Cartea mea cu plante si despre plante.doc

7/24/2019 Cartea mea cu plante si despre plante.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cartea-mea-cu-plante-si-despre-plantedoc 1/126

Ce fel de remedii se folosesc în medicina descrisă de Hildegard In reţete descrise de Hildgard sunt folosite diferite tipuri de remedii, printrecare cele mai des folosite sunt :

• sucul proaspăt de plante medicinale extras din frunze, rădăcină sau

tulpină care se bea• comprese cu frunze proaspete sau cu frunze uscate la soare sau peo piatră fierbinte direct pe piele cu o pânză de in deasupra

• plante proaspete sau uscate fierte în vin, lapte sau apă• plante uscate sau proaspete măcerate în vin, apă sau lapte• biscuiţi de făină din anumite plante şi condimente care au fost copţi

la soare sau la cuptor sau pe o piatră încinsă• vin sau apă în care s-a tinut un timp pietre semipretioase• pietre preţioase purtate la corp sau puse pe o parte a corpului• băi cu aburi saună - la care se aruncă pe pietrele încinse anumite

elixire de plante şi la care se bea în acelaşi timp anumite ceaiuri sauelixire

• bai în apă caldă în care s-au pus anumite ceaiuri sau tincturi• cenuşă frunze, flori, tulpină, scoarţă sau rădăcină amestecată cu

apă sau vin folosită ca tinctură!lantele se pun în mâncare, în apă, în vin cald, sau în apă cu miere "carepoate înlocui vinul# sau se fierb în vin, apă, apă cu miere, depinde de

remediul cu pricina$ !raful de plante se mănâncă pe pâine sau cumâncare$ %areori se ia un remediu fără mâncare sau fără a mânca dupăaceea, căci acest lucru nu este sănătos &'ând şi cum se iau remediiledupă HildegardIn general remediile se iau ori pe stomacul gol, adică înainte de mese şi -sau după mese$ (cest lucru depinde de remediul cu pricina$ )neleremedii se iau şi înainte de masă şi după masă, altele numai înainte saunumai după masă$ *ulte remedii se iau de abia după masă pentru că

forţa planteler este asa de mare încât înainte de masă ar dăuna, pentrucă plantele nu găsesc forţele opuse în stomac din mâncare$ In generalremediile se iau cu măsură, adică în cantităţi mici şi se iau zilnic timp demai multe zile şi săpt+mâni, depinde de indicaţiile date Hildegard de laremediul respectiv$ (ceste indicaţii trebuie respectate cât mai exactposibil, căci absolut tot ce scrie Hildegard are o importanţă mare$

!entru fiecare afectiune, Hildegard ofera retete diferite, recomandand -cand este posibil - folosirea lor concomitenta: de exemplu, un extract sauun ceai si o cataplasma$

1



Prafuri, ceaiuri sau elixire?

Binden orasul Sfintei Hildegard (gravura din 1850)

2

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/796/hilde_mic_1196173090-large.jpg



eavand o incredere prea mare in apa, Hildegard recomanda ca plantelesa fie luate, fie incorporate in vin, fie sub forma de prafuri$ In vin, estevorba in esenta de macerate sau decocturi$ Iar praful din plantetrebuie pus direct pe limba, in nari "ca tutunul prizat# sauamestecatcu alimente "sosuri sau paine#$ !raful se face din plantauscata "frunze, flori sau radacina#, macinata sau pisata in piulita$

xista putine studii stiintifice legate de asimilarea de catre organism aprincipiilor active continute in praful de plante uscate, desi practicadovedeste ca o parte din principiile active sunt dizolvate in sucurilegastrice$'ea mai buna metoda - si cea mai agreabila - este extractiaprealabila prin dizolvarea principiilor lor active in apa, ulei sau alcool$.e aici si interesul pentru elixirele pe baza de vin, pentru infuzii,decocturi si macerate$

Prepararea cu vin

u toate principiile active sunt solubile in apa, unele dintre ele dizolvandu-se mult mai usor in alcool "sau ulei#$ *acerarea in vin permite oextractie /idro-alcoolica, utilizata in prezent in anumite laboratoare desuplimente alimentare$ )n alt avanta0 al vinului: propriile sale principiiactive si alcoolul potenteaza anumite plante$ 1inul are, insa, si doua

inconveniente$ !rimul, cunoscut de toata lumea, este efectul nociv alalcoolului - in doza mare - mai ales asupra ficatului$ (l doilea, faptulca alcoolul si fermentatia modifica proprietatile anumitor plante, astfelca vinurile medicinale, desi frecvent recomandate de Hildegard, suntmai eficiente in cazul unor plante decat in cazul altora$ *ai pe scurt,vinurile medicinale "sau elixirele# se folosesc mai degraba in cazulplantelor cu taninuri, uleiuri esentiale sau principii amare$ !entruextractia principiilor active, planta trebuie imbibata in lic/id si lic/idul

incalzit "la soare sau intr-o oala#$ ste important ca vinul ales sa fiecurat, de preferinta de provenienta biologica "taraneasca#$'um se procedeaza2!entru alegerea vinului, trebuie respectate aceste doua principiiimportante: mai intai culoarea "alb sau rosu# in functie de boala si apoicalitatea "un vin bun, cunoscut#$

*aterial si ingrediente

3 !regatiti niste servete curate: le veti folosi la sters si la filtrat$3



3 xista trei etape: macerarea, filtrarea si conservarea$3 %ecipientele - pentru macerare sau conservare - trebuie sa fie - depreferinta - din sticla$ 4e spala, se oparesc "se tin 56 minute in apaclocotita# si se sterg perfect, inainte de a pune in ele preparatul sau elixirulfinit$3 vitati instrumentele din metal "inclusiv inox# si plastic$ )tilizati doar

recipiente din sticla, vase emailate, linguri de lemn$ 7iltrarea se face - depreferinta - printr-o panza "sau tifon# si nu prin filtre de /artie, tratate saualbite adeseori cu clor$

8olnavi adusi la Hildegard "gravura de epoca#

3 !lantele uscate ori proaspete, fructele sau legumele trebuie sa fie defoarte buna calitate9 indepartati frunzele sau materiile indoielnice$

3 u folositi niciodata za/ar alb, sunt de preferat siropul de artar saumierea, care avand si ele proprietati terapeutice, potenteaza eficientaplantelor si imbunatatesc conservarea elixirului$ u le incorporati decatatunci cand elixirul s-a racit

.ozele3 4e pun intre 6-;6 g de plante uscate la 5 l de vin$ .aca plantele suntproaspete, se pune o cantitate dubla$3 Intre 566-5;6 g de miere sau de sirop de artar la 5 l de vin, in functie degustul dvs$ si de cat de amare sunt plantele$ %adacinile sunt mai amare,in general$

*etoda rapida.aca nu aveti timp, puteti sa puneti plantele si vinul intr-o oala si sa leincalziti incet, fara sa dea in fiert$

*etoda cea mai buna!uneti plantele uscate sau proaspete direct intr-un recipient din sticla "de

4

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/796/600x_1196173078-large.jpg



exemplu un borcan mare# si turnati peste ele 5 l de vin$ <asati sa patrundacat mai putin aer, inc/ideti vasul cu capacul si rasuciti-l in asa fel, incatplantele sa fie bine acoperite de lic/id$ =ineti elixirul cel putin > saptamanila soare, sa se incalzeasca, rasturnand vasul in fiecare zi cu gura in 0os$7iltrati-l si turnati-l intr-o sticla sterilizata in prealabil "56 minute in apafiarta# inc/isa cu dop si tinuta la frigider$ lixirul astfel preparat sepastreaza doua luni$

(daugati apa.oza zilnica "nu trebuie depasita&# este de > pa/are mici de lic/ior$ .ar nueste interzis sa procedati ca pe vremea lui Hildegard: dupa ce ati filtratelixirul, adaugati 66 g de miere si 5 l de apa$ (mestecati bine si turnati insticla$ In felul acesta veti putea bea la fiecare masa cate un pa/ar marede elixir mai dulce, mai putin alcoolizat, dar la fel de eficient$

Prepararea cu apa*a0oritatea retetelor lui Hildegard sunt macerate de plante in vin, care in

vul *ediu era preferat apei$ .aca nu va place gustul vinului, putetibeneficia de principiile active ale plantelor prin intermediul ceaiurilor$ .arnu folositi apa de la robinet, pentru a nu ing/iti clorul si metalele grele pecare le contine$ 7olositi apa minerala plata sau putin gazoasa si in oricecaz, un vas emailat$ 4i nu depasiti niciodata dozele indicate$ 'ele de mai

0os sunt dozele medii pentru plantele cele mai des folosite$.ecocturile4e taie in bucati partile groase, lemnoase ale plantei: radacinile, scoarta,tulpinile, frunzele groase, cu nervuri, si se pun in oala, impreuna cu aparece: 6 g de plante uscate sau ?6 g de plante proaspete la 5 l de apa$ 4elasa sa fiarba incet, la foc mic, pana ce apa scade la @A l si se beau -Acani de ceai pe zi$

Infuziile4e toarna 5@> l de apa intr-o oala si se pune pe foc sa se infierbante$'and apa incepe sa clocoteasca, se stinge focul, se introduc in ea partilefragede ale plantei "cam >6 g de flori sau de frunze# si se amesteca -eventual - cu o lingura de lemn "nu de metal&#$ 4e acopera vasul cu uncapac, pentru ca unele uleiuri esentiale se pot evapora, se lasa sa seodi/neasca -; minute, se strecoara$ 4e beau -A cani pe zi$

4upele5



Hildegard nu prea aprecia, in general, legumele, si de aceea supelerecomandate de ea sunt preparate din plante medicinale, grasimi animalesi faina$ (stazi se stie ca legumele sunt cel mai bun mi0loc de asimilare aoligo-elementelor indispensabile, unele dintre ele avand si o actiuneprotectoare asupra ficatului$ .e aceea, trebuie sa mancati supe,adaugand - eventual - si plante medicinale, nu doar pentru a-i face oplacere lui Hildegard, ci pentru propria dvs$ sanatate$'ateva sugestii: salvia, cozile verzi de ridic/i, tar/onul, frunzele verzi aleradacinoaselor etc$

Prepararea cu ulei, grasimi sau ceara

Hildegard nu recomanda alimentatia prea bogata in grasimi$ .ar cu toateacestea, grasimile animale sunt foarte utile, folosite in cantitati rezonabilesi asociate cu plante pentru prepararea remediilor$Hildegard lua in considerare caracteristicile BclimaticeB ale afectiunii, aleplantelor utilizate si ale grasimilor care serveau ca baza sau ca liant$ (ceste caracteristici sunt caldura, frigul si umiditatea$ (stfel, o afectiunerece si umeda, precum raceala sau sterilitatea femeilor, nu putea fi tratatadecat cu a0utorul unei plante calde "de pilda mararul#$ (ceasta logicacontinua cu uleiurile si grasimile animale sau de origine animala: unturade urs, untura de cerb, untura de gasca, unt de vaca, unt de oaie, seu$$$.ar preferatele lui Hildegard erau seul, uleiul de masline si untul$

)leiul de masline!rincipiile active ale plantei trebuie sa treaca in ulei, lucru cu atat mai usor de indeplinit cu cat uleiul de masline este si el de origine vegetala$ 4eprocedeaza in doua feluri: ori se incinge uleiul cu plantele ;-56 minute lafoc mic "fara a depasi C6gr$'#, ori se lasa plantele sa se macereze intr-osticla asezata la soare "sau langa un radiator electric#, cel putin osaptamana$ ste preferabila a doua solutie$ )leiul obtinut se utilizeazaextern, mai ales pentru afectiuni ale pielii, reumatism etc$

)ntul8ogat in vitamina ( "care intervine direct asupra calitatii pielii, a vederii sia rezistentei la infectii#, untul are, pare-se, si un efect preventiv la anumiteforme de cancer$ .ar untul - bogat si in acizi grasi, saturati si in colesterol- nu le este recomandat persoanelor care sufera de tulburari cardio-vasculare$ )ntul nu suporta fierberea$ Datitul cu unt este o adevarata

6



erezie dietetica: in contact cu oala, untul se oxideaza imediat "la 5>6gr$'#si se transforma intr-o substanta puternic cancerigena si in orice cazindigesta$ In sc/imb, nu exista nimic mai bun decat o bucatica de unt inpiureul de cartofi sau peste macaroanele calde&In cosmetica sau ca baza pentru creme si unguente, untul are un mirosputernic, dar textura lui nu este dezagreabila$!arerea lui Hildegard: B!entru o persoana care nu sufera de obezitate,untul este bun si sanatos$ .ar persoana prea grasa trebuie sa-l manancecu moderatie, de teama sa nu se ingrase si mai multB$

4eul si untura de gascaIn vul *ediu, in Dermania uleiul era rar, scump si nu intotdeauna decalitate$ ste principalul motiv pentru care Hildegard propune si retete pebaza de grasimi animale pentru fabricarea unguentelor$ le se foloseau lafel ca uleiul$ 4e incingeau intr-un vas, se puneau plantele vreme de ;-56secunde, se amestecau cu o lingura de lemn si se lasau la racit$%eincalzirea se facea pe baie de aburi, dupa care grasimea se strecura sise pastra in vase legate la gura cu basica de bou$

'eara

4e gaseste la apicultori, in pravaliile cu produse dietetice, dar si la marilemagazine$ 'eara de albine trebuie topita foarte incet, pe bain-marie$Incorporand in ea, progresiv, ulei vegetal presat la rece si o infuzieconcentrata de plante, se obtine o crema cu textura fina, care prote0eazafoarte bine pielea si lasa sa patrunda principiile active ale remediului$

(lte uleiuri vegetale)n excelent ulei de masline presat la rece nu este acid, dar poate dega0a

un parfum dulceag, de fruct, mai ales daca n-a fost filtrat$ !entru masa0sau pentru ingri0irea pielii aveti, deci, de ales intre uleiurile de alune, demigdale, de samburi de caisa, de 0o0oba etc$ ste doar o problema degust si de pret$ E mica precautie: alegeti intotdeauna un ulei presat larece$ 'elelalte se obtin prin incalzire sau cu solventi, ceea ce influenteazapastrarea principiilor active sau calitatea lor$

Cateva precautii

7



3 !entru cataplasme, comprese si masa0e: inainte de a va unge si de a stao noapte cu produsul pe piele, incercati-l pe mana$ 4-ar putea sa aveti oreactie la una din substante, c/iar naturala fiind "copiii pot face alergii lavaselina pura&#$ .aca va mananca pielea sau se inroseste anormal, clatiti-va cu apa rece si nu folositi remediul respectiv$ <a inceput, o cataplasmasau un plasture nu trebuie tinute mai mult de 5; minute$ !relungiti duratacu ;-56 minute zilnic, pana la o ora$ 4palati-va cu apa limpede, in careintroduceti putina zeama de lamaie si terminati - daca este posibil - cu unmasa0 usor cu ulei de masline, pentru a a0uta pielea sa-si regenerezepelicula /idrolipidica$3 !entru retetele interne: In general, un produs natural este eficient abiadupa -; zile$ Inutil si periculos sa BfortatiB dozele$ .aca produsulactioneaza, inseamna ca poseda principii active$ .aca o reteta poateavea un efect pozitiv in doze rezonabile, ea poate antrena, in mod logic, siefecte neplacute, in caz ca exagerati: deran0 intestinal etc$.aca in decurs de 56 zile nu apare nici un efect pozitiv, sc/imbati reteta$E cura dureaza saptamani si poate fi reluata, la nevoie, o singura data$.upa care este preferabil sa va BsurprindetiB organismul cu o alta reteta$

Pietre si rugaciuni

xista retete care utilizeaza virtutile pietrelor pretioase, dar eficienta realaa acestor remedii este dificil de masurat, pentru ca uneori sunt si alteingrediente directe sau indirecte care pot avea un impact$ (stfel, intr-oreteta pentru tratarea problemelor oculare, Hildegard recomandaaplicarea unei lotiuni care asociaza onix-ul cu vinul si cu recipientul decupru$ Er, cuprul are un puternic efect antibacterian, antiinflamator siactioneaza, de asemenea, asupra metabolismului sanguin$

8

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/796/60x_1196173069-large.jpg



=erapia cu pietre, practicata atat odinioara cat si astazi, este acompaniata,adeseori, de rugaciuni$ 4-ar parea ca credinta intr-o religie anume nu esteindispensabila: cuvintele si gandurile pozitive pe care le inspira - dorintade vindecare "proprie sau a altcuiva# ar trebui sa fie suficiente$%ugaciunile pot fi cele cunoscute din copilarie sau o rugaminte, in cuvintesimple, adresata sfintei Hildegard$

Cum se obţine sucul din plante *ulte plante par relativ uscate însă se poate extrage destul de mult sucdin ele cu metodele potrivite$ E metodă simplă este de a da planteleprintr-o maşină de tocat electrică care le taie mărunt$ Fn lipsa ei, ele pot fizdrobite cât mai bine într-un mo0ar$ .upa aceea plantele măcinate sauzrdobite aşa se pun într-o pânza curată şi se storc cu mâna, răsucindcârpa, ca şi rufele ude$ 'u o presă mecanică "se poate folosi şi omeng/ină# iese mai mult suc şi mai uşor decât prin storsul cu mâna$ (ceastă metodă fost găsită în mod empiric de autor, poate există metodeşi mai bune$

.in G-? urzici medii de exemplu se poate obţine cam 6-;6 ml de suc deurzică$

Când se culeg plantele!lantele care se culeg atunci când luna creşte sau este lună plină suntmai puternice şi au un efect vindecător mai mare decât când se culegaltcândva$

<a lună plină plantele au cel mai mult suc în ele$ 7ructele şi plantele carese culeg atunci când luna scade se menţin mai mult timp însă pentru caau sucuri mai puţine în ele care se strică$ 'erealele secerate la lună plinăsau crescătoare dau mai multă făină$ 4eminţa cerealelor secerate la lunăcrescătoare creşte mai repede şi face mai multă tulpină şi fân decât cearecoltată la lună scăzătoare iar cea recoltată la lună scăzătoare creştemai încet, face mai puţină tulpină dar face mai multe boabe decâtcealaltă$

Când să se folosească remediile pentru cel mai puternic efect (tunci când luna creşte forţele corpului cresc şi acesta este timpul idealpentru vindecare$ %emediile au un efect mai puternic şi mai intensiv înacest timp$

9



(tunci când luna scade rănile sângerează mai puţin, vindecarea este maiscurtă, rănile se înc/id cu cicatrici mai mici sau invizibile$

ilele cele mai critice la operaţii sunt zilele cu lună plină şi lună nouă carear trebui evitate$ %emediile pentru dezintoxicare însă ar trebui luate atuncicând luna scade, deci > săptămâni la rând cu pauză de 5 lună şi curepetare luna viitoare atunci când luna scade din nou$ .e exempludezintoxicarea cu ceai de urzică sau ceai de gălbenea ar trebui oprită laluna nouă şi continuată atunci când luna scade din nou$

Ce se foloseşte din plante Fn general se folosesc seminţele, frunzele sau florile proaspete sauuscate$ Hildegard ne spune des însă şi de folosirea rădăcinii şi a întreagiiplante$ .e multe ori nu se precizează detaliat care parte din plantă sefoloseşte$ 4e pare că întreaga plantă este în general folositoare şiconţine substanţele necesare iar radăcina in general ignorată de

experţiiJ în leacuri pare să aibă în cele descrise de Hildegard c/iar omai mare putere decât restul plantei$ %ădăcina ca şi florile, dar şiseminţele par a conţine cele mai multe substanţe active urmate de frunzeşi tulpină$

(numite plante se folosesc numai înainte ca planta să aibă fructe saufructele să fie coapte$ 4e pare că din cauza coacerii fructelor, multe

substanţele vindecătoare se transformă sau dispar din plantă după ceaceasta s-a copt$

Hildegard nu este exactă ca un om de ştiinţa care în general nu maivede pădurea din cauza copacilor - şi nici nu trebuie să fie exactă, căciprincipiul de funcţionare al remediile este cu totul altul decât cel bănuit deştiinţă iar folosite după indicaţiile de rigoare remediile nu pot avea efectenegative$

*ăsuri exacte nu se găsesc în reţetele originale iar cantităţile descrise aicila reţete fiind făcute de .r$ HerztKa şi .r$ 4tre/loL după indicaţiiledescrise de Hildegard$ (ceste reţete cu măsuri exacte înlesnescfabricarea leacurilor$

'antităţile din aceste reţete trebuie luate deci numai ca reper grosolan şinu sunt foarte importante$ )n cântar fin de asemenea nu este neaparatnecesar pentru a face remediile, mai ales că Hildegard nu precizeazădecât în puţine locuri greutatea ci mai degrabă volumul de plante sau suc$

10



Cum funcţionează remediile7orţa unui leac după, cum spune des Hildegard, are nevoie de o forţăopusă pentru a-şi face efectul, deci când omul are o anumită boală oplantă anume acţionează asupra bolii sau a sucurilor rele din corp avândun efect de vindecare, în timp ce unui om fără boala descrisă la remediul

respectiv, acest remediu poate c/iar să îi dăuneze fiindcă forţele plantelornu găsesc forţa opusă în organism "secreţiile rele# şi atunci ele actionează împotriva corpului "sau a sucurilor bune#$ (cest principiu al existenţei deforţe opuse, antagoniste poate fi găsit în toată creaţia şi trebuie luat înconsiderare şi la procesele de vindecare$ .eci atenţie, atunci când omuleste sănătos sau nu are anumite boli el poate primi daune prin luarea unuianumit remediu naturist$

xistă însă şi remedii care se pot lua şi de oamenii sănătoşi pentrumenţinerea sănătăţii, căci ele combat sucurile rele din mâncarea zilnică$Leacurile descrise de Hildegard trebuie deci luate numai pentrubolile respective aşa cum ele au fost descrise de Hildegard şi lamodul descris de ea$

(ici se vede faptul ca vracii şi medicii naturişti care fac fitoterapie nu ştiude fapt mai nimic despre plante medicinale şi efectul lor in afara deexperienta daca au folosit sau nu si nici de modul de functionare al lor$'/iar se amestecaprincipiile farmaceutice gresite cu cele naturale$ 7ără cunoştinţe de la.umnezeu omul poate face foarte multe lucruri exact dos, c/iar cu intentiibune$ 'aci natura, ca şi corpul omenesc sunt mult prea complicate pentrua fi înţelese de om prin puterea lui de cunoaştere$Cine doreşte să devină un maestru trebuie sa fie mai întâi un ucenicla un maestru. In cazul naturii există doar un singur maestru şi acela este.umnezeu Insuşi$ 7ără a0utorul lui .umnezeu omul nu poate să cunoascăadevarul, deoarece el nu are oc/ii şi mintea de a vedea în lumeaspirituală şi în secretele ascunse din natură$

!ână acum numai oamenii credincioşi, umili şi cu inimă pentru bolnavi şisăraci au primit graţia de a descoperi secretele naturii sau remedii simpleşi eficiente sau c/iar li s-a dat darul de a auzi vocea lui Iisus: Hildegardvon 8ingen, 4ebastian Mneipp, 4amuel Ha/nemann, 1iKtor 4c/auberger,NaKob <orber, Dottfried *aOer/ofer, 8ert/a .udde şi mulţi alţii$

11



ici măcar un singur om, fie el simplu şi neştiutor, fie el Pom de ştiinţăJ nuse afla printre cei care au descoperit lucruri cu adevărat folositoareomenirii fără de a poseda credinţă în .umnezeu, dragoste pentru l şismerenie în inimă$ (cest lucru este pus încă odată în evidenţă de ceea cea scris Hildegard$

Cum se usucă plantele

Fn general oamenii usucă plantele medicinale la umbră şi la un loc uscat$4e crede din păcate că soarele face multe substanţe active să dispară dinele, slăbind astfel efectul vindecător$ .in pacate acest lucru nu esteadevărat, ci c/iar dimpotrivă: soarele face ca substanţele dăunătoare săfie eliminate, căci el elimină tot ce este necurat în ele făcându-le mai pureşi deci mai puternice$ (cest lucru este descris şi de Iisus în revelaţiile dateprin NaKob <orber "vezi lincul cu /eliopatie# din !uterea de vindecare aluminii soareluiJHildegard scrie şi ea acelaşi lucru la descrierea sănişoarei:“căci soarelenu ia puterile ierburilor când ele sunt uscate, însă focul le ia. Şi ce a fostuscat pulverizează însă nu prea fin, deci nu ca praf ci ceva mai mare. Şi

păstrează praful acesta pentru la iarnă.”

eci uscarea plantelor la soare ar fi de preferat altei metode de

uscare $ Fn plus în acest fel în plantele uscate se adună fotoni solari care în sine au cea mai mare putere de vindecare, c/iar mai mare decâtsubstanţele din plante, căci sufletul omului este format din aceeaşimaterie ca şi fotonii solari$ !entru păstrarea fotonilor pe lungă durată înplante însă este necesar de un vas de sticlă vopsit violet înc/is "pedinafară# şi care sa fie înc/is ermetic$

Cum se pot face alifii şi creme vindecătoare

'ele mai bune grăsimi pentru alifii sunt după Hildegard următoarele:untura de porc proaspătă sau râncedă "indicat de Hildegard, depindede boală şi de plantele care sunt adăugate, cea proaspătă are mai mulţi/ormoni# ca şiuntură de urs, seul de cerb sau seul de !ap şi untul. Fnafară de plantele necesare efectul de vindecare al alifiilor poate fi întăritprin adăugarea de ingrediente din anumite plante cu efect vindecătormare:

%ăsura şi trandafir “Răsura este bună de pus la alifii şi la tincturi şi la toate remediile şi ea va

12



fi cu atât mai bună atunci când se va adăuga şi ceva trandafiri, c iar dacăeste pusă numai pu!in, din cauza for!elor lor bune”.

"uc din crengi de pin

“"ucul de pin este foarte folositor la făcut alifii precum şi pentru remediide oc i. #ând cineva face alifii să adauge şi sucul din crengi de pin şiacele alifii vor devenii mai puternice şi mai bune. $acă cineva face alifii

pentru oc i să adauge şi suc de crengi de pin şi el va face oc ii săstrălucească şi să vadă mai bine. "ingur. %cest suc nu este bun caremediu căci este prea puternic, doar dacă ar fi domolit cu alte adausuri“.

Cum se poate îmbunătăţii efectul remediilor

(ceste remedii provin de fapt, aşa cum scrie Hildgard de la.umnezeu în Q persoană R & (dică de la Iisus Hristos, care s-a îndurat de suferinţa oamenilor şi le-a dăruit acum 5666 de ani peste>666 de reţete de fabricare a remediilor la mai toate bolile de atunci$

=rebuie ţinut cont însă că de atunci încoace oamenii s-au sc/imbat mult,sănătatea a decăzut, plantele sunt toate slabe din cauza toxinelor dinmediul încon0urător,din cauza soarelui diminuat de smog, din cauzaaerului murdar$

In plus corpul oamenilor din ziua de azi este plin cu metale grele mercur,plumb, cadmiu - sau substanţe toxice şi substanţe c/imice toxice din îngrăşăminte, pesticide, medicamente şi alte Q inovaţii R ale Q tec/nicii şistiinţei şi medicinei$

=inând cont că remediile ca şi reţelele lor sunt de la .umnezeu trebuieacordată o atenţie mare la urmtoarele lucruri pentru ca vindecarea, înciuda condiţiilor nefavorabile din ziua de azi să poată să aibă loc :

1indecare fără a0utorul direct a lui .umnezeu, care este sursa de viată şide energie al oricărei fiinţe nu există asa cum nu poate exista viaţă fărăinimă$ imic nu se repară de la sine sau trăieste de la sine$

.eci trebuie realizat în primul rând că aceste reţete nu vin de la um om,adică de la Hildegard in sine ci de la .umnzeu care asa cum a spus ea ile-a dictat şi aratat$ (cest lucru ea precizează de mai multe ori$ Si ca atare

trebuie mulţumit <ui, adica lui Iisus .omnul, pentru aceste daruriincomensurabile ca valoare şi în acelaşi timp trebuie sa-< rugăm pe Iisus13



să ne a0ute la vindecare atunci când luăm un remediu$ *ai ales cândacesta provine direct de la l$

.acă aceste lucruri sunt respectate şi ruga este sinceră şi vine din inimă,fără îndoială, atunci vindecarea va veni cu siguranţă, c/iar dacă remediulcu pricina nu este preparat aşa cum trebuie sau luat aşa cum trebuie$ <aremediul să i se acorde o importanţă de >6T şi lui .omnului Iisus oimportanţă de C6T$

1indecare uneori nu vine în cazul bolilor care ne păzeşte sufletul de altelucruri şi mai dăunătoare lui decât suferinţa trupului datorită bolii şi ea nupoate fi vindecată de .umnezeu, care este preocupat de fapt de sufletulnostru, care trăieşte veşnic şi nu de trupul nostru, pe care oricum îl lăsăm

aici$ (şa cum scrie Hildegard : Rşi vei fi vindecat, în afară când .umnezeu nudoreşte astaR$

8oala este un mecanism de apărare a sufletului împotriva la păcate şi maimari care îl distrug$ .e aceea la orice boală trebuie să se caute cauzelecare au înlesnit-o şi sa se corectezele nevirtuţile: lăcomie, nerăbdare,răutate, invidie, lipsă de milă, lipsă de dragoste pentru aproape, lipsă decredintă în .umnezeu, vicii sexuale, alimentare, fumat şi băut, etc$'ând una din cele 56 porunci "recomandari de fapt# date de .umnezeuomenirii prin *oise în 8iblie este încălcată atunci apare automat oanumită boală care este caracteristică nerespectării acestei porunci$ 'elezece porunci au însă şi o semnificaţie spirituală şi nu trebuie întelesenumai prin semnificaţia literală a cuvintelor scrise$ (ceasta este cauzaadevarata a bolilor care apar în om$

14



"#L$%&'

%arba care alunga frica( umita si sulcina, surcina, iarba de piatra sau molotru galben, este una

dintre plantele medicinale cele mai cunoscute in medicina populararomaneasca$ 'u ea, babele mestere pazeau copiii de Bdeoc/iB si deBsperieturaB, punandu-le cununi impletite de flori la capatul patului$ In1rancea, femeile luau floare de 4ulfina, rupta lunea dimineata, si o puneausub batic, ca sa le fereasca de durerile de cap si de insolatie$ 7iertura de4ulfina se dadea contra BnaduseliiB "astmului#, dar si pentru Bboalele derarunc/iB "afectiuni renale#$ Impotriva Bpoalei albeB "leucoreei, candidozei#,se folosea 4ulfina plamadita vreme de >C de zile in bors, cu care sefaceau spalaturi$ 7lorile de 4ulfina se mai puneau in dulapuri ca sa alungemoliile si ca sa aiba vesmintele mireasma buna$ In cele mai multe zone aletarii, 4ulfina era folosita insa ca protector psi/ic, fiind administrata intern siextern contra BspaimeiB "anxietatii, atacului de panica#, contra BlipituriiB"tulburare psi/ica cu aspect depresiv# ori contra BsperiatuluiB "tulburarepsi/ica post-traumatica#$ 'alitatea sa de calmant psi/ic si de reglator alactivitatii nervoase este confirmata, dupa cum vom vedea, si de studiile

moderne$escrierea plantei

.enumirea sa stiintifica este *elilotus officinalis si este o planta inrudita culucerna si cu fasolea, facand parte din familia leguminoaselor$ 'reste inaltade aproximativ un metru si are florile inconfundabile: galbene, delicate sicu un miros dulce, care aduce aminte de cel al vaniliei$ ste o plantabianuala, adica traieste doi ani, in primul an dezvoltandu-si radacina, iar incel de al doilea facand flori si seminte$ Infloreste din mai si pana in august,fiind mare iubitoare de soare si de lumina$ E gasim de la campie si pana in

15



zonele deluroase inalte, fiind intalnita mai ales la marginea terenurilorcultivate, in locurile virane, la liziera padurilor ori pe langa drumuri$

)ecoltare si conservare

7lorile uscate alunga moliile

.e la 4ulfina se recolteaza partile aeriene inflorite, cu tot cu frunze, dar situlpina, care se taie, fara a smulge radacina, cu un cutit sau cu o secera$.upa recoltare, iarba de 4ulfina nu se pastreaza mai mult de ;-G ore siapoi se pune imediat la uscat, pentru a nu se incinge$ .e regula, 4ulfina seculege in zile foarte insorite, dupa ora 5>, cand secreta maximum deprincipii active$ 7lorile de 4ulfina se usuca in locuri bine aerisite,umbroase, in strat nu mai gros de A centimetri, si intorcandu-le macar odata pe zi, asa incat sa fie expuse la aer pe toate partile$ 'and tulpiniledevin rigide si se rup usor, procesul de uscare s-a inc/eiat, iar planta sedepoziteaza in pungi de /artie$ =ermenul de valabilitate al 4ulfinei uscateeste de > ani$

*od de preparare si administrare

Pulberea de "ulfina

4e obtine prin macinarea fina, cu rasnita electrica de cafea, a partiloraeriene uscate$ !ulberea se depoziteaza in borcanele inc/ise ermetic, inlocuri ferite de lumina, asa incat principiile sale active sa nu se degradeze$4e administreaza cate o 0umatate de lingurita - o lingurita rasa, de trei-patru ori pe zi, in cure cu o durata de pana la trei luni$ !entru tratarea unorafectiuni unde este nevoie de un efect sedativ mai intens, cum ar fiinsomnia sau starile de anxietate, se pot lua pana la G lingurite pe zi, darpe o perioada care sa nu depaseasca ? zile$%nfu+ia combinata de "ulfina

4e prepara folosind extractia la rece, combinata cu cea la cald, astfel: A-Glingurite de pulbere de frunze de 4ulfina se macereaza C ore intr-un sfertde litru de apa, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se lasadeoparte$ !lanta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca un sfert de litrude apa, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara$ In final, se

combina maceratul anterior obtinut cu infuzia$ !reparatul rezultat seconsuma in reprize, pe parcursul unei zile$ (cest remediu esteun bun16

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/927/0802_1280568848-large.jpg



sedativ, tonic venos si diuretic.

inctura de "ulfina

4e obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet >6 de linguri de pulbere defrunze de 4ulfina, peste care se adauga doua cani "in total ;66 ml# de

alcool alimentar de ;6 de grade$ 4e inc/ide borcanul ermetic si se lasa samacereze vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care sefiltreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inc/ise la culoare$4e administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa$

-aile cu "ulfina

4e pun 56 linguri cu varf de sulfina maruntita in doi litri de apa, latemperatura camerei, vreme de C-56 ore "de dimineata pana dupaamiaza#$ .upa trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoara,maceratul rezultat punandu-se deoparte, in timp ce planta ramasa se punein alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita, pana se raceste,dupa care se filtreaza$ In final se combina cele doua preparate "maceratulsi infuzia racita#, care se vor pune in apa de baie, care va fi la otemperatura de C- U de grade 'elsius$ 8aia cu 4ulfina dureaza >6- 6 deminute si areefect profund rela&ant, antispastic, inducand somnul.

'ctiune de prevenire a bolilor

3 Hipertensiune arteriala - mai ales vara, cura cu 4ulfina este un excelentmi0loc de profilaxie a puseelor de /ipertensiune$

!avaza contra sperieturii

4e recomanda infuzia combinata de 4ulfina "in care se adauga si catevafire de menta, pentru efectul racoritor#, din care se bea cate un litru pe zi,in cure de 6 de zile, urmate de 56-5; zile de pauza, dupa caretratamentul se poate relua. "ulfina are efecte usor vasodilatatoare,

a'uta la eliminarea surplusului de lic id din organism, iar in plus,reduce tensiunea psi ica , care este unul dintre factorii cauzatori cei17




mai importanti in /ipertensiunea arteriala$3(romboze ) se administreaza infuzia combinata de "ulfina, cate*+ )- de ml pe zi, in cure de - zile, urmate de -/ zile de

pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Principiile activedin "ulfina au efecte anticoagulante si antiinflamatoarevasculare, fiind un e&celent mi'loc de profila&ie a trombozelor. 'urele cu 4ulfina sunt recomandate mai ales atunci cand riscul detromboza creste$ .e pilda, in perioadele caniculare, ori atunci cand /ranaeste mai saraca in legume si fructe, ori cand, dintr-un motiv sau altul,suntem mai sedentari$3 Infarct - pentru prevenire, se recomanda pulberea de 4ulfina, din care seia cate 5 lingurita, de -A ori pe zi, cu putina apa$ .e regula, o curadureaza 5-> luni si se poate relua dupa >-A saptamani de pauza$ (desea,4ulfina se asociaza cu ginKgo-biloba, ambele plante avand efectefluidifiante sanguine, /ipotensoare si vasodilatatoare$ In plus, 4ulfinafereste inima si sistemul cardiovascular de efectele nefaste ale stresuluipsi/ic, care este unul din principalii factori cauzatori de infarct$3 (tacuri de panica - un tratament de preventie foarte simplu se face cupulbere de 4ulfina si 4unatoare "HOpericum perforatum#, amestecate inproportii egale$ .in acest amestec se ia cate o lingurita, de A ori pe zi, maiprecis la orele U, 5>, 5C, >5$ 4e tin cure cu o durata de >C de zile, urmatede o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua$'ombinatia de 4ulfina si 4unatoare are efecte calmante psi/ice,diminueaza starile de teama, previne amplificarea necontrolata a

emotivitatii$ratamente interne

3 Insomnie - studii facute in '/ina pe persoane care sufereau de tulburaride somn, aparute pe fondul unor dezec/ilibre emotionale de tip anxios, auaratat ca administrarea acestei plante favorizeaza intrarea in starea desomn, rareste trezirile nocturne si imbunatateste pe ansamblu calitateasomnului$ 4e administreaza pulberea, cate 5-> lingurite, pe stomacul gol,

cu 6 de minute inainte de culcare$ .e asemenea, se recomanda bailegenerale cu 4ulfina, facute c/iar inainte de culcare, care au un efectprofund relaxant$3 (nxietate - se face o cura cu infuzie combinata de 4ulfina, din care sebea cate o cana ">;6 ml#, de A ori pe zi$ 'ura dureaza A-G saptamani sipoate fi reluata dupa doua saptamani de pauza$ !entru eficientizareatratamentului, in fiecare doza de infuzie combinata se pot pune si >6-;6 depicaturi de tinctura de valeriana "1aleriana officinalis#$ (cest tratamentdiminueaza intensitatea starilor de teama, a0uta la imbunatatirea relaxarii,previne si combate tulburarile fiziologice asociate anxietatii "tulburarile deritm cardiac, deran0amentele digestive, tulburarile de tranzit intestinal etc$#$

18



<eac benefic pentru bolile oc/ilor 3 (fectiuni cardio-vasculare pe fond nervos - in studii de medicinaexperimentala, la animalele care erau supuse la un stres intens si careerau tratate cu 4ulfina, s-a observat o imbunatatire a irigarii musc/iuluicardiac cu sange, precum si o scadere a tensiunii arteriale$ !lanta areproprietatea rara de a regla activitatea sistemului cardiovascular atuncicand suntem supusi la conditii de tensiune psi/ica, fiind un excelentad0uvant contra /ipertensiunii arteriale si a isc/emiei cardiace$ 4e

administreaza tinctura, din care se ia cate o lingurita, de A ori pe zi, in curede 6 de zile, urmate de ? zile de pauza, dupa care tratamentul se poaterelua$ =inctura de 4ulfina se asociaza cu rezultate foarte bune inafectiunile cardiovasculare cu cea de !aducel "'rataegus oxOacant/a# sicu cea de =alpa-gastei "<eonurus cardiaca#$3 (d0uvant in flebita si tromboflebita - se face tratamentul cu infuziacombinata de 4ulfina, dar maceratia nu va dura C ore, ci 5C ore, la otemperatura de minimum >5 de grade 'elsius$ 4tudiile au aratat caanumite substante continute de 4ulfina, si anume cumarinele, atunci candfermenteaza, formeaza o substanta noua "dicumarolul#, care are efecteputernice fluidifiante sanguine, prevenind formarea c/eagurilor de sange"trombi#$ 4e administreaza cate un litru de infuzie combinata, in cure de >5de zile, urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poaterelua$ (ceasta cura este foarte valoroasa si ca preventiv in trombozele detot felul$3 'olita de fermentatie, balonare - se ia cate o lingurita de pulbere de4ulfina, de A ori pe zi, in cure de 6 de zile$ 4ulfina are un dublu rol inaceasta categorie de afectiuni: in primul rand, prin taninurile pe care lecontine, combate dezvoltarea necontrolata a bacteriilor in intestin, avandun efect antibiotic moderat$ (poi, tratamentul cu 4ulfina este un excelentcalmant al emotiilor, fiind un bun mi0loc de prevenire si de combatere aderan0amentelor intestinale provocate de stresul psi/ic, de oboseala, deanumite socuri emotionale etc$3 4indrom premenstrual - intr-un studiu-pilot, facut pe 5; paciente cu acestdiagnostic, 4ulfina a fost administrata incepand cu ?-56 zile inainteadeclansarii ciclului menstrual, si pana in ultima zi de ciclu$ (u fostadministrate cate grame "aproximativ o lingurita# de pulbere, de trei oripe zi, dimineata, la pranz si seara$ <a sfarsitul acestui studiu,participantele, in proportie covarsitoare "C?T#, au relatat ca au avut oameliorare semnificativa a unor simptome cum ar fi durerile de sani, starile

19




de iritabilitate, durerile de ovare$ (cest tratament cu 4ulfina este eficient siin caz de /ipermenoree "ciclu menstrual abundent# si de dismenoree "ciclumenstrual dureros#, 4ulfina avand efecte astringente "reduce /emoragia#si antispasmodice "calmeaza crampele abdominale#$3 1arice - se tin cure, mai ales pe timpul verii, cu 4ulfina administrata subforma de infuzie combinata$ 4e iau cate ?;6-5666 de ml pe zi$ )n

tratament dureaza G6 de zile, dupa care se tin >5- 6 de zile pauza, si apoise poate relua$ 4ulfina imbunatateste circulatia venoasa, previneinflamarea venelor varicoase si formarea ulcerelor$ Intr-un studiu italian demici dimensiuni, facut pe >U de persoane suferinde de varice si deinsuficienta venoasa, administrarea 4ulfinei a adus ameliorari notabile laC?T dintre participanti$3 Hemoroizi - se face acelasi tratament ca la varice si, suplimentar, bai desezut cu preparatul pentru baie descris la inceputul acestui articol$=ratamentul cu 4ulfina reduce inflamatia /emoroizilor, senzatiile subiectivede usturime sau de mancarime in zona anala, precum si sangerarile$3 7ragilitate vasculara, picioare umflate - un studiu, de data aceasta demari dimensiuni "AG6 femei#, a verificat efectele 4ulfinei in aceastacategorie de afectiuni$ !articipantele au luat extract de 4ulfina"ec/ivalentul a grame de planta# de patru ori pe zi, in cure de >6-5>6 dezile, in functie de gravitatea simptomelor$ <a sfarsitul tratamentului, maimult de G6T dintre participante au observat reducerea suprafetelorec/imozelor, disparitia sau ameliorarea oboselii si a umflarii picioarelor,stoparea formarii varicelor$

3 Insuficienta venoasa cronica - un alt studiu, ceva mai complex, a fostfacut in Italia, in anul >66 , la )niversitatea de *edicina din 'atania, pe unnumar de 6 de pacienti$ Numatate dintre ei au fost tratati cu extract de4ulfina "ec/ivalentul a 56 grame pe zi#, la care s-au adaugat doze zilnicede vitamina si de rutina "un aminoacid prezent in /risca si in polenul dealbine#, iar cealalta 0umatate a primit remedii false$ <a sfarsitul studiului,grupul care a facut tratament cu 4ulfina prezenta imbunatatirisemnificative, fata de lotul de control$ <a cei tratati cu 4ulfina, vitamina sirutina s-a remarcat o reducere a edemelor, a crampelor, precum si oimbunatatire a circulatiei venoase$3 Eperatii c/irurgicale - in anul >66C, .epartamentul de '/irurgie !lasticasi %eparatorie al unei universitati de medicina din '/ina a dat publicitatii

20




un studiu despre efectele administrarii interne a 4ulfinei, in cazulpacientilor proaspat operati$ 'ei care suferisera operatii de reconstructie anasului au primit extract de 4ulfina "ec/ivalentul a 56-5> grame depulbere#, vreme de saptamani dupa operatie, iar in cazul lor s-a observato cicatrizare mai rapida si mai estetica, o reducere a edemelor post-operatorii$

3 (d0uvant contra viermilor intestinali - cea mai vec/e utilizare a 4ulfinei afost consemnata in papirusurile egiptene, acum$$$ 666 de ani, si esteimpotriva viermilor intestinali$ !rincipiile active din 4ulfina paralizeazamusculatura neteda a acestor paraziti si a0uta la eliminarea lor din tubuldigestiv$ 4e administreaza infuzia combinata, cate un litru pe zi, vreme de5> zile$

ratamente externe

3 'on0unctivita - se pun comprese cu infuzie combinata de 4ulfina pepleoapele inc/ise$ 4ulfina are efecte antiinflamatoare, reduce edemeleoculare, calmeaza mancarimile si a0uta la redarea aspectului normalpleoapelor$3 Dingivita - se fac de -A ori pe zi clatiri ale gurii cu infuzie combinata de4ulfina$ (ceasta are efect bactericid, a0uta la cicatrizarea gingiilor siprevine sangerarea lor, reduce inflamatia si senzatia de 0ena produsa deinfectiile gingivale$3 (d0uvant in arsuri - se aplica infuzia combinata de 4ulfina, intr-o formamai concentrata "A linguri la cana#, pe arsura proaspata$ Infuzia se aplicasub forma de compresa, care se tine vreme de minimum A ore pe loculafectat, avand efect de diminuare a edemelor si de grabire a vindecarii$'ontra arsurilor, si tratamentul intern cu 4ulfina, sub forma de pulbere, adat rezultate bune$3$ureri si inflamatii articulare ) se amesteca + linguri de pulberede "ulfina cu apa calduta, pana cand se formeaza o pasta.

%ceasta pasta se aplica printr)un tifon subtire pe articulatiaafectata, tinandu)se acoperita cu un nailon 0pentru a nu se usca1,

vreme de minimum ore pe zi. 'ataplasma cu 4ulfina este o retetafoarte eficienta in reumatism si foarte vec/e, fiind consemnata pentruprima oara cu peste >666 de ani in urma, de catre medicul grec alantic/itatii, Dalen$"ulfina are efecte antiinflamatoare articulare

puternice si a'uta la redarea mobilitatii articulatiei.3 =ulburari de somn la copii - se fac seara bai calde cu 4ulfina, cu o duratade 5;->6 de minute$ 4ulfina calmeaza agitatia celor mici, induce somnul siprevine aparitia trezirilor si a cosmarurilor nocturne$

21



Precautii si contraindicatii la tratamentul cu "ulfina

=ratamentul intern cu 4ulfina, in doze normale, este practic lipsit de reactiiadverse, cu exceptia persoanelor alergice, care vor fi depistate prinadministrarea de doze foarte reduse din aceasta planta$4upradozata de ;-56 ori fata de valorile prezentate in acest articol, 4ulfinada stari de ameteala, dureri de cap, voma, /emoragii nazale, somnolenta$In cazuri rare, supradozarea 4ulfinei, combinata cu o intolerantaparticulara a pacientului, poate da /epatita cu manifestari icterice

"olu!ia ideală pentru picioarele umflate2 balsamul de sulfină

(veţi nevoie de o 0umătate de litru de ulei de porumb "care are rolul de apermite o mai bună oxigenare a ţesuturilor# şi >;6 g sulfină , pe care oputeţi culege singuri, deoarece creşte pe lângă garduri, pe terenuri virane,la marginea drumurilor, căilor ferate etc$

(ceastă plantă atât de accesibilă, care creşte c/iarsub oc/ii noştri şi pe care puţini orăşeni o mai bagă în seamă, are darulmiraculos de a accelera circulaţia sângelui în vene, descongestionindpicioarele umflate şi răcorindu-le$ 'oncret, iată cum se prepară balsamul:

22

http://blog.jorjette.ro/wp-content/uploads/2010/12/Melilotus-officinalis-sulfina.jpg




plantele mărunt tocate le puneţi mai întâi într-un borcan de sticlă ce sepoate înc/ide bine şi turnaţi peste ele uleiul de porumb$ <ăsaţi vasul treizile la soare$ .upă trecerea intervalului de macerare, răsturnaţi conţinutulborcanului într-un vas emailat, care să nu aibă deloc smalţul sărit$ Vineţi-lapoi pe flacăra mică până când a0unge aproape de punctul de fierbere$.aţi recipientul la o parte şi lăsaţi să se răcească$ 4trecuraţi totul printr-o

sită de plastic în care aţi aşternut un tifon şi păstraţi acest balsam larăcoare, într-o sticlă înc/isă la culoare, cu dop ermetic$ 4eara, dupaspălare, masaţi-vă uşor de la genunc/i în 0os, insistind asupra gleznei şilabei piciorului, până când uleiul a intrat în piele$ 1eţi constata nu numaiefectul de uşurare, care este imediat, dar, a doua zi dimineaţa, vă veţi simţipicioarele mai suple şi mai uşoare$.in aceleaşi ingrediente puteţi obţine şi oalifie dacă adăugaţi ceară dealbine după ce strecuraţi sulfina fiartă în ulei$ Fn acest caz, preparatul vatrebui pus din nou pe foc, pentru a se topi şi încorpora ceara$ .upă ce aţitras vasul deoparte, amestecaţi în continuare, până când compoziţiacapătă un aspect cremos$ 'aldă încă fiind, puneţi crema în borcanaşe deporţelan ori din plastic$ !entru alifie, reţeta este de 566 ml ulei de porumb,;6 g sulfină şi 566 g ceară curată de albine$

#)% ' *')/ 0'grimonia eupatoria1

23



.escriere:

!oarta si denumirile: asprisoara, boitoreana, buruiana-de-friguri, canipoala,coada-racului, cornatel, dumbravnica, lipici, matcuta, scaisor, turita$ !rinturita-mare avem la dispozitie o planta medicinala magnifies, numita ingermana ,,regele tuturor plantelorB$ a creste in locuri insorite, uscate, pemargini de drumuri, cimpuri si paduri, pe povtrnisuri, dealuri si pante, inluminisuri si printre ruine$ 7lorile mici, galbene alcatuiesc, ca si laluminarica, o inflorescenta in forma de ciorc/ine lung$ Intreaga planta esteacoperita cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de 56 centimetrisi sunt penate$ !lanta a0unge pina la o inaltime de C6 centimetri si apartineaceleiasi familii ca si cretisoara$ =urita-mare este culeasa in timpul infloririi,intre lunile iunie si august$ Istoria acestei plante medicinale dateaza, ca sila multe altele, din trecutul indepartat$ ra cunoscuta inca de pe vremeavec/ilor egipteni$(urita)mare poseda un puternic efect curativ pentru toateinflamatiile gitului si ale gurii3 deci la ea ar trebui sa ne gindim in caz deang ina, faringita, stomatita ulceroasa sau alte inflamatii ale mucoasei bucale. Eamenii care, datorita profesiunii, vorbesc sau cinta mult ar trebuisa faca, preventiv, in fiecare zi gargara cu ceai de turita-mare. 4runzele auun efect e&ceient in anemie, rani, reumatism lumbago, tulburari digestive,ciroza epatica, in scaderea activitatii epatice, precum si in bolilesplenice 0de splina1 $ 4e pot bea zilnic pina la > cesti cu ceai$ 7iecare ar trebui sa-si dea osteneala sa faca o data sau de doua ori pe an o baie cuadaos de infuzie de turita-mare "a se vedea ,,*oduri de folosireB#, iar copiiiscrofulosi ar trebui sa faca zilnic o astfel de baie$ =urita-mare este una

24



dintre plantele noastre medicinale cele mai bune, datoritaefectului sau astringent si a componentelor curative$ .r$ 4c/ierbaum spune: ,,Cite 1ceasca cu ceai de 3 ori pe zi vindeca emfizemul pulmonar ,cordul marit, dilatarea stomacului si a intestinelor, apoi bolile renale sivezicale, daca remediul este folosit un timp mai indelungat$B (lifia de turita-

mare se recomanda calduros in varice si ulceratiile gambei "a se vedea,,*oduriWde folosireB# si se intrebuinteaza asemanator alifiei de filimica$ Inbolile /epatice se foloseste un amestec de ceaiuri de plante, astfel: 566grame de turita-mare, 566 grame de dragaica si 566 grame de vinarita"numita si mama-padurii#$ 4e bea zilnic dimineata, pe stomacul gol, cite 5ceasca, iar in restul zilei se beau > cesti, incetul cu incetul

*od de folosire:!repararea ceaiului: 4e foloseste 5 lingurita de plante la 5@A litru de apa,se opareste si se lasa sa stea putin$

8aie de plante: >66 grame de plante pentru 5 bale completa "a se vedeaH8ai completeB#$ (mestec de ceaiuri contra bolilor /epatice: =urita-mare,dragaica si vinarita sunt amestecate in parti egale$ 4e foloseste 5 lingurita"cu virf# la 5@A litfu de apa, se opareste si se lasa sa stea putin$

!repararea alifiei: > miini pline de frunze, flori si tulpini taiate marunt la >;6grame de untura de pore "a se vedea l"!repararea alifiilorB#$

2'L-/&/L/25



Proprietati(- cicatrizant intern- vermifug- calmarea durerilor menstrual- coleretic- emenagog- antispastic- antiinflamator - antiseptic- antimicotic- antiviral- antitumoral

%ndicatii u+ intern(- gastrite,- ad0uvant in ulcer gastric si duodenal,-'olecistita,- icter infectios, - ulceratii canceroase, - inflamatii ale colonului- /emoroizi,-boli de ficat, - dismenoree, - /iperlipemie, - tulburari*enstruale

%ndicatii u+ extern(- leucoree, - tric/omoniaza- acnee- arsuri- degeraturi- rani purulente- cancerul pielii- leziuni ulceroase ale sanilor - cancer mamar - boli tegumentare

- micoze- osteoporoza26

http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1






- intepaturi de insecte- ingri0irea pielii

*od de folosire u+ intern(- infuzie$ > lingurite floare uscata se adauga la >;6 ml apa clocotita$ 4elasa acoperit 5; - >6 minute dupa care se filtreaza$ 4e bea in cursul uneizile, de preferinta pe stomacul gol$- tinctura$ 4e obtine prin macerarea a >6 g flori proaspat culese in 566 galcool de ?6 grade timp de C zile$ !entru reglarea ciclului menstrual se potlua de ori pe zi cate 6 picaturi de tinctura in putina apa$

*od de folosire u+ extern(- spalaturi,- comprese, in cazul ranilor,arsurilor, ulceratiilor, leucoreei si bolilor de oc/i$ %ctiveaza si tenurile

uscate. 4e amesteca 56 g tinctura si U6 g apa fiarta si racita$- irigatii- alifie2- g de untura de porc peste care se pun g de flori proaspetese lasa sa pra'easca la foc mic. "e amesteca incet timp de - minute, apoi se da tigaia la o parte si se lasa pana a doua zi cand se incalzeste din nouamestecul si se filtreaza printr)un tifon. "e aplica alifia, in straturi subtiri inzonele cu arsuri si degeraturi.- baile de sezut$ 6 g de flori proaspat culese se lasa sa stea in apa rece

>A ore$ (poi se fierb timp de 56 minute in apa in care au stat si se adaugain apa de baie din cada cat sa ne acopere soldurile$ 8aile de sezut vordura timp de 56-5; minute si se fac de doua ori pe zi timp de 5> zile$- perna de flori$ 7lorile culese si puse la uscat la umbra timp de >A ore, seintroduc intr-un saculet pe care il aplicam pe abdomen in cazul durerilorulceroase, pe mi0loc in cazul durerilor renale, dar mai ales pe fata pentrurevigorarea tenului marcat de diferite spasme$- suc9 se spala frunzele, tulpinile si florile si se trec in stare umeda prinstorcatorul electric de uz casnic$ 4e foloseste impotriva cancerului pielii$Hemangionul uns de cateva ori pe zi va disparea, la fel semnele dinnastere sau petele de batranete$

C3' ' "3)%C/L#L#%

27



u se poate sa nu o vezi& Iti iese in drum si iti sare in oc/i cu frunzeleacelea verzi si fine, lunguiete ca o$$$ coada de soricel, cu florile albe siparfumate, raspandind, mai ales pe caldurile toride ale verii, un miros aromat amarui. (laturi de papadie, 'oada-soricelului este plantamedicinala cea mai raspandita de la noi din tara, fiind intalnita din campiesi pana in zona montana inalta$

=otodata, este si una din plantele cu cea mai indelungata BcarieramedicalaB de pe teritoriul %omaniei, dovezi ar/eologice aratand ca ea erafolosita in scopuri rituale si terapeutice cu cel putin patru-cinci mii de ani inurma$

In *oldova, in nordul si in centrul =ransilvaniei, precum si in nordulElteniei, 'oada-soricelului era folosita drept cicatrizant, calmant pentruBoparituraB "alergie cutanata#, ca planta aperitiva$ In zona de vest a=ransilvaniei, era folosita in scaldatori pentru pruncii debili, ca spalaturi inBpoala albaB "leucoree#, ca cicatrizant dupa extractiile dentare$ In8ucovina, ceaiul de 'oada-soricelului se lua atunci cand tinerelor femeiBnu le veneau randurileB "amenoree#, pentru Bsc/imbarea sangeluiB"dezintoxicarea organismului si intarirea imunitatii#, inaintea veniriitoamnei$ In nordul si estul *oldovei, 'oada-soricelului se mai folosea

intern contra Baprinderii de mateB "colon iritabil sau colita de fermentatie#,extern contra Btran0ilorB "/emoroizi sangeranzi# si, tot extern, pentruinc/iderea rapida a ranilor$

ratamente(3Hepatita - un studiu 0aponez din >66G a avut drept subiect efectul/epatoprotector al sucului proaspat extras din inflorescentele si din

28



tulpinile de 'oada-soricelului$ (nimalele de experienta erau intoxicate cusubstante care produc /epatita mortala$ .intre cele care au fost tratate cusuc proaspat de 'oada-soricelului, mai mult de A6T au supravietuit, intimp ce cele din lotul martor au murit in proportie de 566T$ 4-a constatatca la organismele tratate cu suc de 'oada-soricelului, ficatul sufera multmai putine modificari structurale, celulele din componenta sa au mai putine

malformatii, iar tendinta spre ciroza este net diminuata$ 4ucul proaspat de'oada-soricelului se prepara zilnic si se administreaza imediat dupafiltrare, cate ;6-G6 ml, in doza unica, zilnica$ 4e fac astfel cure de cate G6de zile, urmate de alte >6 de zile de pauza$

3 isc4ine+ie biliara- se administreaza infuzia combinata de 'oada-soricelului, cate o 0umatate de cana, cu >6- 6 de minute inainte de fiecaremasa$ )n astfel de tratament dureaza 6 de zile si se poate relua dupa opauza de doua saptamani$ E ec/ipa de cercetatori din cadrul )niversitatiidin 1iena a obiectivat, prin teste de medicina experimentala, ca principiileactive din 'oada-soricelului au efecte coleretice "favorizeaza evacuareabilei# foarte intense$ le sunt de trei ori mai puternice decat ang/inarea,care era pana nu demult considerata liderul in aceasta afectiune$

3Colecistita - uleiul volatil continut in florile de 'oada-soricelului areefecte antiinflamatoare si calmante asupra vezicii biliare$ 4e administreazapulberea proaspat macinata de flori din care se ia cate o lingurita pestomacul gol, de patru ori pe zi, in cure de trei saptamani, cu zece zile depauza$

3Colita, colita spastica - mai multe studii facute in 4tatele )nite si in Dermania au pus in evidenta faptulca anumite substante aromate siflavonoidele din #oada)soricelului reduc semnificativ inflamatia la nivelulintestinului subtire si a celui gros, a'uta la cicatrizarea epiteliilor lezate,combat eficient spasmele digestive

3 'cneea - un studiu al unui institut medical din Xas/ington, 4tatele )nite,arata ca acneea este declansata de probleme digestive si de metabolism,provocate de alimentatia moderna, de sensibilitatea la infectii cutanate,precum si de problemele /ormonale$ In acelasi studiu se mentioneazafaptul ca planta 'oada-soricelului are atat efecte antimicrobiene"actioneaza contra bacteriilor, in special#, cat si de stimulare a proceselordigestive$ (daugati la acestea efectul /ormonal anterior mentionat alacestei plante si faptul ca este un dezintoxicant pentru ficat si pentru bila,pentru a intelege eficienta sa in tratarea acneei$ 4e fac tratamente cu odurata de G6 de zile, timp in care se ia infuzie combinata de 'oada-soricelului, cate un litru pe zi, in doua reprize, dimineata si seara$

3)ani desc4ise, +garieturi - se pune o compresa cu suc proaspat sau cutinctura de 'oada-soricelului pe locul afectat, tinandu-se G6 de minute$ 29



%epetati aplicatia de mai multe ori pe zi$ /fectul cicatri+ant este uluitor derapid, rana inc/izandu-se numaidecat$ In prealabil se recomanda insa odezinfectare a ranii foarte atenta, pentru a nu ramane germeni infectiosisub tesutul cicatriceal format rapid sub actiunea plantei$3Candida vaginala - se fac spalaturi vaginale, o data pe zi, seara, cu infuzie combinata de 'oada-soricelului$ "ubstantele antiseptice

continute de planta bloc/eaza proliferarea acestei ciuperci, reducinflamatia si a0uta la refacerea epiteliilor lezate de infectie$ ste untratament bland, care nu perturba flora vaginala, folosit pentru prevenireasi pentru combaterea candidozelor de intensitate mica si medie$3 ranspiratia excesiva - studii facute de o ec/ipa de cercetatori dincadrul )niversitatii din Iasi, in 5UCC, au pus in evidenta faptul ca bailegenerale cu extract apos de 'oada-soricelului, facute de >- ori pesaptamana, reduc transpiratia, previn eruptiile cutanate produse decombinatia de transpiratie si praf, mentin sanatatea pielii$ !entru a obtineaceste efecte, se pun ; litri de infuzie combinata de 'oada-soricelului la ocada de baie, in care se fac bai de 6 de minute$ !rocedura se repeta de>- ori pe saptamana, mai ales in sezonul caldCeaiul de coada soricelului are proprietati antiseptice'eaiul de coada-soricelului are proprietati antiseptice $.e la aceasta planta medicinala sefolosesc in special florile$ 4e mai poate utiliza si planta ca atare cu frunzesi flori, dar fara radacina$ 'oada soricelului are un continut bogat in uleivolatil " azulen# ce ii confera proprietati antiseptice puternice$

E alta proprietate deosebita a acestei plante este reglarea menstruatieineregulate, datorita princiipiilor active care reduc /emoragiile abundente sicalmeaza durerile$

Pentru emoroizi se recomanda amestecul de coada soricelului cufrunzele de urzica iar in cazul constipatiilor se poate adauga coa'a decrusin. #eaiul concentrat consumat dimineata pe stomacul gol a'uta laeliminarea viermilor intestinali.

P' L'2%&'

30



Patlagina ingusta si Patlagina lata 0Plantago lanceolata si PlantagoMa or 1

(mbele specii de patlagina sunt recunoscute ca tratamente excelente intratarea multor boli, inca din antic/itate$

.e-a lungul timpului,patlagina ingusta a capatat mai multe denumiripopulare: minciuna, limba sarpelui, iarba taieturii etc$

31



Patlagina lata este cunoscuta populat sub urmatoarele denumiri: patlagina mare , minciuna mare, iarba grasa etc.

In medicina popularapatlagina era utilizata pentru vindecarea de otraviri,de febra, rani, prostata "cu frunze de patlagina#$

In zilele noastrepatlagina constituie un remediu excelent in vindecareafurunculelor, bolilor cancerose de glande, abceselor, vindecareapersoanelor ce au zona oster, bronsitei, diareei, arteriosclerozei,muscaturilor de sarpe "peste rani se aplicaterci de patlagina tanara#,astmului, raguselii, ulcerului duodenal, tusei, bolilor cailor respiratorii,/emoroizilor , gusei, tumorilor maligne$

ratamente naturale cu patlagina(

.aca se beau doua cani pe zi, treptat, din ceaiul de patlagina, acesta va

avea efecte vindecatoare in cazul: ulcerului gastric, bronsitelor cronice,astmului, tusei$#eaiul de patlagina combinat cu cel de cimbru a0uta deasemenea la tratarea tusei si a bronsitelor$

(erciul din frunze de patlagina este foarte util cand vine vorba de ranidatoarate atat arsurilor, taierilor, intepaturilor "inclusiv de insecte#$

Pulberea de patlagina contituie un remediu excelent in tratarea ulceruluigastric$

"iropul de patlagina a0uta la tratarea tusei si bronsitelor$"ucul de patlagina a0uta la vindecarea furunculelor si abceselor impreuna cufrunzele de patlagina maruntite si cu terciul din frunze de patlagina$

Patlagina este recomandata si in uz extern$ (stfel trateaza ulcerul varicos,ulceratiile cutanate, con0uctivita "spalaturi, bai#, dar silaringita"gargarisme#$

"emintele de patlagina si ceaiul din patlagina impreuna reprezinta

tratament a0utator contra calculilor$.aca ar fi sa întrebam oamenii de rând din ma0oritatea tarilor din uropace plante medicinale cunosc si folosesc, desigur ca alaturi de musetel peprimele locuri s-ar afla patlagina$'ele doua forme de patlagina, patlagina îngusta "!lantago lanceolate# saupatlagina lata "!lantago ma0or# sunt aproape identice în proprietatile lor devindecare$.enumirile populare sunt: pentru patlagina îngusta: iarba bubei, limba oii,mama padurii, minciuna si protagina, iar pentru patlagina lata: iarba de

32

http://www.sanatatecuplante.ro/retete-pentru-tratarea-bolilor/h/hemoroizi.html

http://www.sanatatecuplante.ro/retete-pentru-tratarea-bolilor/f/faringita-si-laringita.html

http://www.sanatatecuplante.ro/retete-pentru-tratarea-bolilor/h/hemoroizi.html

http://www.sanatatecuplante.ro/retete-pentru-tratarea-bolilor/f/faringita-si-laringita.html



cale9 limba boului, mama ploaie si minciuna$'ercetând o serie de carti vec/i, am aflat ca înca din antic/itate vec/iigreci o cunosteau, iar în vul *ediu planta era folosita si în vra0itorie$ 4espunea ca Pvindeca de vra0ile de legare în dragosteB, te apara de otravurisi mai ales îti ia fierbinteala "febra#$ =ot în vec/ime, când încaltamintea eraPbutucanoasaB si-ti provoca rani, patlagina era pusa câte o frunza întredegetele de la picioare.!lanta creste în livezi si pa0isti, la marginea drumurilor si potecilor si îngradini si curti gasim patlagina din abundenta$4e culege în special în lunile mai si iunie, dar practic oricine o poate folosidin primavara timpurie pâna toamna târziu$ îmi aduc aminte ca am culesfrunzele de patlagina si de sub zapada$ !atlagina contine o serie desubstante active, substante amare, mucilagii si în special vitamina M, ceeace a facut ca planta sa fie folosita în vec ime pentru oprirea emoragiilor.#ontinutul de tanini face ca patlagina sa aiba si proprietati de cicatrizare aulcerului stomacal..ar, în primul rând, patlagina vindeca bronsitele, calmeaza si oprestetusea si este de neînlocuit pentru tratamentul bolilor cailor respiratorii începând de la copii si pâna la batrâni$ )n ceai preparat dintr-o linguritavârfuita de frunze de patlagina îngusta taiate marunt si oparite cu o canade apa clocotita, baut de trei ori pe zi, poate vindeca si bronsitaasmatiforma$ în cazurile de guturai frunzele de patlagina sunt un calmantextraordinar$ 4i femeilor aflate în perioada de sarcina ceaiul de patlagina leeste de mare a0utor$.in nenumaratele afectiuni si boli mentionam cele mai importante cazuricare s-au vindecat cu ceai sau sirop de patlagina: tuse convulsiva, astmbronsic, afectiuni ale vezicii urinare, senzatia de a urina des$ !atlaginaeste buna în tulburarile aparatului digestiv, balonari, ulcer stomacal siintestinal, diaree$ în cazul ulcerului stomacal, rezultate remarcabile îl da tratamentul de patrusaptamâni cu infuzie de patlagina, preparata dintr-o lingura de frunze si ocana de apa clocotita si bauta câte o lingura la fiecare doua ore$5n aplicatii e&terne , frunzele sau terciul obtinut din frunzele fragede de

patlagina a'uta la vindecarea ranilor provocate de taieri, striviri, arsuri.4runzele se aplica si pe zonele de piele afectate de eczeme umede,inflamatii dupa vaccinare 0boli specifice copiilor1, întepaturi de albine siviespi. îmi amintesc de cazul unei femei în vârsta care suferea teribil datorita uneirani desc/ise la gamba$ (vea rana de mai multi ani, aspectul ei era de0a

33



verzui-negru, iar recomandarea medicului a fost clara, piciorul trebuieamputat$ I-am recomandat ca pe rana bine spalata sa aplice frunze depatlagina îngusta si casul popii, apoi, dupa îndepartarea frunzelor, sa ungarana cu alifie de galbenele$ 7aptul ca rana s-a înc/is si s-a vindecat aconstituit o adevarata minune pentru biata femeie$ u si pentru mine, carecunosteam puterile vindecatoare miraculoase ale plantelor recomandate$

u o data se întâmpla ca, ocupându-ne de mici treburi gospodaresti, saulucrând în gradina sa ne întepam, iar mâna, sau piciorul sa ni se umfle înurma micului accident$ !unând pe locul respectiv o compresa cu terci dinfrunze proaspete de patlagina, umflatura va disparea în câteva ore ca prinminune$ !âna si în cazul îmbolnavirilor de zona oster, cu rani desc/ise sidureri îngrozitoare sucul proaspat de patlagina aplicat pe zonele cuprobleme pot aduce întâi alinare pacientului, iar apoi, în timp c/iarvindecarea$)lcerul varicos tratat cu bai de picioare cu extract din patlagina îngustapoate, într-un timp relativ scurt, sa nu mai constituie o problema pentrupacient$*ulti batrâni mai stiu sa laude efectul calmant al frunzelor de patlagina încazurile de guturai$!ractic la orice rana provocata de întepatura, taietura, lovitura, la întepaturile de insecte sau muscaturi de sarpe, aplicarea directa pe rana afrunzelor de patlagina "indiferent care specie# sau a terciului extras dinfrunze duce la o vindecare rapida$

*usetelul 0*atricariac4amomilla1

.escriere:34



(lte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-de-cimp, roman, romanita, romasca$ 'reste pe ogoare, soluri argiloase,cimpii, luminisuri, costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi,cartofi si sfecla$ 1alorosul nostru musetel este izgonit tot mai mult dincauza folosirii excesive a ingrasamintelor c/imice si a combateriiburuienilor prin erbicide$ .upa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa

umezeala, poate fi intilnit foarte des$ %eceptaculul este, spre deosebire deal musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut$ ucred ca este necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit decunoscute$

'apitulele florale terminale se colecteaza din mai pina in august, depreferat in orele amiezii$ u este o exagerare daca citez musetelul ca peun Pleac universalJ, mai ales pentru copiii mici$ !runcilor li se poate da ceaide musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor si a durerilor abdominale "colici#$l a0uta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de stomacsi secretii stomacale abundente, tulburari menstruale "cum ar fiamenoreea# si alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii,epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor si dureri de dinti$ *usetelul areefect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant si antiinflamator ininflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor$

/xtern , musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturiin con0unctivie si alte inflamatii ale oc/ilor, in eruptii cutanate careprovoaca mincarimi sau supuratii, ca gargara in dureri de dintit, precum siin spalarea ranilor$ 'ind avem suparari, ar fi bine sa bem de fiecare datacite o ceasca cu infuzie de mustel9 ne-am linisti inainte ca inima sa ne fieafectata$ 7oarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata caldalocal$ 8aile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influentabenefica asupra intregului sistem nervos$ .upa boli grele sau stari deepuizare va veti simti curind mai bine si linistiti sufleteste$ In ingri0ireadumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul$ .aca faceti saptaminal obaie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul dumneavoastrainloreste si culoarea fetei se imporspateaza$ 4i in ingri0irea parului ar trebuisa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond$ 4palindu-vaastfel pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos$*usetelul usureaza scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicatindirect intratamentul intern al emoroizilor, care pot fi tratati e&tern cualifie de musetel. (ceasta pomada poate fi folosita si pentru vindecarearanilor$ Duturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se in/aleazavapori de musetel$ .upa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, lacaldura$6leiul de musetel era folosit inca din antic itate ca frectie contranevralgiilor si a reumatismului articular $ <a vec/ii egipteni, musetelul era

considerat, datorita puterii sale de a scade febra, drept floarea zeuluisoare$ umele de *atricaria este derivat din latinescul PmaterJ Y mama,35



deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale femeilor ingeneral& In vec/ile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul demusetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pevezica bolnava calmeaza durerile$ *edicul naturist No/ann Munzlerelateaza despre o femeie din sta, numita vra0itoarea musetelului si foartecautat de bolnavi9 a a0utat cinci persoane cu auzul slab sa-si recapete

auzul, pra0ind o ceapa-de-mare, )rginea maritima "care se cultia in/orticultura#, in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald inurec/e$ (ceasta Pvra0itoareJ facea sa se miste iarasi membrele paralizate,cu a0utorul frictiunilor cu ulei de musetel$ 'onsta durerilor de oc/i punea lafiert musetel in lapte si il apica sub forma de comprese clade pe oc/iiinc/isi, care se vindecau curind$ In continuare, preotul Munzle istoriseste:P)n tesator nu mai putea dormi decit sezind9 altfel avea senzatia ca sesufoca$ 7emeia l-a privit pe om drept in oc/i si i-a declarat ca el nu poateurina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat osticla mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pa/ar plin dimineata si unul seara$ )rmarea a fost ca a reusit sa elimine ocantitate incredibila de urina, mai intii tulbure, apoi tot mai clara9 in opt zileera vindecatJ$

*od de folosire:

)prepararea ceaiului : se opareste 5 lingurita "cu vrad# de flori de musetelcu 5 litru de apa si se lasa sa stea putin$

)adaos la baie : pentru baile in cada se iau de > ori cite > miini pline, pentru baile fetei si spalatul parului cite 5 pumn plin de flori de musetel9cantitatea respectiva sa opareste si se lasa sa PtragaJ

)comprese : 5 litru de lapte in clocot este turnat peste 5 lingura "cu virf# demusetel, se lasa sa stea putin, se strecoara si se fac comprese calde$

)aburi de musetel : 5 lingura "cu vief# de musetel este oparita cu 5 litru deapa in clocot$ 1aporii se in/aleaza stind cu capul sub un prosop$

)perna de plante : se umple un saculet de pinza de in cu flori uscate demusetel si se insaileaza$ 4e inalzeste bine intr-o tiagie uscate si se aplicalocal$

)ulei de musetel : se umple o sticla pina la git, fara a se indesa, cu floriproaspete de musetel culese in soare si se toarna peste ele ulei demasline presate la rece$ )leiul trebuie sa acopere florile$ 4ticla se lasa,bine astupata, 5A zile in soare$ 4e pastreaza la frigider&

36



)alifie de musetel : >66 grame de grasime de porc se infierbinta capentru a frige ceva si se adauga > miini de flori proaspete de musetel9 vor da in clocot, ridicindu-se spumegind$ 4e amesteca, se acopera si se punetotul peste noapte inrt-o incapere racoroasa$ ( doua zi se incalzeste inca odata usor si se stoarce printr-o bucatica de pinza de in$ .in experienta areiesit ca cel mai bine se procedeaza astfel: 4e pune o bucatica de pinza

de in intr-o sista, aceasta se fixeaza peste un vas cu cioc si se stoarce$!asta alifioasa este amestecata apoi uniform, dupa care se toarna inborcane curate$

"#&' 3')/ 78pericum perforatum

37




%nca o batalie castigata de plante

%eputatia sunatoarei ca medicament este, in momentul acesta, probabilcea mai solida, ea fiind cea mai bine documentata din punct de vederestiintific, dintre toate plantele medicinale$ (nual, mii de tone de sunatoarese transforma in medicamente care dau o grea lovitura industrieifarmaceutice alopate$ (ceasta, pentru ca sunatoarea a acaparat o asa-numita piata in plina dezvoltare, aceea a medicamentelor de sintezaantidepresive$ stimarile oficiale arata ca in urmatoarele decenii, mai multde ;6T din populatia planetei va suferi "daca nu sufera de0a# de depresie,considerata maladia secolului ZZI$ !e scurt: cea mai raspandita boala dinlume$

E situatie nefericita la nivel global, dar pentru unii si o oportunitate

extraordinara de a obtine profituri uriase de pe urma substantelor c/imicecu efect antidepresiv$ Insa modesta sunatoare a stricat toate calculele si,mai mult, a dat semnalul unei Brevolutii verziB$ 4i, cunoscatorii stiu, oasemenea BlovituraB nu putea veni decat din Dermania, renumitarigurozitate a cercetarii din aceasta tara netinand cont de intereselegigantilor industriali$ eci de studii, de teste de laborator si clinice arata casunatoarea este de un extraordinar a0utor pentru reec/ilibrareasufleteasca$ (pogeul acestor studii a fost un experiment-gigant, facut pe

nu mai putin de >;6 de pacienti suferind de depresii in diferite forme, careau obtinut rezultate de exceptie, prin folosirea remediilor pe baza desunatoare$ In prezent, produsele naturale pe baza de sunatoare sunt celemai prescrise antidepresive din Dermania si din uropa de vest,devansand toate competitoarele de sinteza$ ste o situatie fara precedentin ultimii o suta de ani, cand o planta medicinala este acceptata si folositain lumea medicala pe o scara atat de larga, devansand industria c/imicafarmaceutica$ In 4tatele )nite, care sunt pe un nedorit loc fruntas ca

frecventa a depresiei si a bolilor conexe cu aceasta, se poarta in prezentun adevarat razboi mediatic, pentru a limita folosirea acestei plantemedicinale$ )n razboi disperat, dar pierdut, pentru ca - dupa cum arataultimele dovezi - Brevolutia verdeB, adica extraordinara apreciere amedicinii naturale din ultimii ani, nu mai poate fi oprita de presiunilemercantile$ (r fi insa nedrept sa limitam folosirea sunatoarei doar la cazul depresiei$ (tat intern cat si extern, po0arnita "dupa numele ei popular# demonstreaza

virtuti vindecatoare in multe alte afectiuni$ 4a vedem in continuare de ceeste in stare aceasta planta minune:38



Cum culegem si cum uscam sunatoarea4unatoarea "HOpericum perforatum# creste prin fanete, pe pa0isti, prinpoieni, la liziera padurii ori c/iar pe marginea drumului$ =ulpina planteiatinge pana la un metru inaltime, dar cel mai frecvent are A6-;6 decentimetri$ 'u florile sale galbene, cu frunzele ei cu puncte rosietice-ruginiisi marginea intreaga, este incofundabila$ E gasim pe tot cuprinsul%omaniei, din zonele de campie si pana in regiunile montane$ 4e culegevarful tulpinilor inflorite, prin taiere, in zilele uscate si insorite$ )scarea seface la umbra, in locuri foarte bine aerisite, in strat gros de maximum uncentimetru si 0umatate$ .upa uscare, iarba de sunatoare se pastreaza inpungi de /artie, in locuri lipsite de umiditate si fara lumina$ Iata si catevaretete de preparare a sunatoarei:!reparate pe baza de sunatoarePulberea de sunatoare4e macina foarte fin, cu rasnita electrica de cafea, tulpinile uscate desunatoare, dupa care se cern printr-o sita fina "cum ar fi cea pentru fainaalba#$ .epozitarea pulberii se face in borcane de sticla inc/ise ermetic, inlocuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum cincisprezece zile"deoarece substantele active se oxideaza relativ repede#$ .e regula, seadministreaza de A ori pe zi, cate o lingurita rasa, pe stomacul gol, la orele?, 5 , 5U si >>$

%nfu+ia combinata de sunatoareIn 0umatate de litru de apa se pun la macerat -A linguri de sunatoaremaruntita vreme de C-56 ore, dupa care se filtreaza$ !reparatul rezultat sepune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca 0umatate delitru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si sefiltreaza$ In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-seaproximativ un litru de infuzie combinata de sunatoare, care se folosesteintern "5-> cani pe zi#$

inctura de sunatoare!entru obtinerea acestui preparat se pun intr-un borcan cu filet douazecide linguri de pulbere de sunatoare uscata, peste care se adauga doua cani";66 ml# de alcool alimentar de ;6 de grade$ 4e inc/ide borcanul ermeticsi se lasa la macerat vreme de 5> zile, intr-un loc calduros, dupa care sefiltreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inc/ise la culoare$4e administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa$

#leiul de sunatoareIn 0umatate de litru de ulei de masline, de samburi de struguri sau de39



susan, se pun 56 linguri de flori de sunatoare uscata si maruntita nu foartefin$ 4e lasa amestecul la soare, vreme de doua saptamani, dupa care sefiltreaza, iar preparatul obtinut se trage intr-o sticla inc/isa la culoare, carese pastreaza in locuri intunecoase si reci$

ratamente interne cu sunatoare.epresia - un studiu coordonat de profesorul H$ XoelK a analizat efecteleantidepresive ale sunatoarei pe un grup de nu mai putin de >;6 depacienti cu depresie de intensitate medie si mica$ xperimentul a duratvreme de patru saptamani, tratamentul cu sunatoare fiind prescris sisupraveg/eat de G de medici coordonati de doctorul german$ !acientiiau luat sunatoare de ori pe zi, vreme de o luna, perioada dupa care aufost evaluati pe baza unor testari medicale, a observatiilor directe alemedicilor, dar si a relatarilor pacientilor$

)n adevarat arsenal de sanatate: preparatele din sunatoare

<a sfarsitul testului, la mai mult de C6T dintre ei s-a constatat oimbunatatire clara a starii emotionale, in timp ce la aproape 5CT,sunatoarea nu a produs nici un efect pozitiv notabil, si la doar >T dintre ceitratati a dat efecte adverse$ 4tudiul doctorului XoelK este cel mai amplu,dar nu singurul$ )n alt specialist, dr$ Mlaus <inde, si colaboratorii sai, aufacut un alt test pe 566C pacienti depresivi, test care a pus in evidentarezultate similare$ eci de alti cercetatori, din Dermania, din 4tatele )nitesi din *area 8ritanie, au facut teste cu sunatoare impotriva depresiei,

a0ungand la aceleasi rezultate$ (sadar, folositi cu incredere sunatoareacontra depresiei$ 1a recomandam infuzia combinata, din care seadministreaza cate o cana de trei ori pe zi, in cure de G6-U6 de zile, urmatede -A saptamani de pauza, dupa care tratamentul se poate relua$

*eteosensibilitatea - mai multe studii arata ca pacientii care se confruntacu stari de neliniste, dureri de cap, tulburari de somn si de concentrare dincauza fenomenelor meteorologice beneficiaza din plin de pe urmatratamentului cu sunatoare$ 'el mai bine raspund la tratament pacientiicare sufera din cauza vremii mo/orate, cu ceata si lumina redusa,sunatoarea inducand un tonus psi/ic pozitiv, vioiciune si optimism$ 4e

40

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/825/borcane_sunat_1214490350-large.jpg



administreaza tinctura de sunatoare, cate o lingurita de patru ori pe zi, incure de maximum G saptamani, urmate de > saptamani pauza$

ulburarile obsesiv compulsive - se administreaza infuzia combinata desunatoare, cate o 0umatate de cana, de A-G ori pe zi, in cure de trei luni,urmate de o luna de pauza$ umerosi pacienti care au luat sunatoarepentru a se trata de alte afectiuni au remarcat efectele pozitive ale plantei,in cazul acestor tulburari$ 4tudiile oficiale facute pe aceasta tema suntdeocamdata putine si contradictorii, dar pe baza observatiilor practiceinregistrate de medici se poate afirma cu siguranta ca in unele cazuri cua0utorul sunatoarei se pot obtine rezultate pozitive pentru eliminareaacestor tulburari sau macar pentru reducerea intensitatii si frecventei lor$

'nxietatea - este o suferinta in care sunatoarea nu este atat de eficientaca in contra depresiei, dar numerosi pacienti "mai ales cei cu tendinteanxios-depresive# au obtinut rezultate incura0atoare, folosind aceastaplanta$ 4e recomanda o combinatie de sunatoare cu tei "=ilia argentea#, inproportii egale, din care se ia cate o lingurita de pulbere, de A ori pe zi, cuputina apa$

3be+itatea si ingrasarea pe fondul de+ec4ilibrelor emotionale - estenecesar sa spunem in acest context ca, de fapt, nu exista persoana caresa se confrunte cu probleme de greutate si care sa nu aiba o problemaafectiva ce sta la baza acestei tulburari de apetit alimentar$ .e aceea, multimedici din Dermania si din 4tatele )nite au obtinut rezultate remarcabile,

tratand pacientii obezi cu sunatoare$ 'onferind o stare de tonus psi/ic side vigilenta, reducand simtitor suferinta produsa de reducerea cantitatii de/rana, creand dispozitie pentru o viata activa si pentru sport, sunatoareaeste o adevarata planta anti-obezitate$ !rin tratament nu se urmarestedoar pierderea catorva Kilograme care se pun la loc la prima criza afectivacompensata cu mancare din belsug, ci se a0unge mult mai aproape deradacina problemei, care este stilul de viata$ 4e administreaza infuziacombinata de sunatoare, cate un litru - un litru si 0umatate pe zi, care sebea in reprize, cu 6-G6 de minute inainte de masa$

Colita de fermentatie - se administreaza pulberea de sunatoare, cate olingurita rasa, de patru ori pe zi, in cure de 6 de zile, urmate de >5 de zilede pauza$ 4unatoarea se ia pe stomacul gol, inainte de masa, ori la

41




minimum doua ore dupa ce am mancat$ !rincipiile active ale plantei reducnumarul de bacterii de fermentatie din intestin, regland astfel flora, refacepiteliile si elimina inflamatia$ .e asemenea, tratamentul cu sunatoarea0uta la controlul stresului psi/ic, care este printre principalii factori careconduc la aparitia, agravarea sau la recidiva colitei de fermentatie$

Hepatita cronica si acuta - mai multe studii arata ca unele substanteactive din sunatoare "/ipericina si /iperforina in special# ataca virusii careproduc /epatita de tip 8 si '$ =estele de laborator facute in acest sens suntpromitatoare, insa studiile sunt inca in curs de desfasurare$ 'eea se poatespune cu siguranta in momentul de fata este ca sunatoarea, fie si doar caad0uvant, e de un real folos in tratamentul /epatitei$ a reduce ritmul deevolutie al bolii, a0uta la tinerea sub control a tensiunilor emotionale caresunt foarte periculoase in cazul celor cu probleme /epatice, prote0eazaficatul de procesele distructive$ 4e recomanda infuzia combinata desunatoare, cate un litru pe zi, in cure de G saptamani, urmate de alte saptamani de pauza$ 'ei carora le este contraindicat aportul de lic/ide vor lua pulbere de sunatoare, cate A lingurite pe zi$

%nsomnia- in mai multe studii facute in institute din 'anada, din Dermaniasi din *area 8ritanie, a fost analizat felul in care influenteaza sunatoareasomnul$ 4-a constatat, astfel, ca ea - desi nu ne a0uta sa adormim mairepede, mareste in sc/imb perioada de somn profund fara vise "faza ceamai odi/nitoare a somnului#, mareste productia de melatonina "/ormonulsomnului odi/nitor#, face trezirea de dimineata mai usoara$ 4e

administreaza tinctura de sunatoare, de ori pe zi, ultimele doze la orele5U si >>$

.esi este galbena precum aurul, da reactii adverse la lumina solara

ste un tratament simplu, care va face somnul mai odi/nitor si mairegenerant, c/iar daca nu va mari semnificativ perioada de timp in caredormim$

ependenta de alcool si de nicotina - animalele de experienta tratate cusunatoare, dupa ce li se indusese dependenta de alcool sau de nicotina,au prezentat mult mai putine simptome negative, odata ce aceste droguri

42




au fost sistate brusc$ In practica s-a constatat ca pacientii care au /otaratsa se lase de aceste vicii au sanse mult mai mari de reusita, dacaurmeaza un tratament cu sunatoare, care pe de o parte reduce suferintaperioadei de adaptare, iar pe de alta parte a0uta la mobilizarea resurselor psi/ice pentru a depasi acest moment$ 'u alte cuvinte, desi nu tine loculdrogurilor si nici nu este un substitut de vointa, sunatoarea este de un real

folos pentru depasirea pragului dependentei$ 4e administreaza infuziacombinata, cate un litru si 0umatate in prima saptamana de tratament,reducandu-se in urmatoarele saptamani doza pana la un litru de sunatoarepe zi$ E cura dureaza G saptamani si va fi urmata de alte -A saptamani depauza, dupa care tratamentul se reia$

"indromul premenstrual - observatiile facute de medicii americani8ratman si %osent/al arata ca dispozitia psi/ica a pacientelor cu sindrompremenstrual este mult imbunatatita cu a0utorul sunatoarei$ 4unt redusesimptome cum ar fi iritabilitatea psi/ica, depresia, deficitul de atentie si deconcentrare, /iperexcitabilitatea psi/ica, toate corelate cu perioadadinaintea menstrelor sau c/iar din timpul menstrelor$ (ceiasi medici auremarcat efecte similare ale sunatoarei in cazul tulburarilor depremenopauza$ 4e administreaza pulberea de sunatoare, cate o linguritade patru ori pe zi, in cure de >C de zile, cu 56-5A zile de pauza$

ratamente externe cu sunatoare

(rsuri de gravitate mica si medie - la prima aplicatie se face o spalare cuun tampon de vata foarte bine umezit cu tinctura de sunatoare$

In %omania, sunatoarea creste peste tot$ .oar sa o vezi si sa o culegi$

Imediat dupa ce se usuca pielea, se aplica ulei de sunatoare din belsug$ilnic se fac >- asemenea aplicatii, avand gri0a ca vreme de >A de ore

dupa folosirea preparatului cu sunatoare pielea sa nu fie expusa la soare$

5anatai - se tine o compresa cu tinctura de sunatoare pe zona afectata$1a fi diminuata senzatia de durere, leziunea se va vindeca mai rapid si vafi mai putin evidenta in diferitele faze ale vindecarii$

)ani desc4ise - se face o spalare cu tinctura de sunatoare, dupa care selasa rana la aer pentru a se cicatriza rapid$ 4e fac >- asemenea aplicatii

43




pe zi$ %educ durerea, previn infectia si accelereaza procesul de vindecaresi de cicatrizare$

ermatita atopica - se fac de trei ori pe zi aplicatii cu ulei de sunatoare,pana la vindecarea completa$ *ai multe studii facute in laborator auconfirmat actiunea vindecatoare a sunatoarei in aceasta afectiune$

Precautii si contraindicatii

!rima contraindicatie la aceasta planta este pentru cei care in paralel iaumedicamente de sinteza contra depresiei si a anxietatii, contra insomniei,contra epilepsiei, contra infectiei cu HI1$ xista posibilitatea sa avetialergie la aceasta planta, motiv pentru care la inceput veti lua sunatoare indoze mici "o zecime din doza normala#, marind treptat cantitatea pana lacea prescrisa$ (lergia la sunatoare se manifesta prin eruptii pe piele, durerisau senzatie de 0ena gastro-intestinala$.e regula, un tratament dureaza intre una si trei luni, dupa care se face opauza de >-A saptamani, iar apoi tratamentul se poate relua$ %espectati custrictete aceasta recomandare& In caz contrar, pot aparea nevralgii,tulburari de somn, iritatii ale tegumentelor si alte simptome$ 4unatoarea nuda dependenta, iar studiile arata ca efectele sale se mentin pe o durata detimp considerabila, dupa incetarea tratamentului$

)eactii adverse la tratamentul cu sunatoare

.at fiind faptul ca de0a exista milioane de utilizatori constanti ai sunatoarei,efectele adverse ale acestei plante sunt foarte bine cunoscute$ !rocenta0ulcelor care au asemenea reactii este foarte redus "sub ;T la sunatoare,fata de 5T la medicamentele alopate#$ 'el mai frecvent aparesensibilitatea excesiva a organismului la lumina "fotosensibilitatea#, inspecial la lumina solara, care poate produce arsuri pe piele, disconfortocular, dureri de cap$ .e aceea, persoanele care fac tratament cusunatoare nu se vor expune la soare intre orele 55 si 5C$ (lte posibileefecte adverse ale tratamentului intern si extern cu sunatoare sunt uscareagurii, ameteli temporare, eruptiile pe piele si mancarimile temporare de

44




piele, foarte rar dificultatea in adormire, tulburari gastro-intestinale$ 4untmentionate in literatura de specialitate si cateva cazuri izolate "raportate lamilioane de ulitizatori# de agravare a ta/icardiei, a simptomelor anxietatii, atulburarilor de concentrare, a depresiei celor care de0a luau medicatiec/imica pentru aceasta afectiune$

*/& ' "'L-' %C'

45



enumiri populare( borsnita, broastil, camfor, diana, ferent, g/iatma,giazma, giugiuma, g/inta, iarba neagra, iasma, izma de gradina, izmaproasta, izma de les, menta, minta, minta de c/icusuri, mintamoldoveneasca, menta neagra, menta de gradina, menta calului, mentade campuri, menta salbatica, nina de camfor, nina de c/icatura, ninca depicusuri, ninta rece, vaestnita$

escrierea plantei

*enta este o planta medicinala perena, care se extinde rapid$ *enta"*ent/a piperita, *ent/a spicata# are flori mici violacee, care infloresc petoata tulpina$ In functie de tip, planta poate creste pana la G6 sau U6 cminaltime$ E particularitate a acestei plante este reprezentata de menta cuaroma de portocaleB care raspandeste un parfum subtil de portocale$*enta poate fi cultivata in orice zona cu clima temperat-continentala$ (ceasta se poate multiplica prin impartirea radacinilor si poate fi plantataoricand in timpul perioadei de crestere$ *enta tolereaza un pamantnisipos, dar trebuie sa fie plantata intr-un loc insorit$ (re nevoie de cantitatimari de apa, in special in cazul in care solul este argilos$

Proprietati si avanta6e ale mentei

.atorita compusilor sai activi, menta are proprietati sedative, dezinfectante

si cicatrizante$ (ceasta poate fi folosita cu succes in probleme gastro-intestinale, a0utand ficatul si calmand indigestia$ *enta contine mentol,46



mentona, tanin, acetat si valesianat de metol, vitamina ', terpene siflavonoide$

ratamente

.atorita mentolului, menta are o actiune foarte buna asupra sistemuluidigestiv, cauzand o anestezie mica asupra membranei mucoasei gastrice$.e asemenea, stimuleaza digestia, secretia biliara, trateaza diareea, febragastrica sau infectiile toxice si a0uta la digestia grasimilor$

4e recomanda in cazuri de astm, bronsita si gripa, datoita proprietatilor sale antispastice si sedative$ 4inuzita poate fi si ea tratata cu menta9aceasta se poate in/ala in cantitati mici, se pot face masa0e pe piept9 deasemenea, uleiul de menta alunga oboseala mintala, stresul, stariledepresive daca este aplicat pe tample si@sau ceafa$ )leiul de menta esteun stimulent puternic si tonic, fiind recomandat pentru tratamentulreumatismului, si in cazuri de inflamatii$ .atorita faptului ca are o actiuneantibacteriana, poate vindeca acneea si punctele negre$

Ceaiul de menta( pentru a face ceai, trebuie sa fierbe-ti o lingura defrunze de menta in >66 ml de apa$ 'eaiul trebuie sa fie baut rece, de treiori pe zi$

*irosul neplacut din gura poate fi eliminat cu a0utorul unui amestec din ;grame ulei de menta si U; grame alcool concentrat9 va rezulta o solutieracoritoare si antiseptica$

#leiul de menta( amestecat cu apa calda este utilizat pentru tratareagripei, laringitei si raguselii$ !rodusul este obtinut din ;g de ulei de mentasi U;g de alcool$

%eumatismul poate fi tratat cu bai de menta, obtinute prin fierberea a >66gde frunze menta in litri de apa9 amestecul baii trebuie sa aiba otemperatura de ? grade 'elsius$

'tentie7 • u este recomandat sa folositi ulei de menta in timpul sarcinii sialaptarii9 si nu il aplicati pe pielea copiilor • )leiul de menta trebuie sa fie diluat - nu mai mult de 6 picaturi deulei intr-o crema de piele• 'eaiul de menta nu este indicat in doze mari in ulcerul gastric siduodenal, si nu se va folosi permanent sau pe perioade indelungate detimp

47



-#"#%3C#L

Planta magica a romanilor

8usuiocul este o planta originara din India, cunoscuta si folosita inca dinurma cu trei milenii si care s-a bucurat de o raspandire rapida in toatalumea$ <a indieni, despre busuioc se spune ca este planta lui Mris/na si alui 1is/nu, iar bunii /indusi nu se duc la culcare fara o ramurica de busuiocpusa pe piept, menita sa ii duca in timpul somnului pe taramurileparadisiace$ <a romani si mai tarziu la italieni, busuiocul era consideratiarba dragostei si a fertilitatii, inflorirea lui fiind celebrata prin serbari si prinadevarate ritualuri$ <a greci si in aproape toate tarile crestin-ortodoxe,busuiocul are aproape aceleasi semnificatii ca si in India, fiind consideratplanta sacra$ (g/easma se face cu a0utorul busuiocului, si tot cu un buc/et

de busuioc se imprastie apa sfanta, pentru alungarea ecuratului oripentru sfintirea locurilor$ .e asemenea, busuiocul se pune la icoane,48

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/879/cos_1249122222-large.jpg



pentru a atrage protectia divina asupra casei si a ocupantilor sai$ Insadincolo de dimensiunea sa spirituala si magica, busuiocul mai are ocalitate foarte importanta - aceea vindecatoare, de care ne ocupam incontinuare$

)aspandire si recoltare

<a noi in tara busuiocul este exclusiv planta de cultura$ 4emintele se punin pamant la .ragobete ">A februarie#, apoi se tin in casa, in g/ivece pusela fereastra, pana la 4fantul D/eorg/e "> aprilie#, cand se planteaza ingradina$ %ecoltarea sa incepe la sfarsitul lui iunie si continua pana toamnatarziu, cand cade prima bruma$ 4e taie doar varfurile inflorite de busuioc"fara partea lemnoasa#, de mai multe ori pe timpul verii, dupa fiecaretaiere, planta dand si mai multi lu0eri, care la randul lor vor inflori$ .upaculegere, varfurile de busuioc se usuca intr-un strat cu o grosime demaximum un deget "aproximativ > cm#, pana cand tulpinile si frunzeledevin usor casante$ .epozitarea se face in pungi de /artie sau in saculetide panza, in locuri intunecoase, uscate si racoroase$

Preparate din busuioc

!ulberea

4e obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a inflorescentelor debusuioc uscate, urmata, eventual, de o cernere prin sita pentru faina alba$E lingurita rasa de pulbere "aproximativ 5,; grame# se tine vreme decateva minute sub limba, dupa care se ing/ite cu apa$ 4e ia pe stomaculgol, de -A ori pe zi$

Infuzia fierbinte

7lori de busuioc

4e foloseste in terapia naturala "desi nu are bogatia de principii active a

infuziei combinate# pentru efectele antispastice, element foarte importantin tratarea unor tulburari digestive si a unor afectiuni respiratorii "bronsita,49

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/879/bus2_1249122211-large.jpg



tuse convulsiva, viroze respiratorii#$ 4e prepara simplu, prin oparirea uneilingurite de tulpini inflorite si maruntite cu o cana de apa clocotita, dupacare se lasa un sfert de ora sa se infuzeze si se filtreaza$ 4e bea cat maifierbinte, asa incat efectul antispastic, /ipertermiant si relaxant sa fiemaxim$

Infuzia combinata'um arata si numele, combina extractia la rece cu infuzia fierbinte, a0utandla conservarea principiilor active$ 4e prepara astfel: >- lingurite de flori sifrunze de busuioc maruntite se lasa la inmuiat intr-o 0umatate de cana deapa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza9 maceratul se punedeoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu inca o 0umatate de cana deapa fierbinte >6 de minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza9 secombina cele doua extracte9 se bea inainte de masa cu un sfert de ora$.oza - cani pe zi$

=inctura

4e umple pe 0umatate un borcan cu pulbere de iarba de busuioc,completandu-se restul cu alcool de ;6 de grade$ 4e inc/ide ermetic si selasa la macerat vreme de opt zile, dupa care tinctura se filtreaza prin tifon,si se pastreaza in sticlute mici, inc/ise la culoare$

)leiul volatil=ermeni sinonimi pentru uleiul volatil sunt si ulei eteric, ulei aromatic sauulei esential$ ste un preparat ce se obtine doar prin procedee industriale"prin antrenare cu vapori#, si se gaseste in magazinele si in farmaciilenaturiste$ 4e va folosi doar uleiul de busuioc pe care este specificat capoate fi folosit pentru uz intern$ 4e administreaza, de regula, cate picaturidizolvate intr-o lingurita de miere sau puse intr-o lingura de apa, de >-A oripe zi, in cure de ;-5A zile$ <a copiii intre C si 5> ani, doza se in0umatateste,

iar la cei intre ; si C ani, se administreaza o singura picatura, de doua oripe zi$

8aile terapeutice

.oua maini de busuioc se lasa la inmuiat intr-o oala cu -; litri de apacalduta, vreme de 5> ore "de dimineata pana seara#, dupa care sefiltreaza$ *aceratul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se maiopareste cu un litru de apa, se lasa la infuzat vreme de 5; minute, apoi sefiltreaza$ 4e toarna ambele preparate obtinute in cada de baie, peste apafierbinte$ .e regula, baile cu busuioc dureaza >6- 6 de minute, avand

50



efecte tonice fizice si psi/ice, a0utand organismul sa lupte impotrivainfectiilor si ferindu-ne in mod special de bolile asociate cu frigul sau cuumezeala$

-oli prevenite cu a6utorul busuiocului

3 =oxiinfectia alimentara - un studiu facut in >66A arata ca punerea uneisingure picaturi de ulei volatil de busuioc intr-un litru de apa de baut, carese consuma pe parcursul unei zile, ne pune la adapost de multe dininfectiile cu bacterii luate din alimente$ *ai ales in timpul sezonului cald,acestea produc toxinfectii alimentare, traduse prin simptome cum ar fivoma, diaree puternica, febra$ 4i condimentarea cu busuioc a mancarurilor este recomandata, mai ales in timpul verii, deoarece substantele volatiledin busuioc pastreaza alimentele nealterate mai mult timp si ne feresc deinfectiile tubului digestiv$

3 (teroscleroza - unul din secretele efectelor benefice ale bucatarieimediteraneene asupra aparatului cardiovascular este c/iar busuiocul$ (laturi de oregano, el este principalul condiment folosit in aromatizareasosurilor pentru paste, a salatelor, a multor tipuri de pizza$ 4ubstanteleantioxidante continute de catre busuioc previn formarea placilor de aterompe artere si mentin elasticitatea vaselor sanguine$3 Infarct - studii de medicina experimentala arata ca administrarea zilnicade busuioc, ca planta medicinala sau ca si condiment introdus in mancare,previne infarctul$ u doar ca busuiocul prote0eaza arterele coronare dedepunerile de colesterol, dar a0uta si la tinerea sub control a tensiuniiarteriale si are o foarte complexa actiune la nivelul sistemului nervoscentral, prote0and intregul sistem cardiovascular de efectele nefaste alestresului$3 (stm bronsic - consumat ca aliment, in salate, in sosuri ori in supe,busuiocul prote0eaza aparatul respirator de aparitia reactiilor alergice,impiedica in buna masura recidiva infectiilor bron/o-pulmonare, prote0eazacaile respiratorii de procesele inflamatorii ce conduc la aparitia astmului$3 Iradiere - doua principii active din busuioc, orientina si vicenina "ambelesunt flavonoide /idrosolubile#, prote0eaza celulele organismului in fataactiunii mutagene a radiatiilor ultraviolete, a radiatiilor beta si gamma$ 'aatare, pe timpul verii, cand suntem mai vulnerabili la radiatiile solare, dar siatunci cand suntem expusi la radiatii din alte surse, administrarea zilnica abusuiocului este foarte utila pentru prevenirea mutatiilor celulelor, aproceselor de malignizare$ 4e ia pulberea de busuioc, cate A-C grame pezi, in cure de 6 de zile$3 Infectia cu papilomavirusuri cancerigene - un studiu facut de un colectivcondus de dr$ =$ .asgupta, publicat in >66A in BNournal of !/OtomedicineB,

arata ca animalele de experienta infectate cu tulpini de papilomavirusuri cupotential cancerigen ridicat si tratate cu frunze de busuioc au avut o rata51



mult mai mica de aparitie a formatiunilor tumorale fata de lotul martor$

ratamente interne

3 4tres psi/ic intens, tulburari neurovegetative - se tin cure de cate >6 dezile, timp in care se administreaza cate o 0umatate de litru - un litru de

infuzie de busuioc combinata pe zi$ *ai multe observatii facute de mediciicare au administrat busuioc pacientilor cu acest gen de tulburari conduc laconcluzia ca aceasta planta produce Bimunizare la stresB$ *ecanismeleprin care busuiocul ne prote0eaza organismul si psi/icul de efectelenefaste ale tensiunilor emotionale intense inca nu sunt cunoscute$ )niicercetatori sustin ca principiile active din busuioc a0uta la o mai bunaoxigenare celulara, ceea ce permite organismului si in special sistemuluinervos central sa se adapteze la conditiile de stres$ Ebservatiile clinice alemultor specialisti arata insa ca la multi pacienti, busuiocul induce o starede optimism si de incredere care nu poate fi explicata doar prin simplaoxigenare$3 4indromul oboselii cronice - se amesteca A linguri de pulbere finmacinata de busuioc cu 5> linguri de miere si A linguri de polen proaspat$4e administreaza zilnic cate A-G lingurite de amestec, in cure de zece zile,urmate de alte cinci zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua$

ste un remediu cu efecte complexe, care tonifica sistemul nervos, areactiune antidepresiva si care a0uta la relaxarea si la refacerea rapida dinpunct de vedere psi/omental$3 forturi mentale prelungite - se bea o o cana de infuzie combinata debusuioc, in doza unica$ .upa administrare, se face o pauza de ;-56minute, dupa care munca intelectuala poate fi reluata$ Infuzia combinatade busuioc este un remediu care imbunatateste rapid circulatia cerebrala,favorizeaza mentinerea treaza a atentiei pe perioade indelungate de timpsi alunga oboseala$ )n alt remediu cu efecte foarte bune in acest senseste infuzia combinata din busuioc si menta "*ent/a piperita#, menta dinacest amestec adaugand si o imbunatatire a claritatii mentale$

<a fereastra, ca spiritul bun al casei

3 (d0uvant in depresie si depresie anxioasa, nevroze - se recomanda

amestecul, in proportii egale, de pulberi de busuioc si de sunatoare, dincare se ia cate o lingurita, de A-G ori pe zi$ =ratamentul se face vreme de52




opt saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza, dupa care sepoate relua$ =erapeutii care au aplicat tratamentul cu busuioc sustin caadministrarea acestei plante indeparteaza anxietatea si pesimismul,stabilizeaza emotiile, faciliteaza o mult mai buna exprimare a sentimentelor si a individualitatii in general$ 'ombinatia busuioc [ sunatoare este foarteutila contra starilor de depresie, de astenie si de melancolie$

3 .ureri de cap - se administreaza o lingurita de pulbere de busuioc, incare se pune o picatura de ulei esential din aceeasi planta$ ste unremediu recomandat in durerile de cap care apar datorita oboselii, a/ipotensiunii, precum si in migrenele biliare "cu colecist /ipoton# sauasociate cu constipatia$ 8usuiocul elimina durerile de cap prin efectul deimbunatatire a circulatiei cerebrale, prin deblocarea colecistului si atranzitului intestinal$3 1iroze respiratorii, gripa - se administreaza infuzie fierbinte de busuioc,cate -A cani pe zi, in fiecare cana de preparat adaugandu-se si > picaturide ulei volatil de busuioc$ )n studiu facut in >66; de departamentul demicrobiologie al B)niversitatii Mos/iungB din =aiLan arata ca mai multicompusi din busuioc au efecte antivirale puternice "mai ales asupraadenovirusurilor#$ *ai mult, tratamentul cu busuioc previne complicatiilegripei, reduce starile de disconfort "verti0, dureri de cap, tuse# din timpulbolii$3 8ronsita cronica si acuta, accese de tuse - se recomanda combinatia deulei volatil de busuioc si de menta, in proportia de 5:5$ .in acest amestecse administreaza cate picaturi, de A-G ori pe zi, in cure de ?->5 de zile$)leiul volatil de busuioc are efecte antispastice asupra cailor respiratorii,ani/ileaza foarte multe dintre bacteriile si virusurile care produc bronsita,grabeste procesele de vindecare si reduce simptomele neplacute ale bolii$.e asemenea, administrarea acestui amestec previne crizele de sufocaresi instalarea astmului$3 %inita cronica, sinuzita - se recomanda cate o lingurita de pulbere debusuioc, in care se pune o picatura de ulei esential din aceeasi planta,administrata de -A ori pe zi$ 4e face o cura de 5A zile, timp in careprincipiile active ale plantei vor a0uta la decongestionarea cailor respiratoriisuperioare, vor a0uta la eliminarea infectiilor bacteriene si la$$$ recapatareasimtului olfactiv$ Ebservatiile clinice arata ca dupa curele cu busuioc multipacienti si-au recapatat mirosul pierdut din cauza bolii$3 (rtrita reumatoida - se face o cura cu infuzie combinata de busuioc, dincare se administreaza cate un litru pe zi, in cure de A; de zile$ 4tudiilearata ca flavonoidele si anumiti compusi volatili "cum ar fi eugenolul# dinbusuioc au efecte antiinflamatoare articulare puternice, reducand durereasi rigiditatea articulara$3 1oma, stari de greata - se ia cate un sfert - o 0umatate de lingurita depulbere de busuioc, de A-G ori pe zi$ ste un tratament simplu, care de

cele mai multe ori elimina starile de greata$ )leiul volatil din aceasta plantaactioneaza la nivelul papilelor gustative si al sistemului nervos central,53



favorizand si secretia de saliva si de sucuri gastrice, eliminand inapetenta,dispepsia si flatulenta$ 'a atare, este un tratament foarte util si contraindigestiei, a balonarii si a colicilor abdominale$ In cazul colicilor, serecomanda mai ales infuzia fierbinte de busuioc, care are un foarte bunefect antispastic digestiv$3 Infectia cu giardia - se administreaza uleiul volatil de busuioc, din care se

iau cate trei picaturi puse pe o bucatica de paine, de trei ori pe zi, inaintede mesele principale$ 'ura dureaza vreme de >5 de zile, dupa care se facteste coprologice si, daca mai este cazul, tratamentul se poate relua dupao pauza de 56 zile$

)sor adaptabil, busuiocul creste in orice loc3 =oxiinfectie alimentara, diaree - se administreaza cate o lingurita depulbere de busuioc, in care se pun 5- picaturi de ulei esential din aceeasiplanta, de -A ori pe zi, pana la vindecare$ (cest tratament distruge multedin bacteriile care produc aceste afectiuni, intre care mentionam <isteriamonocOtogenes, 4tap/Olococcus aureus, sc/eric/ia coli, \ersiniaenterocolitica$3 (d0uvant in dizenterie - intr-o cana de infuzie combinata de busuioc se

pun A-; picaturi de ulei volatil$ 4e administreaza patru asemenea doze pezi, in cure de 56 zile$ 8usuiocul are un puternic efect antibiotic, distrugandun spectru foarte larg de bacterii nocive pentru tubul digestiv$3 'istita - se beau cate trei cani pe zi de infuzie combinata de busuiocdimineata, la pranz si seara, in care se pun cate picaturi din uleiul volatilde busuioc$ =ratamentul se face vreme de ?-5A zile si are efecteantibiotice, antimicotice si antivirale puternice$ .e asemenea, busuioculstimuleaza diureza, reduce inflamatia la nivelul cailor urinare, previnecomplicatiile infectiilor reno-urinare$

3 Infectii cu bacterii rezistente la antibiotice - uleiul volatil obtinut dinbusuioc este una din substantele cu cel mai larg efect antibiotic, fiindeficient atat contra bacteriilor gram-pozitive, cat si gram-negative$ *aimult, tratamentul cu ulei volatil de busuioc, spre deosebire de cel cuantibiotice clasice, nu favorizeaza aparitia micozelor "din contra, are efectantifungic# si nu slabeste sistemul imunitar$ 'a atare, in cazul in caretratamentul cu antibiotice de semisinteza nu da rezultate, se recomanda caad0uvant o cura cu ulei volatil de busuioc, din care se iau >-A picaturi, depatru ori pe zi, pe o perioada de 56-5A zile$

54




ratamente externe

3 czeme infectioase - se pun comprese cu tinctura de busuioc pe zoneleafectate, vreme de 5-> ore zilnic$8usuiocul are efecte antibiotice siantifungice foarte puternice, care elimina infectiile si suprainfectiile$3 'osmaruri, tulburari de somn - daca la romani este traditia de a dormi cu

busuioc sub perna pentru a afla ursitul, la triburile din nordul (fricii ramurilede busuioc se pun sub perna si la capul patului pentru a aduce visefrumoase si pentru a face somnul odi/nitor$ tnologii care au cules datedespre aceasta procedura terapeutica traditionala spun ca metodafunctioneaza fara gres$3 'rampe menstruale - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinatade busuioc$ 'ompresa se aplica pe zona abdominala inferioara, deasuprapunandu-se o sticla cu apa cat de calda puteti suporta$ (plicatia se facevreme de un sfert de ora - o ora "sc/imband eventual sticla cu apa caldapentru a mentine temperatura ridicata#$ fectele antispastice si calmanteale durerii sunt foarte prompte$3 'istite recidivante, bronsita cronica - se fac bai complete adaugandu-sein apa din cada doi litri de infuzie combinata si zece picaturi de ulei volatilde busuioc$ =ratamentul are efecte /ipertermiante "creste temperaturacorpului, ceea ce permite combaterea eficienta a infectiilor bacteriene#,antibiotice si tonice generale$

-#"#%3C#L "% $)#*#"/ /'

9 (en seboreic ) se sterge seara tenul cu infuzie combinata debusuioc, iar apoi se pune o compresa cu aceeasi infuzie, peobra'i si frunte. (ratamentul impiedica infectarea porilor,ani ileaza bacteriile care contribuie la agravarea acneei, curataeficient tenul.3 (d0uvant contra caderii parului - intr-un sfert de cana de infuzie debusuioc se pun 5-> picaturi de ulei volatil din aceeasi planta$ 'u preparatulobtinut se maseaza scalpul zilnic$ ste un tratament care activeaza

puternic circulatia la nivelul foliculilor pilosi, si care elimina si micozele lanivelul pielii capului$

P)/C'# %% "% C3& )'%& %C' %% L' )' '*/& #L C# -#"#%3C

55




3 (lergia la administrarea interna a busuiocului este foarte rar intalnita,insa la unele persoane, aceasta planta, mai ales uleiul volatil extras din ea,poate da simptome cum ar fi catarul respirator, senzatia de sufocare orideran0amente gastro-intestinale$ .e aceea, inainte de a incepe untratament intern cu busuioc, vom lua o cantitate foarte mica de planta sau

de ulei volatil, si doar daca in A ore nu apare nici un simptom de alergie,vom continua administrarea normala$3 %eactiile alergice la folosirea externa a busuiocului sunt ceva maifrecvente si constau in aparitia de inflamatii la nivelul pielii, a cataruluirespirator si a senzatiei de dificultate in respiratie$ 'a atare, inainte de aface bai generale sau de a aplica comprese cu busuioc, vom testa maiintai preparatul pe o portiune mica de piele si doar daca nu apar reactiiadverse de tipul celor descrise mai sus, vom continua tratamentul$'a si alte plante aromatice, busuiocul contine un compus numit estragol,depistat ca si cancerigen, in testele de medicina experimentala$ =rebuiestiut insa ca folosita in cantitati normale, aceasta substanta are oconcentratie de 566 pana la 5666 de ori mai redusa decat doza de la careapare efectul toxic$ *ai mult, in busuioc mai exista multi alti compusi cuefecte anticancerigene certe, care fac din aceasta planta un inamic al boliicanceroase si nu un inductor al ei$

-#"#%3C#L C' 'L%*/&

In bucataria mediteraneana, busuiocul este un condiment foarte apreciat$!roaspat sau uscat, se pune in sosurile de tomate si in sosurile albe, cucare se consuma pastele, pizza si unele salate$ .e asemenea, busuioculeste foarte apreciat, mai ales in bucataria asiatica, ca aromatizant insalatele de fructe, in compoturi si c/iar in dulceturi$ (daugat in salate, busuiocul se combina cu frunze de patrun0el, de menta,cu tomate taiate marunt si cu frunze de salata verde$ In ordul (fricii si inErientul *i0lociu se prepara o bautura energizanta, punand intr-o sticla unlitru de apa, patru linguri de miere si 5-> ramurele uscate de busuioc$ 4elasa totul sa macereze vreme de 5> ore, dupa care preparatul obtinut sefiltreaza si se bea in mai multe reprise

56



Brusture

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metriinaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iarradacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase siglobuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta,chiar secetoase.Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie incazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sauoctombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteazainainte de inflorire, in primul an.Brusturele contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil,rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au incompozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacinacontine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. nfitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzelebrusturelui contin substante antibiotice.Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente sidezinfectate, fiind folosit mai ales in tratarea bolilor de piele. !easemenea este un bun diaforetic si diuretic.Radacinile de brusture sunt utilizate si in gastronomie, fiindaromate.

Uz intern:" seminte # febra, gripa, raceala, inflamatii, hiperglicemie,57



hipertensiune, eliminarea to$inelor din organism%" radacinile # constipatie, boli renale, boli reumatismale,insuficienta respiratorie, epilepsie, stomatite, furunculoza, diabet,dischinezie biliara, tuse, colici abdominale, boli hepatice%" frunzele # indigestie.Uz extern:

" radacina " acnee, dermatite, dermita seboreica, matreata,alopecie, furunculoza, ulceratii venoase, eczeme%" frunzele " piodermite, eczeme, furunculoze, acnee, stomatite,intepaturi de insecte sau paianjeni, ulceratii, herpes.

58



&albă mareAlthaea ofcinalis L.

albă mare 97r$:Duimauve 9D$:Debrăuc/lic/er ibisc/ 9*$9Ervosi ziliz9%$:(ltei leKarstvennîi$

Partile utili+ate( radacina, frun+ele, florile.!rincipalii constituenti: mucilagiu,ulei sil, betaina, asparagina, saruri,amidon, za/ar, ferment$!roprietati: pectoral, emolient "acolo unde exista o inflamatie#$ Indicatii:)z intern:Iritarea mucoaselor gurii si faringelui "stomatite, glosite, faringite#,

inflamatie sauiritatiegastrointestinala, afectiuni pulmonare, tuse, bronsite, enlerite, afectiuni alecailor urinare"cistite#$

#+ extern( laringite, traheite, spalaturi vaginale, ten uscat ,furunculosa, fond antiinflamator, amigdalite, leucoree, hemoroizi .

maturativ al abceselor si furunculelor, plagi inflamate, gargare pentru

angine, gingivite,59

http://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/ulei-de-usturoi33834.php

http://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/ulei-de-usturoi33834.php



abcese dentare, afectiuni acute ale intestinului$#+ intern(- infuzie dintr-o lingurita de frunze sau flori la o cana de apa, se fierbe 5minut, se lasa 56 minute sa infuzeze si se beau trei cani pe zi "face partedin ceaiul celor patru flori#9

- pulbere din radacini denalba mare > g, lemn dulce 5 g silactoza 5 g"cantitati pentru I pac/etel#, din care se ia un pac/etel in putina apa lasculare, cu efecte inconstipatie cu iritatie intestinala$

#+ extern(- decoct dintr-o mana de radacini taiate rondele la 5 litru de apa, se fierb56 minute9 se foloseste la gargare, spalari, comprese, clisme9- cataplasme cu radacini sau flori pe abcese, plagi uscate si dureroase9- gargare emoliente si calmante din 6 g radacina de nalba mare, 5capsula de mac la 5 litru de apa, se fierb un sfert de ora, apoi se adaugadumbraic simplu$

$8$ %adacina mestecata desugari ii a0uta la iesirea dintilor$

Caractere de recunoaştere ( !lanta : 4pecie ierboasă perenă, sim-plă, erectă, înaltă de 6,G6-5,;6 m sau c/iar mai mult, cu peri pîsloşi pe întregul aparat vegetativ 9 rădăcina : cărnoasă, cilindrică, lungă de >6- 6cm şi groasă pînă la >- cm, cu ramificaţii puţine dar groase şi alungite,cenuşie-desc/is la suprafaţă şi albă-gălbuie la interior 9 tulpina : cilindrică,

lignifioată la bază 9 frunze : lung peţiolate, uşor lobate "cele inferioare cu ;lobi, cele superioare cu numai lobi#, cordiforme, de A-56 cm lungime, cumargini neregulat dinţate, verzi-albicioase şi catifelate datorită perilor foarte deşi9 flori : în raceme dispuse la vîrful tulpinii, cu flori puţine şi rare 9florile au un caliciu dublu, corola din ; petale alb-roz, triung/iulare, de 5->cm, stamine numeroase, violete şi păroase cu antere roşii, încon0urîndpistilul9 fructe : capsule turtite care se desfac în 5 ->6 segmente cu cîte osămînţă reniformă turtită lateral de -A mm lungime$

60

http://www.esanatos.com/naturist/plante-terapeutice/remedii-terapeutice/nalb-mare22382.php

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/intoleranta-la-lactoza81636.php

http://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-constipat83465.php

http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/somnul/sugarii-trebuie-culcai-ntro-ca11179.php

http://www.esanatos.com/naturist/plante-terapeutice/remedii-terapeutice/nalb-mare22382.php

http://www.esanatos.com/boli/boli-si-tratamente/intoleranta-la-lactoza81636.php

http://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-constipat83465.php

http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/somnul/sugarii-trebuie-culcai-ntro-ca11179.php



61

http://picasaweb.google.com/lh/photo/I_59aZDtKbgqVXc3Z4RTPA?feat=embedwebsite

http://picasaweb.google.com/lh/photo/Q1_D_q7wrW7yqDObTVtTlA?feat=embedwebsite

http://picasaweb.google.com/lh/photo/HywWekdKLl6L06PzBPdHBA?feat=embedwebsite



62

http://picasaweb.google.com/lh/photo/KaV53j8RzEDlXIWS5aeLQg?feat=embedwebsite



În orire : VII-IX.

*ateria primă( 7olium (lt/aeae - frunze scurt peţiolate, mai mult lungidecît late, de dimensiuni cuprinse între ;-56 cm, cele superioare alungit-acute -; lobate, cele inferioare triung/iular cordiforme pe marginineregulat serat dinţate$ 7runzele sînt catifelat păroase pe ambele feţe,

63

http://picasaweb.google.com/lh/photo/J9ClQEfpVTo0C5l-bE92Zw?feat=embedwebsite



moi la pipăit, iar pe partea inferioară au nervuri proeminente$ .e culoareverde-cenuşiu-albicioasă, nu au miros, iar gustul este mucilaginos$

7lores (lt/aeae - flori cu caliciu format din C-56 foliole concrescute labază, pîslos păroase$ !etalele sînt libere, albe sau albe-roz, triung/iular obcordate, de 56->6 mm lungime, uşor emarginate, pe faţă papiloase şi cu

peri lungi la bază$ 4taminele au filamentele pufos-păroase, de culoareviolacee, cu antere roşii-purpurii$ *irosul este slab, necaracteristic, gustulfad, mucilaginos$

%adix (lt/aeae - se prezintă sub formă de rădăcini curăţate de ramifi-caţiile laterale, de suber şi de o parte a parenc/imului cortical$ 4ub formăde fragmente cilindrice sau cubice, uneori lungi de cca$ 56 cm, despicate,cu suprafaţa externă avînd şanţuri longitudinale şi cicatrice reprezentîndurmele rădăcinilor îndepărtate$ %ădăcinile sînt pufoase şi moi la pipăit dincauza fibrelor liberiene$ 7ractura este fibroasă la exterior şi granuloasăcătre centru$ *ateria primă are culoare albă sau gălbuie, cu miros slabcaracteristic, gust dulce, mucilaginos$

umai la cerere se livrează rădăcini necurăţate de suber "%adix (lt/aeaenon mundata#$ Fn 7$%$ IZ figurează ca materie primă : (lt/aeae folium şi (lt/aeae %adix$

/cologie, răspîndire în flora spontană şi +onare în cultură :4pecia este pretenţioasă faţă de umiditatea solului, suportînd c/iar apafreatică la mică adîncime$ Fn sc/imb, rezistă bine la umiditate atmosfericămai redusă$ ste o plantă de lumină puternică, vegetînd numai în locuribine însorite$ 4uportă foarte bine temperaturi ridicate, datorită părozităţiicare micşorează transpiraţia şi evită totodată supraîncălzirea suprafeţeifoliare$ ecesită soluri permeabile, uşoare, luto-nisipoase, nisipo-lutoasesau c/iar nisipoase, bogate în /umus$ vită terenurile grele, argiloase,reci$ 7oarte adaptabilă la reacţia solului, putînd pune în valoare şi pe celeuşor sărăturoase sau alcaline$

Fn flora spontană vegetează numai în zona de cîmpie, cu deosebire prinlocurile nisipoase de pe lingă ape curgătoare sau bălţi, în zăvoaie, pe lîngătrestiişuri, uneori ruderală, îndeosebi în Eltenia şi *untenia în 0udeţelimitrofe .unării "*e/edinţi, .ol0, =eleorman, Ilfov, Ialomiţa, 8răila#, în.obrogea - atît în 0udeţul 'onstanţa, cît şi în =ulcea - mai ales în deltă, în=ransilvania - în 'împia de 1est "=imiş, 8i/or, 4atu-*are#$ 4e recomandăcultivarea în 0udeţele unde găseşte condiţii favorabile şi în flora spontană$

e4nologia dc cultură ( alba mare se cultivă în afara asolamentului

ca plantă bienală sau trienală$ !referă să urmeze după o cereală detoamnă sau după o prăsitoare$ alba mare poate reveni pe acelaşi teren64



după ? ani$ 4olicită o lucrare profundă a terenului "solului# şi o mobilizaredesăvîrşită, de aceea se va face o arătură imediat după recoltarea planteipremergătoare şi terenul va fi lucrat continuu cu grapa stelată sau cucultivatorul pînă în toamnă cînd solicită o arătură executată cu pluguldesfundator la o adîncime de 6- ; cm "adică la adîncimea maximăpermisă de sol# şi din nou se lucrează cu combinatorul sau cu cultivatorul

urmat de o grapă$<a arătura adîncă se încorporează în sol A;-;6 Kg@/a s$a$ fosfor şi A;-;6Kg@/a s$a$ potasiu, iar primăvara înainte de răsărire se administrează 6-A6 Kg@/a s$a$ azot$

Fnainte şi după semănat terenul se lucrează cu tăvălugul$ Fnsămînţarea, deregulă, se face în pragul iernii înaintea căderii primului îng/eţ din regiunesau primăvara foarte timpuriu "cînd este posibil în ferestrele de primăvară#$ Fnsămînţarea se face cu maşina 4)!->5 la distanţa de ?6 cm, dîndu-se G-C Kg@/a sămînţă cu puritatea de C6T, germinaţia de ?;T şi umiditateamaximă de 5>T$ Dreutatea medie a 5 666 seminţe este de 6,C?5 g, iar la5 g intră în medie ; boabe$ (dîncimea de semănat optimă este de 5,;cm$ Fn cazul însămînţării de primăvară, materialul de înmulţire seamestecă cu cca$ 566 g sămînţă de salată ca plantă indicatoare$

%ăsărind ceva mai greu "în -A săptămîni#, se recomandă lucrări dedistrugere a crustei şi praşile oarbe superficiale între rînduri$ 'înd planteleau o talie de -A cm se buc/etează la 5C->6 cm pe rînd şi se prăşeştemecanic$ <a talia de ?-C cm se răresc lăsîndu-se ;-G plante pe metrulliniar$

Fn anul doi şi trei de cultură se execută două praşile mecanice, unamanuală şi cîte un plivit$

)ecoltarea frunzelor, ca şi a rădăcinilor, se poate face din anul doi decultură$ 7runzele se recoltează cu foarfecă de vie, fără peţiol, cu gri0a capentru tot ce s-a recoltat în ziua respectivă să se asigure spaţiu de uscarenatural sau artificial la temperatura de A6-;6]'$ 4e va avea gri0ă să serecolteze numai frunzele a0unse la maturitate şi nu toate odată pentru a seasigura continuitatea în vegetaţie a plantei$

%ădăcinile se recoltează in toamna anului doi sau trei, cînd vegetaţia încetează$ Fn prealabil se cosesc şi se îndepărtează părţile aeriene şi apoi,cu plugul fără cormană sau cu maşina de recoltat cartofi, se recolteazărădăcinile$

<a /ectar se pot obţine 5 666-5 566 Kg frunze des/idratate şi 5 ;66-> 666Kg rădăcini des/idratate$

65



solubile, decît în cazul solurilor argiloase foarte aderente#, se înlăturăpărţile lemnificate, seci sau atacate de insecte$ !rodusul poate fi solicitatca atare, ca rădăcină neco0ită, în care caz se taie în fragmente de max$ >6cm, iar cele groase se şi despică$

.acă se cere rădăcină co0ită, se curăţă scoarţa cu cuţitul pînă la primul

strat alb, după care de asemenea se face secţionarea în fragmente pînă la>6 cm sau în rondele despicate de 5-> cm sau în cuburi de aceeaşidimensiune$ )scarea se face la soare sau în încăperi bine ventilate, iar lauscător fără a depăşi A6], deoarece se îngălbeneşte$

%andamentul la uscare : - pentru frunze -A@5 9 - pentru flori A-;@5 9 pentrurădăcini -;@5$

'ondiţiile te/nice de recepţie prevăd :- pentru flori - impurităţi : floribrunificate - max$ ;Tș i resturi din plantă - max$ >T, corpuri străineorganice şi minerale - max$ 6,; pentru fiecare, umiditate - max$ 5 T 9-pentru frunze - max$ CT impurităţi "frunze atacate de insecte, brunificate, îngălbenite sau pătate#, corpuri străine organice - max$ 6,;T şi minerale -max$ 5T, umiditate - max$ 5AT 9- pentru rădăcini deco0ite - se admitfragmente de 56->6 cm cu o grosime minimă de ; mm, avînd ca impurităţimax$ ;T rădăcini lignificate, noduroase, max$ ;T rădăcini brunificate saupătate, max$ >T rădăcini cu porţiuni de coa0ă şi max$ T rădăcini în afaralimitelor admise, corpuri străine organice şi minerale - max$ 6,;T pentrufiecare, umiditate - max$ 5AT 9- pentru rădăcini nedeco0ite se admit caimpurităţi max$ ;T rădăcini lignificate, max$ ;T rădăcini brunificate şi max$

T rădăcini în afara limitelor admise, corpuri străine organice - max$ 6,; Tşi minerale - max$ 5T, umiditate - max$ 5AT$

Compo+i!ie c4imică( %ădăcinile conţin 5;->;T mucilagii care prin/idroliză dau acid galacturonic, ramnoză, arabinoză, glucoza, galactoză,metilpentoze 9 cca$ 6T amidon 9 56T za/aruri 9 5,;->T asparagină 9substanţe grase, pectine, betaină, tanin, substanţe rezinoase etc$

7runzele şi florile conţin, de asemenea, importante cantităţi de mucilagii,tanin, flavonoizi etc$

'c!iune farmacodinamică - utili+ări terapeutice ( (cţiunea tera-peutică a părţilor de plantă este imprimată de prezenţa substanţelor mucilaginoase şi produşilor de /idroliză ale acestora$ (u proprietăţiemoliente$ 4e recomandă intern în inflamaţiile mucoaselor căilor respiratorii şi digestive$ Intră în compoziţia speciilor pectorale împreună cualte plante$ ici una din părţile plantei nu este toxică$

67



xtern, rădăcina sub formă de decoct se utilizează în gargară, loţiuni sauspălaturi ale cavităţii bucale sau vaginale$ 'a atare, rădăcinile ţinute îngură înlătură răguşeala, iar la copii se foloseşte pentru a favoriza apariţiadentiţiei$ 7runzele intră în compoziţia ceaiului pectoral nr$ >, ceaiul pentrugargară şi în 4pecies !ectorales, iar rădăcina în 4pecies !ectorales$

'rnica planta care alina trupul si sufletul

68



.aca poteci serpuitoare de munte te poarta in drumetii la inaltimi de peste5566 de metri, poti avea privilegiul sa intalnesti, in locuri binecuvantate, oplanta minunata$ si aceasta atat pentru frumusetea ei, cat si pentru puterile

tamaduitoare$ In palcuri izolate sau in pa0isti intinse uneori, aceste flori deun auriu intens, uneori spre portocaliu - soare prelins prin iarba - teademenesc cu vra0a lor si parca nu te mai lasi dus de acolo& In vec/imeproprietatile lor erau cunoscute numai de mesteri vindecatori, care leculegeau cu sfintenie, in momente de ei stiute, pentru a le spori putereatamaduitoare$ ste o planta mai rara, desi disparitia ei nu sedatoreaza recoltarii excesive, ci poluarii care o impinge sa urcedin ce in ce mai sus spre zonele curate de munte$ (cesta poatefi un indiciu al rezonantei sale cu starea de puritate, pe care oinduce in fiinta prin ample si profunde procese de reec/ilibrare$

(rnica este o specie ierboasa de 6-A6 cm inaltime, cu flori mari "uneoripot fi -A pe o tulpina#, frumoase, ce se aseamana cu o floarea soarelui inminiatura$ 'reste pe fanetele si pa0istile alpine, fiindu-i necesare multalumina si umiditate$ In anii secetosi infloreste mult mai putin abundent$7runzele au o forma oval alungita si sunt acoperite cu peri scurti si aspri,care se gasesc si pe tulpinile florifere "unde au o culoare rosietica#$Infloreste, functie de zona, in toata perioada in care 4oarele e lamaximum: lunile iunie - august$ ste intalnita in uropa, (sia si (merica de

ord$69



In scop terapeutic se recolteaza numai florile "aceasta si pentrusupravietuirea speciei#, desi in alte tari se utilizeaza iarba si mai alesradacinile$ .e altfel, biologii au fundamentat te/nologia prin care aceastavaloroasa planta medicinala sa poata fi extinsa si in culturi$ %ecoltarea seface dupa ce s-a ridicat roua, in intervalul orar 55:66-5 :66$ 7loareacontine multa apa si uleiuri volatile, ceea ce ii confera un miros

patrunzator, dar placut, inconfundabil$ .atorita substantelor balsamicecontinute, culesul este o placere si pentru pielea mainilor, care estecatifelata astfel in mod natural si pastreaza aceste calitati de moale, fin sielastic cateva zile dupa aceea$ !rin uscare naturala, din pacate, se pierdfoarte multe din proprietatile sale intrucat floarea isi continua procesul dematurizare si consuma rezervele, rezultand in final un puf mult mai sarac inproprietati terapeutice$ .e aceea se recomanda realizarea unor preparate"tinctura sau macerat in ulei# la scurt timp dupa recoltare "cateva ore#$

Compo+itie c4imica(

In urma studiilor bioc/imice realizate, au fost identificate peste ?6 desubstante din care mai mult de 0umatate biologic active "principii active cuactiune biologica recunoscuta#$ (rnica are un continut bogat in ulei volatil - pana la ,CT, puternicinfluentat de conditiile concrete de clima si sol$ *ai contine:- alcooli triterpenici: arnidiol, arnisterina, feradiol9- carotinoide: /eleniena9- pigmenti galbeni "pana la AT#: arnicina9- acizi: cafeic, fumaric, succinic9- inulina9- timol etc$

'ctiuni terapeutice(

' /& %/7 !lanta prezinta toxicitate peste dozele indicate: 5 g de pulberepe zi, lingurite de tinctura sau o ceasca de macerat la rece pe zi$ .easemenea, nu este indicata in uz intern copiilor sub ani, femeilor gravide,

iar extern celor care au piele foarte sensibila "usor iritabila#$!n uz intern"- antibiotic puternic9- antidepresiv9- antifebril9- antiinfectios urinar si respirator9- antisclerozant cerebral9- diuretic si /ipotensiv9- imunostimulent general9- tonic cardiac si nervos9- vasodilatator coronarian$

70



!n uz e#tern"- antiseptic si cicatrizant puternic9- balsamic9- favorizeaza consolidarea ligamentelor si a oaselor9- rubefiant mediu "activeaza local circulatia sanguina#$

%ndicatii(

' /& %/7 !lanta prezinta toxicitate peste dozele indicate: 5 g de pulberepe zi, lingurite de tinctura sau o ceasca de macerat la rece pe zi$ .easemenea, nu este indicata in uz intern copiilor sub ani, femeilor gravide,iar extern celor care au piele foarte sensibila "usor iritabila#$

!n uz intern" (rnica este cunoscuta, mai ales in /omeopatie, ca planta BantisocB$ (ceasta intrucat ea absoarbe socurile aparute in urma unor traumatismefizice sau emotionale, mai ales daca este administrata la scurt timp dupaproducerea socului$ 4e recomanda un varf de cutit de pulbere "6,; g#, de

-A ori pe zi$- in amigdalita, bronsita, guturai, viroza pulmonara: pulbere de planta sautinctura, ;6 de picaturi diluate in 0umatate de pa/ar de apa, de A ori pe zi9se poate realiza si gargara cu macerat la rece din planta9- afectiuni renourinare - cistita, nefrita, pielonefrita: pulbere sau tinctura,asociat si cu alte plante9- /ipertensiune, angina pectorala, insuficienta coronariana "mareste viteza

de circulatie a sangelui in vasele coronare#: 6,>;-6,; g pulbere de ori pezi9- paralizie, semipareza, accident vascular: 6,>;-6,; g pulbere de ori pe zi- se poate asocia cu plantele rozmarin, salvie, mag/iran si branca-ursuluisau tinctura, > lingurite pe zi, dimineata si seara9- depresie psi/ica, nevroze: 6,>;-6,; g pulbere de ori pe zi9- insomnie, cosmaruri "si pe fond traumatic#, palpitatii: un varf de cutit depulbere, seara, combinata eventual cu aceeasi cantitate de pulbere devaleriana$

!n uz e#tern"4e utilizeaza mai ales cataplasmele cu arnica, accelerand foarte multprocesele de reducere a inflamatiilor si de regenerare a tesuturilor$ 4eaplica in:- luxatii, entorse, intinderi musculare9- contuzii9- rani "si cele care se vindeca greu#, rani aparute la persoanele imobilizatemult timp la pat9- cicatrici inestetice, cicatrici c/eloide, cancer de piele "ad0uvant#$

71



)leiul obtinut prin macerarea florilor proaspete intr-un ulei vegetal presat larece "spre exemplu de masline# este un foarte bun ulei de masa0, atatterapeutic "rigiditate articulara , reumatism , dureri musculare etc$# cat si deintretinere, mai ales pentru persoanele cu o constitutie mai fragila sau careprezinta tendinte accentuate de uscare a pielii$ 'onfera o deosebita starede tonus, protectie si elasticitate articulara si musculara$

' /& %/7 !lanta prezinta toxicitate peste dozele indicate: 5 g de pulberepe zi, lingurite de tinctura sau o ceasca de macerat la rece pe zi$ .easemenea, nu este indicata in uz intern copiilor sub ani, femeilor gravide,iar extern celor care au piele foarte sensibila "usor iritabila#$

ataneasa

72



7actorul curativ: radacinile (fectiuni pentru care se recomanda: bronsite, ulcer stomacal, arsuri, ulcervaricos, /emoroizi, cancer de piele, alunite, plagi9 entorse, luxatii, fracturi9arsuri cu gravitate mica9 rani pe colul uterin9 dureri de gat, bronsita$

Prezentare generala.enumirea uzuala: =ataneasa "lat$ 4Omp/Otum Eficinale#, denumirialternative: barba tatei, iarba intaritoare, gavat, lutatina, mierea ursului,madar, tacin, tatana, tataneata$4curta descriere:!lanta ierboasa perena, robusta, cu peri aspri pe intreaga suprafata,tulpina cu muc/ii aripate, frunze opuse, mari, alungite, ce se prelungesc petulpina, foarte aspre, flori rosii-violacee, cu ; petale, tubuloase, grupatesub forma unor cozi de scorpion$'alitati curative si actiune farmaceutica: (lantoina, mucilagii, glicozide, tanin, colina, ulei volatil$'icatrizant, antiinflamator, expectorant, antodiareic, anto/emoragic$

$ecomandari"- decoct din pulbere pentru cancerul de piele, plagi si alunite cu risc demalignizare4e aplica tinctura de tataneasa de -A ori pe zi pe locul afectat$ !entru aspori aderenta acestui extract pe tesutul tratat, se adauga in el catevapicaturi de tinctura de propolis$ =inctura se picura cu o pipeta, de maimulte ori, pana ce pe locul afectat se formeaza o pelicula groasa$%anile de pe colul uterin: cu a0utorul irigatorului se fac spalaturi zilnice cudecoct de tataneasa$ .upa introducerea decoctului, bazinul se tine mai

ridicat decat trunc/iul, asa incat lic/idul sa a0unga in profunzime$ !entru omai mare eficienta, la decoctul obtinut dupa metoda prezentata mai sus se73



adauga doua linguri cu iarba de coada-soricelului$ =ratamentul dureazatimp de doua saptamani$In tratamentul bolilor venerice - tataneasa este un a0utor pretios, deoarecegrabeste vindecarea si favorizeaza actiunea altor plante$ .e exemplu,tataneasa are o actiune potentatoare pentru rostopasca, aceasta fiind unremediu pretios in tratamentul vegetatiilor veneriene "produse de

papilomavirusuri# si al /erpesului$ !entru igiena obisnuita a organelorgenitale, decoctul de tataneasa este de preferat altor solutii, deoarece nudistruge flora normala$ .ecoctul de tataneasa este si un anticandidozicputernic$=ataneasa este un ad0uvant pretios pentru mai multe forme de cancer, cumar fi cancerul la intestin, prostata si stomac, in care s-au obtinut rezultatespectaculoase$ 4e administreaza decoctul, 5- cani pe zi, pe stomacul gol,in -A reprize, din care una obligatoriu dimineata, la trezire, inainte de amanca sau a consuma altceva$ In tratamentul cu tataneasa al canceruluieste strict necesar sa nu se consume carne, za/ar, alimente cuconservanti, pra0eli$ %egimul alimentar va fi compus din minimum ;6Tcruditati$ 4e fac cure de patru saptamani, cu 5> zile pauza$ !e ansamblu,tratamentul dureaza sase luni$ (celasi tratament este valabil pentru cancer la ficat, fibrom uterin, polipi stomacali$- tinctura din radacina pentru entorse si luxatii4e aplica comprese cu tinctura de tatanesa sau se face un masa0 foarteusor cu alifie de tataneasa$ !rin acest tratament facut zilnic, vreme demacar o saptamana, perioada de vindecare se scurteaza cu pana la 0umatate$- alifie din radacina impotriva /emoroizilor si a arsurilor 4e aplica pe locul afectat de doua ori pe zi alifia de tataneasa, al carei modde preparare a fost descris mai sus$ (rsurile de gravitate mica, ranile, ranile vec/i ori care se vindeca greu,cicatricele inestetice: se trateaza eficient prin pensulari cu tinctura sau,cand nu este suportat alcoolul, cu decoct de tataneasa, facute de doua oripe zi pe locul afectat$- pulbere din radacina pentru gastrita /iperacida si ulcer In aceste afectiuni, un tratament intern de >-A saptamani cu pulbere detataneasa este cu adevarat miraculos$ !rincipiile active ale tataneseiprote0eaza si a0uta la refacerea peretilor stomacului, alina durerea sireduce frecventa puseelor de gastrita, pana la vindecarea completa$ 4e iao lingurita de pulbere de radacina de -A ori pe zi, pe stomacul gol$ .acavreti sa obtineti rezultate si mai bune, puneti la fiecare doza de tataneasacate o 0umatate de lingurita rasa, dintr-o planta calmanta, cum ar fi florilede tei sau de salcam$- bomboane din radacina de tataneasa pentru vindecarea durerilor de gat,a bronsitei, a bolilor pulmonare trenante

4e tine in gura o bucatica de radacina de tataneasa, sugand-o ca pe obomboana "pentru o eficienta mai mare, poate fi folosita direct pulberea de74



tataneasa care este mult mai solubila#$ In acest fel, se extrag principiiactive careregenereaza epiteliul, calmeaza tusea, favorizeazaexpectoratia si grabesc vindecarea$ (celasi tratament este deosebit deeficient in tusea seaca si iritanta, in faringite si amigdalite acute si cronice$

Preparare

Pulbere%adacinile uscate se macina fin cu rasnita de cafea$ .aca mai ramanbucati nemacinate, acestea se cern$ In principiu, doza la adulti este de olingurita de trei ori pe zi$ !ulberea se tine sub limba timp de 56-5; minute,apoi se ing/ite cu putina apa$ <a copiii intre > si 5> ani, doza sein0umatateste, iar la copiii sub > ani se reduce la o treime$ =ratamentulintern cu tataneasa se face vreme de maximum doua luni, dupa care seface o pauza de 5A->5 de zile$:aceratul la rece

<a o cana de apa se pun > lingurite de radacina de tataneasa macinata curasnita electrica de cafea$ 4e lasa C-56 ore la macerat, dupa care sefiltreaza$ 4e obtine un lic/id usor vascos, puternic emolient, cu efectecicatrizante si calmante gastrice, expectorante deosebite$ 4e beau >-cani de macerat la rece pe zi, de obicei pe stomacul gol$$ecoct 4e fierb > lingurite de pulbere de tataneasa intr-o 0umatate de litru de apa"doua cani# timp de ; minute, dupa care se lasa sa se raceasca si apoi sefiltreaza$ 4e amesteca 0umatate de litru de decoct astfel obtinut cu inca

0umatate de litru de macerat la rece$ !reparatul obtinut se bea in -Areprize zilnic, pe stomacul gol$ E lingurita radacina la >;6 ml de apa rece9se fierbe >6- 6 de minute9 se beau >- ceaiuri pe zi$ E lingurita deradacina se utilizeaza sub forma de comprese, bai, bai de sezut, clisme$(inctura4e pun >6 linguri rase de pulbere de tataneasa "obtinuta prin macinare curasnita electrica de cafea# intr-un vas$ 4e adauga apoi alcool de ?; degrade "trei parti alcool alimentar de UG de grade si o parte apa#, atat cat sacuprinda pulberea si sa ramana o pelicula de alcool de A-; cm deasupra$4e lasa la macerat vreme de 56 zile, apoi se stoarce si se filtreaza$ 4e tinein sticlute mici, inc/ise la culoare$

%lifie'ea mai buna alifie de tataneasa se obtine casnic, pe suport de unt siceara de albine$ 4e pune un pac/et de unt intr-o oala si se fierbe pe foc deintensitate medie, inlaturandu-se spuma din cand in cand$ .upa 5;->6 deminute, niste sedimente inc/ise la culoare se depun pe fundul cratitei, iaruntul ramane limpede$ (tunci se ia de pe foc si se trece untul incins,

75



limpede "fara vreun sediment de pe fund#, intr-o alta oala curata, in care seadauga si un bob de ceara de albine de marimea unei alune "se gaseste laapicultori#, dupa care se amesteca bine$ (tunci cand amestecul de untlimpezit si ceara este gata sa se intareasca, se adauga -A linguri cu varfde pulbere de tataneasa, obtinuta prin macinare, urmata de cernere cu sitapentru faina alba$ 4e amesteca pana la omogenizarea completa, dupa

care se lasa sa se raceasca si se pastreaza in frigider$ 'u aceasta alifie seung locurile afectate de >- ori pe zi$

Precautii% contraindicatii si alte comentarii u exista

PODBALUL (Tussilago farfara)

.enumit si bruscanis, brustan, brustur-alb,brustur-de-riu, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunga,

podbeal, rotungioare$ (tunci cind cimpiile sipovirnisurile noastre n-au inca nici un pic de76



verdeata de primavara, iar oc/iul de-abia daca re-cunoaste cite oumflatura foarte timida de mitisor de salcie, podbalul este primul care-siscoate la l umina la inceputul primaverii potirele galbene$ !e soluriumede, povirnisuri plesuve, cariere de pietris, pamint intelenit, ogoareparagi/ite si gro/otisuri de panta se gasesc perne intregi de flori depodbal, care apar din pamint cu mult inaintea frunzelor$ <a ele isi cauta

albinele si alte insecte prima lor /rana$ !od-balului li prieste numaipamintul argilos, lutos, el reprezinta, ca sa zicem asa, caracteristicasolurilor de argila si lut$ 4unt primele flori pe care ni le putem culegepentru provizia de iarna$.atorita proprietatilor lor expectorante siantiinflamatorii, le putem folosi cu mare succes la bronsita, laringita,faringita, astm bronsic si pleurezie, ba c/iar la tuberculoza pulmonaraincipienta$ 'ei cu tuse rebela si raguseala c/inuitoare ar trebui sa bea demai multe ori pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu miere$

*ai tirziu, in luna mai, cind apar si frunzele linoase, verzi sus si alb-argintiipe partea de 0os, le utilizam, din cauza continutului lor bogat in vitamina ',ca verdeata pentru supa si salata de primavara$ Intrucft frunzele continmai multe substante active decit florile, sunt culese si pentru a se puteafolosi un amestec de flori si frunze la prepararea ceaiului$ .e la mediciinaturisti ai antic/itatii si pina la preotul Mneipp, podbalul este pretuit inmod unanim$4runzele sale proaspete si spalate, puse pe piept ca unterci, a'uta in orice boala grea de plamini , in erizipel si leziuni ale

tesuturilor cu umflaturi vinetii si c/iar in inflamatii ale bursei sinoviale$%ezultatele acestor comprese cu terci sunt uimitoare$ 'ompresele cuinfuzie concentrata din frunze de podbal sunt utilizate in ulcerul scrofulos$1aporii de podbal, atit de la flori cit si de la frunze, trebuie in/alati de maimulte ori pe zi in cazul bronsitelor cronice cu accese dese si ininsuficienta respiratorie sufocanta$ In cel mai scurt timp se va resimti omare usurare$ !icioarele umflate ar trebui scaldate mai des intr-o fierturapreparata din frunze de podbal$

4iropul pe care ni-l putem fabrica din frunze de podbal se dovedestefoarte bun in bronsite si alte afectiuni pulmonare$ Intr-o oala de lut sau un

77



borcan de muraturi se introduc alternativ un strat de frunze si un strat deza/ar nerafinat, se lasa sa se aseze si se umple pina ce nu mai e loc invas$ (poi se leaga cu >- straturi de celofan si se pune fn gradina, la locferit, intr-o gaura facuta in pamint$ 4e asaza o scindura deasupra si seacopera cu pamint$ 'aldura constanta stirneste un proces de fermentatie$.upa C saptamini se dezgroapa iarasi oala sau borcanul, iar siropul de

podbal astfel obtinut se lasa sa dea 5-> clocote$ .upa ce se raceste, esteturnat in sticle mici, cu gitul lat$ (cest sirop este mi0locul nostru de apararecel mai bun in timpul iernii si al epidemiilor de gripa$ 4e ia cu lingurita$In astm, in afectiunile permanente ale bron/iilor si ale fumatorilor sunt demare folos, primavara, >- lingurite de sue de podbal proaspat storsturnate intr-o cana cu supa "impede de carne sau cu lapte cald$!entru combaterea flebitelor se poate prepara o masa alifioasa din frunzeproaspete zdrobite si smintina proaspata, care se aplica pe portiunileinflamate si se leaga usor cu o bucata de cirpa$ 4ucul stors proaspat dinfrunze de podbal si picurat in urec/e este eficace in durerile de urec/i

#eai pentru tuse

.aca vreti un ceai expectorant, amestecati flori si frunze de podbal, floride luminarica, cuscrisor "numit si mierea-ursului sau pluminarica# si frunzede patlagina-ingusta in parti egale$ .in acest amestec de plante se iau >lingurite la 5@A litru de apa si se oparesc& 4e beau zilnic, calde, ing/itituracu ing/ititura, cesti cu acest ceai indulcit cu miere$

*E.)%I . 7E<E4I%!repararea ceaiului: 4e foloseste 5 lingurita "cu virf# de flori "mai ttrziu,cind apar si frunzele, se pun frunze si flori amestecate in parti egale# la5@A litru de apa, se opareste doar si se lasa putin in repaos$'omprese: 7runzeie proaspete se zdrobesc si se freaca pina iese un tercicare se aplica sub forma de comprese$In/alatie: 4e opareste 5 lingura "cu virf# de flori si frunze si se in/aleazavaporii sub o cirpa$ 4e repeta de mai multe ori pe zi$

8ai de picioare: > miini pline de frunze de podbal, se fierb intr-o cantitatede apa corespunzatoare9 se lasa sa stea putin$ .urata baii - >6 minute$4uc proaspat: 4e stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu a0utorulstorcatorului electric de uz casnic$4irop si amestec de ceaiuri contra tusei si a raguselii: ( se vedeafragmentele respective de text$

*3 / $3L3"%)/!repararea ceaiului : 4e opareste 5 lingura "cu virf# de matasea-porumbului cu 5@A litru de apa fierbinte$ 4e lasa putin in repaos, nu seindulceste$

78



/%#L

'eaiul de tei sau esenta de tei sint leac pentru epilepsie$ 'a uz intern,ceaiul din flori de tei tonifica musculatura si regleaza presiunea sangvina$'a aplicatie externa, cremele cosmetice create cu esenta de tei sintdestinate in specialcuratirii si purificarii tenului.

*ag4iranul 0sovirvul1

In Drecia antica femeile sadeau pe mormintele celor dragi mag/iran$ 4espunea ca mag/iranul aduce liniste spiritului celui plecat dintre cei vii si il79



impiedica sa greseasca drumul cel drept spre salasul zeilor$ In medicinapopulara mag/iranul ocupa un loc aparte$ 8atrinii spuneau ca doar cua0utorul lui o femeie poate redeveni fertila si un barbat potent$ .e aceea inziua nuntii proaspetii casatoriti purtau pe cap cite o coronita din flori demag/iran$'eaiul de mag/iran este apreciat mai ales pentru proprietatea sa de a

curata organismul de impuritati, de a purifica singele si de a reduce gradulde perspiratie$ 'a uz extern,adolescentii care se vor clati pe fata cu ceairece de mag iran, macar de doua ori pe saptamina, vor scapa de acnee. (lte boli care se mai pot trata cu a0utorul mag/iranului sint: raul de mare,bronsita, surzenia, durerile de dinti, tulburarile stomacale, reumatismul$

C)8*/, *'" %, L3 %#&% %& PL'& /

%P% $; P<%=(; P;=(R6 $54;R5(; (;=6R5

4e pune 5 lingura de plante in ;6 ml$ de apa rece si se lasa la macerattimp de minim C/ si maxim 5G/$!lantele se aleg in functie de ten!entru ten uscat,ofilit, ridat si obosit se pune (rnica, Dalbenele si alba*are

!entru ten grass i mixt !otbalul, 'oada 'alului, 4alvie si 'imbru80



.upa ce tenul a fost curatat se aplica o batista sau o bucata de tifonimbibata in aceasta apa si se sta cu ea aproximativ >6 de minute dupacare se foloseste o crema tot pe baza de plante$

!lantele folosite ca remedii naturiste pentru ten au proprietati diferite infunctie de tenul pentru care sunt recomandate$ In principal, sunt A moduride utilizare:- lotiuni ale fetei cu infuzii sau decocturi de plante9- comprese cu infuzii sau decocturi care se tin pe fata 56-5; minute9- bai de aburi, cu plante medicinale sau uleiuri volatile infuzate in apafierbinte9- mastile care mai contin in afara de plante si un suport sau o masa, carepoate fi cel mai adesea amidonul, mierea, etc$In primele doua cazuri se folosesc infuzii sau decocturi calde "aproape delimita de suportare#, bine filtrate$

Pentru ten uscatIn acest caz sunt recomandate plante care activeaza circulatia periferica,precum si plante cu proprietati emoliente$Retete naturiste de preparare a produselor cosmetice pentrutenul normal si uscat2

:%"(52

9.*'"C' P/& )# /& #"C' "% "/&"%-%L

81



(ceasta masca se prepara din > lingurite de plante rasnite, 5-> lingurite demiere naturala "cea care se za/ariseste total e naturala , daca e za/arisitase deza/ariseste in apa calda# si apa fierbinte se lasa sa actioneze 6 deminute dupa care clatiti cu apa calduta sau rece$ !lantele sun rasnite sitinute intr-un recipient unde am avut crema de fata, dar sa nu fie mai multde ;-G aplicatii, in timp isi pierd proprietatile$

!lantele folosite:2'L-/&/L/ proprietati astringente, calmante, de stimulare a circulatieisangvine, antiinflamatorice, cicatrizante si de curatire')&%C' are efect /idratant asupra pielii, tonifiant si cicatrizant,antiinflamator si calmant&'L-' *')/ se foloseste pentru pielea uscata si cu impuritati datorita

efectului protector si calmant al acesteia$(ceasta masca se foloseste de 5sau > ori pe saptamana si e deosebit de eficienta$

:.*asti pentru tenul uscat

- =arâte de grâu "5;g# [ miere ";g# [ infuzie de musetel sau tei [ caolin$'aolinul se amesteca cu tarâta si mierea, apoi se adauga infuzia pâna laobtinerea unei paste$- <apte "> linguri# [ miere "5 lingura# [ tarâte de grâu "5 lingurita#$- <apte praf "5 lingurita# [ miere "5 lingurita# [ infuzie de musetel$ <aptelepraf se amesteca cu o cantitate mica de infuzie de musetel, se adaugamierea, apoi restul de infuzie pâna la obtinerea unei paste$- 4mântâna "5 lingura# [ miezul unei banane [ suc de portocale ">lingurite# - indicata in special tenului palid, ofilit$- 4uc de morcovi sau morcov ras pe razatoarea mica [ caolin$ In functiede uscaciunea tenului se poate adauga o lingurita de smântâna$- 5 galbenus de ou [ ulei floarea soarelui "5 lingurita# [ suc de fructe "5lingurita#- <apte caldut "5 lingurita# [ polen "5 lingurita# [ 5 galbenus de ou$!ersoanele alergice la polen sa nu foloseasca aceasta masca&- .ro0die de bere ">;g# [ miere "5 lingurita# [ caolin "5 lingurita# [ infuziede musetel$ 4e tritureaza dro0dia de bere cu mierea, se adauga caolinul,apoi infuzia de musetel pâna la obtinerea unei paste$- .ro0die de bere "5;g# [ 5 galbenus de ou [ suc de lamâie "> lingurite# -indicata pentru albirea tenului uscat$- 7ulgi de ovaz "5 lingurita# [ smântâna "A lingurite# - se amesteca si selasa sa se umfle timp de o ora$

/xplicatii(Infuzia - se marunteste planta, se pun din ea 5-> lingurite intr-un vas si se82



toarna peste aceasta apa circa >66- 66 g$ 1asul se tine acoperit timp de>6 minute dupa care continutul se strecoara prin tifon sau vata$.ecoctul - 5-> lingurite din planta maruntita se pune peste apa in fiebere"cca$ >;6 g# dupa care se continua fierberea timp de >6- 6 minute, apoi sefiltreaza$ .aca apa a scazut prea mult, completam cu apa la cantitateadorita$ 4e poate prepara de asemenea si punând planta in apa rece , se

fierbe >6- 6 minute dupa care se strecoara imediat$*aceratul - planta este pusa in contact cu apa "fiarta si racita#$

#>:PR;";2

$lori de musetel &'lores C(amomillae) - comprese cu infuzie preparatadin linguri de flori la 5 cana de apa$

"unatoare &Herba H*perici) - stimuleaza tenurile uscate, ridate$'omprese cu infuzie preparata din >- linguri de planta la 5 cana de apa$

)adacina de nalba mare &$adi# +lt(aeae) - are proprietati emoliente$ (plicatii cu decoctie prelungita " 6 de minute#, preparata din linguri deradacini la 5 cana de apa, in care se adauga si 5 lingura de miere$

$lori de crin &'lores ,iliforum) - comprese calde cu infuzie la care seadauga miere$

Laptuca, salata verde &'olium lactucae) - comprese cu decoct preparatdintr-o capatana de salata la 5@> litru de apa$

$;:%#75%=(

Castravete &'ructus Cucumis sativus) - demac/iant preparat din >66 mlde suc cu 566 ml de alcool, macerat AC de ore, apoi refiltrat9 dupademac/iere se aplica o crema /idratanta$ 4e poate pastra o perioada maimare daca este pastrat intr-un loc inc/is, racoros$

Pepene galben &'ructus Cucumis melo) - (plicatii cu suc proaspat$

<apte demac iant cu plante uscate )ecomandat pentru curatarea tenului normal

Ingrediente: >;6 ml lapte integral, o lingura de flori de galbenele, o lingura83



de flori de musetel, o lingura de petale de trandafir$!reparare: amestecati ingredientele si puneti-le intr-un recipient de sticla$<asati-le o noapte la macerat, in frigider$ ( doua zi strecurati lic/idul sipuneti-l din nou la rece$ =ine maximum o saptamana$*od de folosire: mai intai inmuiati-va fata cu apa calda, apoi inmuiati untampon de vata in laptele demac/iant si stergeti-va usor pe fata$ %epetati

operatia pana ce simtiti ca pielea este curata$ 'latiti-va cu apa calda, apoiaplicati o lotiune "crema# /idratanta

<>(56=5

"eminte de gutuie &-emen C*doniae) - prin continutul ridicat demucilagii, reprezinta un emolient valoros al tenurilor uscate$$ <otionari cumacerat la rece din > linguri de samburi la 5 cana de apa$

$lori de galbenele &'lores Calendulae) - activeaza circulatia periferica$<otionari sau comprese cu infuzie preparata din A linguri de flori la o canade apa$

Lotiuni pentru tenul normal si uscat

- Dalbenele "A linguri# [ apa ">;6ml# - infuzie- 4âmburi de gutui "> linguri# [ apa ">;6ml# - macerat- *orcovi "> buc# [ apa ";66ml#$ 4e fierb morcovii >6 de minute dupa carese strecoara$

- *ac salbatic petale ">6 buc# [ apa ">;6ml# - infuzie cu care se spala fatade >- ori pe saptamâna$- *enta ";g# [ apa "566ml# - infuzie "compresa#- 7runze de salata "5 buc# [ apa ";66ml# - decoct- 7lori de arnica "5 lingura# [ apa "566ml# - infuzie pentru tenul palid- =arâte de grâu "5 pa/ar# [ sucul unei lamâi [ miere de albine ">6g# [ apade ploaie "5 litru#$ 4e fierb tarâtele in apa, se filtreaza, se adauga sucul simierea$ %ecomandata tenului normal sau uscat cu porii dilatati$- <apte de vaca "5>;ml# [ suc de lamâie "56g#$ <aptele fiert se amesteca

cu sucul de lamâie$ 4e utilizeaza seara$ %ecomandata tenului normal sauuscat cu porii dilatati$- *iere de albine ";g# [ apa de roze "G6 ml# [ apa de flori de portocale">6g# [ alcool "5;g#$ *ierea se dizolva in maestecul de ape aromatice sise adauga peste alcool$ 4e filtreaza$ .upa folosire de unge fata cu crema$

84



Pentu tenuri grase, seboreice!entru aceste tenuri, la care se remarca si pori dilatati, se recomanda, in

principal, plante cu continut de tanin, avand proprietati astringente,antiseboreice, precum si plante cu uleiuri volatile, antiseptice, calmante$

Retete naturiste de preparare a produselor cosmetice pentrutenul gras

:%"(5

$ructe de tomate, rosii &'ructus ,*copersici) - masca din pulpa de rosii,

mentinuta 5;->6 de minute pe fata$85



$ragi &'ructus 'ragariae) - masca din fructe zdrobite amestecate cu unalbus de ou batut$ (plicatii cu un amestec de suc de fragi si lapte proaspat$

*asti pentru tenul gras

- <apte "5 lingura# [ dro0die de bere ">;g# [ zeama de lamâie "5 lingurita#$- 7aina de orez " linguri# [ miere de albine "5 lingurita# [ 5 albus de ou [o rosie bine coapta$ (lbusul de ou se bate spuma, se adauga mierea sifaina de orez iar la sfârsit rosia$- 5 albus de ou [ suc de capsuni "5 lingura# [ lapte proaspat "5 lingura# [bicarbonat de sodiu ";g# [ malai "> lingurite#$ (lbusul se freaca cu malai sibicarbonat, apoi se adauga laptele si sucul de capsuni$- amol [ apa calda$ amolul se amesteca cu apa calda pâna se obtine opasta$ 4e aplica intr-un strat mai gros$- *ar "5 buc# [ suc de lamâie "5 lingurita#$ 4e rade marul curatat de coa0asi se amesteca cu cu sucul de lamâie$- !iersici "> buc# [ caolin "5 lingurita#$ 4e amesteca pulpa fructuluizdrobita cu caolin$- 'apsuni sau fragi [ caolin$ ( nu se folosi de persoanele alergice laaceste fructe&- 5 albus de ou [ miere ">6g# [ orz incoltit "G6g#$ Erzul incoltit se sfarâmasi se incorporeaza in albusul de ou batut spuma, apoi se adauga mierea$Indicat tenurilor ridate$- 'o0ile de la ; oua [ miere "5 lingura#$ 'o0ile se pun la uscat circa 56 ziledupa care se pulverizeaza pâna se obtine o pudra fina care se amestecacu mierea$ (re actiune astringenta fiind indicata tenurilor foarte ridate$- 7ulgi de ovaz "> lingurite# [ lapte " linguri#$ 4e amesteca si se lasa oora sa se umfle$- 'astane "56 buc# [ miere "5 lingurita#$ 4e curata castanele, se zdrobestemiezul, se amesteca cu mierea$

/xplicatii(Infuzia - se marunteste planta, se pun din ea 5-> lingurite intr-un vas si setoarna peste aceasta apa circa >66- 66 g$ 1asul se tine acoperit timp de

>6 minute dupa care continutul se strecoara prin tifon sau vata$.ecoctul - 5-> lingurite din planta maruntita se pune peste apa in fiebere"cca$ >;6 g# dupa care se continua fierberea timp de >6- 6 minute, apoise filtreaza$ .aca apa a scazut prea mult, completam cu apa la cantitateadorita$ 4e poate prepara de asemenea si punând planta in apa rece , sefierbe >6- 6 minute dupa care se strecoara imediat$*aceratul - planta este pusa in contact cu apa "fiarta si racita#$

#>:PR;";

86



)adacina de brusture &$adi# .ardanae) - comprese cu decoct din 5lingura de radacini la 5 cana de apa$$lori de podbal &'lores 'arfarae) - comprese calde cu infuzii preparate din5 lingura de flori la 566 ml de apa$$run+e de salvie&'olium -alviae) - cu proprietati astringente$ 'ompresecu infuzie preparata din 5 lingura de frunze la 566 ml de apa$

$run+e de nuc &'olium /uglandis) - puternic astringente$ 'omprese cuinfuzie preparata de A linguri de frunze la 5 cana de apa$Cimbrisor sau Cimbru de cultura&Herba -erp*lli et 0(*mi vulgaris) -'omprese cu infuzie preparata din 5 lingura de planta la 566 ml de apa$Conuri de 4amei&-trobuli ,upuli) - comprese cu infuzie din 5 lingura deconuri la 5 cana de apa$$lori de crin &'lores ,iliorum) - comprese calde cu infuzie la care seadauga tinctura de benzoe, 56 ml la o cana$

<>(56=5

$run+e de menta &'olium Ment(ae) - lotionari cu infuzie preparata din;6 g de frunze la 5 litru de apa$$run+e de +arna&'olium solani nigri) - lotiuni sau comprese calde cudecoct din ;6 g de frunze proaspete dau 56->6 g de frunze uscate$$run+e de ceai c4ine+esc &'olium 0(ea sinensis) - lotionari cu infiziedin 5 lingurita de frunze la 5 cana de apa$$run+e de marar &'olium +net(i) - se folosesc pentru tenul gras, cu poridilatati$ <otionari cu un preparat obtinut dintr-un decoct preparat din >6- 6g de frunze proaspete la 5 cana la care se adauga >6 g de glicerina, ;6 gde alcool si sucul de la 5 lamaie$

Lotiuni pentru tenul gras

- *uguri de pin ">- linguri# [ apa ">;6 ml# - decoct- 7oi de salvie "56g# [ seminte de fenicui ";g# [ sunatoare ";g# [ flori sifrunze de rozmarin ";g# [ otet de vin ">66g# [ apa de roze ">>;ml# [alcool "C6mg#$ !lantele taiate marunt sunt puse la macerat in alcool timpde 5> ore$ 4e strecoara, se storc, se adauga otetul de vin si apa de rozesi se macereaza din nou >A de ore$ 4e strecoara prin tifon si se stoarce$- )lei vegetal " 6g# [ apa de roze " 6g# [ alcool ?66 " 6g# [ suc delamâie " 6g#$ 4e amesteca si se agita inainte de intrebuintare$- 'oa0a de ste0ar "566g# [ apa "5 litru#$ 'oa0a de ste0ar se fierbe in apa >6de minute, se strecoara prin tifon$ 4e sterge fata dimineata si seara$- 7lori si frunze de cimbru ">6g# [ apa ";66ml# - infuzie- 7oi de rozmarin ";g# [ foi de menta ";g# [ suc de portocale "> lingurite#[ apa "566ml# - infuzia de plante se amesteca cu sucul de portocale

87



- *acies ";g# [ apa "566g# - decoct cu care se lotioneaza fata zilnic$- 4tir ";6g# [ apa ";66ml# - infuzie- 7runze de mure ">;g# [ apa ";66g#$ !este frunze se toarna apa fiarta,se lasa >6 de minute apoi se strecoara$ 4e spala fata zilnic dimineata siseara$- 4uc de portocale "?;g# [ alcool camforat ">;g# - se agita inainte de

intrebuintare$- eama de castraveti ";66ml# [ alcool "5>; ml# - 'astraveti se curata, setaie si se dau prin masina de tocat$ 4e strecoara, se adauga alcoolul, selasa la macerat AC de ore, se filtreaza din nou$- (cid citric "6,>;g# [ suc de castraveti ";6g# [ alcool ">;g# [ apa ">;ml#- 4uc de lamâie "566g# [ apa de ploaie "566g#

Castravete &'ructus cucumis sativus) - lotionari cu un amestec in partiegale de suc de castravete cu alcool de G6 de grade$

Lamaie &'ructus citrus limon) - sunt astringente in tenuri cu pori dilatati,avand efecte favorabile si in indepartarea punctelor negre$ <otionari cu sucde lamaie$

?%5 #6 %?6R5

$lori de musetel &'lores C(amomillae) - datorita azulenului au actiuneantiseptica, protectoare pentru ten$ 8ai de aburi cu infuzie din > lingurite deflori la 5 cana de apa$

Pentru tenuri iritate, inrosite, patate!entru aceste tenuri se recomanda plante cu proprietati calmante$

#omprese2

$lori de coada soricelului &'lores Millefolii) - comprese cu infuziepreparata din 5 lingura de flori la 566 ml de apa$

$lori de musetel &'lores C(amomillae) - comprese cu infuzie din 5 5@>linguri de flori la 566 ml de apa$

Papadie &Herba 0ara#aci) - comprese sau lotiuni cu decoct prelungir, de6 de minute, din > linguri de planta la 5 cana de apa$

88



$lori si frun+e de nalba de cultura&'lores at folium Malvae glabrae) -comprese din infuzie prelungita, de 6 de minute, din 5 linguar la 566 mlde apa$

<otionari2

*uguri de pin &0uriones Pini) - lotiuni cu infuzie preparata din >- linguride muguri la 5 cana de apa$$lori de nufar alb&'lores *mp(acae albae) - utile pentru tenuri cu petede roseata$ <otionari cu decoct din A flori la A pa/are de apa$

$run+e de patrun6el &'olium Petroselini) - pentru calmarea tenurilor iritate, inrosite$ <otionari cu macerat la rece, din 5 legatura de patrun0el la5@> litri de apa, timp de C-56 ore$

*uguri de pin &0uriones Pini) - pentru tenuri congestionate, inrosite$<otionari cu decoct din G6 g de muguri la 5 litru de apa$

:asti2

*orcov &$adi# 2auci) - se recomanda, indeosebi, contra petelor ce apar odata cu varsta, pentru ca morcovul intinereste pielea$ *asca cu morcovras, simplu sau cu adaos de smantana in aplicatii zilnice$ <otionari cu sucproaspat$

Pentru tenuri palide4e recomanda plante care produc o activare accentuata a circulatieiperiferice$$lori de arnica &'lores +rnicae) - comprese cu infuzie preparata din 5lingura de flori la 566 ml de apa$

Pentru tenuri ridate

#omprese2$lori de musetel &'lores C(amomillae) - comprese cu infuzie preparatadin linguri la 5 cana de apa$

$lori de podbal &'lores 'arfarae) - comprese cu infuzie preparata din 5lingura de flori la 566 ml de apa$ 'ataplasme calde cu infuzie concentratadin > linguri de flori la 5 cana de apa$

89



)adacina de nalba mare &$adi# +lt(aeae) - aplicatii pe fata cu decoct de6 de minute, din linguri de radacini la 5 cana, la care se adauga 5

lingura de miere$

'smatui &Herba +nt(riscus cerefolium) - cataplasme cu infuzie din >linguri de planta la 5 cana de apa, sau suc obtinut din plante proaspete$

Pentru tenuri cu cupero+a

In cazul aparitiei unei retele de vinisoare rosii si vinetii pe nas si pometiiobra0ilor, fie datorita varstei, fie datorita unor dereglari ale circulatieiperiferice, se recomanda plante medicinate emoliente, cu actiunedecongestionanta$

$lori si frun+e de nalba de cultura&'lores at folium Malvae glabrae) -

comprese cu infuzie prelungita, de 6 de minute, din 5 lingura la 566 ml deapa$)adacina de nalba mare &$adi# +lt(aeae) - comprese cu decoct din 5lingura de radacini la 566 ml apa$$lori de levantica &'lores ,avandulae) - infuzie din > linguri de flori la 5cana de apa, cu care se fac tamponari repetate$$lori de nufar alb &'lores *mp(acae albae) - lotionari in faze incipienteale cuperozei, pentru a impiedica extinderea ai, cu decoct din A flori la Apa/are cu apa$

Laptuca, salata verde &'olium ,actucae) - comprese cu decoct preparatdintr-o capatana de salata la 5@> litru de apa$

Pentru pistrui

(cumularile de pigment, care devin mai evidente primavara si vara datoriraexpunerii la soare, pot fi combatute cu unele aplicatii, lotionari sau frictii,timp de cel putin >- saptamani$

-ulbi de ceapa &bulbus allii cepae) - frictii energetice cu ceapa zdrobitain otet, de > ori pe zi$

$run+e de patrun6el&'olium Petroselini) - lotionari cu decoct din ;6 g defrunze proaspete la un litru de apa, de doua ori pe zi$

Papadie &Herba 0ara#aci) - aplicatii cu suc "latex# de la locul de rupere altulpinii florale, de doua ori pe zi, combinate cu lotionari cu decoct din Alinguri de flori la o cana de apa, tot de doua ori pe zi$

90



editel &Herba pulsatillae) - lotionari cu infuzie preparata dintr-o linguritade planta la o cana de apa$

Plante medicinale pentru oc4i si obra+

atura a fost si este un inepuizabil izvor de materii prime ce pot fi folositein tratamentele si ingri0iri cosmetice$!lantele, fructele si legumele in stare naturala sau preparate indiverse

feluri au fost folosite in scop cosmetic inca din antic/itate$ 'u timpul,preparatele cosmetice din plante,fructesi legume au fost denumite fitocosmetice "in limba greaca p/Otosinseamna planta, iar KosmetiKos, podoaba#$!rin folosirea lor se obtin: accelerarea diviziunilor celulare, tonifiereatesuturilor, stimularea circulatiei singelui, intirzierea imbatrinirii pielii,improspatarea si catifelarea tenului$ Insusirile vindecatoare ale plantelormedicinale se datoreaza substantelor c/imice pe care le contin, denumiteprincipii active$ (ceste principii active se gasesc uneori in intreaga planta,

91

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/



inclusiv in radacina$ (lteori se gasesc localizate numai in flori, frunze,seminte, fructe, co0i sau radacina$

(lbastrelele: )n tratament cu infuzie de flori de albastrele sub forma decomprese se recomanda in special pentru pleoapele ridate si pentru oc/iiobositi$ .atorita proprietatilor tonifiante si calmante, albastrelele sintindicate si in tratamentele musc/ilor faciali si asupra ridurilor, aplicindu-sepe fata comprese cu infuzie de flori de albastrele: o lingura de flori la douapa/are cu apa

$'imbrisorul: 4e intrebuinteaza planta culeasa in timpul infloririi, ce contineulei volatil si tanin$ 'ompresele cu infuzie de cimbrisor sint indicatetenurilor seboreice, tinindu-se pe fata timp de 56->6 minunte$ !repararease face astfel: la un litru de apa se pun ;6 g de planta$

(rnica: 7lorile sub forma de comprese cu infuzie, sint recomandate pentruinviorarea si tonifierea tenurilor palide$

Cinci tratamente naturiste care te scapa de cearcanecare isi modifca aspectul in comparatie cu restul tenului: se umfla, poateprezenta modificari de culoare prin pigmentare cutanata "cearcanemaronii# sau prin extravazarea vaselor sanguine venoase de la acest nivelcare duce la o usoara BalbastrireB a cearcanelor$

Cau+ele de aparitie a cearcanelor sunt diferite(- oboseala, odi/na insuficienta9- bolirenale9- afectiuni cardiovasculare9- afectiuni /epatice9- afectiuni endocrine9- afectiuni oftalmice etc$

(ceste cauze sugereaza clar ca tratamentele naturiste au rolul de areduce pe moment cearcanele, dar ca nu elimina cauza care adus laaparitia acestora$ .aca cearcanele apar mai des de o saptamana si suntzilnice, se recomanda unset de analize generale si consultul medicului$

92

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/



(ratamente naturiste care te scapa de cearcane

Pliculetele de ceai negru racite

4e face ceai negru concentrat, adica doua plicuri de ceai negru la o 0umatate de cana deapa fiarta$ 4e racesc plicurile "se pot raci cu tot cuceai# la frigider si se aplica apoi pe oc/i, lasandu-le sa actioneze 5;minute$ !entru ca ceaiurile de obicei pateaza, se recomanda sa nudepasiti cele 5; minute de mentinere a plicurilor$

Pliculete racite de ceai de tei sau musetel

(cestea se folosesc dupa aceleasi principii ca pliculetele de ceai negru$

$elii de cartof crud

4e taie doua felii de cartof de grosime medie, cam ; mm, apoi se racesc la

frigider si se aplica pe oc/i$ (cestea se lasa sa actioneze 5; minute, dupacare se indeparteaza$

$elii racite de castravete

4e taie cateva felii de castravete, se racesc la frigider si se lasa saactioneze 5; minute la nivelul oc/ilor$

=oate aceste tratamente de mai sus functioneaza prin doua principii: acelade vasoconstrictie, ceea ce duce la absorbtia edemului local si astfelcearcanele pufoase scad, se remit9 iar celalalt mecanism este prin /ranireasi /idratarea pielii de catreproduselefolosite: ceaiuri, cartofi, castraveti$!e acelasi principiu se pot utiliza si felii racite defructe

: pepene rosu, felii de mere, comprese cu suc de portocala, comprese cualoe - toate racite$

'limentatia

(limentatia saraca in grasimi, dar bogata in legume si fructe a0uta laameliorarea unor afectiuni care secundar are ca efect reducereacearcanelor$

'lte modalitati de reducere a cearcanelor(

- renuntarea la fumat - reduce cearcanele si elimina pigmentarea maroniede la nivelul acestora9- somnul - odi/na suficienta elimina cearcanele de oboseala$

93

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/



Prepararea alifiilor

(urita mare ) > miini pline de frunze, flori si tulpini taiate marunt la >;6grame de untura de porc "a se vedea l"!repararea alifiilorB#$

@albenele 566 g de untura de porc peste care se pun >6 g de floriproaspete se lasa sa pra0easca la foc mic$ 4e amesteca incet timp de 56

minute, apoi se da tigaia la o parte si se lasa pana a doua zi cand seincalzeste din nou amestecul si se filtreaza printr-un tifon$ 4e aplica alifia,in straturi subtiri in zonele cu arsuri si degeraturi$

:usetel A >66 grame de grasime de porc se infierbinta ca pentru a frigeceva si se adauga > miini de flori proaspete de musetel9 vor da in clocot,ridicindu-se spumegind$ 4e amesteca, se acopera si se pune totul pestenoapte inrt-o incapere racoroasa$ ( doua zi se incalzeste inca o data usor si se stoarce printr-o bucatica de pinza de in$ .in experienta a reiesit ca

cel mai bine se procedeaza astfel: 4e pune o bucatica de pinza de in intr-o94



sista, aceasta se fixeaza peste un vas cu cioc si se stoarce$ !asta alifioasaeste amestecata apoi uniform, dupa care se toarna in borcane curate$

"unatoare 6nguent Inflorescentele uscate de sunatoare se maruntescin piua sau cu rasnita electrica de cafea$ 4e pun patru linguri de sunatoaremaruntita intr-un vas si se toarna deasupra unt clarifiat incins "cantitatea

obtinuta dintr-un pac/et#, amestecandu-se apoi bine, pana ce compozitiase raceste, dupa care se lasa vreme de ?-C ore$ 4e pune apoi vasul incare s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapataconsistenta lic/ida, dupa care se filtreaza totul prin tifon, obtinandu-se ununguent cu tenta rosiatica, care se va pastra la frigider$

(ataneasa ) %lifie - 'ea mai buna alifie de tataneasa se obtine casnic,pe suport de unt si ceara de albine$ 4e pune un pac/et de unt intr-o oala sise fierbe pe foc de intensitate medie, inlaturandu-se spuma din cand incand$ .upa 5;->6 de minute, niste sedimente inc/ise la culoare se depunpe fundul cratitei, iar untul ramane limpede$ (tunci se ia de pe foc si setrece untul incins, limpede "fara vreun sediment de pe fund#, intr-o altaoala curata, in care se adauga si un bob de ceara de albine de marimeaunei alune "se gaseste la apicultori#, dupa care se amesteca bine$ (tuncicand amestecul de unt limpezit si ceara este gata sa se intareasca, seadauga -A linguri cu varf de pulbere de tataneasa, obtinuta prin macinare,urmata de cernere cu sita pentru faina alba$ 4e amesteca pana laomogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca si se pastreazain frigider$ 'u aceasta alifie se ung locurile afectate de >- ori pe zi$ Unguente din plante medicinale

'um se prepara un unguent2Ebtinerea casnica a unui unguent presupune doua faze:5$ Ebtinerea asa-numitei baze, in care va fi apoi inclusa planta$>$ Includerea in baza de unguent a plantei sau aextractului de planta$In ceea ce priveste baza de unguent, cea mai obisnuitaeste cea obtinuta din untura de porc, existand insa sialternative, cum ar fi rasina combinata cu ulei si cuceara de albine, untul, untul clarifiat$ Intrucat untura deporc se altereaza usor si$$$ miroase cam neplacut, vasfatuim sa recurgeti la untul clarifiat$

Ebtinerea untului clarifiat!entru a obtine aproximativ 566 g de unt clarifiat se

95



procedeaza astfel:- se ia un pac/et de unt ">66 g# si se pune intr-o oala pe foc$- se lasa pana ce untul se topeste si incepe sa fiarba in clocot mic, luandu-se cu o lingura spuma formata$- la un anumit moment "dupa 5;->; de minute#, spuma alba pana atuncidevine rosiatica si apare un usor miros de ars9 observam ca untul si-apierdut tulbureala si a devenit foarte limpede, asa incat ne permite savedem fundul vasului in care a fost pus$ In acel moment, se ia oala de pefoc, se toarna untul clarifiat intr-un alt vas, cu atentie sa nu se strecoarenici o impuritate si se lasa sa se raceasca$ .epunerile ramase in primulvas nu se folosesc, ci se arunca "ele nu sunt indicate nici in alimentatie#$ (cest unt clarifiat este o baza de unguent excelenta, avand un mirosplacut, intrand foarte usor in piele si avand o conservabilitate excelenta$

'um se prepara

In untul clarifiat incins "cantitatea obtinuta dintr-un pac/et# se pun -Alinguri de ardei iute taiat marunt "mai ales partea cu seminte# si seamesteca foarte bine la foc mic, vreme de 56 minute, dupa care se lasaunguentul sa se raceasca putin si se filtreaza$ )nguentul se pastreaza larece$<a ce foloseste (re efecte excelente antireumatice, de intensificare a circulatiei sanguineperiferice si de redare a mobilitatii articulatiilor$ 4e foloseste in artrite,

poliartrite reumatoide, la masa0 usor in nevralgie si in crizele delombosciatica, pe articulatiile dureroase, in cazul sec/elelor ramase dintraumatisme mai vec/i$ !e perioada anotimpului rece, va fi de un reala0utor persoanelor friguroase, care au extremitatile corpului reci, cucirculatia slaba$Ebservatii (cest unguent nu este suportat de toata lumea, capsicina din ardeiul iuteputand declansa reactii alergice severe$ .in acest motiv, inainte de a folosi

unguentul, se va face o proba, intinzandu-l pe o portiune mica de piele$.aca apar inflamatii, senzatii de mancarime sau usturime intensa96

6nguentul cu ardei iute



inseamna ca aveti sensibilitate alergica la acest produs si, in consecinta,nu il veti utiliza$

)nguentul de sanziene galbene "Dallium verum#'um se prepara4e toarna untul clarifiat proaspat obtinut, fierbinte peste o mana deinflorescente proaspete, tocate foarte marunt$ 4e amesteca totul cat maibine, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de ?-C ore$ 4e pune apoivasul in care s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi

recapata consistenta lic/ida, dupa care se filtreaza prin tifon, obtinandu-seun unguent cu tenta verzuie, care se va pastra la frigider$<a ce foloseste4anzienele galbene sunt extrem de eficientein infectiile pielii, a carorvindecare treneaza$ )nguentul de sanziene mai este indicat pe cicatricelevec/i, inestetice, precum si in cazul petelor ramase pe piele in urmainfectiilor ori a contactului cu diferite substante c/imice$

6nguentul de marul)lupului 0%ristoloc ia clematitis1'um se prepara!lanta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care secerne de doua ori printr-o sita de faina alba$ 4e iau trei lingurite dinaceasta pulbere extrem de fina si se pun in untul clarifiat, atunci candacesta are consistenta semilic/ida, amestecandu-se foarte bine, pana seomogenizeaza perfect$ 4i acest preparat se pastreaza la frigider$<a ce foloseste)nguentul de marul-lupului este un cicatrizant si un antiinfectios redutabil,fiind folosit pentru zgarieturi, rani inc/ise "inclusiv cele ramase de pe urmaoperatiilor c/irurgicale#, arsuri, ulcere pe piele, inclusiv ulcere varicoase$.e asemenea, este util in tratarea tumorilor benigne si maligne$ 4e aplicape zonele afectate, de doua-trei ori pe zi$ In infectiile extinse, se folosesteun decoct concentrat " lingurite la cana#, cu care se fac comprese$Ebservatii.eoarece efectul cicatrizant al acestei plante este foarte puternic, estebine ca inainte de a aplica unguentul pe rani sa se faca o dezinfectie foartebuna cu alcool a locului afectat$ 4tratul de unguent nu trebuie sa fie prea

97



gros, ci atat cat sa fie absorbit de piele, asa incat sa nu ramana o peliculacare sa impiedice porii sa respire sau sa favorizeze instalarea infectiilor$!lanta este toxica pentru uz intern, motiv pentru care va fi manipulata cugri0a si nu va fi lasata la indemana copiilor$ .e asemenea, unguentul nu vafi aplicat pe rani desc/ise, mai ales atunci cand au o intindere mare$

6nguentul de tataneasa 0"8mp 8tum officinale1'um se prepara*ai intai se face o tinctura de tataneasa astfel: intr-un borcan se pun 56linguri rase de radacina uscata si macinata de planta si un pa/ar si 0umatate " 66 ml# de alcool de ?6^9 se lasa la macerat 56 zile, dupa carese filtreaza$ In untul clarifiat fierbinte "cantitatea obtinuta dintr-un pac/et#

se pune o lingurita de ceara de albine curata "se gaseste in piata laapicultori# si se amesteca pana se dizolva complet, dupa care se lasa laracit$ (tunci cand amestecul de unt clarifiat cu ceara are o consistentasemisolida, se adauga treptat tinctura de tataneasa, amestecand energic,pentru a se omogeniza$ 4e pune atata tinctura cat poate untul sa absoarba"in momentul in care am pus destula tinctura, apare o pelicula de alcoolcare nu se mai inglobeaza in unguent, oricat am amesteca#$ Imediat dupapreparare, unguentul se pune la frigider, unde va fi pastrat tot timpul$

<a ce foloseste)nguentul cu tataneasa este un remediu care nu ar trebui sa lipseasca dinfarmacia casei$ l a0uta la refacerea rapida a pielii dupa rani, arsuri,interventii c/irurgicale$ .e asemenea, favorizeaza consolidareaarticulatiilor dupa entorse si luxatii, iar in cazul fracturilor, accelereazarefacerea tesutului osos si consolidarea oaselor$ *ai tarziu, in perioada detoamna-iarna, masa0ul cu acest unguent pe tot corpul, dupa baie, va fiexcelent pentru prevenirea reumatismului si a problemelor pielii generate

de frig$ !entru persoanele cu o constitutie firava, bolnavicioase, masa0ul cuunguent de tataneasa are efecte vitalizante exceptionale$Ebservatii)nguentul de tataneasa este extrem de util pentru cicatrizarea estetica,fiind aplicat imediat dupa inc/iderea ranilor si incetarea supuratiilor$

E alta reteta cu tataneasa4e culeg varfuri de tataneasa inflorite, cu tot cu frunze, si se usuca laumbra, in strat foarte subtire$ !lanta uscata se macina fin cu rasnitaelectrica de cafea, dupa care se cerne prin sita fina$ !ulberea rezultata se

98



amesteca cu apa calda, pana capata consistenta unei paste$ !asta astfelobtinuta se foloseste imediat dupa preparare, contra candidozei vaginale,a ranilor in zona genitala "care de obicei sunt foarte greu vindecabile#, caad0uvant in tric/omonas, infectii bacteriene$ .e asemenea, se foloseste caad0uvant in cazul cancerului de piele, al plagilor atone si al cicatricelorc/eloide$Ebservatii (cest preparat este extrem de indicat in infectiile si leziunile cu localizaregenitala$ 4pre deosebire de alte substante si plante antiseptice, tataneasanu lezeaza flora normala, ci actioneaza mai degraba prin efectul sauregenerativ si prin stimularea capacitatii de aparare locala$)nguent de tataneasa pentru protectia pielii fata de actiunea razelor solare'um se prepara4e obtine intocmai ca si unguentul de tataneasa, cu unt clarifiat, atat doarca se pun doua lingurite de ceara in loc de una si se adauga si doualingurite de ulei de catina "se gaseste in magazinele naturiste#$<a ce foloseste'ombinatia de tataneasa cu ulei de catina este redutabila, ea prote0andpielea nu doar de actiunea nociva a razelor solare din timpul verii, ci si decea a vantului, a frigului ori a umezelii$ 4e intinde unguentul pe piele inpelicula foarte subtire, inaintea expunerii la soare sau la intemperii$ .easemenea, este foarte bun in tratarea arsurilor de gravitate mica, in diferiteafectiuni ginecologice "candidoze, iritatii vaginale#$

6nguentul de sunatoare 0#repis foetida1'um se preparaInflorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnitaelectrica de cafea$ 4e pun patru linguri de sunatoare maruntita intr-un vassi se toarna deasupra unt clarifiat incins "cantitatea obtinuta dintr-unpac/et#, amestecandu-se apoi bine, pana ce compozitia se raceste, dupacare se lasa vreme de ?-C ore$ 4e pune apoi vasul in care s-a facutamestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lic/ida,dupa care se filtreaza totul prin tifon, obtinandu-se un unguent cu tentarosiatica, care se va pastra la frigider$

<a ce foloseste :.aca alte plante au asupra pielii doarefecte vindecatoare ,sunatoarea are un rol important si in combaterea senzatiilor de durere,usturime sau mancarime$ aeste prin e&celenta o planta calmanta , fiind

extrem de utila in diminuarea suferintelor, dar si pentru vindecarea arsurilorde gravitate mica si medie "inclusiv cele solare#, a alergiilor si a altor99



afectiuni dermatologice insotite de mancarime puternica si usturimi$Ebservatii :Pentru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adauga inunguentul de sunatoare zece picaturi de ulei volatil de menta "se gaseste in!lafaruri si farmacii naturiste# - efectul va fi exceptional$

#nguentul cu ardei iute

'um se preparaIn untul clarifiat incins "cantitatea obtinuta dintr-un pac/et# se pun -Alinguri de ardei iute taiat marunt "mai ales partea cu seminte# si seamesteca foarte bine la foc mic, vreme de 56 minute, dupa care se lasaunguentul sa se raceasca putin si se filtreaza$ )nguentul se pastreaza larece$<a ce foloseste (re efecte excelente antireumatice, de intensificare a circulatiei sanguine

periferice si de redare a mobilitatii articulatiilor$ 4e foloseste in artrite,poliartrite reumatoide, la masa0 usor in nevralgie si in crizele delombosciatica, pe articulatiile dureroase, in cazul sec/elelor ramase dintraumatisme mai vec/i$ !e perioada anotimpului rece, va fi de un reala0utor persoanelor friguroase, care au extremitatile corpului reci, cucirculatia slaba$Ebservatii (cest unguent nu este suportat de toata lumea, capsicina din ardeiul iute

putand declansa reactii alergice severe$ .in acest motiv, inainte de a folosiunguentul, se va face o proba, intinzandu-l pe o portiune mica de piele$.aca apar inflamatii, senzatii de mancarime sau usturime intensainseamna ca aveti sensibilitate alergica la acest produs si, in consecinta,nu il veti utiliza$

6nguentul cu rasina de pin sau de brad 'um se prepara%asina de pin sau de brad o gasim din abundenta in aceasta perioada inpadurile de conifere$ a este medicamentulJ adus cu darnicie de catrearbore, in locul unde scoarta i-a fost ranita$ *a0oritatea copacilor de langatraseele turistice sau de langa drumurile si exploatarile forestiere auasemenea rani, in prea0ma carora s-a colectat din belsug rasina$ (ceastase ia de pe copac cu un briceag, dar fara a o razui, pentru a nu producenoi vatamari$ !entru a obtine un unguent, avem nevoie de untul clarifiatobtinut dintr-un pac/et, de >- lingurite de rasina de pin si de ceara dealbine de marimea unei alune$ In untul clarifiat incins se pun rasina siceara si se amesteca foarte bine, dupa care se strecoara "deoarece de

100



obicei rasina are si bucati de scoarta# intr-un borcan si se lasa la racit$<a ce foloseste%asina de pin are asupra pielii si a altor tesuturi ale organismului umanexact aceleasi efecte pe care le are si asupra copacului, adica a0uta lainc/iderea ranilor si la refacerea tesuturilor distruse$ 'a atare, este utila inarsurile si ranile de gravitate medie-mica, in ulcere varicoase, in tratarealuxatiilor, entorselor si fracturilor$ .in acest unguent se pot modela si nistesupozitoare extrem de eficiente in tratarea /emoroizilor si a ranilor in zonaanusului si rectului "inclusiv a fistulelor#$Ebservatii%ezultate deosebite se obtin cu acest unguent si in afectiunileginecologice, avand un efect exceptional de cicatrizare si de refacere atesuturilor$ 4e pot trata cu succes si cervicitele si ranile pe col$

Prepararea uleiurilor

6leiurile de plante se prepara in modul urmator2 se pun doi pumni de flori

sau plante intregi taiate marunt intr)o sticla, umpland)o pana la gat 0fara ale indesa1, iar deasupra se toarna ulei de masline, de porumb sau dovleac,

presate la rece 0preparare industriala1, astfel ca untdelemnul sadepaseasca cu doua degete plantele. "e pun sticlele vreme de -/ zileafara, la soare, sau in apropierea sobei de gatit.

"unatoare ) *aceratul in ulei 4e prepara din >6 g de sunatoare binemaruntita care se umecteaza cu >6 ml alcool de cel putin ?6T, timp de 5>

101



ore, dupa care se adauga >66 ml de ulei de floarea-soarelui$ 4e incalzestepe abur timp de ore, amestecand din cand in cand$ 4e mai lasa lamacerat >- zile, dupa care se filtreaza in sticle de culoare inc/isa, seastupa bine cu dop si se pastreaza la loc racoros$ 4e ia cate o lingurita deulei de sunatoare dupa fiecare masa pentru disKinezie biliara, stimulareafunctiei /epatice, gastrite /iperacide si ulcer gastric$

6leiul de sunatoare (Hypericum perforatum)

Preparare( florile de sunatoare culese pe soare se pun intr-o sticla si se acopera cuuntdelemn$ 8ine inc/ise, sticlele se pun la soare sau in bucatarie, langa soba de gatit$.upa catva timp, untdelemnul se coloreaza in rosu$ <a doua saptamani implinite, sefiltreaza lic/idul printr-un tifon, se preseaza bine plantele, ca sa-si lase esenta, se puneuleiul de sunatoare in sticle de culoare inc/isa$

8olile pe care le vindeca: uleiul de sunatoare nu trebuie sa lipseasca din nici o casa$4e prepara usor si e valabil doi ani$4e foloseste cu mult succes in urmatoarele cazuri:rani desc/ise "plagi#, luxatii recente, inflamatii ale glandelor si ganglionilor, obraz iritat,dureri de spate si sale, sciatica, reumatism, spondiloza, arsuri de soare, dureri deburta la copii "se unge pantecul cu ulei#, orice afectiuni ale pielii$%ntrebuintare( se maseaza locul dureros cu ulei, pana ce patrunde adanc in piele$

6leiul de musetel "*atricaria c/amomilla#

Preparare( se culeg florile de musetel pe soare$ 4e pun intr-o sticla maimica, se acopera cu untdelemn de masline presat la rece$ 8ine astupata,sticla se pune la soare, vreme de 5A zile$ 4e strecoara, se pastreaza lafrigider$8olile pe care le vindeca: inca din (ntic/itate, uleiul de musetel se foloseapentru vindecarea nevralgiilor si a mancarimilor pielii,a reactiilor alergice,a durerilor de urec/i,a /emoroizilor , a scrantelilor,pentru ingri0irea tenului$%ntrebuintare( se ung locurile cu probleme si se maseaza incetisor$ 'ontradurerilor de urec/i, se pun cu pipeta picaturi de ulei incalzit, in conductulauditiv$

6leiul de cimbru 0 =/Omus serpOllum#Preparare( inflorescentele plantei se culeg la pranz, pe soare puternic, sepun in sticle, se acopera cu untdelemn$ 4e lasa 5A zile la soare sau la loccald$8olile pe care le vindeca: lovituri, scleroze multiple, paralizia membrelor,imbolnaviri ale musc/ilor,reumatism$ %ntrebuintare( se maseaza locurile bolnave cu ulei de cimbru$

102



Prepararea tincturilor

(incturile sunt e&tracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel putin B C2 alcool rafinat alimentar diluat cu apa,rac iu de fructe sau de secara, vodca. ;ste strict interzisa atat folosireaalcoolului etilic, cat si a spirtului medicinal. Preparatele se pun la soaresau in locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de )D saptamani.#and sunt gata, se strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine,

pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza in sticle deculoare inc isa, infundate bine cu dop de pluta. $oza obisnuita2 +)-

picaturi, luate ca atare sau diluate in ceai ori apa fierbinte. ;&tern, tincturilese folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub forma de cataplasme.

"unatoare A inctura 4e prepara din: sunatoare - A6 g, roinita - 6 g,valeriana - 5; g si levantica - 5; g, prin macerarea acestora timp de ;-?103



zile, in ?66 ml de alcool de G6T, urmata de filtrare$ ste recomandata in/ipertensiunea arteriala pe fond nervos, distonie neurovegetativa,menopauza, stari de irascibilitate, agitatie psi/omotorie$ =inctura, la fel casi maceratul in ulei, se pastreaza in sticle de culoare inc/isa, bine inc/ise,la loc racoros$*odul de utilizare si dozarea: dupa masa se iau picaturi cu a0utorul unei

pipete, doza0ul stabilindu-se in functie de varsta, dupa cum urmeaza: >-;ani - de ori pe zi, cate A-? picaturi9 ;-5> ani - de ori pe zi, cate ?-56picaturi9 peste 5 ani - de ori pe zi, cate 56->6 picaturi$

(inctura de sunatoare 078pericum perforatum1Preparare( doi pumni de flori culese pe soare se pun intr-o sticla, dupacare se acopera cu rac/iu$ 4e lasa trei saptamani la soare$ 4e strecoara sise pune in sticle de culoare inc/isa$'e boli vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze, insomnii,slabiciuni provocate de nervi, /epatita, inflamatii ale colecistului"colecistita#$'dministrare : intern - se iau o data pe zi 56-5; picaturi de tinctura, intr-olingura de apa9 extern - tinctura se unge pe locurile dureroase$

@albenele - inctură( se poate obţine din florile proaspăt culese care seintroduc într-un recipient de sticlă de circa 5 litru, peste care se toarnăalcool până se acoperă florile$ 1asul se asează în apropierea unei sursede caldură sau la soare unde trebuie să stea timp de > săptămâni$ !entrureglarea ciclului menstrual se pot lua de ori pe zi câte 6 picături detinctură în puţină apă$(inctura de galbenele 0#alendula officinalis1Preparare( doi pumni de flori se pun intr-un litru de rac/iu si se lasa 5A zilela soare$ 4e strecoara lic/idul si se pune in sticle de culoare inc/isa$'e boli vindeca: rani, sangerari, rupturi si intinderi musculare, tumoricancerigene, scurgeri vaginale$'dministrare : extern - comprese cu tinctura de galbenele, indoita cu apafiarta si racita "in afectiunile pielii#, >6- 6 de picaturi adaugate in ceaiulpentru spalaturile vaginale$

(inctura de cimbrisor 0( 8mus serp8llum1Preparare( florile de cimbru "salbatic sau de gradina#, culese pe soareleamiezii de vara, se toaca marunt si se pun intr-o sticla, umpland-o pana lagat "fara sa fie presate#$ .easupra se toarna rac/iu de fructe "prune, pere,mere etc$# de C-A6T, care trebuie sa acopere complet florile$ 4e leaga lagura si se pune la soare vreme de doua saptamani$ 4e scutura in modregulat$ 'and e gata, se strecoara si se pune in sticle de culoare inc/isa$

104



8olile pe care le vindeca: incetinirea cresterii la copii "se ung picioarele cutinctura de cimbru#, scleroza in placi "ungerea sirei spinarii cu tinctura decimbru#, tulburari menstruale, infectii ale traiectului urinar, boli de nervi,nevroze faciale,reumatism, dureri de ovare,boli ale cailor respiratorii, bolide plamani "pleurezii, enfizem#$

'dministrare : intern - >6- 6 picaturi de tinctura de cimbru se iau o data pezi, diluate cu apa$

(inctura de coada)soricelului 0%c illea millefolium1Preparare( florile culese pe soare se toaca marunt, se pun intr-o sticla sise acopera cu rac/iu de C-A6T$ 4e lasa la soare vreme de 5A zile,scuturandu-se din cand in cand$ 4e strecoara, se pune in sticle bine

infundate, de culoare inc/isa$8olile pe care le vindeca: menstre neregulate, menopauza, cancer genital,inflamatii ale testicolelor, leucoree, lipsa menstrelor, migrene, expectoratiicu sange, /emoroizi, dureri de stomac, arsuri$

'dministrare : intern - 6-A6 picaturi de tinctura se dilueaza cu ceai sauapa$ 4e iau dimineata si seara, inainte de mese$

(inctura de coada)calului 0;Euisetum arvense1Preparare( doua maini de coada-calului proaspata, taiata foarte marunt,se pun intr-o sticla si se acopera cu rac/iu curat de secara$ 4e lasa lasoare 5A zile, scuturand sticla regulat$ 4e strecoara, se pune la pastrat inrecipiente de culoare inc/isa$'e boli vindeca: bolile de rinic/i si de vezica "inclusiv pietrele#, acumularide apa in tesuturi, rani desc/ise, ulceratii,/emoroizi, picioare transpirate$'dministrare : intern - ca adaos in ceaiuri, A6-;6 picaturi de >- ori pe zi9extern - ca dezinfectant aplicat pe afectiunile pielii si pe picioareletranspirate$

(inctura de traista)ciobanului 0#apsella bursa)pastoris1

Preparare( planta intreaga - tulpina, frunze si flori - se toaca marunt si sebaga intr-o sticla de un litru "pana la gat#, acoperindu-se cu rac/iu desecara sau de fructe " C-A6T#$ 4ticla se pune apoi la soare, vreme de

doua saptamani, agitandu-se permanent$ 4e strecoara si se trage in sticlede culoare inc/isa$105



'e boli vindeca: imbolnaviri ale musc/ilor, lenevirea sfincterului si amusc/ilor care inc/id traiectul urinar si vaginul, cadere de intestine$!osologie: intern - A6 picaturi de tinctura, luate de trei ori pe zi, in ceai decretisoara "o lingurita de planta, oparita cu un sfert de litru de apa in clocot,se infuzeaza scurt, se strecoara#9 extern - masarea zonelor dureroase$

(inctura de valeriana 0Faleriana officinalis1

Preparare( radacina uscata se zdrobeste marunt in piua sau se macina curasnita electrica de cafea, dupa care se pune intr-un borcan pana se umple

pe trei sferturi, iar restul se completeaza cu rac/iu$4e lasa trei saptamani la macerat, dupa care se strecoara$ 4e tine in

sticlute mici, inc/ise la culoare$'e boli vindeca: insomnia "da un somn profund, fara a da insa si senzatia

de somnolenta matinala pe care o dau somniferele de sinteza#, palpitatiilecardiace, /ipertensiunea, starile de nervozitate, tulburarile de menopauza$

'dministrare : se iau >6-A6 de picaturi in 0umatate de pa/ar de apa, seara,inainte de culcare$

(inctura de spanz 07eleborus purpurascens1Preparare( radacina proaspata se taie marunt si se pune intr-un borcanpana se umple pe 0umatate, dupa care se completeaza cu alcool deG6^ pana la umplerea completa$ 4e lasa la macerat trei saptamani, dupacare se se filtreaza si se trage in sticlute mici, inc/ise la culoare$'e boli vindeca: reumatism, reumatism degenerativ, dureri musculare, ranigreu vindecabile, tumori exteriorizate$'dministrare : extern - se fac frictiuni pe zonele durerose9 in cazul ranilor

si al tumorilor exteriorizate, se fac pensulari pe locurile afectate$'tentie( tinctura de spanz este foarte toxica, motiv pentru care sedepoziteaza in locuri sigure, departe de copii, cu o etic/eta de avertizare$4e foloseste numai extern$

(inctura de sunatoare 078pericum perforatum1

Preparare( doi pumni de flori culese pe soare se pun intr-o sticla, dupacare se acopera cu rac/iu$ 4e lasa trei saptamani la soare$ 4e strecoara sise pune in sticle de culoare inc/isa$

106



'e boli vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze, insomnii,slabiciuni provocate de nervi, /epatita, inflamatii ale colecistului"colecistita#$'dministrare : intern - se iau o data pe zi 56-5; picaturi de tinctura, intr-olingura de apa9 extern - tinctura se unge pe locurile dureroase$

(inctura de urzica 06rtica dioica1Preparare( frunzele plantei, proaspat culese, se spala bine cu apa, se taiemarunt, se pun intr-o sticla$ 4e toarna deasupra rac/iu de secara curat" C-A6T#, astfel ca planta sa fie acoperita$ 4e lasa la loc cald, vreme de 5Azile$'e boli vindeca: caderea parului, eczeme, ulceratii, bataturi dureroase,micoze, pete pe piele, sciatica, inflamatii ale nervilor$'dministrare : se ung repetat locurile bolnave cu tinctura de urzici$

Leacuri populare din plante medicinal'ele mai bune remedii pentru tulburarile de natura renala sint piperul sisiropul de trandafir si paralute$ (lte plante la care mai puteti apela sint:angelica, afinele, papadia, paducelul, ienuparul, traista ciobanului sicapsunele$ E alta solutie este sa fabricati un fel de bere din urzici "frunzede urzica tinara puse la fermentat cu putina dro0die, la care se adaugafrunze de trifoi, g/imbir, miere# care a0uta foarte mult la prevenireabloca0elor renale$Icter In medicina europeana traditionala ca leac pentru icter se foloseapatrun0elul, radacina de papadie si /amei$ (desea se fabrica o lotiune dinflori de papadie, frunze de patrun0el tocat si seminte de /amei$ <otiunea,care seamana la gust cu berea, trebuie administrata in fiecare seara sidimineata, pina cind boala regreseaza vizibil$

Laxativ'el mai bun produs fabricat pe baza de extras din plante cu efect laxativeste uleiul de masline$ !e linga acesta mai putem vorbi si despre mere,seminte de in, seminte de mustar alb, sparang/el, grasime de pasare$.aca suferiti de constipatie, atunci incercati ceaiul din fruze de soc sau din

107



radacina de papadie$

-u+e crapate!entru a va vindeca buzele crapate va sugeram doua retete simple si laindemina oricui$5$ amestecati o treime de suc de lamiie cu doua treimi de glicerina$

>$ preparati un ulei din petale de trandafir maruntite in combinatie cuglicerina si apa de trandafir (fectiuni ale ficatului4ucul de ceapa sau de cartof previn durerile de ficat$ In astfel de situatii epreferabil sa consumati cit mai multe fructe, in special mere$ 'a plante varecomandam ceaiul de paralute sau rozmarin$

'fectiuni pulmonare!uteti sa va curatati plaminii urmind o cura de ceai de trifoi$ In vec/ime celmai bun leac pentru bolnavii de tuberculoza era un amestec de miere cu/rean ce trebuia luat de trei ori pe zi$*alarie'afeau cu zeama de lamiie este cel mai indicat tratament pentru cei caresufera de malarie$ )n alt vec/i remediu consta in prepararea unui amestecdin radacini tocate de patrun0el si frunze de eucalipt$

Pierderi de memorie

u numai o data cu inaintarea in virsta memoria ne 0oaca feste$ Ericui i sepoate intimpla sa aiba astfel de probleme, datorate in special alimentariiinsuficiente a creierului cu singe$ !entru a va pastra memoria intactapentru cit mai mult timp va sfatuim sa beti ceai de rozmarin$ %ozmarinuleste apreciat pentru proprietatile sale stimulative, fiind cunoscut faptul caaceasta planta a0uta la imbunatatirea considerabila a circulatiei sanguine$

*enopau+a'el mai indicat tratament care sa va a0uta sa suportati mai usor durerile inperioda de menopauza este ceai de urzica si de galbenele$ Hreanul vaa0uta sa aveti noptile mai linistite si sa uitati de dereglarile de peste zi alepropriului organism$

*enstruatie (tunci cind vi se intimpla sa singerati abundent in timpul ciclului menstrual,trebuie sa recurgeti la a0utorul scortisoarei, al frunzelor de platan si deurzica tinara$ E alta metoda consta in consumarea a trei-patru lamii pe zi$.ereglarile menstruale se pot trata si cu ceai de coada soricelului sau demusetel$ Drecii si romanii foloseau ca remedii naturiste frunzele de alunsalbatic, petalele de trandafir roz sau rozmarinul$ Dalbenelele si morcoviiregleaza debitul de singe eliminat in timpul ciclului menstrual$ !entru a

108



intirzia perioadele ciclului beti ceai de g/imbir sau smirna, in timp celavanda si gura leului amelioreaza durerile provocate de menstruatie$

%esiri necontrolate<avanda este o planta renumita pentru proprietatile sale sedative, fiind desrecomandata bolnavilor de nervi$ 'a leguma, cel mai bine este sa aveti un

meniu bazat pe varza$ (roma de scortisoara si mierea amelioreaza starilede tremur si diminueaza sentimentul de anxietate$

"tari de greata!entru a contracara starile de greata folositi ca leac g/imbirul si piperul$ Ingeneral, aromele puternice de scortisoara, musetel, trifoi, lamiie, lavandareduc senzatia de voma$ 'a sirop puteti mixa in cantitati egale petale detrandafir si miere$ Inainte de masa beti o cescuta de apa calduta, iar dupace ati mincat luati o lingurita din siropul preparat$ (stfel preveniti senzatiade voma si treptat va veti simti intr-o forma de zile mari$

&evralgie'a remediu intern se recomanda ceaiul de musetel indulcit cu miere$ 'aremediu extern e bine sa va masati timplele cu ulei de g/imbir diluat cuzeama de la doi-trei catei de usturoi storsi$ (sa veti scapa mai repede dedurerea care va c/inuie$ =otodata puteti aplica o compresa frunze de varzasau de mustar fierbinti$ !entru o mai mare eficienta a tratamentelor esteindicat sa folositi si o lotiune revigoranta, pe care o obtineti din amestecul

unei parti de otet de mere cu o parte de apa de trandafir$ senta de cedru,amoniacul si menta va vor fi totdeauna de a0utor$

Palpitatii4imptomele de anxietate si nevozitate sint prevenite cu a0utorul lavandei$!alpitatiile provocate de ritmul cardiac neregulet se neutralizeaza cua0utorul ceaiului de paducel si de coada soricelului$ !iperul are efect tonicasupra circulatiei sangvine si a presiunii arteriale$

Parali+ie.atorita rolului stimulativ asupra organismului dintotdeauna urzica sirozmarinul s-au aflat printre cele mai folosite leacuri$ 4e spune ca e binesa pui un banut de argint in apa ca sa nu cada blestemul asupra ta si sanu paralizezi$

%odulIodul este un element de baza in medicina traditionala de mai bine de osuta de ani$ (plicatiile cu iod se utilizau pentru stopare singerarii ranilor sia dezinfectarii zonelor cu puroi$

%enuparul109



7ructele si frunzele de ienupar au fost adesea folosite in medicinapopulara, in ciuda faptului ca astazi acestea au mai mult un rol importantca ingredient culinar$ Ienuparul este foarte indicat in tratarea aerofagiei si aindigestiei$ .atorita efectului sau diuretic, in combinatie cu alte plante,ienuparul se dovedeste eficient impotriva constipatiei$

%arba vacii (cesta planta are un rol coagulant extrem de puternic, fiind utilizata instoparea singerarilor abundente si in reglarea ciclului menstrual$ ste celmai bun leac pentru diaree si dizenterie$ Iarba vacii constituie un elementimportant in retetele prescrise pentru combaterea bronsitei si a infectiilorpulmonare$ 4ucul concentrat din iarba vacii a0uta la farimitarea sidizolvarea pietrelor de la rinic/i si de la fiere$

)o+marinul'ea mai de seama proprietate a rozmarinului este aceea de calmare atensiunii nervoase$ 'a sedativ, rozmarinul este recomandat in prevenireastarilor de isterie si epilepsie$

LavandaIn %oma antica lavanda era ingredientul esential al unei imbaieri de lux$ uoricine isi permitea sa foloseasca lavanda, ci numai nobilii$ .in acestacauza planta era extrem de valoroasa$ 'ine detinea citeva picaturi de

esenta de lavanda era cu adevarat bogat pe acea vreme$4e obisnuia sa se presare lavanda prin cuferele cu /aine, pentu a metineprospetimea materialului si a preveni, totodata, aparitia moliilor$In vul *ediu uleiul de lavanda avea o dubla intrebuintare$ !e de o parteera folosit ca insecticid, a0utind la indepartarea insectelor nedorite dinbucatarie, iar pe de alta parte era considerat un bun dezinfectant siantiinflamator pentru taieturi, zgirieturi, rani adinci sau arsuri$.atorita proprietatilor sale antiseptice si diuretice, lavanda esterecomandata in tratarea difteriei, a colicii, a indigestiei si a problemelorrenale$ Infuzia de lavanda este un leac eficient pentru eliberarea cailorrespiratorii, fiind un medicament des folosit de bolnavii de astm, gripa,viroza dar si de cei care acuza dureri sau infectii in capul pieptului sausimptome de cataracta$ 'ompresele cu lavanda scad febra si previnperspiratia$<avanda este un sedativ unanim recunoscut, care face minuni in cazurilede nervozitate excesiva, axietate, palpitatii cardiace, insomnie, nevralgiisau durere de dinti$ In ceea ce priveste revitalizarea organismului uman,ceaiul de lavanda stimuleaza sistemul nervos, reface ec/ilibrul presiuniisangvine scazute si readuce zimbetul pe buze persoanelor deprimate$

Pra+ul110



!e vremuri, batrinii ii sfatuiau pe cei care sufereau de /emoroism saconsume cit mai mult praz crud$ .aca vi se intimpla sa ing/ititi printrealtele si un obiect tare, atunci preparati cit mai repede citeva fire de prazfiert cu sare$ (cestea va vor a0uta sa nu vi se perforeze stomacul pina cindobiectul respectiv va fi eliminat din organism$ .atorita efectului sauexpectorant si de descongestionare, prazul e recomandat in tratarea

gripei, a virozei, a racelii persistente, a cataractei, a infectiilor din capulpieptului, a cailor respiratorii inflamate$ !entru boli ca artrita, cistita si guta,prazul se dovedeste a fi un leac extraordinar de bun$ .aca amestecatiputin praz maruntit cu miere veti obtine un foarte bun unguentantiinflamator si antiseptic, ce se aplica pe rani desc/ise si arsuri, taieturisi intepaturi$

Lamiia

<amiia are intrebuintari diferite in medicina traditionala, fiind apreciata de-alungul secolelor pentru proprietatile curative pe care le are$ %omaniifoloseau lamiia ca antidot pentru orice substanta otravitoare$ .in cauzaaciditatii pe care o produce, pacientilor cu afectiuni biliare li se recomandao cura de suc de lamiie$ =otodata sucul de lamiie tonifica ficatul sifarimiteaza pietrele de la fiere$ (cesta mai este eficient si in tratareaafectiunilor renale si a arsurilor stomacale$ Dargara cu suc de lamiieelibereaza caile respiratorii si vine in a0utorul bolnavilor de astm$ Incombinatie cu cafeaua, lamiia e un bun medicament pentru malarie$ !utemopri singerarile nazale prin aplicarea unor mici tampoane din vata,imbibate in zeama de lamiie$ !entru prote0area buzelor uscate va sfatuimsa amestecati o lingurita de miere sau de glicerina cu zeama de lamiie,astfel incit sa obtineti un balsam pentru buze si pentru ten suta la sutanatural$

Laptucile<aptucile sint cel mai des folosit remediu natural pentru prevenireainsomniei si a nevrozelor$ !astilele din extras de laptuci se pot administracu succes ca laxativ$ Iar lotiunea obtinuta din laptuci verzi tocate marunt simiere a0uta la prevenirea urticarilor$Liliacul (cesta planta are proprietati antiinflamatorii de invidiat$ In plus se folosestein tratarea reumatismului, a malariei si a tensiunii arteriale crescute$

eiul'eaiul de tei sau esenta de tei sint leac pentru epilepsie$ 'a uz intern,ceaiul din flori de tei tonifica musculatura si regleaza presiunea sangvina$

'a aplicatie externa, cremele cosmetice create cu esenta de tei sintdestinate in special curatirii si purificarii tenului$111



2albenelele'a uz intern, ceaiul de galbenele este indicat /ipotensivilor$ (cesta maipoate actiona si ca un sedativ eficient in cazul celor care sufera denevralgie, isterie, insomnie sau stres$ )na dintre proprietatile cele maiapreciate ale radacinii de galbenele e aceea ca previne formarea varicelor

si a ulcerului$ 'a uz extern, de-a lungul timpului, inca de pe vremeagiptului antic, crema de galbenele a fost apreciata pentru calitatile salevindecatoare$ .e cite ori sinteti intepati de o insecta sau va raniti grav,aplicati pe rana crema de galbenele si vi se va lua durerea cu mina$ 'indaveti oc/ii obositi si rosii, inflamati sau acuzati simptome de con0unctivita,recurgeti la acelasi remediu despre care v-am vorbit$

*ag4iranul 0sovirvul1In Drecia antica femeile sadeau pe mormintele celor dragi mag/iran$ 4espunea ca mag/iranul aduce liniste spiritului celui plecat dintre cei vii si ilimpiedica sa greseasca drumul cel drept spre salasul zeilor$ In medicinapopulara mag/iranul ocupa un loc aparte$ 8atrinii spuneau ca doar cua0utorul lui o femeie poate redeveni fertila si un barbat potent$ .e aceea inziua nuntii proaspetii casatoriti purtau pe cap cite o coronita din flori demag/iran$'eaiul de mag/iran este apreciat mai ales pentru proprietatea sa de acurata organismul de impuritati, de a purifica singele si de a reduce gradulde perspiratie$ 'a uz extern, adolescentii care se vor clati pe fata cu ceairece de mag/iran, macar de doua ori pe saptamina, vor scapa de acnee$ (lte boli care se mai pot trata cu a0utorul mag/iranului sint: raul de mare,bronsita, surzenia, durerile de dinti, tulburarile stomacale, reumatismul$

Paralutele*irosul puternic al paralutelor era folosit in vec/ime ca somnifer$ 4espunea ca aroma plantelor induce o stare de somn atit de profunda, deparca omul nu dormea, ci murea$'a uz intern, ceaiul de paralute este recomandat in tratarea tulburarilorstomacale, a ulcerului, gastritei, colicii si arsurilor$ (vind un puternic efectde neutralizare a durerii, ceaiul de paralute e un element important in luptacu orice forma de artita, guta sau reumatism$

5iscul'rengutele de visc sint asociate de obicei cu sarbatoarea sfinta a'raciunului$ .ar putini stiu cit de important e rolul acestei plante inmedicina populara$ 1iscul a fost dintotdeauna cel mai bun leac pentruepilepsie, convulsii, /ipotensiune, tumori maligne, tulburari nervoase grave"isterie sau delir#, artrita cronica$

2ura leului112



In Drecia antica ceaiul din frunze de gura leului era administrat femeilorinsarcinate pentru a le atenua durerile sarcinii$ In medicina traditionalagura leului constituie un dezinfectant exceptional, care a0uta la tratareainfectiilor vaginale, la reglarea ciclului menstrual si la prevenirea oricarorprobleme care se pot ivi imediat dupa nastere, atit la mama, cit si la copil$Invatatii spuneau ca cei care vor minca cel putin o data pe saptamina gura

leului vor avea o batrinte lunga si sanatoasa$*uselina*uselina este recomandata in tratarea epilepsiei$ .eoarece are un gustfoarte amar, ea e combinata cu alte plante ce contribuie la prevenireatulburarilor respiratorii, cum ar fi astmul si bronsita$ 'a uz extern, dacamixati frunze de muselina cu otet fierbinte si cu apa veti obtine o lotiuneeficienta contra /emoroizilor$

"tari de lesin!entru a preveni starile de lesin e bine sa preparati un ceai din frunze derozmarin sau lavanda$ 'a metoda eterna se recomanda in/alarea de sarede lamiie sau piper$=emperatura crescutaImpotriva unei temperaturi crescute a corpului medicina traditionala varecomanda ceaiul de angelica, coada soricelului, flori de liliac, scortisoara,paralute si mitisori$ 'eaiul trebuie sa fie indulcit cu miere$ xtern aplicaticomprese cu otet sau zeama de lamiie$ (lte plante eficiente impotrivafebrei sint: trifoiul, patrun0elul, musetelul, urzica, rozmarinul, trandafirul,galbenelele, lavanda, paducelul, menta si eucaliptul$

'erofagie<a baza tratamentului pentru aerofagie stau menta, scortisoara, orzul sig/imbirul$ !entru a contracara efectele negative ale acestei boli e bine satineti o data la doua luni o cura de legume si de verdeata$ 'ele maieficiente se dovedesc a fi morcovii, ceapa, prazul, /reanul, patrun0elul,

urzica si musetelul$ (lte remedii constau in utilizarea esentelor de cimbru,lavanda, smirna, eucalipt in combinatie cu uleiul de masline si cu ceaiul deangelica, mitisori, telina, coriandru, marar sau molura$

%ntoxicatie alimentara'a leac impotriva mincarurilor alterate, consumate de cele mai multe ori innecunostinta de cauza, va recomandam sa consumati cit mai mult usturoi$

Cri+e de fiere!roblemele de fiere isi gasesc rezolvarea in tratamentul cu galbenele,papadie si seminte de mac$ )leiul de masline si ceaiul de cicoare a0uta la

113



eliminarea fara prea multa durere a pietrelor de la fiere$ !rintre legumelecu proprietati curative recunoscute si apreciate si in medicina traditionala,si in cea clasica se numara cartoful si mazarea, iar in rindul citricelor -lamiia$

2ingii inflamate

.in frunze de alun salbatic, coada soricelului sau rozmarin preparati unceai cu care sa faceti in fiecare seara spalaturi ale gingiilor$ !uteti deasemenea sa apelati la infuzia din fruze de maslin$

Par degradatIata citeva tratamente traditionale care contribuie la recapatarea volumuluisi a stralucirii parului dumneavoastra:5$ atunci cind va clatiti pe cap spargeti un ou proaspat in apa9 oul continecalciu si va /raneste firele de par, dindu-le o stralucire aparte>$ folositi zeama de urzici pentru a va limpezi parul in ultima apa

$ cu sucul de la citeva legaturi de patrun0el proaspat masati-va scalpul9astfel toate impuritatile de pe pielea capului vor fi indepartate cu sigurantasi pentru mai mult de cinci zileA$ de doua ori pe saptamina clatiti-va parul cu ceai de musetel;$ mierea este un produs bogat in nutrimente si adesea recomandat intratamentele de acest gen

*igrene, dureri de capIm folclorul englezilor pentru evitarea durerilor de cap batrinii ne sfatuiescsa recurgem la un remediu mai putin obisnuit$ 4e spune ca nu e bine saaruncati la intimplare patul taiat sau cazut, pentru ca pasarile il pot folosi laconstructia propriilor cuiburi$ .in acesta cauza, ori de cite ori ele isiaran0eaza cuibul, durerea firelor de par se transmite dumneavostra$ .eaceea e bine ca firele de par care nu va mai sint de folos sa le bagati directpe foc$*edicina populara propune ca solutii cu efect imediat infuziile cu ceai derozmarin uscat, frunze de tei sau de musetel$ Drecii si romanii apelau latratamentul cu scortisoara, mere, miere si balsam din lavanda sauparalute$ (lte plante recomandate sint: basilica, angelica, valeriana, trifoiul$'a aplicatie externa puteti folosi ulei de lavanda sau otet$ 'a in/alantapelati la uleiul din frunze de trifoi$ (tunci cind va spalati pe cap e bine sava limpeziti cu o mixtura obtinuta din amestecul unei cantitati egale de otet,apa si coniac in care adaugati un praf de sare$

" 3*'C

(ratamente naturale pentru un “stomac leneş”

'fec!iunile tractului gastrointestinal sunt provocate de excesele alimentaresau de starea de letargie , de iner!ie ce urmea+ă agita!iei dinaintea meselor114



bogate. "tarea de letargie se răsfrânge aspua planului fi+ic, inducândsindromul de ;stomac leneş<, stomac din care alimentele sunt lent evacuate.

atorită sta+ei gastrice, stomacul se destinde provocând de cele mai multeori durei, stare de disconfort, greşuri şi c4iar vărsături. erapiilecomplementare tratea+ă aceste afec!iuni cu ierburi, muguri sau tincturi dinplante medicinale.

7itoterapia segmentului gastrointestinal foloseşte plante şi produsefarmaceutice cu acţiune asupra glandelor din intestin, asupra mucoaselor,florei microbiene, a sintezei enzimatice şi resorbţiei substanţelor nutritive$

Fn cazul lipsei sau concentraţiei reduse de acid clor/idric în sucul gastricsunt folosite specii de plante medicinale cu conţinut ridicat în substanţeamare$ <ipsa unui mediu acid favorizează însă dezvoltarea şi înmulţireamicrobilor$ Fn astfel de cazuri se recomandă asocierea plantelor amare cuplante care conţin uleiuri esenţiale cu acţiune bacteriostatică saubactericidă$ 4unt des utilizate amestecurile de plante care acţioneazăasupra celulelor glandulare ale tubului digestiv, asupra sistemului /epato-biliar şi pancreatic$

Dreaţa şi vărsăturile în aceste perioade sunt simptome care pot fiprovocate de emoţii puternice, mirosuri dezagreabile, excese alimentaresau consum exagerat de alcool sau tutun$

=ratamentul fitoterapeutic recomandă plante cu proprietăţi calmante şiantiemetice$ Infuziile şi decocturile se beau reci, încet, îng/iţitură cu îng/iţitură şi neîndulcite$Plante medicinale pentru calmarea vărsăturilor

Menta% roiniţa au efecte favorabile în calmarea vărsăturilor, se folosesc5-> linguriţe de frunze la o cană cu apă şi se beau 5-> căni de infuzie pe zi$

0inctura de valeriană - are acţiune sedativă asupra sistemuluinervosvegetativ9 este indicat în vărsăturile provocate de emoţiile foarte puternice$

Plante în afec!iunile dispeptice

-ovârful infuzie din linguri de plantă la o cană cu apă9 se beau > -linguri de infuzie înaintea meselor$

-c(inelul infuzie dintr-o lingură de plantă la o cană cu apă, se bea unsfert de cană cu o 0umătate de oră înainte de masă, neîndulcită9 esteindicat în sindroame dispeptice, anaciditate, /ipoaciditate, insuficienţă/epato-biliară şi insuficienţă secretorie pancreatică$

115



-unătoarea sub formă de extract uleios, tinctură sau ceai, esterecomandată în ameliorarea gastritelor, ulcerului gastric şi duodenal, areacţiune antiinflamatoare, antiseptică, astringentă şi cicatrizantă$ .easemenea înlătură bacteriile$

Pătlagina datorită acţiunii amoliente, cicatrizante şi de oprire a înmulţiriibacteriilor, este indicată în ulcerul gastric şi duodenal, sub formă depulbere, câte o 0umătate de linguriţă, de >- ori pe zi, sau infuzie din douălinguri de frunze la o cană cu apă, se ia câte o îng/iţitură la >- ore$

Plante pentru dureri de burtă

4indromul dureros abdominal, cu colici intermitente, poate fi cauzat decontracţii gastrice sau intestinale spasmodice ale unui organ abdominal$ (fecţiunea beneficiază detratament cu ri+omi de obligeană decoctsau macerat la rece, preparat dintr-o linguriţă de rizomi la o cană cu apă$=oată cantitatea se bea în cursul unei zile, în mai multe reprize$

inctura de obligeană se prepară din >6 de rizomi, maceraţi în 566 ml deapă, timp de C zile9 se iau câte >6 de picături, de >- ori pe zi, în puţin ceai$

!entru calmarea durerilor abdominale se prepară o infuzie din 5-> linguriţedin următorul amestec:frun+e de roini!ă = :>g flori de sulfină = >gflori de mentă = :>g flori de coada şoricelului = :>g ri+omi deobligeană = 9@g rădăcini de valeriană = 9@g. !lantele se amestecă, se

prepară ceai cu câte 5-> linguriţe din amestec şi se beau câte > căni pe zi,după mese$

2emoterapia foloseşte mugurii de merişor, pentru acţiunea reglatoareasupra funcţiei colonului, stimulantă asupra colonului /ipoton, cu tendinţăde stază, şi relaxantă asupra colonului spastic în doze de câte ;6 depicături dimineaţa$

Leacuri populare pentru artroza'ompresele folosite in caz de atroza se vor prepara din infuzii la care sevor folosi, de regula, >- linguri de ta uscata, sau -A linguri de taproaspata, din una din tele indicate mai 0os$ In cazul cataplasmelor, telese vor infasura intr-o cirpa curata si se vor aplica pe locul dureros"tratamentul este valabil si inartrite si reumatisme#$

5$ 4e amesteca linguri de troscot cu > linguri de frunze demesteacan si> linguri de fructe de maces$ 4e pune amestecul intr-un termos si se116

http://www.medicultau.com/plante-medicinale/leacuri-populare/decoct-de-merisor-impotriva-artritei.php

http://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/tratamente-cu-plante-medicinale/fitoterapie-silvestra/mesteacanul.php

http://www.medicultau.com/plante-medicinale/leacuri-populare/decoct-de-merisor-impotriva-artritei.php

http://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/tratamente-cu-plante-medicinale/fitoterapie-silvestra/mesteacanul.php



toarna deasupra un pa/ar de apa fiarta$ 4e lasa peste noapte, iar a douazi se adauga in infuzie si > lingurite de sare$ 4e inmoaie o cirpa curata debumbac in infuzia aceasta, se stoarce si se aplica pe locul bolna 4eacopera cu ceva gros si se mentine pina la disparitia bolii$

>$ 4e iau paie de ovaz, se toarna o cantitate corespunzatoare de apa sise fierbe timp de 6 de minute pe foc mic$ 4e aplica cataplasma calduta$

$ 4e toarna ulei demasline peste frunze tinere de nuc si se lasa timp de-A ore, dupa care se aplica frunzele in -A straturi pe locul bolna

A$ 4e aplica peste locul bolnav cataplasme cuceapa tocata sau usturoi

pisat$;$ 4e ia radacina de brustur, se spala bine si se da prin masina de tocatsau pe razatoare, fara a o curata$ 4e umple pina la 0umatate o sticla de5@>l si se toarna votca pina se umple sticla$ 4e acopera bine si se lasa osaptamina la loc intunecos$ 4e aplica comprese pe locurile bolnave, sepune deasupra un prosop sau un fular de lina si se lasa pina trecedurerea$

G$ 4e prepara un decoct din radacina de brustur: se toarna un pa/ar deapa clocotita peste o lingura de radacina data de razatoarea mica si sepune la foc mic, timp de >6 de minute$ 4e ia cite o lingura, de A ori pe zi,inainte de masa$ xtern, se prepara un unguent din radacina de brustur,amestecata cu unt "se poate folosi din radacina de la decoct#$

?$ !este o lingura de frunze de plop se toarna un pa/ar de apa clocotita si

se lasa o ora$ 4e vor aplica comprese, dar este recomandat sa sefoloseasca si intern: cite 5-> linguri, de ;-G ori pe zi$

C$ 4e vor aplica de asemenea comprese calde din decoct de radacini siseminte de brindusa de toamna$ !este o lingura de radacina se toarna unpa/ar de apa$ 4e fierbe la foc mic, timp de 5; minute$

U$ 4e prepara un unguent din flori tocate de liliac amestecate cu unt in

parti egale$ 'oncomitent, se va folosi o infuzie de flori de liliac "proportie5:56#$ 4e lasa timp de A ore, dupa care se poate lua cite o lingura de -A117

http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/pielea/proceduri-cosmetice-cu-argila-sare-namol-alge/olive-oil-soap-sapun-de-toaleta-cu-ulei-de-masline.php

http://www.medicultau.com/plante-medicinale/leacuri-populare/aburii-de-ceapa-vindeca-guturaiul.php

http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/pielea/proceduri-cosmetice-cu-argila-sare-namol-alge/olive-oil-soap-sapun-de-toaleta-cu-ulei-de-masline.php

http://www.medicultau.com/plante-medicinale/leacuri-populare/aburii-de-ceapa-vindeca-guturaiul.php



ori pe zi$

56$ 4e pun intr-un borcan flori decartof "fara a le toca# pina sus si setoarna deasupra spirt sau alta tarie$ 4e pune un capac etans si se lasa ?zile la loc cald si intunecos$ 4e vor aplica comprese cu flori pe loculbolnav

-itterul suede+ 091

Pre+entare generala

( fost redescoperit in urma cu doua decenii de catre o fitoterapeuta deorigine austriaca$ )n remediu despre care experimentata cunoscatoare aplantelor spunea ca vindeca aproape orice boala$ u era departe deadevar$ !rin timp, miraculoasa tinctura - o veritabila BantologieB de ierburitamaduitoare - a dovedit ca are efecte benefice asupra sanatatii,dobandindu-si rapid o celebritate meritata$ *ilioane de flacoane cupretiosul elixir, in tot felul de formule si dilutii, au fost vandute anual pe totmapamondul, bitterul suedez devenind intre altele si un simbol al reinvieriitraditiei de vindecare cu plante$

.ar care este, de fapt, originea acestui remediu2 'are dintre zecile deformule care se gasesc acum pe piata este cea buna2 Isi merita, oare,bitterul celebritatea2 4e pare ca aceasta tinctura a fost descoperita in vul*ediu - un elixir din plante care sa prelungeasca tineretea$ .upa unsucces fulminant, elixirul-minune a cazut in uitare, fiind pastrat si transmisdin tata in fiu, doar intr-o familie de medici suedezi$ 8itterul suedez si-adovedit din nou eficienta intr-o serie impresionanta de boli, de la indigestiisi migrene la boala canceroasa si maladiile de piele greu vindecabile$

(u aparut tot felul de versiuni ale bitterului suedez, in afara celei cu > deplante: cu 5G plante, cu 5> plante, cu C plante, dar si cu 5C6 de plante$

Calitati curative si actiune farmaceutica

ste un extract /idroalcoolic sau, altfel spus, o tinctura din plantemedicinale amare$ .e altfel, este uneori numit si Baperitiv amar suedezB$

118

http://www.medicultau.com/dieta-nutritie/retete/legume/chiftelute-de-cartofi.php

http://www.medicultau.com/dieta-nutritie/retete/legume/chiftelute-de-cartofi.php



.e ce amar2 !entru ca plantele si gustul amar au o importanta deosebitain terapia naturista$ %emediile naturale amare sunt un drenor puternicpentru ficat si vezica biliara, stimuleaza procesele de eliminare prinamplificarea peristaltismului digestiv, activeaza digestia prin sporireasecretiei de sucuri gastrice$

.in punct de vedere psi/o-mental, gustul amar este asociat dezamagirii - osintagma care, analizata din punct de vedere etimologic, inseamnadescoperirea, eliberarea de amagire$ .e aceea, in medicina /olistica,remediile amare au in plan psi/ologic rolul foarte interesant de a a0uta laeliminarea convingerilor si ideilor false, cu alte cuvinte, a amagirilor, careconduc la boala$ !ractic, nu se poate vorbi in medicina naturista de unproces de dezintoxicare eficient si complet in care sa nu fie folosit gustulamar$ i bine, diferitele variante de bitter suedez sunt o colectie fara egalde plante amare, cu diferite nuante$

(stfel, acest bitter contine plante amare pure "gentiana, tintaura,ang/inare#, amare aromatice "pelin, coada-soricelului, coa0a de portocalamar#, amare saline "cicoare, papadie#, amare mucilaginoase "lic/en deIslanda# etc$ .in acest motiv, acest elixir amar este un drenor si detoxifiantextraordinar, ceea ce si explica efectele sale vindecatoare intr-o gamaextrem de mare de boli$

In ciuda popularitatii sale ca leac, nici pana in prezent nu se stie cuprecizie care este reteta originala de bitter suedez$ .e fapt, anumite

componente ale sale, cum ar fi t/eriacul venetian, sunt c/iar formuleobtinute prin procedee alc/imice, procedee care nu mai sunt cunoscute inprezent$ .ar asta nu exclude eficienta lui$

xista si retete romanesti$ *ai ales flora medicinala spontana a %omanieieste extrem de bogata in plante medicinale amare si aromatice, cu efectefoarte puternice care, incluse in reteta acestui remediu, fac adevarateminuni$ (poi, concentratiile de principii active de la bitterurile romanestisunt mult mai mari decat la cele aduse din strainatate, unde, in mod curios,se pune mai mult accent pe gustul placut al remediului decat pe actiuneasa terapeutica$ In fine, se pare ca in domeniul terapiei cu plante,creativitatea auto/tona a gasit un teren foarte bun de exprimare, asa incatau fost gasite niste retete de bitter care pun foarte bine in valoareprincipiile ce stau la baza alcatuirii acestui remediu$

(fectiuni pentru care se recomanda: indigestie, balonare9 disc/ineziebiliara9 afectiuni /epatice cronice9 anorexie, anorexie psi/ica9 boli de piele,afectiuni alergice9 guturai "raceala#, gripa9 cistita, infectii renale9 tulburariintestinale9 febra9 stari de greata9 viermi intestinali9 tromboflebita9 arsuri9intepaturi de insecte$

119



Preparare

Iata o reteta ceva mai simpla, compusa din doar douasprezece plante, darcare pune foarte bine in valoare principiile care stau la baza alcatuiriibitterului suedez:Intr-un borcan cu filet, cu o capacitate de > l, se pun cate > lingurite din

urmatoarele plante sub forma de pulbere "obtinuta prin macinare cu rasnitaelectrica de cafea#: pelin "(rtemisia absint/um#,ang inare "'OnarascolOmus#,flori de salcam "%obinia pseudoacaccia#,foi de dafin "<aurusnobilis#,iarba de troscot "!olOgonatum aviculare#,frunze de frasin "7raxinus sp$#,radacina de angelica "(ngelica arc/angelica#,boabe deienupar "Nuniperus communis#$ 4e adauga apoi cate 5 lingurita de pulberede rasina de brad "(bies salba#,seminte de fenicul "7oeniculum vulgare#,radacina de urzica ")rtica dioica# si o 0umatate de lingurita de pulbere desofran "'urcuma longa#$ .upa ce am pus toate plantele, adaugam un litrusi 0umatate de alcool alimentar de ;6-G6 de grade si lasam totul samacereze vreme de minimum doua saptamani$ <a sfarsitul timpului demacerare, se filtreaza preparatul prin tifon si se pune la pastrare intr-osticla inc/isa la culoare, intr-un loc intunecos si rece$

120



$eteta .itter -uedez & )&fecte curative ale Bitterului Suedez #

- .aca este mirosit sau inspirat des si daca se umezeste cu bitter bazacraniului, dispar durerea de cap si ameteala si se intaresc creierul simemoria$- (0uta vederea, inlaturandu-le oc/ilor roseata, durerea si in0ectarea$1indeca cataracta daca se umezeste coada oc/ilor sau se pune o bucatade panza umezita cu bitter pe oc/ii inc/isi$- 1indeca exemele de orice fel si bubele din nas daca acestea seumezesc bine si des$- 'almeaza durerile de dinti tinandu-se in gura un amestec din putina apa

si o lingura de bitter, sau se pune o compresa inmuiata pe dintele dureros$.urerea dispare si infectia se retrage$- (ftele, basicile de pe limba sau alte afectiuni care apar pe limba dispardaca sunt umezite sistematic cu acest bitter$- !entru dureri de gat cand el este rosu si inflamat, se ing/it incet lingurite@zi diluate in ceai$- !entru dureri de stomac se ia la o criza o lingura$- !entru colici se iau linguri, incet, una dupa alta$- limina neplacerile gazelor intestinale$- ste de mare a0utor ficatului in toate bolile sale$- .ureri ale vezicii biliare: se ia cate o lingura dimineata si una seara si sepun noaptea comprese9 durerea dispare repede$- (0uta in constipatie$- !entru /idropizie, se ia cate o lingura in putin vin alb, dimineata si seara,timp de G saptamani$- !entru dureri de urec/i si va0ait in urec/i se umezeste o bucata de vatasi se baga in urec/e$ %eda c/iar si auzul pierdut$- limina viermii intestinali, c/iar si tenia$- 1indeca icterul daca se ia cate o lingura de ori@zi si se aplica comprese

121

http://mamicicochete.forumgratuit.ro/t516-reteta-bitter-suedez#20522

http://mamicicochete.forumgratuit.ro/t516-reteta-bitter-suedez#20522



pe ficatul inflamat$- Hemoroizii se umezesc des si se face si cura interna$- In caz de tuberculoza se iau lingurite@zi timp de G saptamani$- (0uta la vindecarea secretiilor vaginale$- %egleaza ciclul menstrual$- (0uta in vindecarea epilepsiei fortificand nervii si intreg organismul$

- .uce la disparitia indispozitiilor$- %ezultate bune în videcarea paraliziei$- 7oarte eficient in caz de febra$- =rateaza foarte bine cancerul$- foarte bun pentru negi, cicatrice, taieturi, rani, umflaturi, vanatai$- 'urata sangele, stimuleaza circulatia si a0uta in anemie si reumatism$

Il puteti cumpara de la plafar sau farmacie sau il puteti prepara in casa $

%eteta 8itter 4uedez :!lantele folosite sunt urmatoarele:- 6 gr aloe - frunze- 56 gr rasina de brad- ; gr sofran "radacina# sau stan0enel "radacina#- 56 gr salcam "flori#- 56 gr dafin "frunze# sau scortisoara pisata- >6 gr frasin "frunze#- 56 gr fenicul sau anason- >6 gr troscot sau radacina de rubarba- >6 gr gentiana "sau ;6 gr pelin si ; gr ang/inare#- 56 gr scaiete "radacina#- 56 gr angelica- >6 gr ienupar "boabe pisate#- >6 gr soc- 6 gr tintaura- >6 gr tataneasa- >6 gr rostopasca- >6 gr salvie- >6 gr odolean- >6 gr coriandru- >6 gr ang/inare- 6 gr galbenele- 6 gr sunatoare- >; gr ciubotica cucului- 6 gr urzica- 6 gr pufulita cu flori mici

122



- 6 gr coada calului- 6 gr coada soricelului- 6 gr unguras- >; gr traista ciobanului- >; gr vasc- 6 gr pedicuta

- >; gr osul iepurelui- 6 gr cimbru- 6 gr patlagina

(cest amestec se pune in litri de alcool de C-A6]9 se amesteca de douaori@ zi si se lasa la macerat 5A zile, dupa care se strecoara prin tifon si setoarna in sticle mici de culoare inc/isa$ !ot fi pastrate ani$ 'u cat sta maimult, cu atat are efect mai bun$!rofilactic, se iau > lingurite@zi, una dimineata si una seara$<ingurita de bitter suedez se dilueaza in 5>; ml ceai de plante sau apa sise ia cu 5@> ora inainte de masa$In bolile maligne se iau >- linguri@zi dupa cum urmeaza: cate o linguradiluata in 5>; ml apa sau ceai de plante, prima se ia cu 5@> ora inainte demasa de dimineata iar celelalte cu 5@> ora dupa masa$

(= =I &&&- =oate cantitatile indicate trebuie diluate cu ceai de plante sau apa$- u se consuma lapte inainte si dupa administrare$

123



G6n preparat miraculos pentru dureri reumatice, spondiloza )"iriadinG

*a numesc Ioan <asca, sunt din 4iria, 0udetul (rad, pensionar de la !lafar Eradea, in urma cu 5; ani$ *a pasioneaza mult plantele medicinale,

informandu-ma si studiind valoarea lor medicinala$ =ot cautand siexperimentand am reusit sa fac o reteta pe care o folosim de ani de zile infamilie, dar care poate fi considerata si miraculoasa, avand in vedere camulti bolnavi care au folosit-o au obtinut rezultate bune$ ste vorba demiraculosul preparat "numit de mine# 4iriadin$)eteta( Intr-un borcan de l din sticla sau pamant se pun urmatoarele:6,; l spirt sanitar,6,; l bitterul 'arpatilor de C-A6gr$,6,>; l aramita "sau rezes#, 6,>; l apa de argila "auto/tona#$!este ele se toarna: 5> castane salbatice zdrobite bine,5> bucati frunze verzi de leandru taiate,> radacini complete de branca ursului "taiate#,; bucati ardei iute tocat marunt,un pumn radacina tataneasa cruda razuita,un pumn boabe de ienupar zdrobite,un pumn sare de bucatarie$4e amesteca bine, se leaga borcanul, se pun la un loc calduros si se agitabine, timp de >5 zile, dupa care se strecoara, si lic/idul se trage la sticlemici si colorate$ 4e pastreaza la loc intunecos, ani de zile$!lantele ramase dupa strecurare se folosesc pentru bai de sezut, bai demaini si picioare, pentru circulatia extremitatilor, a0utand mult si laafectiunile renale si vezicale, cataplasme la tumefieri, dureri, tumori$=inctura se poate folosi sub forma de frectii usoare, comprese si masa0eusoare, in urmatoarele boli: tumefieri, pareze, lombosciatica, durerireumatice, spondiloza, spondilita, eczeme$ =ratamentul se recomandanumai pentru uz extern$ =imp de >5 de zile, zile frectii usoare, urmate decomprese ori cataplasme umezite si caldute, zile bai la maini si la

124



picioare, vreme de 5;->6 minute " 6- >gr$'#$ 4e face o pauza de osaptamana$ 4e fac si bai de sezut cu coada calului$4e vor reduce sarea, grasimile animale, se va bea multa apa de izvordupa prescriptiile medicului$ (cest preparat a fost folosit multi ani si demulti oameni, cu efecte exceptionale$ .e exemplu, familia dr$ 1eina din4iria il foloseste de circa 56 ani, doamna vindecandu-se de tumori

maligne la san, iar domnul de tumora cerebrala inoperabila$ (cum suntsanatosi$%oan Lasca loc. "iria, nr. 9>@, 6udetul 'rad, cod A9BA @ #eai antigripal pentru

persoanele alergice la antibiotice

(cum A-; ani, in urma unor gripe repetate, am contractat o pneumonie care numai era tratabila acasa si am fost internata la un spital din 0udet$ (colo m-au

in0ectat cu un antibiotic spaniol numit *onocid$ .upa A-; zile mi-a aparut oeruptie pe corp si pe fata, mi-au fost suprimate comprimatele, nu si antibioticul$ (lergia s-a declansat puternic, am fost in pericol de moarte, am c/eltuit mult, dar de atunci imi sunt interzise antibioticele de orice fel si vitaminele$ *are atentietrebuie sa am si la mancaruri$In toamna aceluiasi an, la 5 septembrie, a fost foarte rece si am contactat ogripa cu febra U,;gr$$ (m zis ca e sfarsitul vietii, dar mi-am amintit de o retetacu plante care mi-a fost benefica, si, de cate ori fac febra, e unicul ceai care ma

salveaza$ (m rugamintea daca se poate sa fie publicata in revista dvs$, poatemai sunt oameni care nu au voie sa ia antibiotice si se pot a0uta la temperaturacu ea$%eteta: 'eaiul se compune din plante uscate si ; nuci:

> linguri busuioc,

> linguri cimbru de gradina,

> linguri leustean,

;-G flori coada-soricelului,

; nuci uscate "numai coa0a#,

> litri de apa$

Intr-un vas se pune la fiert apa$ 'and clocoteste, se adauga plantele si co0ilede nuca "spalate#$ 4e acopera vasul cu capac, se fierbe circa 5-> minute, selasa sa se racoreasca putin si se bea de trei ori pe zi cate o cana, timp de 5->zile$ 7ebra scade imediat si se produce transpiratie puternica, benefica si pentru

125



alergie$'eaiul se bea in faza de inceput a gripei cu febra$

Cartea mea cu plante si despre plante.doc

Documents

Transcript of Cartea mea cu plante si despre plante.doc