pe lume cu pumnii strâni,
OSHO
20
fr s in nimic în ei. Acum, în momentul morii, nu doresc s
plec tot cu pumnii strâni“.
Pentru a ine pumnii strâni este nevoie de energie, de
via. Nici un mort nu îi mai poate ine pumnii strâni. Cine i-ar
mai putea strânge? Omul nu mai exist. Energia lui a disprut,
iar mâinile i se deschid de la sine.
„Doresc ca toat lumea s tie c Alexandru cel Mare a
murit cu mâinile goale, la fel ca un ceretor.“
Se pare îns c nimeni nu a învat nimic din aceast
lecie a mâinilor goale, cci urmaii lui Alexandru au continuat
s fac acelai lucru, dei în maniere diferite.
Egoul omului este sursa tuturor problemelor sale, a
tuturor rzboaielor, conflictelor, geloziilor, temerilor i
depresiilor. Convingerea c ai dat gre, permanenta comparaie
cu cei din jur, sunt extrem de greu de suportat, cci nimeni nu
poate avea totul.
Va exista întotdeauna cineva mai frumos decât tine, iar
acest lucru te doare. Va exista întotdeauna cineva cu mai muli
bani decât tine, iar acest lucru i se pare insuportabil. Exist
milioane de lucruri care v rnesc, dar ceea ce nu tii voi este c
nu lucrurile în sine v rnesc, cci pe mine m las complet
rece. Ele v rnesc numai din cauza egoului vostru.
Egoul se teme tot timpul, fiind perfect contient c nu este
altceva decât un obiect artificial, creat de societate cu scopul de
a v ine în mrejele ei, alergând dup cai verzi pe perei.
Acest joc al egoului care intete tot mai sus este numit
politic.
i câte jocuri nu tie s joace egoul... Cstoria este un
joc, banii sunt un joc, puterea este un joc. Toate acestea sunt
jocuri ale egoului. In ansamblul ei, societatea nu este altceva
CARTEA DESPRE EGO
21
decât un joc, un fel de Olimpiad perpetu. Toat lumea face
eforturi s se ridice cât mai sus, clcându-i pe ceilali în
picioare, cci pe Everest nu exist atâta loc încât s încpem cu
toii.
Competiia este extrem de dur i ea devine atât de
important, încât voi uitai cu desvârire c cea care a
implantat acest ego în voi a fost societatea, profesorii votri. Ce
fac acetia, de la grdini i pân la universitate? Nimic altceva
decât s v stimuleze egoul. Noi i noi titluri sunt ataate
numelui vostru, astfel încât s v simii din ce în ce mai
importani, mai puternici.
Egoul este minciuna suprem, pe care voi ai acceptat-o
drept adevr. în jurul ei roiesc îns cele mai meschine interese,
cci dac toat lumea ar renuna la ego, marea Olimpiad ar
înceta, nimeni nu i-ar mai dori s urce Everestul i toat lumea
ar fi fericit.
Egoul v ine mereu în ateptare: mâine vei reui, mâine
va fi mai bine. Evident, astzi avei înc de suferit, trebuie s v
sacrificai. Dac dorii s avei succes mâine, astzi trebuie s
v sacrificai. Succesul trebuie meritat i este nevoie de multe
eforturi pentru a putea fi atins. Deocamdat trebuie s suferii,
dar merit, cci va veni i ziua succesului. Din pcate, aceast zi
nu vine niciodat. Ea reprezint o imposibilitate.
OSHO
22
Mâine se refer pur i simplu la ceva ce nu va fi atins
niciodat. Este doar o amânare a vieii, o minunat strategie de a
v menine racordai tot timpul la suferin.
Egoul nu se poate bucura de prezent. Pur i simplu, el nu
poate exista în prezent. El nu poate tri decât în trecut sau în
viitor, adic în ceea ce nu exist. Trecutul nu mai este, viitorul
nu a sosit înc. Ambele stri sunt non-existeniale. Egoul nu
poate tri decât într-o asemenea stare non-existenial, cci este
non-existenial el însui.
Dac vei contientiza momentul prezent, nu vei
descoperi nici o urm a egoului în voi - doar o bucurie tcut, o
stare de vid linitit i pur.
Din lucrarea „De la minciun la adevr", capitolul 18
Rdcina egoului este conceptul de centru
separat.
Rdcina egoului este conceptul de centru separat. Când
copilul se nate, el vine pe lume fr un centru individual. în
cele nou luni de concepiei, el a trit în pântecul mamei,
având-o pe aceasta drept centru; el nu era separat de ea. în caz
contrar, viaa sa ar fi devenit foarte dificil, aproape imposibil.
Pentru a supravieui în aceast btlie numit via, omul
trebuie s îneleag cine este. Nimeni nu are îns nici cea mai
vag idee despre sine. Nici nu are cum, cci esena sa reprezint
un mister profund pentru el,
CARTEA DESPRE EGO
universal.
De aceea, dac îl vei întreba pe Buddha: „Cine eti
tu?“, el va pstra tcerea, nu v va rspunde în nici un fel. Nici
nu ar avea cum, cci el nu mai cunoate separarea. El este
totul în toate. în viaa obinuit, chiar i un Buddha trebuie s
foloseasc cuvântul „eu“. Dac îi este sete, trebuie s spun:
„Mi-e sete. Ananda, adu-mi, te rog, nite ap*“. De aceea, el
trebuie s foloseasc în continuare cuvântul „eu“. Dei o
ficiune, acesta este plin de semnificaii. De altfel, multe
ficiuni sunt cât se poate de relevante.
Spre exemplu, voi avei un nume. Acesta reprezint o
ficiune, cci v-ai nscut fr un nume, nu l-ai adus cu voi.
Acest nume v-a fost atribuit. Apoi, prin repetarea lui
constant, ai început s v identificai cu el. Dar el rmâne o
ficiune.
Când afirm c este o ficiune, nu vreau s spun îns c
este complet lipsit de necesitate. Este o ficiune necesar, este
util. Altminteri, cum v-ai mai adresa celor din jur? Dac ai
dori s îi scriei o scrisoare cuiva, cum v-ai adresa lui?
Un copila i-a scris odat o scrisoare lui Dumnezeu.
Mama lui era bolnav, tatl murise, nu aveau bani, aa c i-a
cerut lui Dumnezeu 50 de rupii.
Când scrisoarea a ajuns la biroul potal, funcionarii
în limba englez, verbul la persoana întâi este însoit întotdeauna de pronumele
„eu“ (N. Tr.).
de acolo au rmas încurcai. Ce trebuiau s fac cu ea? Unde
s o trimit? Doar era adresat lui Dumnezeu. Drept urmare,
OSHO —
24
au deschis-o. Impresionai de drama copilului, ei au decis s
fac o colect i s-i trimit banii acestuia. Nu au reuit s
strâng îns decât 40 de rupii.
A urmat o a doua scrisoare, adresat tot lui Dumnezeu,
în care copilul scrisese: „Drag Doamne, data viitoare când
îmi mai trimii bani, trimite-mi-i direct, nu prin oficiul potal.
Cei de acolo i-au reinut 10 rupii comision!“
Dac nimeni nu ar avea un nume, ne-ar fi greu s ne
descurcm. Dei fiina nu poate fi numit, este totui vorba de
o ficiune frumoas, util. Numele sunt necesare pentru ca
ceilali s ne poat striga, „eul“ este necesar pentru ca noi
înine s ne putem identifica, dar ele nu reprezint altceva
decât simple ficiuni. Dac v vei adânci în fiina voastr,
vei descoperi c ideea de „eu“ dispare. In locul ei nu rmâne
decât existena pur, adic fiina.
Aceast fiin nu poate fi divizat. Ea nu este a mea sau
a voastr, ci a tuturor, inclusiv a pietrelor, râurilor, munilor i
copacilor. Aceast fiin include totul în sine, fr s lase
nimic pe dinafar. întregul trecut, întregul viitor, acest imens
univers, totul este inclus în ea. Cu cât v vei scufunda mai
mult în voi îniv, cu atât mai mult vei descoperi c
persoanele sau indivizii nu exist. Unicul lucru care exist
este universalitatea pur. La periferia ei purtm un nume,
avem o identitate, un ego. Pe msur ce ne apropiem îns de
centru, aceste identiti dispar.
dar nu v lsai amgii de el.
Din lucrarea „Cartea înelepciunii“, capitolul 16
Funcionm noi întotdeauna prin intermediul egoului, sau
exist momente când suntem în afara lui?
întrucât egoul este o simpl ficiune, exist momente
când devenim eliberai de el. O ficiune nu poate fi meninut
decât cu liberul nostru acord. Ea trebuie cultivat i întreinut
în permanen. Adevrul nu are nevoie de aa ceva. Aceasta
este marea lui frumusee: el exist în sine. Ficiunea trebuie
îns în permanen întrit, susinut, stimulat, dar chiar i
aa continu s decad. De-abia ai proptit-o într-o parte i
cade deja în cealalt parte.
Cam asta fac oamenii cu întreaga lor via. Ei încearc
s fac ficiunea s par o realitate. Ei strâng din ce în ce mai
muli bani pentru a-i putea cultiva astfel un ego tot mai
puternic, oricum, mai solid decât cel al oamenilor sraci.
Egoul unui om srac este pe msura portofelului su; el nu-i
poate permite un ego puternic. Este suficient îns s devii
preedintele sau primul ministru al unei ri pentru ca egoul
tu s o ia complet razna. Aceti oameni se izoleaz în tumul
lor de filde, ca i cum nu ar mai fi de aceeai teap cu noi.
întreaga noastr via, toat aceast lupt pentru mai
mult bogie, putere, prestigiu, pentru mai mult i mai mare,
nu înseamn altceva decât o cutare a unor
OSHO
26
noi proptele, a unor noi temelii, ceva care s sprijine ficiunea în
care ne complcem. i în tot acest timp, noi tim c moartea se
apropie cu pai repezi. Orice am acumula, moartea va distruge.
Asta nu ne împiedic îns s sperm - poate c vor muri alii, nu
noi.
într-un anumit sens, acest lucru este adevrat. Noi îi vedem
întotdeauna pe alii murind, dar nu am asistat niciodat la propria
noastr moarte, de aceea ni se pare logic s gândim astfel. L-am
vzut pe cutare murind, la fel i pe cutare, dar nu i pe noi înine.
Noi continum s existm, ne pare ru pentru cei decedai, îi
conducem la cimitir pentru a ne lua rmas bun de la ei, dup care
ne întoarcem acas.
Nu v facei îns iluzii, cci i cei mori acum au gândit la
fel ca voi la vremea lor. Nimeni nu face excepie în aceast
privin. Moartea vine brusc i distruge întreaga ficiune a
numelui, a faimei etc. Ea terge pur i simplu tot ce am scris noi
pe tabla noastr. în urma ei nu mai rmân nici mcar amprentele.
Tot ce am construit noi în viaa noastr se duce pe apa sâmbetei;
este ca i cum am fi scris pe ap, nici mcar pe nisip - pe ap.
De-abia am terminat de scris, i a disprut. Nimeni nu mai poate
citi ce am scris, nici chiar noi înine.
Dei tim toate aceste lucruri, continum cu toii s
construim castele de nisip în Spania. Fiind vorba de o ficiune,
aceasta trebuie susinut tot timpul, prin eforturi constante, zi i
noapte. Nimeni nu poate fi îns atât de atent 24 de ore din 24. De
aceea, în anumite momente, fr s ne dm seama, exist clipe
când percepem frânturi din realitate, fr ca egoul nostru s
interfereze cu acestea.
CARTEA DESPRE EGO
27
Fr s vrem, noi ne aducem aminte. Orice om are din când
în când asemenea momente.
vise, egoul dispare; ficiunea nu mai exist. Somnul profund fr
vise este un fel de moarte la scar redus.
în starea de somn profund fr vise egoul dispare. Cum ar
mai putea exista ficiunea atunci când nu gândeti, când nu ai la
ce s visezi? Aceast stare de somn profund este din pcate destul
de redus în timp. Din opt ore de somn, abia dac dureaz dou
ore. Aceasta este îns perioada în care ne odihnim cu adevrat.
Cine doarme aceste dou ore de somn profund fr vise se
trezete dimineaa odihnit, proaspt, complet refcut. Viaa
pulseaz din nou, ziua i se pare un dar divin. Totul pare s fi
renscut, pentru c ai renscut tu însui. i totul pare mult mai
frumos, cci te afli tu însui într- un spaiu al frumuseii.
Ce s-a petrecut în cele dou ore de somn profund fr vise,
pe care Patanjali i yoghinii le numesc sushupti? Egoul a disprut,
iar dispariia acestuia a permis revitalizarea fiinei, regenerarea ei.
Odat cu dispariia egoului, omul gust din starea de dumnezeire,
dei este profund incontient. Patanjali afirm c nu exist o
diferen foarte mare între starea de sushupti, somnul profund
fr vise, i cea de samadhi, starea suprem de buddha. Exist
totui o diferen, legat de contiin. în starea de somn profund
fr vise eti incontient, în timp
OSHO
ce în starea de samadhi eti perfect contient. Altminteri,
starea este aceeai. Omul ptrunde în dumnezeire, în centrul
universal. El dispare din zona circumferinei i ptrunde în
centru. Acest contact cu centrul su este suficient pentru a fi
regenerat.
Fiind doar o ficiune, egoul dispare uneori. Cel mai
evident devine acest lucru în starea de somn profund fr vise.
De aceea, este bine s înelegei c somnul este foarte
important. Nu îl ratai, indiferent de motive.
O a doua mare surs de transcenderé a egoului este sexul,
iubirea. Din pcate, sexualitatea a fost distrus de ctre preoi,
care au condamnat-o, astfel încât a ajuns o experien penibil.
Minile oamenilor au fost condiionate de miile de ani în care
sexul a fost considerat un pcat. Chiar i atunci când doi
oameni fac dragoste, subcontientul crede c fac ceva ru.
Starea de vinovie plutete în aer. Acest lucru este valabil
inclusiv pentru generaiile modeme, contemporane, chiar i
pentru cei mai tineri dintre noi.
Unii se revolt împotriva societii, devenind nite
nonconformiti, dar numai la suprafa. Lucrurile sunt îns
mult mai profunde. Ele nu au nimic de-a face cu revolta de la
suprafa. Poi s-i lai prul s creasc foarte lung, dar acest
lucru nu te va ajuta prea mult. Poi deveni un hippie, poi
renuna la baie, dar nici acest lucru nu te va ajuta. Poi adopta
cele mai nonconformiste atitudini cu putin, dar nici ele nu te
vor ajuta, cci lucrurile au mers prea departe, iar aceste
schimbri sunt superficiale.
Timp de mii de ani ni s-a spus c sexul este cel mai
CARTEA DESPRE EGO
contient tii c nu este nimic ru în el, subcontientul
continu s menin o stare de vinovie, de team, de care
nu poi scpa în totalitate.
Dac poi ptrunde în actul amoros cu întreaga ta
fiin, egoul dispare, cci la apogeul acestui act, în
momentul orgasmului, omul uit de minte i devine
energie pur. Mintea sa nu mai poate funciona. Valul de
energie este atât de puternic încât mintea se topete în el i
nu mai tie ce s fac. Ea funcioneaz perfect în situaii
obinuite, dar atunci când se petrece ceva foarte
important, ea se oprete. Iar sexul este cel mai vital lucru
cu putin.
amoros, egoul dispare. Aceasta este marea frumusee a
actului amoros: el permite accesul direct la Dumnezeu.
Experiena este similar somnului profund, dar este mai
valoroas, cci nu mai este incontient. Actul amoros
permite pstrarea contiinei, dei mintea dispare.
Aceasta este marea diferen pe care a permis-o
introducerea Tantrei. Patanjali i yoga descriu liniile
directoare ale strii de somn profund. Calea yogi
urmrete transformarea strii de somn profund într-o
stare contient, astfel încât omul s afle cine este el în
realitate, s ajung în centru. Tantra a ales actul amoros ca
o fereastr ctre Dumnezeu.
— OSHO
30
strii de somn profund fr vise într-o stare contient este foarte
dificil; ea poate dura mai multe viei...
Tantra a ales îns o cale mai scurt, practic cea mai scurt,
i cea mai plcut! Actul amoros poate deschide fereastra.
Singurul lucru necesar este s scoatei din rdcini condiionrile
pe care le-au implantat preoii în subcontientul vostru. Scopul
lor a fost întotdeauna acela de a deveni mediatori între voi i
Dumnezeu; de aceea, contactul direct cu Acesta s-a pierdut. Când
depinzi de altcineva, acesta devine foarte puternic. Clasa
preoilor a fost una dintre cele mai puternice de-a lungul
secolelor.
Orice om care v poate pune în contact cu adevrata putere
devine el însui foarte puternic. Adevrata putere este
Dumnezeu, sursa oricrei forme de putere. Aa se explic de ce,
de-a lungul secolelor, preoii au ajuns atât de puternici, mai
puternici chiar decât regii. La ora actual, oamenii de tiin au
luat locul preoilor, cci ei tiu cum s dezlnuie puterile ascunse
ale naturii. Preoii tiu cum s stabileasc legtura omului cu
Dumnezeu; oamenii de tiin tiu cum s fac legtura cu natura.
Este nevoie mai întâi ca legtura stabilit de preoi s fie rupt,
cci ea reprezint doar o punte individual, otrvit de preoi. Ei
au devenit foarte puternici, dar în detrimentul umanitii, care a
devenit slab, lipsit de pasiune i de iubire, dar plin de
vinovie.
vinovie. Atunci când facei dragoste, gândii-v la rugciune, la
meditaie, la Dumnezeu. Ardei tmâie, cântai, dansai.
Dormitorul trebuie s devin un templu,
un loc sacru. Nu v grbii atunci când facei dragoste.
CARTEA DESPRE ECO
bucurai- v la maximum de el. Vei fi surprini s
descoperii atunci cheia.
i rsucite.
omul devine perfect contient, pulsând de energie. El nu
mai este un individ, ci se topete în marele ocean al
totalitii.
Extazul amoros (orgasmul) trebuie s devin o disciplin,
nu doar o experien, ci o disciplin. în acest fel, tot ce vei
face - chiar i mersul pe jos... dimineaa devreme, când
soarele rsare - va atrage dup sine aceleai senzaii
extatice, aceeai fuziune cu existena. Dac v vei aeza la
sol, noaptea, contemplând cerul înstelat, vei tri acelai
sentiment de iubire. Atunci când v aezai la sol,
simii-v una cu pmântul.
Treptat, actul amoros v va da cheia; vei înva cum
putei face dragoste cu existena însi, iar faptul c egoul
nu este decât o ficiune vi se va revela. Atât timp cât îl vei
folosi doar ca o ficiune, nu va exista nici un pericol.
Exist momente când egoul dispare de la sine. De
pild, în clipele de mare pericol. Atunci când conduci i
îi dai seama c eti pe punctul de a comite un accident, c ai
pierdut controlul asupra mainii i c nu mai ai nici o
posibilitate s te salvezi, c te vei izbi de copac sau de
OSHO
32
camionul din faa ta, c ai s cazi în prpastie sau în râu. în
asemenea momente, egoul dispare brusc.
Aa se explic de ce unii oameni simt o atracie
deosebit fa de situaiile periculoase. Unii se urc pe
Everest. Este ca o stare de meditaie profund, dei ei nu-i
dau seama de acest lucru. Crarea pe muni are o mare
importan. Ea este periculoas, i cu cât este mai
periculoas, cu atât mai frumoas devine ea. Cei care iubesc
muntele triesc frecvent clipe de fuziune cu existena. Ori de
câte ori pericolul este foarte aproape, mintea tace. Ea nu
poate gândi decât atunci când omul se afl în afara oricrui
pericol. în stare de alert maxim, ea nu mai are nimic de
spus. Pericolul v permite s devenii spontani, iar aceast
spontaneitate v permite s devenii contieni de faptul c
nu suntei una cu egoul.
Exist i alte ci, cci oamenii sunt diferii. Dac avei
o înclinaie ctre estetic, frumuseea v poate deschide
porile adevrului. Simpla contemplare a unei femei
frumoase, sau a unui brbat atrgtor care trece pe lâng voi,
este suficient pentru ca egoul s dispar, în asemenea
momente te simi copleit.
Admirarea unui lotus înflorit, a unui apus de soare, a
unei psrele - tot ceea ce poate trezi sensibilitatea voastr
interioar, punând stpânire pe voi, atât de complet încât
uitai de sine, abandonându-v - poate conduce la
transcenderea egoului. Acesta nu este altceva decât o
ficiune, ceva cu care ne-am obinuit. Dac uitm de el,
egoul dispare.
CARTEA DESPRE ECO
permiându-ne s experimentm o clip de adevr, sunt
foarte utile. Ele sunt singurele care explic de ce nu a murit
religia. Nu preoii sunt responsabili pentru acest lucru - ei au
fcut tot ce le-a stat în puteri pentru a o ucide. Nu oamenii
religioi au meninut-o în via, nu cei care se duc frecvent
în biserici, moschei sau temple. De altfel, aceti oameni nu
sunt deloc religioi. Ei sunt doar nite ipocrii.
Religia nu a murit din cauza acestor momente
spontane, pe care aproape orice om le cunoate. Important
este s le cultivai, s v scufundai mai des în ele, s creai
condiiile favorabile pentru ca ele s se petreac mai
frecvent. Aceasta este adevrata cale de a-1 cuta pe
Dumnezeu. Apropierea de Dumnezeu se produce numai în
momentele de transcenderé a egoului.
Din lucrarea „Cartea înelepciunii", capitolul 16
În fiecare eu exist trei de eu.
în fiecare eu exist trei de eu. PRIMUL ESTE
PERSONALITATEA. Cuvântul personalitate vine de la
rdcina greceasc persona. Actorii greci obinuiau s
poarte mti, iar vocile lor se auzeau dincolo de acestea.
Sona înseamn voce, sunet, iar per înseamn „dincolo de
masc“. Spectatorii nu puteau vedea astfel persoana real
care se ascundea dincolo de masc. Ei nu vedeau
OSHO _
acestora. „Personalitate“ este un cuvânt frumos, care îi trage
rdcinile din drama Greciei Antice.
Actorii greci nu aveau îns decât o singur masc. Omul
are multe mti, suprapuse unele peste altele la fel ca foile de
ceap. Chiar dac îi scoi o masc, ceea ce rmâne este o alt
masc, i tot aa. Oricât de multe mti ai scoate, ai rmâne
uimii câte rmân! Le-ai colecionat viei la rând. i toate sunt
utile, cci situaiile prin care trecei sunt foarte variate, i toate
necesit o alt masc.
Când te adresezi subalternului tu nu poi purta aceeai
masc ca atunci când vorbeti cu eful. Cei doi ar putea fi
chiar simultan prezeni în camer; cât de uii la subaltern
trebuie s-i pui o anumit masc, iar când te uii la ef o alta.
Schimbrile sunt continue. Ele devin aproape automate; nici
nu mai trebuie s schimbi tu mtile - ele se schimb de la
sine. Te uii la ef i îi zâmbeti. Te uii apoi la subaltern, iar
zâmbetul i se terge de pe fa; adopi o atitudine dur, la fel
ca aceea pe care o are eful tu cu tine. Când se uit la propriul
lui ef, i el zâmbete la fel ca tine.
într-o singur clip poi s-i schimbi expresia feei de
nenumrate ori. Trebuie s fii foarte atent pentru a-i da
seama câte expresii ai. Practic, acestea sunt nenumrate.
Acesta este primul eu, cel mai fals între toate - egoul. El
v-a fost druit de societate, este un dar al acesteia - de la preot
la politician, de la printe la profesor. Cu toii v-au druit tot
felul de fee, pentru ca viaa voastr s
34
M
35
devin mai „uoar“. V-au rpit adevrul i v-au druit în loc
un substitut. Din cauza acestor fee false, voi nu mai tii cine
suntei în realitate. Nu mai tii care este adevrata voastr
fa. în realitate, nici una din aceste fee nu este a voastr.
Adepii zen afirm: „Dac nu îi vei cunoate faa
original, nu îl vei putea cunoate pe Buddha“. Pentru c
Buddha este chiar faa ta original.
Voi v-ai nscut ca buddha, dar ai ajuns s trii în
minciun.
semnificaia cuvântului sannyas, iniiere. Dac suntei
cretin, hindus sau mahomedan, renunai la aceast fa, cci
nu v aparine cu adevrat. Ea v-a fost impus de cei din jur.
Ai fost condiionat s o purtai. Nimeni nu v-a întrebat dac
dorii sau nu. V-a fost impus prin for, prin violen.
Toi prinii i toate sistemele educative sunt violente.
Lor nu le pas cu adevrat de voi. Au idei a-priori - tiu
dinainte ce este mai bine pentru voi. i v impun acest „bine“
cu fora. Copilul ip, se revolt în sinea sa, dar este doar un
copil. El este neajutorat i poate fi modelat oricum doresc
adulii. Societatea profit din plin de acest lucru. înainte ca
cel mic s devin suficient de puternic, el este deja schilodit
în fel i chip, paralizat, otrvit.
în momentul în care v vei hotrî s devenii religios,
va trebui s renunai la toate religiile, la toate ideologiile
referitoare la Dumnezeu. în clipa în care v vei hotrî s v
cunoatei pe sine, va trebui s renunai la toate rspunsurile
pe care le-ai primit deja din partea altora, s aruncai la coul
de gunoi toate prerile împrumutate de la alii.
OSHO
36
umane. Contemplarea naturii i transformarea într-un
Buddha. Non-dependena de scripturi. Transmisia direct,
independent de scripturi“.
separat de scripturi; nici Dhammapada, Biblia, Talmudul
sau Gita. Nici o scriptur nu v poate oferi acest lucru. Dac
vei crede în adevrurile scripturii, nu vei putea cunoate
adevrul.
Adevrul se afl în voi. Numai aici poate fi întâlnit el.
„Contemplarea naturii i transformarea într-un Buddha.
Indicarea direct a inimii umane“. Nu trebuie s ajungei
nicieri. Oriunde v-ai duce, vei rmâne aceiai. Atunci, ce
rost are? V putei duce în Himalaya, dar nu vei schimba
nimic în acest fel. Vei ajunge acolo cu acelai bagaj pe care îl
purtai dintotdeauna. Vei duce acolo întreaga voastr
artificialitate, tot ce ai devenit, tot ce v-au impus alii. Faa
voastr sintetic, cunoaterea voastr de împrumut,
scripturile voastre - toate se vor aga de voi. Chiar dac ai
sta singuri într-o peter din Himalaya, voi nu ai fi singuri.
Profesorii votri, prinii, politicienii i preoii, toi vor fi de
fa. Vei duce în Himalaya întreaga voastr societate. Poate
c acetia nu vor fi la fel de vizibili, dar vor fi cu siguran
prezeni, în interiorul vostru, sufocându-v. Vei rmâne
astfel acelai cretin, hindus sau mahomedan. Vei repeta
aceleai cuvinte, la
CARTEA DESPRE EGO
37
fel ca papagalii. Acestea nu se vor schimba, cci nu aceasta
este calea.
Meditai asupra ei, cci merit.
Se spune c un om din München, pe nume Alois
Hingerl, lucrtor la Gara Central, a muncit într-o zi atât de
mult încât a murit. Doi îngerai mai mici l-au dus în cer,
unde a fost întâmpinat de Sfântul Petru, care i-a spus c
noul su nume este îngerul Aloisius, i-a dat o harp i l-a
informat care sunt regulile de acolo.
- De Ia 8.00 dimineaa i pân la amiaz, trebuie s
jubilezi. De la amiaz i pân la 8.00 seara trebuie s câni
Osana.
- Hm! Nu prea îmi convine. De la 8.00 dimineaa s
jubilez pân la amiaz, iar de la amiaz s cânt Osana pân Ia
8.00 seara... i eu când mai pot s beau ceva?
- îi vei primi mana cereasc la momentul potrivit, i-a
rspuns Sfanul Petru, uor enervat, dup care l-a prsit.
- La naiba! a mormit îngerul Aloisius. Ce corvoad!
S jubilezi de la 8.00 dimineaa pân la amiaz? i eu care
credeam c în cer nu mai ai nimic de fcut.
In cele din urm, s-a aezat îns pe un norior i a început s
cânte, aa cum i s-a spus: „Aleluia! Aleluia!“
Un înger de înalt inut intelectual a trecut pe acolo.
- Hei, tu, i-a strigat Aloisius. Ce-ai zice de o duc? Hai s
bem ceva împreun!
Dar îngerul intelectual a pufnit din nas cu dispre i s-a
îndeprtat grbit, mormind un Osana.
OSHO
38
Aloisius s-a enervat.
- Ce idiot! Dac nu vrei s bei, nu vrei! Nu-i nici o
problem! Dar s nu rspunzi nimic la o întrebare decent, asta nu
mi se pare normal... Ce ran! Of, ce oameni mai sunt pe aici! In ce
am intrat?!
Dup care s-a aezat din nou pe noriorul su i a continuat
s jubileze.
Mânia lui nu a disprut îns, ci s-a regsit în imnul de slav
intonat. Aloisius a început s cânte atât de tare încât l-a trezit chiar
pe Tatl Ceresc, care îi dormea somnul de dup-amiaz în palatul
su din apropiere. Uimit la culme, acesta s-a întrebat: „Oare de
unde vin aceste zbierete?“
Drept care, l-a chemat pe loc pe Sfântul Petru, care a sosit
alergând. împreun, cei doi au ascultat scandaloasa jubilare a
îngerului Aloisius: „Aleluia! Scheisse! Aleluia! Rahat! Aleluia! La
naiba! Aleluia!“ Sfântul Petru s-a grbit i l-a adus instantaneu pe
Aloisius în faa Sfântului Printe.
Acesta l-a privit cu uimire, l-a contemplat mult vreme, dup
care a spus:
Hei, ia spune-mi! De ce zbieri aa?
Era exact ce atepta Aloisius. Acesta era atât de furios încât
nu a ateptat s fie întrebat a doua oar:
- Nu-mi place ce se întâmpl aici! Nu-mi plac aripile
acestea! Nu vreau s cânt Osana! Nu vreau s beau man cereasc,
ci bere! i mai presus de orice: mie nu-mi place s cânt! - Sfinte Petre, a spus Domnul, nu cred c merge
CARTEA DESPRE EGO
39
aa! Dar am o idee. îl vom trimite ca mesager guvernului
bavarez, pentru ca acesta s primeasc sfatul nostru ceresc.
De acum înainte, va putea zbura o dat sau de dou ori pân
la München, iar sufletul su bun se va odihni în pace.
Auzind acest lucru, Aloisius s-a simit foarte fericit.
i-a început noua slujb chiar a doua zi, când a primit o
scrisoare pe care trebuia s o duc pe pmânt.
Simind din nou pmântul oraului su natal sub
picioare, i s-a prut c se afl pentru prima oar în cer.
Conform vechilor sale obiceiuri, s-a dus imediat la
Hofbräuhaus, unde i-a regsit vechiul loc, parc
ateptându-1. Acolo se afla i buna sa Kathi, creia i-a
comandat pe loc un rând de bere, apoi un altul, i un altul, i
tot aa... i pân în zilele noastre, nimeni nu l-a mai putut
ridica de la mas.
Aa se face c guvernul bavarez a trebuit s se descurce
fr ajutorul Providenei divine...
Oriunde v-ai duce, vei fi acelai. Indiferent c ai
ajunge în cer sau în Himalaya. Locul nu v poate schimba,
cci lumea nu se afl în afara voastr. Voi suntei lumea. De
aceea, oriunde v-ai duce, vei lua aceast lume cu voi.
Adevrata transformare nu se poate produce prin
schimbarea locului exterior; ea nu se poate produce decât în
interior. Ce înseamn o transformare adevrat? Ea nu se
refer la o îmbuntire interioar, cci i aceasta este tot o
minciun.
OSHO ____
personalitii. Aceasta poate deveni extrem de frumoas, dar
cu cât este mai frumoas, cu atât mai periculoas devine ea,
cci va fi mult mai greu s renunai la ea.
Se întâmpl uneori ca un pctos s devin un sfânt.
Acest lucru nu este îns posibil în cazul aa-ziilor oameni
respectabili, foarte admirai de ctre voi. Acetia nu se pot
transforma, cci au nite personaliti pe care le-au lefuit
ani de zile, pe care le-au decorat în fel i chip, în care au
investit enorm. întreaga lor via a fost o lefuire continu.
i-au creat astfel nite personaliti frumoase, la care nu ar
mai renuna în ruptul capului. Un pctos poate renuna la
personalitatea lui, cci nu a investit nimic în ea. De altfel,
aceasta este atât de urât încât nici nu-i vine prea greu s
renune la ea. Cum ar putea îns o persoan respectabil s
renune la personalitatea în care a investit atâta i care i-a
adus pân acum profituri atât de frumoase? Aceasta a
ajutat-o s devin din ce în ce mai respectat, s avanseze
din ce în ce mai mult pe scara social, s ating succesul.
Odat ce ai început s urci pe scara succesului, este foarte
greu s te mai dai jos de pe ea. Aceast scar nu se termin
niciodat; ea continu la infinit.
Se spune c Henry Ford îi fcea înc planuri pentru a
deschide noi întreprinderi, dei se afla pe patul de moarte.
Cineva l-a întrebat: „Domnule, eti pe punctul de a muri!
Doctorii spun c nu vei mai tri mai mult de câteva zile,
poate nici atât! De ce continui s îi faci planuri? Toat viaa
ai fcut acelai lucru. Ai mai muli 40
J M i
CARTEA DESPRE EGO
bani decât ai putea cheltui vreodat. Este limpede c acetia
nu-i mai pot folosi la nimic. De ce vrei s-i mai deschizi noi
întreprinderi?“
Ford a încetat pentru câteva momente s-i mai fac
planuri i i-a rspuns: „Ascult, nu m pot opri. îmi este
imposibil. Numai moartea m poate opri. Atât timp cât voi fi
în via, voi continua s m gândesc la afaceri. tiu c este
inutil, dar nu m pot opri!“
Când ai succes în aceast lume este dificil s te opreti.
Cu cât devii mai bogat, cu atât mai greu este s pui capt acestui
proces. La fel, atunci când devii din ce în ce mai faimos. Cu cât
personalitatea pe care o ai este mai rafinat, cu atât mai tare se
aga ea de tine.
De aceea, sfatul meu nu este s v îmbuntii felul de a
fi. Nici unul din marii maetri, de la Buddha la Hakuin, nu a
recomandat acest lucru. Ferii-v de toat literatura de
auto-perfecionare. Piaa american este plin de asemenea
cri. Ferii-v de ele, cci nu v vor conduce nicieri. Nu de
auto-perfecionare avei nevoie, cci în acest fel nu vei face
altceva decât s perfecionai minciuna în care trii. Vei cpta
o personalitate îmbuntit, din ce în ce mai lefuit, mai
subtil, vei deveni din ce în ce mai valoroi, mai preioi - dar în
acest fel nu v vei transforma.
Transformarea nu vine din îmbuntire, ci din
renunarea complet la personalitate.
OSHO
42
/tf 1
o lefuieti, facând-o din ce în ce mai bun, doar-doar se va
transforma în adevr. O minciun nu poate fi niciodat altceva
decât un neadevr. Ea poate semna din ce în ce mai mult cu
adevrul, dar va rmâne tot o minciun. Din pcate, cu cât
seamn mai mult cu adevrul, cu atât mai mare devine
fascinaia ei, cu atât mai puternic vei fi hipnotizai de ea,
czând astfel în capcana ei. Minciuna poate ajunge s semene
atât de bine cu adevrul încât putei uita c, de fapt, este doar o
minciun.
cutare lucru. Minciuna ador programele noi: f cutare lucru i
totul va fi bine, iar tu vei fi fericit de-a pururi. F cutare sau
cutare lucru. Ai dat gre? Nu fi îngrijorat, cci am alte planuri
pentru tine. Minciuna nu înceteaz nici o clip s creeze noi
planuri, iar omul se las hipnotizat de acestea, irosindu-i astfel
viaa.
Acest lucru este greu de îneles, dar trebuie îneles. Cutarea
adevrului se nate din minciun. Este una din manierele prin
care aceasta încearc s se protejeze. De vreme ce i-a druit
cutarea adevrului, cum ai mai putea fi nesatisfcut de
personalitatea ta? i cum ai mai putea-o numi minciun? Ea este
prima care te împinge ctre cutarea adevrului.
Orice cutare înseamn o pornire la drum. Adevrul se
afl îns aici. Minciuna este cea care te împinge s caui
altundeva. Adevrul se afl aici, dar minciuna te
CARTEA DESPRE EGO
trimite „atunci i acolo“. Ea vorbete întotdeauna de trecut i
de viitor, nu tie ce înseamn prezentul. Adevrul este îns
întotdeauna prezent, „aici i acum“...
Aadar, primul eu este sinonim cu minciuna. El se
refer la pseudo-personalitatea care v înconjoar, la faa
voastr public, la falsitate. Primul eu este o minciun,
impus de societate, dar cu care voi ai început s cooperai.
Este necesar s renunai la cooperarea cu minciuna social.
Nu vei putea ajunge vreodat la adevratul eu pân când nu
vei renuna la hainele impuse de societate. Numai atunci
când vei rmâne goi v vei putea gsi pe sine. Toate ideile
i toate identitile pe care vi le atribuii sunt de sorginte
social - ele v-au fost atribuite de alii. i nu într-un mod
dezinteresat... Toi cei care v bag diferite idei în cap au
motivele lor. Este un fel de exploatare subtil.
Adevrata exploatare nu este de natur economic sau
politic, ci psihologic. Aa se explic de ce toate revoluiile
care au avut loc vreodat au fost nite eecuri. Ele au cutat
s rstoarne ordinea economic sau politic, dar nu au
schimbat cu nimic adevrata cauz a exploatrii, care este de
natur psihologic. Au schimbat lucrurile, dar numai la
suprafa. Societatea capitalist a devenit comunist, dar
adevratele schimbri nu s-au produs. O democraie poate
deveni o dictatur, sau invers, dar schimbrile se petrec
numai la suprafa, ca o albire a rufelor, în care culoarea se
schimb, dar textura rmâne aceeai.
—.—- OSHO _____
în ce const aceast exploatare psihologic? în faptul
c nimnui nu i se permite s fie el însui. Societatea nu
accept omul aa cum este. Ea nu îl respect ca atare. Cum
poi respecta pe cineva dac nu îl accepi aa cum este?
Dac îi impui s se comporte într-un anumit fel, apoi îi
spui c îl respeci, în realitate nu respeci decât felul de a fi
pe care i l-ai impus tu însui. Nu îl respeci în sine, în toat
goliciunea lui. Nu îi respeci naturaleea, spontaneitatea,
zâmbetul real i lacrimile sincere. îi respeci numai masca
pe care i-o pune, falsitatea, felul în care acioneaz (în
conformitate cu standardele social acceptate).
La acest prim eu va trebui s renunai complet. Freud
a ajutat mult umanitatea s devin contient de falsitatea
personalitii, a minii contiente. Revoluia declanat de
el a mers mult mai departe decât cea a lui Marx, decât orice
alt revoluie. Ea a atins anumite profunzimi, dar nu
suficiente.
Pe scurt, ea a ajuns pân la cel de-al doilea eu, eul
reprimat, instinctual, subcontient. Acesta include toate
acele manifestri pe care societatea nu le-a permis,
forându-le s ptrund adânc în interiorul fiinei i
blocându-le acolo. Ele se manifest numai în visele voastre
i numai într-o form metaforic, sau atunci când suntei
sub influena alcoolului, ori când v pierdei controlul
într-un fel sau altul. în starea de contiin obinuit, al
doilea eu rmâne ascuns. Acesta este îns mai autentic
decât primul, mai puin ipocrit.
— CARTEA DESPRE EGO
Freud a fcut mult pentru a ajuta umanitatea s devin
contient de acest eu. Ramurile umaniste ale psihologiei,
îndeosebi grupurile de cretere, întâlnirile colective etc.,
au jucat un rol crucial în ajutarea oamenilor s devin
contieni de acele fore care strig în interiorul fiinei lor,
care au fost atât timp reprimate, sufocate. Acest eu este
adevratul eu vital; aici se afl viaa real, viaa natural.
Religiile lumii l-au condamnat, afirmând c este un aspect
animalic i condamnându-1 ca surs a pcatului, în
realitate, el nu este o surs a pcatului, ci a vieii. i nici
nu este inferior eului contient. Este într-adevr mai
profund decât acesta, dar nu îi este inferior.
De altfel, chiar dac natura sa ar fi animal, nu vd ce
ar fi ru în asta. Animalele sunt frumoase, la fel ca i
copacii. Ele triesc goale, nestingherite în simplitatea lor.
animalele fac înc parte din dumnezeire; ele nu au fost
corupte de preoi, de politicieni. Singur omul s-a rtcit.
Omul este singurul animal anormal de pe pmânt -
altminteri, celelalte animale sunt pur i simplu normale.
Aa se i explic bucuria, frumuseea, sntatea lor,
vitalitatea lor ieit din comun. Cine nu a asistat la toate
aceste lucruri? Când vedei o pasre care cânt fericit pe
ramura unui copac, nu v simii puin geloi? Când
contemplai o cprioar alergând neobosit prin pdure,
elegant, debordând de vitalitate, nu v-ai dori s fii la fel
de liberi ca i ea?
Poate tocmai din cauza acestei gelozii condamnai
atât de uor copilria. Voi nu facei altceva decât s
— OSHO
46
condamnai. Dup prerea mea, Montague avea dreptate
atunci când spunea c în loc s le spunem oamenilor s nu mai
fie copilroi, ar trebui s îi învm s nu mai fie atât de
serioi, ca nite aduli. Personal, sunt întru totul de acord cu el.
Orice copil este frumos; numai adulii sunt urâi.
Printr-un adult energia nu mai curge liber. El are atât de multe
blocaje; este practic împietrit, este complet îngheat. i-a
pierdut entuziasmul, avântul. Nu mai zburd - nu face decât s
se târasc. Este plictisit, nu mai are sentimentul misterului. Nu
mai tie ce este mirarea, a uitat de limbajul acesteia. Misterul a
disprut din viaa lui. Acum deine explicaii pentru toate
lucrurile... A pierdut îns simul poeziei, al dansului, al tuturor
acelor lucruri valoroase care dau semnificaie i sens vieii,
care dau savoarea acesteia.
Acest al doilea eu este mult mai preios decât primul. In
aceast privin, prerea mea se deosebete fundamental de
cea a religiilor, sau mai exact a preoilor, care nu preuiesc
decât primul eu, cel mai superficial între toate. Ptrundei mai
adânc în fiina voastr, descoperii cel de-al doilea eu. Nici
acesta nu reprezint îns finalitatea. Acest lucru i-a scpat lui
Freud. Nici chiar psihologia umanist nu i-a dat seama c mai
exist un eu; ea a mers puin mai departe decât Freud, dar nu
suficient de profund pentru a-1 descoperi pe cel de-al treilea
eu.
Exist aadar i un al treilea eu. Acesta este adevratul
vostru sine, faa voastr original, care transcende
deopotriv primele dou euri. De altfel, este chiar eul vostru
transcendent, starea de buddha, contiina pur nedivizat.
Primul eu este social, al doilea este natural, iar al treilea
CARTEA DESPRE EGO
este divin.
Reinei un lucru important: eu nu afirm c primul eu nu
îi are utilitatea lui. El poate fi utilizat ca un instrument
perfect, dar numai dac omul devine contient de cel de-al
treilea eu al su. La fel se petrec lucrurile i cu cel de-al doilea
eu: el poate fi folosit într-o manier admirabil, dar numai din
perspectiva celui de-al treilea eu. Primele dou euri sunt
simple instrumente - ele nu sunt reale. Singurul eu real este cel
de-al treilea, sinele divin. Dac centrul funcioneaz perfect,
periferia va funciona la fel de bine. Omul care triete îns
numai la periferie, fr un centru, este un om mort.
Acest lucru s-a întâmplat cu omul. Aa se explic de ce
atâia gânditori din Occident au ajuns la concluzia c viaa nu
are nici un sens. în realitate, viaa nu este lipsit de
semnificaie. Ea pare astfel pentru c ai pierdut contactul cu
sursa voastr.
Este ca i cum un copac i-ar pierde contactul cu
rdcinile sale. El nu mai poate înflori. Frunzele sale cad i nu
mai sunt înlocuite de altele. Seva nu mai curge prin el. în final,
copacul începe s se usuce i moare.
înainte de moarte, copacul ar putea foarte bine s se
apuce de filosofie, devenind un existenialist, un fel de Sartre
al copacilor, afirmând c viaa nu merit s fie trit,
- — OSHO
c nimeni nu poate produce flori, c parfumul acestora a
disprut pentru totdeauna, c nici un copac nu mai poate
atrage psrile pe crengile sale. El ar putea începe chiar s
cread c aa au stat lucrurile dintotdeauna, c pomii de
altdat se amgeau singuri crezând c florile pot exista - c
toate acestea nu existau decât în imaginaia lor. „Lucrurile au
stat întotdeauna în acest fel: primvara nu a venit niciodat.
Buddha-ii de altdat sufereau de o imaginaie prea bogat.
Auzi - s afirme c pomii pot înflori, atrgând psrelele i
cântecul lor! Nu exist aa ceva! Soarele nu înclzete. Totul
este întuneric. Totul este accidental. Viaa nu are nici o
semnificaie“. i copacul ar putea continua astfel la infinit.
Adevrul este îns cu totul altul. El nu are nici o
legtur cu semnificaia vieii, cu existena sau inexistena
florilor, cu parfumul acestora. Pur i simplu, copacul a pierdut
contactul cu rdcinile sale!
Atât timp cât nu v vei ancora în starea voastr
fundamental de buddha nu vei putea înflori. Nu vei putea
cânta, nu vei ti ce înseamn srbtoarea vieii. Cum l-ai
putea cunoate pe Dumnezeu dac nu tii ce înseamn
srbtoarea vieii? Dac ai uitat s dansai, s v rugai?
Pentru cel care a uitat s cânte i s iubeasc, Dumnezeu este
mort. De fapt, Dumnezeu nu este mort în sine, ci doar în
interiorul lui. Copacul acestui om s-a uscat, seva lui a disprut.
Pentru a renate la via, el va trebui s-i caute rdcinile.
Unde pot fi gsite aceste rdcini? în lumea lui aici i acum.
Din lucrarea „Corpul lui Buddha“, capitolul 6 48
49
A fost odat un ursule polar care a întrebat-o pe
mama lui:
- Bineîneles, i-a rspuns mama.
momente, bunicul a fost i el un urs polar?
- Sigur c da, i-a rspuns mama.
La scurt timp, ursuleul a continuat s îi sâcâie
mama:
- Ce poi s-mi spui despre strbunicul? A fost i el
tot un urs polar?
- Da, a fost. De ce m întrebi toate aceste lucruri?
- Pentru c mi-e frig.
Osho, i mie mi s-a spus c tata a fost un urs polar, la
fel i bunicul, i strbunicul... Dar mi-e frig. Cum pot
schimba aceast stare de lucruri?
întâmpltor, îl cunosc pe tatl tu, i pe bunicul tu,
50
i pe strbunicul tu. i lor le-a fost frig, iar mamele lor le-au
spus aceeai poveste! - c tatl lor a fost un urs polar, la fel i
bunicul, i strbunicul...
Dac i-e frig, i-e frig. Aceste poveti nu o s te ajute cu
nimic. Ele nu dovedesc altceva decât c pân i urilor polari le
este frig. Cel mai bun lucru este s priveti realitatea în fa,
fr s te mai raportezi la tradiii i la trecut. Dac i-e frig, i-e
frig. Faptul c eti un urs polar nu are cum s te consoleze.
Aceasta este consolarea pe care a primit-o dintotdeauna
umanitatea. Dac e s mori, mori. Nu trebuie s-i asculi pe cei
din jur spunându-i: „Nu te teme, cci sufletul este nemuritor“.
Cel mai bun lucru este s-i contientizezi moartea.
Am auzit odat c un evreu a czut pe marginea
drumului, suferind din cauza unui atac de cord. Omul era pe
moarte. în jurul lui s-a strâns imediat o adevrat mulime.
Oamenii au început s caute pe cineva religios, un preot, cci
omul se afla pe moarte. Un preot catolic s-a apropiat, fr s tie
cine este strinul, i l-a întrebat: „Crezi în Sfânta Treime -
Dumnezeu Tatl, Dumnezeu Fiul i Sfântul Duh?“
Evreul nostru i-a deschis ochii i a spus: „Eu mor i el
îmi spune o ghicitoare!... Ce s fac cu aceast treime? Sunt
pe moarte! Ce prostii sunt acestea?“
Când omul moare, voi îl consolai spunându-i c
sufletul este nemuritor. Aceste consolri nu îl pot ajuta cu
nimic. Altcineva sufer, iar voi îi spunei: „Nu mai
suferi. Totul se petrece în mintea ta“. Cum îl poate ajuta acest
lucru? Omul nu va face altceva decât s sufere i mai intens.
Aceste teorii nu sunt de mare ajutor în asemenea momente. Ele
51
au fost inventate cu unicul scop de a consola, de a amgi.
Dac i-e frig, i-e frig. Decât s întrebi dac i tatl tu a
fost tot un urs polar, mai bine fa câteva exerciii. Sari, alearg,
practic Meditaia Dinamic, i astfel, nu vei mai înghea. Ii
promit eu acest lucru. Uit de tatl, de bunicul i de strbunicul
tu. Apleac-i urechea în faa realitii. Dac i-e frig, fa ceva
ca s nu-i mai fie. Exist întotdeauna ceva de fcut. Consolrile
de genul celei de mai sus nu ajut la nimic. Poi s pui întrebri
la infinit, iar srmana mam va continua s-i dea aceleai
rspunsuri.
semnificaie.
Aplecai-v urechea în faa suferinei. Privii problema în fa i
nu mai încercai s gsii soluii în afara ei. Orice problem
conine în sine soluia, dar pentru aceasta trebuie privit în fa.
Orice întrebare conine în sine rspunsul; acesta nu mai trebuie
cutat în alt parte.
Spre exemplu, te poi întreba la infinit: „Cine sunt eu?“
Te poi duce la un cretin, iar acesta îi va spune: „Tu eti un
copil al lui Dumnezeu, care te iubete foarte mult“. Vei fi uimit,
cci cum te poate iubi Dumnezeu?
Un preot i-a spus lui Mulla Nasruddin:
OSHO
- Cum m poate iubi Dumnezeu? l-a întrebat uimit
Mulla. Nici mcar nu m cunoate.
- Tocmai de aceea te poate iubi, i-a rspuns preotul. Noi,
cei care te cunoatem, nu reuim s te iubim. Ar fi prea mult
pentru noi...
Sau te poi duce la un hindus, care îi va spune: „Tu eti
Dumnezeu“. Nu fiul lui Dumnezeu, ci Dumnezeu însui. Dar
durerea de cap nu-i dispare i nu poi înelege cum poate avea
Dumnezeu o migren?... Aceast abordare nu-i rezolv
problema.
Dac vrei s afli „Cine sunt eu?“, nu întreba pe altcineva.
Aeaz-te în tcere i scufund-te în propria ta fiin. Las
întrebarea s rsune, nu verbal, ci existenial. Las-o s pluteasc
în aer, s îi strpung inima, la fel ca o sgeat: „Cine sunt eu?“
Las-te dus de ea.
Nu te grbi cu rspunsul, cci dac îi dai singur
rspunsul, acesta va fi o imitaie, o copiere a cuvintelor unui
preot, unui politician, unei tradiii. Nu rspunde din memorie,
cci tot ce exist în memoria ta sunt cuvinte de împrumut.
Memoria ta este precum un computer, este moart. Ea nu are
nimic de-a face cu adevrata cunoatere. i-a fost inoculat. De
aceea, dac te întrebi: „Cine sunt eu?“, iar memoria îi
rspunde: „Tu eti un suflet mare“, ai grij. Nu cdea în
capcan. Renun la toate prostiile acestea, care nu au nimic
comun cu adevrul.
Continu s te întrebi: „Cine sunt eu?... Cine sunt eu?..
CARTEA DESPRE EGO
53
Cine sunt e u ? . . i a r într-o bun zi întrebarea va disprea. Nu
va rmâne atunci decât o aspiraie interioar - „Cine sunt eu?“
Nu va fi propriu-zis o întrebare, ci o sete de adevr. întreaga
ta fiin va dori s afle „cine sunt eu?“
într-o bun zi, vei constata c nu mai exist cineva care
s îi pun aceast întrebare; va rmâne doar setea de a ti. în
aceast stare intens de aspiraie, ceva va exploda subit. Te
vei trezi fa în fa cu tine însui i vei afla atunci cine eti.
Este absurd s îi întrebi tatl: „Cine sunt eu?“ El nu tie
nici mcar cine este el. Este la fel de inutil s îi pui aceast
întrebare bunicului sau strbunicului. Nu mai întreba! Nu-i
întreba mama, societatea, cultura, civilizaia în care trieti.
întreab-i numai esena interioar.
interiorizeaz-te. Din aceast experien luntric se va nate
schimbarea.
Voi întrebai: „Cum pot schimba aceast stare de lucru?
“ Nu o putei schimba. Mai întâi trebuie s ajungei fa în fa
cu propria realitate, iar aceast întâlnire v va transforma.
Un reporter i-a propus s scrie un articol umanitar, dar
senzaional, despre un btrân aflat într-un azil de stat.
- Tataie, l-a întrebat el, cum te-ai simi dac ai afla subit
c o rud îndeprtat i-a lsat motenire un milion de dolari?
— OSHO _____
54
btrân. Am 94 de ani.
Ai prins poanta? Btrânul spune de fapt: „Am 94 de
ani. Ce a mai putea face, chiar dac a primi un milion de
dolari? Banii nu-mi vor readuce tinereea“.
Cuvintele lui Buddha, Mahavira, Christos, nu v sunt
de nici un folos. Cu ele sau fr ele, continu s v fie frig.
Cu ele sau fr ele, continuai s avei 94 de ani. Chiar dac
ai primi în dar întreaga cunoatere a lumii, ea nu v va fi de
folos. Frigul nu va disprea; nici btrâneea! Unicul lucru
care v poate ajuta este experiena interioar, acea
experien vital care transform fiina, dându-i din nou
via, tineree, regenerând-o.
De aceea, nu-i mai întrebai pe alii. Aceasta este prima
lecie care trebuie învat. întrebai-v numai pe voi. i nu
uitai: evitai rspunsurile oferite de minte, cci ele au fost
introduse în mintea voastr de alii. întrebarea v aparine
numai vou. De aceea, nimeni altcineva nu v poate ajuta.
întrebarea este strict personal. Rspunsul trebuie s fie
la fel.
Buddha a but din cupa adevrului i s-a simit
satisfcut. Iisus a but i el, i s-a simit extatic. Eu am but
din ea... Dar cum ar putea aceste lucruri s v potoleasc
vou setea? Va trebui s bei voi îniv.
Un mare mistic sufit a fost rugat de împrat s vin la
curte i s se roage pentru cei de acolo. Misticul a venit, dar
a refuzat s se roage. El a spus: „îmi este imposibil. Cum
CARTEA DESPRE EGO
m-a putea ruga eu pentru voi?“ Apoi a adugat: „Exist
anumite lucruri pe care fiecare trebuie s le fac singur. Spre
exemplu, dac vrei s faci dragoste cu o femeie, nu poi pune
pe altcineva în locul tu. Eu nu pot face acest lucru în
numele tu. La fel, dac doreti s îi sufli nasul, trebuie s
i-1 sufli singur. Eu nu-mi pot sufla nasul în numele tu. Aa
se petrec lucrurile i cu rugciunea. Dac vrei s te rogi,
trebuie s o faci singur. Nu poi pune pe altcineva s se roage
în numele tu. Cum m-a putea ruga eu pentru tine? Eu nu
m pot ruga decât pentru mine“. Dup care i-a închis ochii
i a început s se roage fervent.
Asta este tot ce pot face eu. Pentru mine, problema a
disprut, dar nu pentru c mi-ar fi dat altcineva rspunsul.
De fapt, eu nici nu am întrebat pe nimeni. Marele efort a
constat în a renuna la rspunsurile primite de la alii, dei
acetia mi le-au oferit cu generozitate.
Oamenii continu s v dea sfaturi. Ei sunt foarte
generoi cu sfaturile lor. în alte privine sunt mai puin
generoi, dar nu i în ceea ce privete sfaturile. Indiferent
dac ai sau nu nevoie de ele, ei îi ofer sfaturile lor.
Sfaturile sunt singurul lucru din lume care este oferit
cu o asemenea abunden încât nu este respectat de nimeni.
Nimeni nu respect sfaturile primite de la alii.
Doi vagabonzi venind din direcii diferite s-au întâlnit
sub un copac. Unul i-a spus celuilalt:
OSHO
- lat ce am ajuns, pentru c nu am ascultat nici un sfat
primit de la alii.
- Frate, i-a rspuns cellalt, eu am ajuns ce sunt tocmai
pentru c am ascultat sfaturile altora.
Cltoria este personal.
tiu c v este frig. tiu c v este greu. tiu c viaa este
dur, dar nu v pot consola. De altfel, eu nici nu cred în
consolare, cci orice consolare înseamn de fapt o amânare.
Mama îi spune ursuleului: „Da, i tatl tu a fost tot un urs
polar“, iar acesta încearc s nu înghee de tot, cci se presupune
c urii polari rezist bine la frig. Dar nu rezist prea mult. De
aceea, îi întreab din nou mama: „Bunicul a fost i el un urs
polar?“ De fapt, el dorete s afle: „Exist vreo problem cu
genele mele? De aceea mi-e frig?“ Dar mama îi rspunde: „Da,
i bunicul tu a fost un urs polar“. Ursuleul încearc din nou s
se consoleze, dar cuvintele nu in de frig.
Realitatea nu poate fi evitat.
Nu te ajut cu nimic s teoretizezi. Uitai de teorii i privii
faptele în fa. V simii groaznic? Suferina trebuie privit în
fa. V simii mânios? Mânia trebuie privit în fa. Simii o
dorin sexual? în acest caz, uitai de ceea ce spun ceilali;
privii-v în fa sexualitatea. Este viaa voastr i suntei singurii
chemai s o trii. Nu mai împrumutai de la alii. Nu trii o via
second hand. Dumnezeu nu îi iubete decât pe cei care triesc la
prima mân. Nu am auzit vreodat ca Dumnezeu s 56
OSHO —_____
iubeasc o copie la indigo. Urmrii s fii originali, unici,
individualizai. Fii voi îniv i privii-v în fa
problemele.
Nu v pot spune decât un singur lucru: soluia se afl
în problemele voastre. Problema nu este altceva decât o
smân. Dac vei ptrunde adânc în interiorul ei, din ea va
rsri soluia. Ignorana voastr este o smân. Dac vei
ptrunde adânc în interiorul ei, din ea va înflori cunoaterea.
i-e frig - ai o problem. Ptrunde adânc în interiorul ei, i
vei constata c frigul se transform în cldur.
în realitate, întrebrile vin la pachet cu rspunsurile,
problemele vin împreun cu soluiile, ignorana nu este nici
o clip separat de cunoatere. Totul este s privii în
interiorul vostru.
Din lucrarea „Extazul - Limbajul uitat“, capitolul 4.
Mie mi se pare c oamenii nu se simt satisfcui cu ei
înii. De ce au majoritatea semenilor notri o dorin atât
de puternic de a dobândi putere, prestigiu, i aa mai
departe, în loc s se mulumeasc s fie simpli oameni?
Este o întrebare complicat. Sunt dou aspecte pe care
trebuie s le înelegei. Mai întâi, voi nu ai fost niciodat
acceptai de ctre prinii votri, de profesori, vecini, de
societate, - aa cum suntei. Toat lumea a încercat s v
fac mai buni. Toi v-au artat greelile voastre,
CARTEA DESPRE EGO
mreia voastr.
Simplul fapt de a fi în via este un dar atât de minunat,
dar nimeni nu v-a învat s fii recunosctori pentru c
existai. Dimpotriv, toat lumea se plânge. Evident, dac
toi cei din jur v spun la infinit c nu suntei aa cum ar
trebui s fii, dându-v un ideal sau altul, ceva ce trebuie s
atingei, existena voastr ajunge s nu mai fie preuit
deloc. Singurul lucru care conteaz este viitorul, dorina de a
deveni cineva respectabil, bogat, puternic, intelectual,
faimos, nu doar un oarecare.
Aceast condiionare continu orientat împotriva
propriei voastre fiine a creat în voi urmtoarea idee: „Nu
sunt suficient aa cum sunt. îmi lipsete ceva. Nu stau bine
aici; trebuie s m mut într-un alt loc. Nu acesta este destinul
meu. Trebuie s devin mai puternic, mai bogat, mai
dominant, mai respectat, mai bine cunoscut“.
Aceasta este jumtate din explicaie, partea urât a
povetii, care nu ar trebui s existe deloc. Este i partea cea
mai uor de rezolvat, dac oamenii ar fi un pic mai
inteligeni în calitatea lor de prini, de profesori.
Copilul nu trebuie speriat. Orice tutore are datoria s îi
amplifice respectul de sine, acceptarea de sine. Din pcate,
voi devenii nite obstacole pentru creterea lui. Aceasta este
partea urât a povetii, dar este uor de rezolvat. Este simplu
i logic s demonstrezi c nu tu eti responsabil pentru ceea
ce eti; aa te-a fcut natura. S plângi la infinit pentru c ai
vrsat laptele este o prostie.
OSHO _
covâritoare. Chiar dac ai înltura toate aceste
condiionri, chiar dac ai fi de-programai, eliminând din
mintea voastr toate ideile de împrumut, tot ai simi c nu
este de ajuns. Aceasta ar fi îns o experien complet
diferit. Vei fi la fel de nesatisfacui, dar sentimentul va fi
cu totul altul.
Nu v-ai simi satisfcui pentru c v-ai da seama c
putei fi mai mult. Nu se mai pune acum problema de a
deveni faimos, puternic, bogat, respectabil etc. Aceste
lucruri minore nu v-ar mai putea satisface. Problema este c
v-ai simi precum o smân. Nimeni nu se nate direct ca
un copac, ci doar ca o smân care trebuie s creasc,
devenind un copac, pân când acesta înflorete. Abia atunci
poate atinge fiina împlinirea.
Aceast înflorire nu are nimic de-a face cu puterea, cu
banii, cu politica. Ea este îns strict legat de sine; ine de
progresul individual. Orice tip de condiionare reprezint
pentru ea un obstacol, o rtcire, o folosire greit a
aspiraiei înnscute de a crete.
La natere, menirea fiecrui copil este de a crete i de
a deveni un om plenar înzestrat cu iubire, cu compasiune, cu
pace interioar. El trebuie s devin o srbtoare în sine.
Acest lucru nu are nimic de-a face cu competiia; nimeni nu
se afl într-o întrecere cu ceilali, nimeni nu poate fi
comparat cu altcineva.
devine un obstacol în calea creterii interioare, cci dorina
de a deveni mai mult, mai plenar, este deturnat
CARTEA DESPRE EGO
de ctre societate, care o folosete pentru interesele ei meschine.
Oamenii din jur sunt cei care deturneaz acest instinct natural de
a crete, facându-v s credei c el poate fi împlinit cu ajutorul
banilor, al puterii, al dorinei de a fi primul în plan social.
Indiferent în ce domeniu activezi, trebuie s fii neaprat primul.
Dac nu deii principala poziie, înseamn c nu eti suficient de
bun. i astfel se nate complexul de inferioritate.
Acest proces de condiionare conduce la naterea
complexelor de inferioritate, întrucât îi împinge în permanen pe
oameni s devin superiori celor din jur.
El îi înva s compare i s intre în competiie, s fie
violeni, s lupte. îi înva c nu mijloacele conteaz, ci
rezultatele. Succesul devine scopul final.
Este uor s condiionezi copilul în aceast direcie, cci el
s-a nscut deja cu dorina de a crete, de a deveni cineva. Pentru a
ajunge s produc flori, smâna are de fcut o cltorie
îndelungat, un fel de pelerinaj. Instinctul de a crete este ceva
frumos, cci este dat de natur. Societatea este îns extrem de
viclean: ea deturneaz acest instinct natural, dându-i o alt
destinaie, social.
Acestea sunt cele dou laturi ale problemei. Din cauza lor
simii tot timpul c v lipsete ceva, c trebuie s dobândii ceva,
s schimbai, s realizai.
Avei nevoie de mult inteligen pentru a v da seama
care este instinctul natural i cum poate fi el deosebit de
condiionarea social. O dat fcut aceast deosebire, renunai
la condiionarea social, care nu are
nici o valoare, i scoatei la iveal ceea ce este natural în voi. Iar
natura este întotdeauna individualist.
Altul va face margarete. Nici unul nu este superior celuilalt.
Trandafirul nu este superior margaretei. Important este c
amândoi ai înflorit, iar înflorirea v d o mulumire
interioar plenar. Toate frustrrile, toate tensiunile au
disprut. în locul lor a aprut pacea, o pace profund, care
transcende înelegerea minii. Pentru aceasta, trebuie s
începei îns prin a renuna complet la condiionrile sociale.
Acestea sunt numai prostii i nu pot face decât s v blocheze
înflorirea.
Trebuie s fii bogai, dar nu avui. Bogia este cu
totul altceva. Un ceretor poate fi bogat, la fel cum un împrat
poate fi srac. Bogia este o calitate a fiinei.
Alexandru cel Mare s-a întâlnit odat cu Diogene, un
ceretor gol, care ducea o lamp, singura sa avere. Diogene îi
inea lampa aprins chiar i ziua în amiaza mare. Avea un
comportament ciudat, aa c Alexandru l-a întrebat:
- De ce ii lampa aprins în miezul zilei?
Diogene i-a ridicat lampa i l-a privit pe Alexandru
în fa, dup care i-a spus:
- Caut zi i noapte un om adevrat, dar nu îl pot
gsi.
putea îns s nu remarce frumuseea natural a
61
lui Diogene, cu toat nuditatea lui. Ochii si exprimau o
asemenea linite, faa lui era atât de împcat, cuvintele sale
aveau o autoritate atât de mare, prezena lui era ca un balsam
pentru suflet... De aceea, dei s-a simit insultat, Alexandru nu a
putut s se rzbune. Prezena omului din faa lui era
copleitoare, iar Alexandru a regsit în el ceretorul din
interiorul lui. Jurnalul lui pstreaz pân astzi aceste cuvinte:
„Pentru prima oar în via am descoperit c bogia înseamn
cu totul altceva decât s ai bani. Am vzut în sfârit un om
bogat“.
creativitate, sensibilitate, linite interioar. Aceasta este
adevrata voastr bogie.
iar voi ai uitat de idealurile voastre iniiale.
îmi amintesc de o poveste care s-a petrecut în realitate...
Totul s-a petrecut în India. Un om mergea cu
motocicleta. Era foarte frig, aa c i-a pus haina invers, astfel
încât s-i acopere pieptul, în care vântul btea cu putere. Pe
partea opus a drumului a trecut un sardar*, tot cu motocicleta.
Sardar-ii sunt oameni foarte simpli. Lui nu i-a venit s-i cread
ochilor: „Omul acesta merge cu spatele, dar are faa pus
invers!“, s-a gândit el.
Teama i-a întunecat minile, astfel încât când a ajuns în
dreptul motociclistului nostru, el a pierdut controlul i
' Titlu respectuos acordat unui sikh (N. Tr.).
CARTEA DESPRE EGO
62
s-a izbit de acesta, care a czut la sol, incontient. Sardar-ul l-a
privit cu atenie, gândindu-se în sinea lui: „Doamne, ce s-o fi
întâmplat cu el? Oraul este departe, prin apropiere nu exist
nici un spital, dar trebuie fcut ceva!“
în India, sardar-ii sunt considerai cei mai puternici
oameni. Omul era leinat, astfel încât sardar-ul i-a întors capul
i l-a aezat la loc, aa cum considera el c era necesar, potrivit
hainei. Chiar în acel moment, la locul respectiv a oprit o
main a poliiei. Poliitii au întrebat: „Ce se întâmpl aici?“
Sardar-ul le-a rspuns: „Ai ajuns la timp. Privii-1 pe
acest om. A czut de pe motociclet“. Cei doi l-au întrebat:
„Este viu sau mort?“
Sardar-ul le-a rspuns: „Când avea capul pus invers, era
viu. I l-am aezat la loc, dar a încetat s mai respire“.
Poliitii i-au spus: „Ai fost prea interesat de cap. Nu
te-ai gândit c poate haina se afla în poziie greit, nu capul?“
Sardar-ul a replicat, încurcat: „Noi suntem oameni
simpli. Nu am vzut niciodat pe cineva care s îi poarte
haina invers, cu nasturii la spate. Am crezut c s-a întâmplat
un accident. Mai respira înc, dei era incontient. De aceea,
i-am întors capul la loc. Nu a fost un lucru uor, dar am dorit
s fac ceva pentru el. Din pcate, tocmai când i-am aranjat
perfect capul, a încetat s mai respire. Un tip ciudat!“
Mintea voastr a fost sucit în toate direciile, de tot
felul de oameni, în funcie de propriile lor idei legate de voi.
Asta nu înseamn c au avut intenii necurate.
OSHO
63
Prinii v-au iubit, la fel i profesorii. Societatea dorete
ca voi s devenii cineva. Inteniile lor sunt bune, dar le
lipsete înelegerea. Ei nu-i dau seama c trandafirul nu
poate deveni o margaret, sau invers.
Tot ce putei face este s ajutai trandafirii s
creasc, s devin mai înali, mai parfumai. Le putei
schimba solul, îngrmintele, îi putei uda în fel i chip,
dar nu vei reui vreodat s determinai un trandafir s
produc lotui.
Dac îi bgai trandafirului în cap tot felul de idei:
„Ar trebui s faci flori de lotus“ - i acestea sunt atât de
mari i de frumoase -, îl condiionai în mod greit. El nu
va mai putea produce niciodat flori, cci întreaga lui
energie va fi canalizat în alt direcie. Lipsit deopotriv
de lotui i de propriile sale flori, nu este de mirare c
bietul trandafir se va simi în permanen frustrat,
nefericit, srac, împovrat.
Cam la fel se petrec lucrurile i cu oamenii. Cei din
jur v sucesc minile în toate direciile, de multe ori cu
cele mai bune intenii. într-o societate mai bun, cu
oameni mai inteligeni, nimeni nu ar face vreun efort s
v schimbe. Toi s-ar strdui s v ajute s fii voi îniv.
A fi tu însui este cea mai mare bogie din lume. Atunci
când eti tu însui te simi împlinit, iar viaa i se pare
plin de semnificaie. Creterea în acord cu propria
natur este singura care v poate aduce adevrata
&i