CARTE LP fiziologie SEM 1

7/25/2019 CARTE LP fiziologie SEM 1

1/177

1

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE CAROL DAVILA BUCURETIFACULTATEA DE MEDICIN, DEPARTAMENTUL TIINE FUNCIONALE

DISCIPLINA FIZIOLOGIE II I NEUROTIINE NC PAULESCU

FIZIOLOGIELUCRRI PRACTICE

(pentru uzul studenilor)

Editor: Prof. univ. Leon ZGREAN


2/177

2


3/177

3

CUPRINS

FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

PROPRIETILE CELULEI NERVOASE 8

Excit!i"itt# $i c%&'(ic)# c#"'")* +Introducere 8Metode de investigre e!cit"i#it$ii ce#u#re 11

C%('c#)# (#)-%$* ./No%iuni teoretice 13Protoco# e!&eri'ent# 1(

R#0"#x# %$t#%t#(i(%$# .1Noiuni teoretice 1)Protoco# e!&eri'ent# 1*

+ntre"$ri,Pro"#e'e,-e'$ &t cs$ 2

APARATUL NEUROMUSCULAR 22Pre'ise 22/"iective 22No%iuni teoretice 22E#ectro'iogrfi 20

I(-#$ti2)# $#c'$#i 3i t#t(%$'"'i 45/"iective 2Mteri#e 2Protoco# configurre 2Preg$tire su"iect 2)#i"rre trnsductor 2)Protoco# nregistrre 2)

I(-#$ti2)# )#c)'t*)ii '(it*i"%) &%t%)ii 3i %!%$#"ii &'$c'")# 4+/"iective 28Mteri#e 28Protoco# e!&eri'ent# 28#i"rre 2*

Protoco# nregistrre 4 recrutre 'otorie 2*Protoco# nregistrre 4 o"ose#$ 'uscu#r$ 3An#i5 dte#or 3

ANALIZATORUL VIZUAL 31

D#t#)&i()# c'it*ii vizuale /.Modu# de e!'inre # &cientu#ui: 326co&u# investigtiei 33

Si&ul cromatic //


4/177

(

C6&7'" -i8'" /17efinitie 3)rcteristici#e c'&u#ui vi5u# nor'# 3)

Re&re5entre c'&u#ui vi5u# 38-i&uri de e!'inre 3*Modu# de e!&unere c'&u#ui vi5u# (Protoco# de investigre c'&u#ui vi5u# (Inter&retre re5u#tte (2

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR 43

M#t%# # #t#)&i()# $c*#)ii c'it*9ii 'iti-#: ;


5/177

0

CICLUL CARDIAC !4Et&e#e cic#u#ui crdic )0ic#u# crdic 4 intre c#inic si fi5io#ogie )

Z2%&%t#"# c)ic# 11>n scurt istoric ))Gene5


6/177

Si$t#&'" (#)-%$ -#2#tti-: E-"')# )#ci#i # $t)#$ .;?6iste'u# nervos vegettiv 1(Neurotrns'i%$torii Ci rece&torii 6N 1(

Efecte#e ctiv$rii 6N 1(6tresu# 1(1Ev#ure nive#u#ui ctiv$rii si'&tice &rin investigre ctivit$%ii e#ectro=der'#e 9E7A 1(2Prte e!&eri'ent#$ 1(3

+ntre"$ri 1()

Ec%c)i%2)0i .;+/"iective: 1(8E!'inre trnstorcic$ 101Ecocrdiogrfi trnsesofgin$ 103

#EMODINAMICA 154

P)#$i'(# )t#)i"* .


7/177


8/177


9/177

*

7istri"u%i neunifor'$ srcini#or e#ectrice &recu' Ci f&tu# c$ 'e'"rn ce#u#r$ este o'e'"rn$ se'i&er'e"i#$ Ci nu &er'ite trecere #i"er$ ioni#or n vedere eg#i5$rii concentr%ii#orcestor deter'in$ n condi%ii de re&us &ri%i dou$ for%e:

= grdientu# c;i'ic genert de diferen% de concentr%ie fiec$rui ion de o &rte Ci de ce##t$ 'e'"rnei

= grdientu# e#ectric re5u#tt # for%e#or de trc%ie dintre srcini#e e#ectrice diferite dis&use de o&rte Ci de ce##t$ 'e'"rnei.

Po#ritte 'e'"rnei ce#u#re se cuntific$ &rin v#ore &oten%i#u#ui trns'e'"rnr dere&us re5u#tt # grdientu#ui e#ectroc;i'ic. Men%inere &oten%i#u#ui de re&us deci st$rii dee!cit"i#itte ce#u#ei necesit$ &e #ng$ &er'e"i#itte se#ectiv$ 'e'"rnr$ Ci consu' de energie.Poten%i#u# trns'e'"rnr de re&us se &ote esti' cu Futoru# ecu%iei #ui Nernst.

EionJ 9R- , Z? ! #n 9Kione!trce#u#r Kionintrce#u#r

6&ecificitte ce#u#r$ &oten%i#u#ui trns'e'"rnr de re&us &recu' si 'odu# n crecest f#uctue5$ n condi%ii#e ic$rii unui sti'u# sunt deter'inte de &rticu#rit$%i#e siste'u#ui de

trns&ort ionic trns'e'"rnr.Si$t#&'" # t)($7%)t i%(ic t)($&!)() cu&rinde tot#itte structuri#or &roteice crestr$"t "istrtu# #i&idic Ci cre &er'it n nu'ite condi%ii trecere ioni#or n direc%i su contrrgrdientu#ui #or e#ectroc;i'ic. Astfe# ce#u# &ote fi &rivit$ c un circuit e#ectric n cre ve'condenstori 9re5u#tt # i'&er'e"i#it$%ii "istrtu#ui #i&idic re5isten%e 9cn#e#e ionice Ci surse deenergie 9grdientu# e#ectroc;i'ic &o'&e#e ionice.

+n func%ie de 'ecnis'e#e i'icte se descriu trei ti&uri de structuri 'e'"rnre de trns&ortionic: cn#e &o'&e Ci trns&ortori. Po'&e#e ionice sunt siste'e de trns&ort cre consu'$ energienu'ite Ci siste'e de trns&ort ctiv ir trns&ortorii Ci cn#e#e ionice sunt siste'e de trns&ort &sivfo#osindu=se de grdientu# e#ectroc;i'ic.


10/177

1

7intre &o'&e#e ionice 'erit$ 'intit$ &o'& de NH

,H

cre &entru fiecre 'o#ecu#$ de A-P

;idro#i5t$ trns&ort$ n s&tiu# e!trce#u#r 3 ioni de NH

Ci intrce#u#r 2 ioni de H

. Acest &o'&$ re

o i'&ortnt$ deose"it$ n 'entinere e!cit"i#it$tii ce#u#re e sigurnd grdientu# e#ectroc;i'ic nre&us se 'i nu'este &o'&$ e#ectrogenic$.

n#e#e ionice sunt g#ico&roteine trns'e'"rnre cre re#i5e5$ un &or ;idrofi# deco'unicre 'ediu#ui intrce#u#r cu ce# e!trce#u#r Ci &er'ite trecere r&id$ nu'itor ioniconfor' grdientu#ui e#ectroc;i'ic. 7u&$ 'odu# n cre se re#i5e5$ desc;idere Ci nc;idere &oru#ui;idrofi# cn#e#e sunt de dou$ ti&uri:

cn#e f$r$ &ort$ 9nongted ion c;nne#s desc;ise &er'nent deci &er'it trns&ortu# ionicn func%ie dor de grdientu# e#ectroc;i'ic

cn#e cu &ort$ 9gted ion c;nnne#s c$ror desc;idere Ci nc;idere este contro#t$ &rin 'i'u#te 'ecnis'e :

= cn#e contro#te de vo#tF su cn#e vo#tF=de&endente inc#ude &e ce#e se#ective &entru 2H

NH

Ci H

= cn#e#e #ignd=de&endente contro#te de c$tre neurotrns'i%$tori de ti&u# ceti#co#in$9A;

cid O='ino"utiric 9GADA g#ut't cteco#'ine do&'in serotonin = cn#e#e ionice din structur sin&se#or e#ectrice.-rns&orttorii func%ione5$ &e "5 grdientu#ui e#ectroc;i'ic genert de &o'&e &entru

nu'i%i ioni stfe# ei &ot trns&ort 'o#ecu#e Ci contrr grdientu#ui #or e#ectroc;i'ic. Ionu# trns&orttcontrr grdientu#ui &ote ve ce#Ci sens cu ionu# cre se dese5$ confor' grdientu#ui s$ue#ectroc;i'ic 9si'&ort su &ot ve sensuri diferite de trns&ort 9nti&ort, contrtrns&ort. 7in &unctde vedere # e!cit"i#it$%ii un ro# deose"it # re sc;i'"$toru# sodiu,c#ciu un siste' de contrtrns&ort&re5ent n 'e'"rn ce#u#r cre trns&ort$ c#ciu# contrr grdientu#ui s$u de concentr%iefo#osindu=se de grdientu# trns'e'"rnr e#ectroc;i'ic # sodiu#ui. +n ce#u# 'iocrdic$ re un ro#

'For n st"i#ire concentr%iei c#ciu#ui n re&us.

Potentialul de actiunePoten%i#u# de c%iune 9PA re&re5int$ o &o5itivre "rusc$ &oten%i#u#ui trns'e'"rnr de

re&us 9de&o#ri5re utontretinut$ Ci uto#i'itt$. Prin inter'ediu# &oten%i#u#ui de c%iune suntcodificte Ci trns'ise 'Foritte 'esFe#or interce#u#re ir su"strtu# 'o#ecu#r este re&re5entt dectivre cn#e#or vo#tF=de&endente.

Poten%i#u# de c%iune &re c rsu&uns # un sti'u# cre &ote deter'in de&o#ri5re'e'"rnei &n$ # v#ore &rg 9sti'u# su&r#i'inr dic$ # v#ore &oten%i#u#ui trns'e'"rnr# cre se desc;id cn#e#e de sodiu vo#tF=de&endente. Inversre Ci &oi rest"i#ire &o#rit$%ii'e'"rnei ntr=un interv# de ti'& forte scurt de ordinu# ctorv 'i#isecunde este deter'int$ de

durt de desc;idere cn#e#or de sodiu vo#tF=de&endente Ci de #ten% de desc;idere ce#or de&otsiu vo#tF=de&endente.Period refrctr$ este &eriod n cre ce#u# cre genert un PA nu 'i&ote rs&unde # #ti sti'u#i cu v#ore &rg &entru c$ sunt n f5$ refrctr$ cn#e#e de sodiu vo#tF=de&endente cre s=u ctivt # sti'u#u# &recedent.


11/177


12/177

12

e#ectrocorticogr' de su&rf% 9EoG e#ectro5ii sunt direct &e su&rftcreieru#ui 'eninge#e este n#turt

nregistrre e!trce#u#r$ e#ectrodu# ctiv este n &ro&iere unui neuron sugru& de neuroni cu#egnd &oten%i#e de c'& 9fie#d &otenti# su PA i5o#te 9s&iQe=uri cuv#ori ntre (=2 '.

+nfr de nregistrre e!trce#u#r &e siste'u# "io#ogic intct se &ot fce nregistrri in vitro&e circuite neuron#e &r%i# conservte 9sec%iuni tisu#re su n cu#turi de ce#u#e.

As&ectu# PA n nregistrri#e e!trce#u#re &ote fi ce# de und$ "i,trif5ic deorecede&o#ri5re Ci re&o#ri5re nu sunt &rocese instntnee 9# o vite5$ de &ro&gre de 1 ',s oinversre de &o#ritte de 0 's se ntinde &e 0 '' si cest$ se&rre s&%i#$ genere5$ nu unu# cidoi di&o#i de &o#ritte o&us$ cu intensitte constnt$ &e tot$ durt &ro&g$rii 9PA e regenertiv c$ror &o5i%ie se 'odific$ f%$ de e#ectro5ii de cu#egere.

6c;e'$ ti&uri#or denregistrri e#ectrofi5io=#ogice v#ori#e &oten=%i#e#ornregistrte Ci di='etru# #vrfu# e#ectro=du#ui decu#egere.9du&$Modern -ec;niSues in

NeuroscienceReserc; 1***.

As&ectu# PA n func%ie de #oc#i5ree#ectro5i#or # nive#u# unei fi"re nervosee#ectro5i # distn%$ 9co#on stng$ res&ectiv&ro&i%i 9co#on dre&t$. Por%iune;Curt$ re&re5int$ 5on de&o#ri5t$ fi"rei9du&$ Drin#eT 1*8


13/177

13

As&ectu# de und$ c$#$tore trif5ic este dt de cest$ din'ic$ s&%i#$. Atunci cnde#ectrodu# ctiv este situt n vecin$tte genertoru#ui f5 de &ro&iere di&o#u#uide&o#ri5nt nu se 'i nregistre5$. 9und este "if5ic$. Prin conven%ie n e#ectrofi5io#ogie!trce#u#r$ f5 negtiv$ este re&re5entt$ Un sus ir f5e#e &o5itive Un Fos.

Studii intracelulare+nregistr$ri#e intrce#u#re deCi ofer$ ce#e 'i e!cte infor'%ii se "5e5$ &e 'ode#e

e!&eri'ent#e co'e!e ce duc n u#ti'$ instn%$ # distrugere %esutu#ui investigt. 6e &ot fo#osi fieunu# fie doi e#ectro5i introduCi n citos'$ du&$ cu' &er'ite di'ensiune ce#u#ei su studii 'ie#"orte cre &resu&un tCre &i&etei # 'e'"rn ce#u#r$ cu ru&ere unui V &etec W #e c$rui&ro&riet$%i &ot fi investigte se&rt de restu# ce#u#ei.

C0/%++ 0+,N%9i'(i t#%)#tic#

>n neuron &ri'eCte &rin nu'erose#e feren%e de # nive#u# so'ei Ci dendrite#or tt&otenti#e &ostsin&tice e!cittorii ct Ci in;i"itorii. Are #oc o su'tie s&%i#$ Ci de frecven% sti'u#i#or &ri'i%i Ci infor'%i &re#ucrt$ este trns'is$ 'i de&rte s&re conu# !on#. L nive#u#cor&u#ui neuron# 'esFu# este codifict n 'itudine se'n#u#ui e#ectric se'n# cre Funs # nive#u#conu#ui !on# &ote gener un PA dor dc$ tinge v#ore &rg. onu# !on# este &unctu# de ecre# nou#ui PA fiind o 5on$ cu &rg sc$5ut de ctivre o 5on$ cu o densitte 're de cn#e de N vo#tF=de&endente de &ro&e 1 de ori 'i 'u#te dect # nive#u# 'e'"rnei so'ei Ci dendrite#or. Lnive#u# !onu#ui se'n#u# este codifict n frecven%$. PA se dese5$ &rin !oni du&$ #ege V totu# suni'ic W dic$ nu &ierde din 'itudine PA utoregenerndu=se . Are o nu'it$ direc%ie de &ro&gre

deter'int$ de f&tu# c$ 5on &recedent$ n cre s= &rodus trnsferu# de ioni este n &eriodrefrctr$. ite5 de &ro&gre este dt$ de nu'$ru# de cn#e de sodiu vo#tF=de&endente dedi'etru# conductoru#ui 9!onu#ui de &re5en% su #i&s tecii de 'ie#in$.

>nii !oni sunt su"%iri ne'ie#ini5t cu vite5$ 'ic$ de conducere. A#%ii u tec$ de 'ie#in$ Cinoduri Rnvier vnd o V &ro&gre s#ttorie W PA dic$ vite5$ 'u#t 'i 're de conducere. u cteste 'i 're di'etru# !onu#ui cu tt vite5 de conducere este 'i 're.

#sificre neuroni#or du& vite5 de conducere Ci '$ri'e este i#ustrt in t"e#u# de 'i Fos9c#sificre @ose&; Er#nger nd Ber"ert Gsser.

A AX AO AY D

?unc%ie Aferen%e

sen5itive de #&ro&riorece&=tori Ci'otoneuronii 'uCc;i#orsc;e#etici

Aferen%e se5itive

de #'ecnorece&=tori cutn%i

Motoneuroni

&entrufi"re#e'uscu#reintrfus#e

?i"re

sen5itivede #rece&toride durereCi ter'ici

Neuroni

&regng#io=nri i 6N

?i"re

sen5itivede #rece&toride durereCi ter'ici

ite5 PA9',s

8=12 30=)0 12=2 0=3 3=10 0=2

7i'etru9'

13=2 =12 3= 1=0 33 2=10


14/177

1(

E!ist$ o c#sificre #terntiv$ fi"re#or 'uscu#re sen5itive : fi"re#e I sunt feren%e#e de #fusuri#e neuro'uscu#re I" sunt ferente#e de # orgnu# tendinos Go#gi fi"re#e II sunt AX fi"re#e IIIsunt AY ir fi"re#e se 'i nu'esc I.

Me'"rn !oni#or 'ie#ini5%i contine nu'erose cn#e de N vo#tF=de&endente gru&te n5on noduri#or Rnvier. n#e#e de vo#tF=de&endente sunt s#" re&re5entte Ci se gsesc n'e'"rn !on#$ &rnod# su" tec de 'ie#in$. Aceste infor'%ii sunt i'&ortnte Ci suntuti#i5ten c#inic n sco& fr'co#ogic &recu' n c5u# sc#ero5ei 'u#tie o "o#$ utoi'un$ siste'u#uinervos centr# crcteri5t$ &rin de'ie#ini5re !on#$. 6e consider$ c$ de'ie#ini5re !on# duce #e!&unere cn#e#or de vo#tF=de&endente Ci &rin ur're # #terre conducerii nervose. +n cestsens se incerc$ introduceren rsen#u# ter&eutic 'ino&iridine#e "#ocn%i i cn#e#or de vo#tF=de&endente.

P)%t%c%" #x7#)i(t"Sc%7'" #x7#)i(t'"'i: deter'inre vite5ei de conducere nervu#ui u#nr # vo#untri.

O!i#cti-#:=7eter'inre nive#u#ui &rg # sti'u#u#ui nive#u#ui de rs&uns '!i'# Ci su&r='!i'# ict #nive#u# nervu#ui u#nr.=+nregistrre i'&u#su#ui nervos de # e#ectro5ii de sti'u#re # e#ectro5ii de cu#egere du&$ icre unuisti'u# de nive# &rg.=#cu#re vite5ei de conducere i'&u#su#ui # nive#u# nervu#ui u#nr.A7)t') (#c#$)*:

1. #cu#tor H 6iste' DI/PA MP302. D6L 6ti'u#tor 9D6L6-M3. E#ectrod de sti'u#re 9B6-M1(. 6et deriv%ii e#ectro5i 9662L

0.

E#ectro5i de unic$ fo#osin%$ 9cte 3,su"iect. Ge# conductor). Dnd$ de5iv$

T#(icPregtire &rturii:

1. onect%i c"#u# de # BSLSTM Trigger # &ortu#Analog Outn s&te#e unit$%ii MP35.2. onect%i 'uf nott$ cu BSLSTM Reference Output # conectoru# CH 1 # unit$%ii MP35.3. onect%i 'uf setu#ui de e#ectro5i SS2L(Electroe lea! # conectoru# CH 2# unit$%ii

MP35"(. onect%i 'uf e#ectrodu#ui de sti'u#re HSTM#1 9;u'n=sfe n &ortu# Sti$ulu%

Output # sti'u#toru#ui BSLSTM. erific%i &o5i%ionre Ci nfi#etre corect$ 'ufei&e g;idFu# e!istent n sens orr.

0. onfigur%i sc# 9Range Ci nive#u# 9Le&el vo#tFu#ui. Pe D6L6-M roti%i "utonu# de vo#tF(Le&el! n sens ntiorr &n$ # c&$t Ci nvrti%i c;ei c$tre stng &entru o"%ine osc#$ de vo#tF (Range!# '1##")

. 6et%i co'uttoru# Referencen &o5i%i *i+e (15$%!"). Porni%i sti'u#toru# D6L6-M.8. Porni%i unitte de c;i5i%ie MP30.*. Porni%i c#cu#toru#.1.Lns%i ic%i D6L PR/ 3.) &e c#cu#tor. Progr'u# r tre"ui s$ se desc;id$ ntr=o

ferestr$ nou$ nu'it$ U>ntit#ed1.


15/177


16/177

1

(. Identific%i &o5i%i o&ti'$ &e nerv. Re&et%i &Cii 2=3 crescnd nive#u# sti'u#$rii cu cte0 &entru o"%ine un r$s&uns &e e#ectro5ii de nregistrre. >n r$s&uns &ote fi indictde o secus$ invo#untr$ degete#or. Rs&unsu# &re de o"icei # o sti'u#re de 20 =

( . R$s&unsu# &ote ve 1=2 def#e!iuni &o5itive ur'te de un negtiv$.0. Not%i nive#u# de sti'u#re # cre &re &ri'u# r$s&uns cest este nive#u# U&rgU.. reCte%i sti'u#re # un nive# M!i'# 9o creCtere nive#u#ui de sti'u#re nu 'i

&roduce creCtere cores&un5$tore 'itudinii de r$s&uns.). reCte%i sui'entr sti'u#re # nive#u# 6u&r='!i'#U 9&ro!i'tiv 0 &este

nive#u# M!i'#8. 6u"iectu# &ote e#i"er "utonu# roCu # sondei Ci re&o5i%ion sond n &o5i%i 62

res&ective 61 reducnd intensitte sti'u#u#ui # Fu'tte v#orii su&r='!i'#e. 6ere&et identificre v#ori#e &rg si '!i'#e in ce#e##te dou &uncte de sti'u#re.

*. 6u"iectu# &ote e#i"er "utonu# roCu # sondei Ci deconect fire#e deriv%ii#or 662L.

\'ut%i &o5i%i de sti'u#re dc$ nu &re nici un r$s&uns.\n c5u# &ri%iei unui rtefct conco'itentsti'u#$rii 'iCcre uCor$ contctu#ui de 's9ground &ote reduce 'itudine rtefctu#ui.\dc$ su"iectu# si'te durere cnd &re secusdegetu#ui f$r$ detec%i unui r$s&uns sc;i'"%i#oc#i5re sondei de sti'u#re. >n &o%en%i# rtre"ui s$ fie detectt cu 'u#t ninte c su"iectu# s$si't$ durere.\dc$ se'n#u# este '&utt 9vrfu# undei &re&$trt v#ore nive#u#ui de 'ificre 9Gin nic%i PR/ este &re 're. Reduce%i v#ore'ific$rii 9Gin cu 1 nive# Ci re&et%i nregistrre.\#tern%i &o5i%i sondei &entru '!i'i5r$s&unsu# 9creCte 'itudine undei de r$s&uns Ciidentific%i &o5i%i o&ti'$ &e nerv.A("i8 t#"%)

1. M$sur%i ^- n secunde din 'o'entu# ic$rii sti'u#u#ui &n$ # &ri%i undei de r$s&uns Cinot%i v#ore &entru fiecre &o5itie de sti'u#re 961 62 si 63.

2. M$sur%i distn% n c' de # e#ectrodu# ctiv # &o5i%i de icre vrfu#ui e#ectrodu#ui&entru fiecre #oc de sti'u#re Ci not%i v#ori#e.

3. #cu#%i vite5 de conducere. -i'&u# scurs de # sti'u#re nervos$ # r$s&unsu#e#ectro'iogrfic inc#ude &e #ng$ conducere nervos$ Ci eveni'ente#e de # nive#u# Fonc%iunii

neuro'uscu#re 9e#i"erre neurotrns'i%$tor #egre rece&tor &oten%i#e de c$ 'otorieetc.. Pentru c#cu# vite5 de conducere tre"uie s sc$de%i ^- &entru 61 din ^- &entru 62vo' o"%ine ti'&u# necesr conducerii PA de # &o5i%i 62 # 61. Acest$ distn%$ ntre 62 Ci 61'&$r%it$ # ti'&u# o"%inut v d vite5 de conducere. ite,- e Conucere . (/i%tan0- ntre S2 iS1! (4T pentru S2 4T pentru S1!" Nu uitti s converti%i re5u#tte#e n ',sec_ ite5 deconducere nervos$ nervu#ui u#nr 9',sec re v#ore 'edie de (0=0 ',sec.

I&7%)t(9 #t#)&i(*)ii -it#8#i # c%('c#)# (#)-%$*ite5 de conducere nervos$ se deter'in$ n &rctic c#inic$ # &cien%ii cu si'&to'e Ci se'ne

neuro#ogice 9&reste5ii &r#i5ii n vedere diferen%ierii unei &to#ogii de nerv &eriferic de o eventu#$#e5iune 'uscu#r$ &ri'itiv$. Afectre nervi#or &eriferici &ort nu'e#e de neuro&tie Ci &ote fi


17/177

1)

socit$ di"etu#ui 5;rt &ote ve cu5$ to!ic$ 4into!ic%i cu 'ercur #coo#is'u#= su &ote fisecudr$ unei co'&resii nervose 9sindro'u# de tune# cr&in.

#ori#e nor'#e #e vite5ei de conducere nervos$ vri5$ n func%ie de vrst su"iectu#ui fiind

'i sc$5ut$ # co&i# #e crui fi"re nervose sunt nc$ inco'ete 'ie#ini5te Ci de te'&ertur'"ient#$ vite5 sc$5nd cu 2(',s cu fiecre grd e#sius.

R+6*+$+ ,'+'+0&0,+N%i'(i t#%)#tic#

Ref#e!e#e sunt e#e'ente#e de "5 #e co'&ort'entu#ui sunt rs&unsuri invo#untre r&ideuto'te Ci stereoti&e # icre unui nu'it sti'u# s&ecific. ?iecre ref#e! re un circuit neuron#9rc cre &resu&une e!istent unui rece&tor ferent$ centru ref#e! eferent$ si efector. Pot e!ist nstructur unui rc ref#e! un su 'i 'u#te sin&se 9f$r$ #u n c#cu# c neuro='otorie.

e# 'i si'u ref#e! cre nu i'ic$ nici o sin&$ interneuron#$ este )#0"#x'" # x%(. Estere5u#ttu# ic$rii unui sti'u# &e un din r'uri#e unui nerv. I'&u#su# se dese5$ centri&et &n$ #

&unctu# de r'ific%ie unde este ref#ectt Ci se v des centrifug &e ce##t$ r'ur$ s&re orgnu#efector 9endote#iu# vscu#r g#nde sudori&re 'stocite. Este vor" de o trns'itere ntidro'ic$9dic$ invers$ trns'iterii o"iCnuite &otenti#u#ui de ctiune &rin !on de # un r' ter'in# #nervu#ui # #tu#. Acest ti& de ref#e! este i'ict n reg#re f#u!u#ui snguin cutnt Ci trns&irtie9ter'oreg#re &recu' Ci n 'odu#re inf#'tiei Ci durerii. Ref#e!u# de !on este considert c unu#din 'ecnis'e#e res&ons"i#e de efecte#e cu&uncturii.

R#0"#x'" &i%tticse 'i nu'este Ci ref#e! de ntindere deorece ntindere "rusc$ tendonu#uiunui 'usc;i deter'in$ r&id contrc%i cestui. +ntindere tendonu#ui duce # ctivre unor&ro&riorece&tori#or fusuri#e neuro'uscu#re fi"re 'uscu#re cu crctere e'"rionre dis&use n&r#e# cu fi"re#e 'uscu#re contrcti#e 9nu'ite Ci e!trfus#e. ?iecre fus neuro='uscu#r con%ine&ro!i'tiv 5ece fi"re 'uscu#re nve#ite de o c&su#$ de %esut conFuctiv. ?usu# se inser$ # un c&$t &etendonu# 'uCc;iu#ui ir # ce#$##t c&$t &e #ocu# de inser%ie # fi"re#or e!trfus#e. ?i"re#e intrfus#esunt de dou$ ti&uri:

=fi"re cu sc nuc#er cre &re5int$ nuc#eii dunti ntr=o 5on$ centr#$ di#tt$=fi"re cu #n% nuc#er # cre nuc#eii sunt se5%i centr# ntr=un Cir unic.?usu# neuro='uscu#r re tt inerv%ie sen5itiv$ ct Ci 'otorie. ?i"re#e sen5itive nu#o=s&ir#e

I 9&ri're distri"uite '"e#or ti&uri de fi"re intrfus#e trns'it infor'%ii &rivind grdu# de ntindere# 'usc;iu#ui &er'i%nd d&tre tonic$ de &ostur$ Ci 'iscre # vri%i #ungi'ii Ci vite5ei dentindere 'uscu#r$. ?i"re sen5itive secundre sunt ter'in%ii n "uc;et #e fi"re#or sen5itive de gru&II Ci sunt #oc#i5te nu'i # c&ete#e fi"re#or cu nuc#ei n #n% vnd ro# n sesi5re Ci se'n#re#ungirii instntnee 'usc;iu#ui.

?i"re#e sen5itive de ti& I sunt feren%e#e rcu#ui ref#e! osteotendinos. E#e intr$ n rdcindors#$ '$duvei s&inrii Ci trec direct n cornu# nterior # su"stn%ei cenusii. Aici re#i5e5 o sin&s$

g#ut'tergic 9e!cittorie cu neuronu# 'otor ` cre se ter'in$ n 'uCc;iu# de origine # fusuri#orneuro='uscu#re &rintr=o c$ 'otorie. Este o c#e 'ono=sin&tic$ &rin cre se'n#u# deter'int desti'u#re fusuri#or neuro='uscu#re se intorce n&oi # 'usc;i ntr5iere sin&tic$ fiind 'ini'$.

Inerv%i 'otorie fi"re#or intrfus#e este sigurt$ de 'otoneuroni O si X. Motoneuronii Osunt nu'i%i fi"re O eferente su siste'u# nervi#or 'otori 'ici Ci inerve5$ dor fusuri#e neuro='uscu#re. Pe fi"re#e intrfus#e cu sc nuc#er sin&se5$ ter'in%ii #e fi"re#or O din'ice ir &efi"re#e intrfus#e cu #nt nuc#er ter'in%ii#e fi"re#or O sttice. Neuronii 'otori 'ri X inerve5$ ttfi"re#e intrfus#e ct Ci fi"re#e e!trfus#e. 6ti'u#re !oni#or 'otori O Ci X 'odu#e5$ dou$ ti&urifunc%ion#e de r$s&unsuri #e ctiv$rii fusuri#or nu#os&ir#e Ci nu'e:

= rs&uns sttic: cnd &or%iune rece&tore fusu#ui neuro='uscu#r este ntins$ ncetnu'$ru# i'&u#suri#or trns'ise &rin fi"re#e sen5itive este direct &ro&or%ion# cu grdu# de ntindere #


18/177

18

fusu#ui Ci dure5 ctev 'inute 9tt ti'& ct rece&toru# este ntins. Rs&unsu# sttic este de&endentde fi"re#e cu #n% nuc#er fi"re inervte tt de ter'in%ii nu#o=s&ir#e ct Ci de ce#e n "uc;et. 6ere#i5e5$ contrc%i 'usc;iu#ui &e tot$ &eriod ct 'uCc;iu# este 'en%inut # o #ungi'e e!cesiv$.

= rs&uns din'ic: se dec#nCe5$ o contrc%ie instntnee &uternic$ cnd #ungi'e fusu#uicreste r&id "rusc ir nu'ru# de i'&u#suri trns'ise &rin fi"re#e sen5itive &ri're este forte 'redeorece ceste fi"re rs&und e!tre' de ctiv # o rt$ r&id$ de sc;i'"re #ungi'ii fusu#ui. ;irdc$ #ungi'e fusu#ui se 'odific$ nu'i cu o frc%iune de 'icro'etru ntr=un ti'& e!tre' de scurtfi"re#e &ri're trns'it e!osiv nu'ru# i'&u#suri#or n e!ces. I'edit ce #ungi'e fusu#ui ncete5$ s$cresc$ rt i'&u#suri#or revine # un nive# inferior ce#ui sttic. Ref#e!u# 'iottic din'ic este ref#e!u#osteotendinos ev#ut n &rctic 'edic#$: ref#e!u# &te#r ref#e!u# ;i#en ref#e!u# "ici&it#.

-rcturi#e descendente cu origine n diferite rii cortic#e reg#e5$ neuronii 'otori i siste'u#uiO 'odificnd n func%ie de necesit$%i sensi"i#itte fusuri#or neuro='uscu#re n vedere re#i5$riicontro#u#ui &ostur#.

ai #%i fctori &ot 'odu# descrcri#e O eferente &recu' n!iette cre creCte ctivitte

'otoneuroni#or O ir ref#e!e#e tendinose sunt ;i&erctive.+n c5u# contrc%ii#or 'uscu#re vo#untre se'n#e#e trns'ise din corte!u# 'otor deter'in$

si'u#tn tt sti'u#re neuroni#or 'otori ` ct Ci neuroni#or O &rintr=un 'ecnis' nu'it coctivre.6co&u# contrc%iei fi"re#or intrfus#e n ce#si ti'& cu fi"re#e e!tr=fus#e din 'uCc;iu# sc;e#etic estedu"#u Ci nu'e:

= 'uCc;iu# se contrct$ se scurte5$ dr #ungi'e &or%iunii rece&tore r'ne ceiCi= &revine su&rintindere su iere e!cesiv$ fusu#ui &er'i%ndu=i s functione5e n condi%ii

o&ti'e.

R#0"#x'" # i(ti(#)#Ref#e!u# de ntindere este un ref#e! &o#isin&tic cre 'odu#e5$ tensiune 'uscu#r$.

Rece&toru# este orgnu# tendinos Go#gi cre cu&rinde o re%e de ter'in%ii nervose nc&su#te &rintrefscicu#e#e tendonu#ui. ?i"re#e sen5itive din orgnu# tendinos Go#gi fc &rte din gru&u# I" sunt'ie#ini5te Ci conduc r&id infor'%ii#e sen5itive. /rgnu# tendinos Go#gi detecte5$ tensiune'uscu#r$ s&re deose"ire de fusuri#e neuro='uscu#re cre sunt ctivte de vri%ii#e #ungi'ii'usc;iu#ui. ?i"re#e sen5itive I" trns'it i'&u#suri#e tt #oc# n '$duv s&inrii ct Ci &e ci#escendente s&re cere"e# su s&re corte!u# cere"r#. L nive# 'edu#r re#i5e5 o sin&s$ g#ut'tergiccu un interneuron in;i"itor cre # rndu# s$u in;i"$ 'otoneuronu# ` din cornu# nterior # 'duveis&inrii. Prin ur're crestere tensiunii 'usc;iu#ui sti'u#e5 orgnu# Go#gi Ci deter'in$ ref#e!in;i"re ctivit$%ii 'usc;iu#ui res&ectiv. Acest ref#e! ctione5$ c un 'ecnis' de feed="cQ negtivcre &revine de5vo#tre unei tensiuni &re 'ri n 'uCc;i &revine ru&tur 'uscu#r$ su des&rinderii tendonu#ui din inser%i osos$.


19/177


20/177

2

3. A&$s%i Start&entru nregistr.(. Percut%i tendonu# #ui A;i#e &entru ref#e!.0. Re&et%i de 1 ori &rocedur notnd ti'&ii de r$s&uns -i'&u# de rec%ie este '$surt de #

&ercu%i cu cioc$ne#u# &n$ # &ri%i EMG.. A&$s%i Stop&entru nc;ei nregistrre.Ev#ure ref#e!u#ui &te#r:1. Pune%i su"iectu# s$ ste cu g'"e#e re#!te trnte #i"er # 'rgine scunu#ui , 'esei.2. onect%i fire#e setu#ui de e#ectro5i 9662L.3. Identific%i ninte de nce&ere nregistr$rii &unctu# o&ti' &entru &roducere ref#e!u#ui

'rc%i=# cu un creion der'togrf(. A&$s%i Start&entru nregistr.0. Percut%i #ig'entu# &te#r &entru ref#e!.. Re&et%i de 1 ori &rocedur notnd ti'&ii de r$s&uns. -i'&u# de rec%ie este '$surt de

# &ercu%i cu cioc$ne#u# &n$ # &ri%i EMG.

). Aicti ur'tore#e 'nevre su"iectu#ui si re&etti inregistrre ref#e!u#ui &te#r:Mnevr @endrssiQ: &une%i su"iectu# s$ trg cu &utere cu o 'n de ce##t. Mnevr in;i"$ une#e c$iin;i"itorii descendente c$tre centrii ref#ecCi.7istrgere 'ent#$: &une%i su"iectu# s$ fc$ c#cu#e 'ent#e difici#e n ti'& ce efectu%i ref#e!u# 9de e!.2(3)H(*8.In;i"i%ie ref#e!$: cest ref#e! cre5$ o ntr5iere n ti'&u# ref#e! tunci cnd un #t ref#e! este sti'u#t.Aic%i un sti'u# cutnt &e g'"$ 9ciu&itur$ , n%e&$tur$ si'u#tn cu &ercu%i tendonu#ui.Ref#e! &te#r vo#untr: #ovi%i cu cioc$ne#u# 's n s&te#e su"iectu#ui Ci rug%i su"iectu# s$ fc$e!tensi g'"ei &e co&s$ # u5u# 5go'otu#ui &rodus de ciocn.

8. A&$s%i Stop&entru nc;ei nregistrre.A("i8 t#"%)

1. M$sur%i #ten% &ri%iei R/- &te#rres&ectiv ;i#en &e deriv%ie#ectro'iogrfic$ 9EMG. M$sur%i ^-se#ectnd ri de # #ovitur de ciocn&n$ # &ri%i ctivit$%ii 'uscu#re &eEMG.

2. #cu#%i re#%i intre for% de #ovire cuciocnu# de re#fe!e si 'itudiners&unsu#ui EMG.

Ev#ure R/- este un e#e'ent i'&ortnt # e!'enu#ui neuro#ogic. R$s&unsu# 'iottic &ote fi forte

viu e!gert 9;i&erref#e!ie su di'&otriv$ di'inut su c;ir "o#it 9;i&oref#e!ie ref#e!ie.R$s&unsu# o"%inut d$ indic%ii su&r #oc#i5$rii #e5iunii &e rcu# ref#e! cercett.

(t)#!*)iP)%!"#T#&* 7t c$*R$s&unde%i # ur'$tore#e ntre"$ri e!&eri'ent#e:1. e 'uCc;i &rtici&$ # ref#e!u# ;i#enb re este cu5 contrc%iei 'uscu#rb e se nt'$ # nive#u#rticu#tieib2. e 'uCc;i &rtici&$ # ref#e!u# &te#rb re este cu5 contrc%iei 'uscu#rb e se nt'$ # nive#u#rticu#tieib3. o'&r%i 'itudine ref#e!u#ui &te#r n condi%ii o"isnuite efectund 'nevr @endrssiQ Ci'nevr de distrgere 'ent#$.


21/177

21

(. e efect re o #e5iune s&in#$ su&r 'itudinii ref#e!u#ui &te#rb0. o'&r%i ti'&u# de rs&uns # ref#e!u#ui &te#r in diverse situ%ii: in;i"i%i ref#e!$ Ci ref#e!u#vo#untr. E!ic%i re5u#tte#e.


22/177


23/177

= Crona+ia defineCte ti'sti'u#u#ui necesr &contrc%ii #i'inre deter

curent e#ectric cu o intreo"5ei. ron!ie!citt"i#itte # unui %e

= Cli$ali,a 9;#i'J&nt$'ini'$ necesr$ &ee!cit%ii #i'inre cu ueg#$ cu reo"5Re#%i ntre &r'e

i#ustrt$ grfic &rin cur" intens#$turt$ curentu# de sti'u#v#ore de 1'A &entru 'i '

inferior$ i'ginii est&oten%i#u#ui 'e'"rnr &n$ #&entru 'i 'u#te intensit$%i de

n condi%ii fi5io#ogice 'su" contro#u# 'otoneuroni#ors&in# # c$rui cor& neuron#nteriore #e '$duvei s&in$rii'uscu#re &rin inter'ediu#pl-c'i 'u#tor fi"re 'uscu#re c$otorie. +n func%ie de necesit$%i'i 'ri 93 fi"re n '. cvocu#r.

onducti"i# itte defin'e'"rnei ce#u#ei. ite5 de c'uscu#re este de 0 ',sec 9s&&oten%i#u#ui de c%iune # fi"rCi n &rofun5i'e cestei de= #

ontrcti#itte re&re5in#ucru 'ecnic. ontrc%i fi"reidesf$Curre unor et&e inter'

+n func%ie de ti&u# A-P='uscu#re &ote fi 'i scurt&rticu#rit$%i#or 'orfo#ogice Ci

9o!idtive #ente cu secus$ #ent$o'&ort'entu# 'otor

sti'u#t$. Astfe# nu'$ru# Ci fre%ecu%elor tetano% inco$pletsu

Secu%a $uc8iului %triatre&re5ii5otonic$ descrie ur'$tore#e f

= ?5 de #ten%$ cu durt= ?5 de contrc%ie 9de s= ?5 de re#!re de cc.

23

u# 'ini' de icre #ntru &roducere unei'inte de icre unui

ensitte eg#$ cu du"#u#defineCte grdu# deut.

re&re5int$ "rusc;e%entru &roducere unein curent de intensitte

trii e!cit"i#it$%ii esteitte=durt$. +n i'ginere este nor'#i5t # o#t$ si'itte. +n &rte

&re5entt$ vri%i tingere nive#u#ui &rgsti'u#re su"#i'in#$.Cc;ii sc;e#etici se g$sesc

s&in#i. Motoneuronu# `se g$seCte n co#one#esigur$ inerv%i fi"re#orii $otorii99onc0iunii neuro$u%culare. >n 'otonst$ structur$ 'otoneuron=fi"re deservite &ur

#e func%ion#e n 'uCc;ii sc;e#etici sunt distri"urice&s fe'ur# su 'i 'ici 9cc. 0 fi"re n '

Cte c&citte de &ro&g un &oten%i#onducere 9de &ro&gre &oten%i#u#ui de ce deose"ire de neuroni unde &ote Funge #'uscu#r$ strit$ re #oc de= #ungu# srco#e'eungu# tu"u#i#or -.t$ &ro&riette ce#u#ei 'uscu#re de de5vo#t'uscu#re este secundr$ de&o#ri5$rii cestei

edire ce descriufeno$enul e cuplare a e+cita05ei 'io5inice Ci de &rticu#rit$%i#e 'et"o#ice

su 'i #ung$. 7in &unct de vedere # A func%ion#e fi"re#e 'uscu#re &ot se &ot c#

tip ::a9o!idtive r&ide Ci ::69g#ico#itice r&ide# fi"rei 'uscu#re sc;e#etice de&inde de 'nicven% sti'u#i#or ic%i &ot &roduce %ecu%e ftetano% co$plet.

nt$ r$s&unsu# contrcti# secundr unei e!cit%ii5e: de 1 'i#isecundeurtre fi"rei 'uscu#re durnd cc. ( 'i#ise

0 'i#isecunde.

euron se &ote distri"uitnd nu'e#e de unitateite vrit unit$%i 'otorii'. e!trinseci i g#o"u#ui

de c%iune # nive#u#%iune de= #ungu# fi"rei12 ',sec. Pro&grei tt &eriferic fi"rei ct

tensiune Ci de gener fiind condi%iont$ deiei cu contrac0ia.durt contrc%iei fi"rei-P=5ei 'io5inice Ci #sific n fi"re de tip :

cu secus$ r&id$.er n cre cest esteno$enul e %u$a0ie al

nice. 6ecus 'uscu#r$

unde


24/177

7urt f5e#or de contrc%ie Cire#!re &ote vri n func%ie'uCc;i Ci de ti&u# de fi

'uscu#re. ?i"re#e 'uscu#re #e9ti& I o!idtiv u secus de dur'i #ung$ ir # ce#e r&ide 9tig#ico#itic cest este de dur'i scurt$. R$s&unsu# contrctisti'u# res&ect$ #ege totu#ni'ic contrc%i fi"rei 'uscu#individu#e fiind unifor'$ odt$sti'u#u# de&$Cit v#ore &rg*eno$enul Treppe. Aicre&ett$ de sti'u#i &rg su

fi"rei 'uscu#re &entru &rodsecuse individu#e consecutconduce # &ri%i feno'en-re&&e. Astfe# tunci cnd unre#!re unei contrc%ii ini%i#sti'u#re. reCtere tensiunii '&oi v r$'ne constnt$ # &Acest feno'en se dtore5$creCtere tensiunii se &roduce t*eno$enul e %uperpo,i0ie. 6tiinterv# de ti'& 'i 'ic decsecundre &este &ri'. +n ur'su&erior$ &ri'ei secuse.*eno$enul e %u$are a %ecu%el

dintre doi sti'u#i consecutivi'i &uc$ s$ se re&o#ri5e5ecreCtere tensiunii de5vo#tte d?eno'enu# &rin cre un 'uCc;ise nu'eCte tetano% inco$plet.

2(

dedere

tet$

IIt$# #u

rece

.re

r

ceive#ui'uCc;i sc;e#etic este sti'u#t dou or$ de contrc%i &rodus$ v de5vo#t o tensiune suscu#re v fi &rogresiv$ &e &rcursu# 3=0 dro!i'tiv 20 din v#ore tensiunii de5vo#ttcreCterii &rogresive concentr%iei de 2He&tt feno'enu# fost nu'it -re&&e 9-re&&e J'u#re fi"rei 'uscu#re de c$tre doi sti'u#t durt secusei fi"rei sti'u#te deter'in$ cestui feno'en secus dou v de5vo#t

or. reCtere frecven%ei de sti'u#re su sc$deonduce # &ri%i feno'enu#ui de su're. Aso'et ntre doi sti'u#i succesivi. Acest fenoe 'uCc;iu# strit &este v#ore cores&un5$tode5vo#t$ o tensiune su&erior &rin cic#uri r&id

u&$ nc;eiere f5ei de&erior$ f%$ de &ri'

e sti'u#$ri re&ette irde contrc%i tetnic$.

itos'tic. 7eorecetre&t$ #". ger'n$i &rg succesivi # un

su&r&unere secuseio tensiune 'uscu#r$

re interv#u#ui de ti'&tfe# fi"r 'uscu#r$ nu'en se nso%eCte Ci dere unei secuse i5o#te.e de contrc%ie=re#!re


25/177

20

Tetano%ul co$plet se o"%ine &rin sti'u#re 'uCc;iu#ui cu o frecven%$ suficient de 're &entru o"serv dis&ri%i f5ei de re#!re. Prctic ce#u# 'uscu#r$ este de&o#ri5t$ cu o frecven%$ tt de

're nct reticu#u# srcos'tic nu 'i &uc$ s$ rec&te5e 2Hcitos'tic. Astfe# concentr%icrescut$ de 2Hcitos'tic &er'ite 'en%inere constnt$ contrc%iei. ?i5io#ogic 'uCc;iu# sc;e#eticdescrie nu'i contrc%ii de ti& tetnic.-etni5re este &osi"i#$ n 'uCc;iu# sc;e#etic dtorit$ &ro&riet$%i#or e!cit"i#e #e fi"rei 'uscu#re &e&rcursu# #tern%ei contrc%ie re#!re. Poten%i#u# de c%iune n fi"r 'uscu#r$ re o durt de 2=0'sec. Ci &re5int$ se'eni &oten%i#u#ui neuron# o &eriod$ refrctr$ "so#ut$ o &eriod$ refrctr$re#tiv$ Ci o &eriod$ su&rnor'#$ #ungit$ n cre &oten%i#u# de 'e'"rn$ este negtivi5tfvori5nd ;i&ere!cit"i#itte fi"rei 'uscu#re.

-onicitte re&re5int$ &ro&riette de 'en%inere unei tensiuni constnte n fi"re#e 'uscu#re.-onusu# 'uscu#r de re&us este re5u#ttu# unui feno'en ref#e! 4 'ecnis' de "uc#$ g'.

E"#ct)%&i%2)0iE#ectro'iogr' 9EMG re&re5int$ nregistrre grfic$ ctivit$%ii e#ectrice &roduse de

'uCc;iu# sc;e#etic. +nregistrre vri%iei diferen%ei de &oten%i# e#ectric se fce cu Futoru# unuidis&o5itiv nu'it e#ectro'iogrf. tienne=@u#es MreT fi5io#og frnce5 este ce# cre n 18* nregistrt&ri' e#ectro'iogr'$ Ci introdus cest ter'en deCi fi5io#ogi renu'i%i &recu' Luigi G#vni Ci7u"ois=RT'ond &u"#icser$ nterior #ucr$ri &e cest$ te'$.

Genertoru# de &oten%i# este re&re5entt de ce#u# 'uscu#r$ c$rei &oten%i# 'e'"rnr dere&us re o v#ore cu&rins$ ntre = Ci =* '. ri%i &oten%i#u#ui nregistrt$ &rine#ectro'iogr'$ vri5$ ntre 3 Ci 3 ' n func%ie de di'ensiune 'uCc;iu#ui investigt.?recven% de de&o#ri5re unit$%ii 'otorii re n 'od o"iCnuit v#ore de 8=2 B5 fiind diferit$ nfunc%ie de '$ri'e 'uCc;iu#ui Ci ti&u# de fi"re &redo'innte 9''. e!trinseci i g#o"u#ui ocu#r f%$ de

''. gstrocne'ieni.EMG &ote fi nregistrt$ nein&a,i&uti#i5nd e#ectro5i de su&rf%$ su in&a,i& &rin uti#i5re

e#ectro5i#or intr'uscu#ri. E#ectro5ii intr'uscu#ri sunt ce de diferite di'ensiuni cre se introductrnscutn &n$ # nive#u# 'uCc;iu#ui sc;e#etic &re5entnd doi conductori e#ectrici i5o#%i unu# de #tu#n grosi'e cu#ui.

+n gener# investigre inv5iv$ EMG este uti#$ n neuro#ogie &entru dignosticu# diverse#orfec%iuni neuro'uscu#re. E#ectrodu# inv5iv &ote cu#ege &oten%i#e de c$ 'otorie


26/177

2

EMG de fi"r$ unic$ 96?EMG=6ing#e fi"re EMG 4re&re5int$ o investig%ie uti#$ &entru esti're densit$%ii fi"re#or'uscu#re ce &r%in unei unit$%i 'otorii. M$surre densit$%ii

fi"re#or 'uscu#re este uti#$ &entru ev#ure reorgni5$riiunit$%ii 'otorii n fec%iuni neuro#ogice &recu' 'isteni grvissu #te tu#"ur$ri de conducere neuro'uscu#r$.

@itter de fi"r$ unic$ 96?@ 4 6ing#e fi"re Fitter 4 re&re5int$o te;nic$ de investigre trns'isiei # nive# de c 'otorieuti# n dignosticu# fec%iuni#or neuro#ogice de c 'otorie. defini%ie Fitter=u# re&re5int$ o "terede # &eriodicitte e!&ectt$ unei vri%ii de &oten%i#.

Poten%i#e de c%iune de c$ 'otorie 9M>AP 4 &ot oferi infor'%ii v#orose &entrudignosticu# diferen%i# # fec%iuni#or neuro'uscu#re. +n gener# 'io&tii#e u 'itudine AP redus$ ir neuro&tii#e cu5e5$ o crenitte DI/PA MP303. -rnsductor digit# &entru secus 9661L(. 6ti'u#tor D6L6-M. 6ti'u#toru# &re5int$ 2

c"#uri: un c"#u cu etic;et BSLSTMB referenceoutput


27/177

2)

d. onfigur%i sti'u#toru#:

Roti%i "utonu# etic;ett Le&eln sens ntiorr &n$ # c&$t 9o#tF fi


28/177

+nregistrre secusei '

I0+,'&7+ +%/'&

O!i#cti-# Investigre e#ectro'io

investigre e#ectro'io

investigre e#ectro'io

Mt#)i"#1. #cu#tor2. >nitte DI/PA MP303. 7eriv%ie EMG 9662L '(. 7in'o'etru &entru '0. E#ectro5i de5ivi de unic. $-1 in s&te#e unit$%ii

ui.

,%/*+

resiver$ '!i'#$

r$ &r%i#$


29/177

2*

3. Porni%i siste'u# MP30.(. Aic%i 3 e#ectro5i,sturi &e nte"r%.

onect%i fire#e setu#ui de e#ectro5i # e#ectro5i

0. Lns%i ic%i Dio&c 6tudent L".. A#ege%i #ecti UL2=EMG=2. A&$s%i /.). Introduce%i nu'e#e su"iectu#ui investigt.

C"i!))#1. A&$s%i Calibrate.2. Pune%i Di(&%t)'" &e 's$. A&$s%i OK.3. Lu%i din'o'etru# n 'n$(. >r'%i instruc%iuni#e &re5entte de &rogr'.0. L 2 secunde du&$ nce&ere c#i"r$rii strnge%i ct de tre &ute%i din'o'etru# du&$ cre

re#!%i.. ACte&t%i s$ se o&resc$ c#i"rre.). erific%i efecture corect$ c#i"r$rii Ci trece%i # sec%iune de nregistrre dc$ nu &$s%i

Redo Calibration&entru re#u c#i"rre.

P)%t%c%" @()#2i$t))# )#c)'t)# &%t%)i#1. A&$s%i Record2. 6trnge%i,Re#!%i de 'i 'u#te ori crescnd succesiv for% de &re;ensiune cu cte 0Qg.

Men%ine%i &ri5 &entru 2=3 secunde Ci Cte&t%i 10 secunde &n$ # &re;ensiune ur'$tore. Lfin# trseu# v r$t c n i'gine de 'i Fos.

3. A&$s%i Suspend # 10 secunde de # u#ti' &re;ensiune.(. 7c$ este incorect &$s%i Redo.


30/177

3

P)%t%c%" @()#2i$t))# %!%$#"* &'$c'")*1. A&$s%i Resume2. 6trnge%i din'o'etru# cu for%$ '!i'$ Ci ncerc%i s$ 'en%ine%i strnsore.

3. nd for% de &re;ensiune sc$5ut su" 0 din v#ore ini%i#$ &$s%i Suspend.(. erific%i dte#e de &e ecrn. 7c$ este incorect &$s%i Redo.0. A&$s%i Stop.. A&$s%i Listen&entru scu#t n "o!e se'n#u# EMG.

A("i8 t#"%)Prin ccesre o&%iunii Review Saved ata se &ot '$sur Ci discut &r'etrii nregistr%i.

+n i'gine cdru din o&%iune de n#i5$ dte#or. 6e &ot o"serv &e rndu# de sus nregistrredin'o'etric$ for%ei 'uscu#re. Pe rndu# 'iF#ociu nregistrre e#ectro'iogrfic$ ctivit$%ii'otorii ir &e rndu# de Fos re&re5entre e#ectro'iogr'ei integrte.EMG integrt 9iEMG este o"%inut &rin &rocesre 'te'tic$ se'n#u#ui EMG. Acest re&re5entreeste uti#$ &entru n#i5 cntittiv re#%iei EMG vs. for%$ su EMG vs. #ucru 'ecnic. iEMG re&re5int$ce 'i "un$ 'etod$ de ev#ure efortu#ui 'uscu#r tot#.


31/177

31

ANALIZATORUL VIZUAL

D+'+.&0+ %/&'ii vizuale

Acuitte vi5u# re&re5int c&citte de distinge dou &uncte distinct cre su" intind un

ung;i de un 'inut. L distnt de 0 'etri ce#e dou &uncte se f# # o distnt de 1 ''.Pentru deter'inre cuittii vi5u#e se fo#osesc t"e#e cre se nu'esc o&toti&uri. Aceste

t"e#e &re5int #itere ine#e su E # cre fiecre co'&onent su"intinde un ung;i de un 'inut. 7ee!e'u #iter E este for't din 20 de &trte fiecre &trt vnd #tur de 1(0'',1(0''. Aceste&trte &rivite de # 0 'etri vor su"intinde un ungi de 1 'inut de rc de cerc.

7c o &erson vede rndu# cu #itere #e cror co'&onente su" intind un ung;i de 1 'inut derc de cerc tuci &ute' s&une c &erson re o cuitte vi5u# eg# cu 1. Pentru c testreestedifici# de e!&ri't in inute si secunde de rc de cerc s= #es c cest s se e!&ri'e su" o for'u# 'iusor.

Ac'itt# -i8'" i$t(t # " c)# -## 7ci#(t'" "it#) i$t(t $t() # " c)# %7#)$%( 0) 7)%!"# %c'")# -## c$t "it#)

1. 7e e!e'u &entru #iter de 'i sus cre dc este citit de # 0 'etri de ctre &cient si &entru

cre distnt stndrd este de 0 'etri ve' o cuitte vi5u#:

AJ0,0 su AJ12. 7c #iter este de dou ori 'i 're ung;iu# cret de &trte#e c o co'&un este de dou ori

'i 're dc este &rivit de # distnt de 0 'etrii su r'ne ce#si ung;i dc este &rivit

de # o distnt de dou ori 'i 're 0!2' J1'.

7c &cientu# vede #iter de # 1 'etri tunci cuitte vi5u# este 1 ,1 J 1. 7c ins un&cient vede cest rnd dor de # distnt de 0 'etrii tunci cuitte vi5u# v fi:

A J 0,1 J J 0Pentru testre su &ro&us 'i 'u#te ti&uri de teste din cre ce#e 'i cunoscute sunt ce#e cre

fo#osesc #itere ro'ne E=uri#e sne##en su =uri#e #ndo#t. -este#e se nu'esc o&toti&uri si re&re5int unt"#ou cre contine 'i 'u#te rnduri de di'ensiuni cu #itere de di'ensiuni diferite. 6e ince&e cu #iterede di'eniuni 'ri in &rte de sus si &oi succesiv cu rnduri cu #itere de di'ensiuni din ce in ce 'i'ici. >#ti'u# rnd este &entru cuitte vi5u# 1. In dre&tu# fiecrui rnd e!ist un r&ort cre re&re5intcuitte vi5u# &cientu#ui dc vede res&ectivu# rnd stnd # distnt &entru cre fost conce&uto&toti&u#. In gener# o&toti&uri#e sunt conce&ute &entru distnt de 0= 'etri

In gener# sunt se5te #itere E=uri sne##en su #ndot cu di'ensiune 're su&erior cre &ot ficitite de # 0 de 'etrii si &oi rnduri cu #itere din ce in ce 'i 'ici &n # u#ti'u# rndu# cu #itere cre&ote fi citit de # 0 'etri

1 'inut de rc de cer


32/177

32

M%'" # #x&i()# " 7ci#(t'"'i1. 6e teste5 &entru fiecre oc;i in &rte

2. 6e ince&e cu oc;iu# cre vede ce# 'i s#" 9in &rctic se ince&e cu /7,oc;i#ui contr#ter# se

'onte5 un oc#u5or

3. 6e &une &cientu# # distnt &entru cre este conce&ut o&toti&u# si se ince&e cu rndu# ce# 'i

're

(. 6e note5 u#ti'u# rndu# cre &ote fi citit si se c#cu#e5 cuitte vi5u# c fiind:

A J distnt de # cre vede &cientu#,distnt stndrd de # cre &ote fi citit rndu#res&ectiv

6e re&et &entru ce##t oc;i si se note5 cuitte vi5u#.7c &cientu# &ort oc;e#ri se v not A cu si fr oc;e#ri.

nd su"iectu# nu &ote vede u#ti'u# rnd de #itere9cuitteeste 'i 'ic de 1,1 se cutdc cuitte vi5u# este sc5ut dtorit unor fectiuni orgnice 9fectiuni #e corneei crist#inu#uisu,si #e retinei su unor no'#ii de refrctie cre &ot fi corectte cu oc;e#ri 9'io&ie;i&er'etro&ie stig'tis'. Pentru cet se fo#oseste un &unct steno&eic cre re&re5int o un ecrno&c in centru# crei se f# o fnt cu di'etru de 10 '' su 3''. Acest &unct corecte5 &rti#"erti#e de sfericitte si i'"untteste cuitte vi5u# tunci cnd cest este sc5ut dtoritno'#ii#or de refrctie. 7c cuitte este sc5ut dtorit unor fectiuni orgnice &unctu# steno&eic'entine su c;ir scde cuitte vi5u#.

N.D. / #t &ro"#e' cre se i'&une este #egt de ung;iu# 'ini' &e cre tre"uie s=# fc dou &uncte din s&tiu c sceste s fie v5ute distinct. u' cuitte este '!i' # nive#u# 'cu#ei unde di'etru# unei ce#u#e rece&tore 9ce#u# cu


33/177

33

con este de 10 'icroni si distnt dintre ceste de ce#u#e este 'ini' i'gine ce#or dou &uncte v tre"ui s se &roiecte5e&e retin # o distnt 'ini' de 2 'icroni. 7c i'gini#e se &roiecte5 # o distnt 'i 'ic de 2 'icroni ceste vor firece&tionte de o singur ce#u# si nu vor 'i fi &erce&ute c dou &uncte distincte. >ng;iu cre i# su"intind ce#e dou &unctein r&ort cu oc;iu# &entru se &roiect &e retin # distnt de 2 'icroni este de 20 secunde de rc de cerc. -otusi &entru coc;iu# s vd dou &uncte distincte ung;iu# tre"uie s fie de 0 =* de secunde de rc de cerc 9 s= #es r"itrr ung;iu# de de sec J1 'inut de rc de cerc. Acest diferent intre 20 de sec de rc de cerc si de sec de rc de cerc este dt de 'iscri#efine &er'nente si invo#untre #e oc;i#or stfe# c un &unct este sesi5t de 'i 'u#te conuri si deci ung;iu# tre"uie s fie 'i're de 20 de sec.

Sc%7'" i(-#$ti2ti#i1. Acuitte vi5u# #turi de c'&u# vi5u# si sensi"i#ite cro'tic re&re5int un &r'etru

i'&ortnt # functiei vi5u#e. / v#ore nor'# rt o "un functionre 'cu#ei si ci#or

o&tice 9nerv c;is' trcturi rditii o&tice. 7ese'ene cuitte vi5u# nu &ote fi

nor'# dc 'edii#e o&tice nu sunt trns&rente si nu e!ist un r&ort core&un5tor intre

&utere dio&tric cestor si di'ensiune ntero=&osterior g#o"u#ui ocu#r

N.D. dc e!ist o fectiune ocu#r cre (' i'ic 'cu# ci#e o&tice su 'edii#e trns&rente #eoc;iu#ui cest nu v 'odific cuitte vi5u#.

2. 7c cuitte vi5u# este sc5ut

. Afectiuni #e 'cu#ei

". Afectiuni #e ci#or o&tice

c: VICII DE REFRACTIE4 se corecte5 cu #enti#e cores&un5tore

i: L#(ti"# c' &i('$ 7#(t)' &i%7i#

ii:

L#(ti"# c' 7"'$ 7#(t)' i7#)t)%7i#iii: L#(ti"# ci"i()ic# 7#(t)' $ti2&ti$&

S&.ul cromatic-estre vederii co#orte re&re5int #turi de cuitte vi5u# si c'&u# vi5u# &rincie#e

'etode su"iective &entru st"i#ire unei "une functii vi5u#e.In vedere co#ort sunt i'icte ce#u#e#e cu conuri. re contin un &ig'ent fotosensi"i# nu'it

iodo&sin. E!ist trei &ig'neti iodo&sinici: eritro#" cu "sortie '!i' in s&ectru# #u'inii rosi cino#"cu "sortie '!i' in s&ectru# #u'inii #"stre si c#oro#" cu "sortie '!i' in s&ectru# #u'inii ver5i.

Astfe# retin &re5int &tru ti&uri de &ig'enti vi5u#i sensi"i#i &re&onderent # #u'in cu nu'ite#ungi'i de und. 6e descriu cur"e de "sortie &entru fiecre &ig'ent cu un '!i' de "sortie diferit&entru fiecre ti& de &ig'ent vi5u#: 0 n' &entru rodo&sin (( &entru cino#" 9o&sin &entru#"stru 0( n' &entru c#oro#" 9o&sin &entru verde si 0) n' &entru eritro#" 9o&sin &entru rosu.?otrece&torii &roduc &er'nent discuri cu o durt de vit de &ro!i'tiv 1 5i#e ti'& in cre discu#'igre5 #ent de # "5 ctre vrfu# seg'entu#ui e!tern. 7iscuri#e seg'ente#or e!terne #e ce#u#e#orfotorece&tore cre Fung degenerte i'"trinite sunt fgocitte de ce#u#e#e e&ite#iu#ui &ig'entr. 6efor'e5 o unitte 'orfofunction# intre fotorece&tori si ce#u#e#e e&ite#iu#ui retinin ce sigur unec;i#i"ru intre nu'ru# de discuri noi &roduse si nu'ru# de discuri vec;i fgocitte.


34/177

7iferente#e dintre cur"

ti&uri de vedere: vedere fot'onocro'tic re#i5t de cc&citte n#i5toru#ui vi5u#&ote difereni s&te cu#ofund'ent#e 'estecte incu#ore se sc;i'"$ se o"tin9&ro&ori de #" ntr=o nu'it$

E!ist dou 'ri teorii s=teori tricro'tic=teori cu#ori#or co'e

In teori tricro'tic

fotorece&tori. Prin e!citre diE!citre &uternic conuri#or#u'in #"str. In sc;i'" e!cdeter'in sen5ti de #u'in g

-eori cu#ori#or co'e se'n#u#ui #u'inos stfe# c s

rosu este in co'e'e

conuri &entru rosu si ce# #"stru este in co'eintre ce#u#e#e cu conuri#"stru.

e#e dou teorii nu seo&o5itie in ce#e dou 'ri !e cr

3(

#e de "sortie ce#or &tru ti&uri de &ig'ent

&ic co#ort re#i5t de ce#u#e#e cu conure#u#e#e cu "stons. Pre5ent ce#or trei ti&ude &erce&e diferite #ungi'i de und din s&ec

ri fund'ent#e si &ro!i'tiv 2 de nu ro&ortii diferite. Atunci cnd intensitte u

&ro!i'tiv 0 de tonuri &entru fiecre. 7ccu#ore se vor o"ine &ro!i'tiv 2 de cu#ori

u&r vederii co#orte:

entre

se &orneste de # sti'u#re in 'od ineg#erit conuri#or se &roduce o et #rg de&entru #"stru si s#" &entru rosu si verde vitre eg# conuri#or de rosu si verde si s##"en.

entre &orneste de # o"servtii c#inice dr si d &ote &ostu#:

ntritte cu verde 9&rin feno'enu# in;i"itiei #

u#e#e cu conuri &entru verde = o&o5iti rosu=ver 'entritte cu rosu si verde 9g#"en 9&rin fenoentru #"stru si ce#u#e#e cu conuri &entru rosu

nu#e5 ci se co'ete5 reci&roc. Astfe#e5 tt o vedere co#ort "un ct si un contr

sigur ce#e dou 'ri

i si vedere scoto&icri de &ig'enti sigurtru# vi5i"i#. /c;iu# u'nne cro'tice 9cu#oriei nu'ite nune de$ se sc;i'"$ sturti

n us &entru fiecre

ce#or trei ti&uri decu#ori nunte si tonuri.

deter'in sen5ti de" &entru #"stru v

e # 'odu# de &rocesre

ter#e intre ce#u#e#e cu

de'enu# in;i"itiei #ter#esi verde o&o5iti g#"en

sti'u#re ineg# si ost decvt intre cu#ori.


35/177

30

Inc&citte de distinge corect cu#ori#or se nu'este discro'to&sie. Modificre si'tu#ui

cro'tic se dtore5 "sentei unui su 'i 'u#tor ti&uri de ce#u#e#e cu conuri su e!&ri're unui ti&'odifict de foto&ig'ent # nive#u# conuri#or. 7torit &ritie intr5ite fi#ogenetic &ig'entu#ui&entru verde9 e!ist o se'nre de &este * structurii c;i'ice ce#or doi &ig'enti ce#e 'ifrecvente 'odificri in si'tu# cro'tic sunt in distingere cu#orii ver5i si su rosii 9discro'to&sie in !rosu verde . Pig'entii &entru rosu si verde sunt codti &e cro'o5o'u# h de cee "o# este 'u#t 'ifrecvent # "r"ti.

-"e# 'odificre si'tu#ui cro'ticAfec%iune Modificre

nto'o&to#ogic

7isfunctifi5io&t#ogic

?recvent -est fo#osit&entru screening

Protno&sie A"sent&ig'entu#ui&entru rosu

7iscro'to&sie severin ! rosu=verdeingustre s&ectru#uivi5i"i# &erce&ut

1 # "r"ti Is;i;r

7euterono&sie A"sent&ig'entu#ui&entru verde

7iscro'to&sie severin ! rosu=verde

1 # "r"ti Is;i;r

-ritno&sie A"sent&ig'entu#ui&entru #"stru

7iscro'to&sie severin ! g#"en #"struingustre s&ectru#uivi5i"i# &erce&ut

6u" 1 #"r"ti

Nu se fcescreening derutin

Protno'#ie Ano'#ii #e

&ig'entu#ui&entru rosu

7iscro'to&sie

usor in ! rosuverde

1 # "r"ti

1 # fe'ei

Is;i;r

7euterono'#ie Ano'#ii #e&ig'entu#ui&entru verde

7iscro'to&sieusor in ! rosuverde

# "r"ti( # fe'ei

Is;i;r

-ritno'#ie Ano'#ii #e&ig'entu#ui&entru #"stru

7iscro'to&sieusor in ! g#"en=#"stru

6u" 1 #'"e#e se!e

Nu se fcescreening derutin

)=1 dintre "r"ti &re5int 'odificri #e sensi"i#ittii cro'tice si dor ( dintre fe'ei u'odificri. 7intre no'#ii#e int#nite 'Foritte 93 sunt discro'to&sii in ! rosu=verde


36/177

9&rotno'#ii si deuterono'#fie "sent &ig'entu#ui &entru

Pentru testre vederii

gener# discro'tici diferenti5de confu5ie se "5e5 &e re#istfe# inct s .&roduc confu5ie

Eh: &erce&ti unei &ersone cu

Perce&ti unui discro'tic:ceesi sturtie si #u'ino5itte7c #u'ino5itte 9intensittede #" dintr=o cu#ore este dife

dr nu si dIn conc#u5ie un discro'tic vfor'te de &ete#e de cu#ore di

&t si't cro'

-estu# Is;i;r &er'ite testre&ertur"t &entru verde si su ro6e note5 re5u#tte#e &entru fiA"sent rs&unsuri#or gresite r

3

ii. 2( dintre "r"ti sufer de "sent fie erde.co#orte se uti#i5e5 teste#e Is;i;r nu'ite

cu#ori#e &e "5 tonuri#or ineg#e # ceesi sre de i'gini din &ete de cu#ore cu sturtisi discro'ticu# s nu 'i fie c&"i# s #e 'i d

i't cro'tic nor'#: 9sturti

se "5e5 &e tonuri#e diferi. 7e #tfe# &e cest 'ecnis' se "5e5 si foto

#u'inos cre #u'ine5 o su&rft co#ortrit o &erson cu si't cro'tic nor'# disting

e un discro'tic cre &erce&ec fiind ce#si tofce confu5ie si nu v fi c&"i# s citesc n

fiecre ns e!&us.

tic nor'# &t discro'tic

vederii co#orte si identificre &cienti#or cu ssu 9discrot&sie in ! rosu verde.cre ns si se co'&r cu re5u#tte#e &re5en

t un individ cu si't cro'tic nor'#.

ig'entu#ui &entru rosu

si teste de confu5ie. In

urtie cu#ori#or. -estu#si #u'ino5itte ineg#

isting.

e si #u'ino5itte eg#.

e intre dou cu#ori curfi #" 4negru.si sturti 9&ro&ortie intre ce#e dou cu#ori:

n .'ere#e su si'"o#uri#e

i't cro'tic "sent su

tte # sfrsitu# testu#ui.


37/177

3)

C.:/* &;/*

1. 7efinitie

2. rcteristici#e c'&u#ui vi5u# nor'#

3. Re&re5entre c'&u#ui vi5u#

(. -i&uri de e!'inre

0. Modu# de e!&unere c'&u#ui vi5u#

. PR/-//L>L 7E EhAMINARE 6I IN-ERPRE-ARE A AMP>L>I IZ>AL

D#0i(iti#Re&re5int ri su tot#itte &uncte#or din s&tiu &erce&ute conco'itent cu fi!ti. 7c #u'

in c#cu# si sensi"i#itte '!i' &e cre o re retin &entru fiecre &unct din s&tiu o"tine' ostructur tridi'ension# denu'it insu# vederii.

C)ct#)i$tici"# c&7'"'i -i8'" (%)&"In foto&ic cest insu# &re5int un vrf in centru 9# nive#u# foveei co#o unde sensi"i#itte

retinei este '!i' si o de&resiune # nive#u# &tei or"e 9#i&s fotorece&tori#or. In 'od nor'#sensi"i#itte retinei scde din centru s&re &eriferie tre&tt. L nive#u# retinei ve' &uncte cusensi"i#itte eg#. Lini cre #e uneste &uncte#e cu sensi"i#itte eg# se nu'este i5o&ter si re&re5int&rctic un cerc centrt &e &unctu# de fi!tie

Insu# vederii in scoto&ic este diferit co'et de cee din foto&ic si este co'et t&re5entnd dou de&resiuni: un centr# 9#i&s ce#u#e#or cu "stons si un cores&untore &teior"e.'&u# vi5u# &re5int #i'itri nor'#e dtorit 'sive#or osose din Furu# or"itei:

= 6u&erior 0 grde dtorit rcdei s&rncenose

= Inferior ) grde 4 '!i#ru#

= N5# 0 grde 4 &ir'id n5#

= -e'&or# * grde

Pt or" su scoto'u# fi5io#ogic se f# # 1=2 grde te'&or# de &unctu# de fi!tie si usorinferior de #ini ori5ont# cre trece &rin &unctu# de fi!tie. Pt or" &re dtorit "senteifotorece&tori#or # nive#u# &&i#ei 9c&u#ui nervu#ui o&tic situt n5# de fovee.

'&u# vi5u# se &ote i'&rti de ctre #ini ori5ont# si #ini vertic# cre trec &rin &unctu#de fi!tie intr=un sector su&erior res&ectiv intr=un sector inferior. Prte su&erior se &roiecte5in &rte inferior retinei ir &rte inferior in &rte su&erior. 7ese'ene te'&or#se &roiecte5 in &rte n5# retinei ir &rte n5# in &rte te'&or#. In consecint o'odificre c'&u#ui intr=un nu'it sector este dt de suferint retinei situt in og#ind cu cest.


38/177


39/177


40/177

In gener# c#cu#toru##e v se'n#i5 &rin &srec#cu#toru# v creste intensitt

M%'" # #x7'(#)# Lu'iniscent 'ini'

re#i5e5 o ;rt cu tote ce#u'iniscentei v fi nott in dD

6cr #u'iniscentei se ede 1 &osti#"i. #ore in

7c #u'iniscent e

7c #u'iniscent est

Pentru o 'i usor inte!&une si in tonuri de gri. P9v#ore crescut in dD u corrs&oturi cu intensitte 'ic 9v#o&erce&ute u corres&ondent 5o

P)%t%c%" # i(-#$ti2)# c6

6e &orneste co'&uter=u# si &oi

6e #nse5 &rogr'u# de &eri'7u& #nsre &rogr'u#ui &r

= #icQ cset de di#og

o 6e introduc dt

o 6e s#ve5 dt

= #icQ cset de di#og E

o In &ri' cset

?u## 4 te

(

re5int s&oturi cu #u'ino5itte sc5ut &e creunui "uton. 7c &cientu# nu &erce&e s&ot s&otu#ui tre&tt &n # un '!i' &e cre i# &

c&7'"'i -i8'"s&otu#ui &entru fiecre &unct din c'&u# vi5te &uncte dis&use &e 'eridine si cercuri dei v fi trecut in dre&tu# fiecrui &unct.!&ri' in &osti#"i si in gener# un s&ot &ote dD este dt de ecuti:

N) # B .? "%2 .???? "'&i(i$c#(t

te MAIMAnr de dD J1\#og1,1B

7%t 7't#)(ic -"%)# &ic i( B $7)# ? e SLABAnr de d" J1\ #og 1,1 J1\

S7%t $"! -"%)# &)# i( B $7)# ;? B

er&retre si vi5u#i5re unor eventu#e defectncte#e cu ce 'i "un sensi"i#itte == s&oturis&ondent 5one de gri desc;is=#" ir &uncte#e dre 're in dD u corres&ondent 5one gri=inc;ie negre.

7'"'i -i8'"

&eri'etru#

etrie din contu# de d'inistrtor &rin se#ectree o ferestr cu 'i 'u#te c'&uri:E PA-IEN-

#e &ersonei e!'inte

#e

hAMINA-I/N

se se#ecte5 ti&u# de c'& dorit

ste5 c'&u# &e 0 de grde in Furu# &unctu#ui

&cientu# #e sesi5e5 si# cu #u'iniscent 'ic

ote &roduce &rtu#.

# este 'e'ort si seeccentricitte. #ore

e '!i' o intensitte

J1\#og1J1\J ?

J;? B

c'&u# vi5u# se &otede #u'iniscent sc5ute sensi"i#itte sc5ut ==s. Puncte#e cre nu sunt

iconitei P-6

e fi!tie


41/177

(1

Mcu#r 4 teste5 c'&u# &e 1 de grde in Furu# &unctu#ui de fi!tie

Periferic = teste5 c'&u# intre 3 si 0 de grde in Furu# &unctu#ui de fi!tie

G#uco' = teste5 c'&u# in &ortiune ce 'i sensi"i# &entru 'odificri#e

g#uco'tose: 3 de grde in Furu# &unctu#ui de fi!tie si regiune n5#

o In dou cset se se#ecte5 strtegi de testre c'&u#ui vi5u#:

6cning 4 rr fo#osit: durt 'ic de testre dr infor'tii#e duse sunt &utine

-;res;o#d 4 dure5 forte 'u#t si de 'u#te ori se &ierde tenti &cientu#ui

?st t;res;o#d 4 o&ti'i5e5 investigti si duce infor'tii se'ntor cu

t;res;o#d dr re durt 'u#t 'i 'ic

RECOMANDARE FAST TRESOLD

o In trei cset se se'n#i5e5 uti#i5re de dio&tri sferice si,su ci#indrice

6e &o5itione5 oc#u5oru# &e oc;iu# stng se &une &cientu# cu "r"i &e #octi dinstng 'entonierei e!'intoru# sigurndu=se c studentu# s ste intr=o &o5itieco'od.6e vi5u#i5e5 &e ecrn oc;iu# &cientu#ui si se &s &e ce#e dou sgeti f#te incset cu i'gine #ive oc;iu#ui &n ce &u&i# este dus &e #ini ori5ont# 9nu rei'&ortnt dc &u&i# este centrt &e ori5ont# dr o"#igtoriu tre"uie s fiecentrt &e vertic#.6tudentu# &riveste in &er'nent &unctu# g#"en "ine #u'int din centru# c'&u#ui&entru se sigur o fi!tie corect si continu in ti'&u# investigtiei si i se e!ic corice s&ot #u'inos 9str#ucire #icrire indiferent de intensitte &o5itie su durt v fise'n#i5t &rin &sre "utonu#ui socit &eri'etru#ui. Nu tre"uie &st dc nu

&r s&oturi #u'inose____7u& e!'inre oc;iu#ui dre&t se continu cu e!'inre oc;iu#ui stng ur'ndce#si &roceduri dr se v oc#u5 oc;iu# dre&t si se v se5 "r"i &e &rte dre&t 'entonierei.

= #icQ &e cset RE6>L-6 REIE

=


42/177

(2

o 6e &ote se#ect in &ri' cset Gr&; 'odu# de e!&unere &uncte#or e!'inte: in

dD in tonuri de gri in cu#ori 9verde=rosu

o In cset dou An#Tsis se &ote se#ect 'odu# in cre se &ote vi5u#i5 c'&u#vi5u#

In v#ore re# 9AD6

in r&ort cu vrst 4 se vor e!&ri' in dD dor &uncte#e vi5u# cre &re5int

diferent ft de 'edi &cienti#or cu cesi ette 9AGE

in r&ort cu 'edi tuturor &uncte#or e!'inte stfe# e#i'inndu=se 'odificri

dte de "o#i cre scd o'ogen sensi"i#itte c'&u#ui vi5u#=e! ctrct

9o&cifiere crist#inu#ui 9B/

in 37

I(t#)7)#t)# )#8'"tt#= se vor ur'ri re5u#tte#e f#s &o5itive: s= &st si cnd studentu# nu v5ut 9s&ot #u'inos

oferit in &t or" J ;&&T trigger

= se vor ur'ri re5u#tte#e f#s &o5itive: nu s= &st cnd s&otu# fost oferit in 'cu# si cu

intensitte 're

= 7c re5u#tte#e f#s &o5 su neg sunt 'i 're de 3 c'&u# vi5u# nu se &ote inter&ret si

se v re&et

= 6e vor ur'ri erori#e de fi!tie 9desre &riviri de # &unctu# centr#

= 6e vor ur'ri in c'&u# vi5u#:

1"

:nentificarea a%pectului nor$alsu &to#ogic

2"

/etectarea unor efecte 95one negre 4gri inc;is cre &r in interioru# c'&u#ui vi5u# J

scoto'e

o Nesiste'ti5te 4in gener# &r in "o#i oft#'o#ogice

6coto' centr# 4 fectiuni #e 'cu#ei

6coto' &rcentr# si &ericentr# == g#uco'

6coto' centro=cec# 4fectiuni #e nervu#ui o&tic

A#te scoto'e

o 6iste'ti5te 4 in gener# in "o#i neuro#ogice

Be'ino&sie

vdrono&sie

3"

Moificarea conturului ca$pului &i,ual

o Ingustre concentric c'&u#ui visu# 4 e! ctrct 9o&cifiere crist#inu#ui

o A'&utre c'&u#ui inferior su su&erior 4 ccidente vscu#re ocu#re si #e nervu#ui

o&tic


43/177


44/177

((

n f#uide#e din urec;e intern$ vi"r%i 'e'"rnei "5i#re Ci orgnu#ui orti. 7esre stereoci#i#orce#u#e#or sen5ori#e este sti'u#u# ce duce # trnsfor're vi"r%iei 'ecnice. I'&u#suri#e nervose se&ro&g$ &rin !onii nervu#ui uditiv

6unete diferite sunt co'&use din tonuri diferite -onu# &ur re&re5int$ o singur frecven%$.oce este o co'"in%ie "ogt$ de frecven%e ce sunt Ce5te # interv#e eg#e for'nd r'onice .?#uctu%ii#e &resiunii eru#ui re&re5int$ sunete#e ce sunt c&tte de &vi#ion Ci trns'ise &rin AE ?or'urec;ii e!terne Fut$ # fi#trre sunete#or 'ificnd une#e frecven%e Ci 'icsornd #te#e.

7e # M- vi"r%i se trns'ite &rin #n%u# oscicu#r # ferestr ov#$ deci &ierdere uditiv$ ce&re ninte ferestrei ov#e J ;i&ocu5ie de trns'isie 9conducere osos$ este fectt.e#u#e#eci#ite de &e 'e'"rn "5i#r$ Ci u ci#ii n #ic;idu# din sc# 'edi deci orice 'iCcre sc$ri%ei duce #'iCcre 'e'"rnei "5i#re cee ce v duce # de&o#ri5re ce#u#ei Ci for're unui &oten%i# dec%iune ce se trns'ite &rin inter'ediu# nv. uditiv . 7re&t ur're o &ro"#e'$ ce &re # nive# co;#erse nu'eCte neurosen5itiv$ . 6c$dere cuit$%ii uditive n c#inic$ se denu'eCte &rin doi ter'enisinoni'i ;i&ocu5ie 9;i&o H gr. Qouein 4 u5i su surditte 9#t. surdits. 6c$dere cuit$%ii &ote fi:

uCor$ su discret$ 9ntre 3=0 dD'odert$ 9ntre 0=) dDccentut$ su &rofund$ 9ntre )=*dDresturi uditive 9&este * dD cofo5$ 9gr.


45/177

M+'+ + +'+.&0

P)%!#"# c' i78%('":Pentru testre n cond

f% 'etu#ui custic e!tern i&e 'stoid$ . 7i&5onu# nu ttrns'is &e c#e crti#ginos$.

E!ist 'i 'u#te &ro"Pro" e"er co'&r$ conducsu"iectu# este instruit s$ &reci5conducere erin$ cu conduceurec;ii Ci &oi &e 'stoid$ ir s

(0

+ ,%+&& %/&'&& /&'&+nter"ergerPro" 'ersu#ui n ste n cre &cientu# du&$ ctev des$ri f%$=s&te cu oc;ii desc;iCi

este rugt s$ continue desre de cest$ dt$ cu oc;ii nc;iCi deviere de &rte vesti"u#u#ui;i&ov#ent v deter'in descriere unui trseu se'$n$tor unei ste#e

Nu tre"uie s$ uit$' de fiecre dt$ s$ investig$' c#inic Ci func%i cere"e#u#ui vnd n vederero#u# s$u e!tre' de i'&ortnt n 'en%inere &osturii Ci ec;i#i"ru#ui. Pro" indice=ns n cre &cientu#du&$ ctev 'iCc$ri de tingere direct vrfu#ui nsu#ui cu fiecre inde! &rivind dre&t ninte esterugt s$ re&ete 'iCcre cu oc;ii nc;iCi. Pro" &er'ite eviden%iere unei dis'etrii su tre'oru#uiinten%ion# se'ne de fectre crni# f%$ de nuc#eii vesti"u#ri . Pro" didocoQine5iei 4 &cientu#

este &us s$ ste cu "r%e#e ntinse Ci s$ efectue5e 'iCc$ri de r$sucire 'ini#or cu 'e#e n sus Ci nFos nti cu oc;ii desc;iCi Ci &oi cu oc;ii nc;iCi ct de re&ede &ote. A&ri%i unei diferen%e n 'iCcreunei din 'ini indic$ de se'ene o #e5iune cere"e#os$.


53/177

03

ELECTROENCEFALOGRAMA (EEG)

I(t)%'c#)#E#ectroencef#ogr' este o 'etod$ noninv5iv$ uti#i5t$ &entru studiu# ctivit$%ii e#ectrice

scor%ei cere"r#e cu nu'erose ic%ii c#inice n neuro#ogie neuroc;irurgie neste5ie


54/177


55/177

00

Fi2: / E!e'u de nregistrre EEG: &e cn#u# 1 vo' ve nregistrre e#ectroencef#ogr'ei &ecn#u# ( ctivitte #f ir &e cn#u# (1 cuntificre ctivi$%ii de ti& #f &rin #f=RM6.

ee ce se o"serv$ ce# 'i "ine ntro nregistrre EEG este 'odificre ctivit$%ii #f n'o'entu# desc;iderii oc;i#or. +n fig. ( ve%i o"serv cu' scde ctivitte de ti& #f n ti'&u#nregistr$rii EEG cu oc;ii desc;i


56/177

0

I&7"ic9ii c"i(ic#An#i5 se'n#u#ui EEG este uti#$ n ur'$tore#e situ%ii:

1 6tudiu# e&i#e&siei: identificre ti&u#ui de cri5$ #oc#i5re focre#or e&i#e&tice.

2 Monitori5re st$ri#or co'tose: encef#o&tie ;e&tic$ into!ic%ii tru'tis'ecrniocere"r#e etc..

3 6tudii de so'n: r&ortu# REM,NREM.( Monitori5re &rofun5i'ii neste5iei.0 7ignosticu# de 'orte cere"r#$: "sen% ctivit$%ii EEG fce &rte din #gorit'u# de st"i#ire

'or%ii cere"r#e.

P%t#(9i"# #-%ct#Poten%i#u# evoct re&re5int$ '&rent e#ectroencef#ogrfic$ &rodus$ de sti'u#re unui

orgn de si'%.Astfe# &oten%i#e#e evocte &ot fi uditive vi5u#e so'tosen5itive. An#i5 &oten%i#e#orevocte ne duce infor'%ii des&re stre func%ion# orgnu#ui sen5itiv c$ii de conducere


57/177

0)

Potentialul evocat vizual (PEV)Indictii:= 'onitori5re functiei vi5u#e # nou=nscuti.= investigre neuro&tii#or o&tice 9sc#ero5 'u#ti .= 'onitori5re functiei de conducere 'cu#r.

Fi2: 5 >nde#e co'&onente #e &o%enti#u#ui evoct vi5u#

S%&('"

6o'nu# este un &roces ctiv crcteri5t &rintro &ierdere reversi"i#$ st$rii de con


58/177


59/177

0*

B&*&76&+1. Ar#inger 6. Mnu# of Prctic# Audio'etrT vo# I II ;urr Pu"#is;ers Ltd London 1**2. Derne m LevT.P;Tsio#ogT si!t; edition 283. 7vid /gden Microe#ectrode -ec;niSues = -;e P#T'out; orQs;o& Bnd"ooQ 6econd Edition

-;e o'&nT of Dio#ogists Li'ited '"ridge(. G. Du5sQi et #. -;e ce#u#r "sis of EEG. urrent &rctice of c#inic# e#ectroence&;#ogr&;T.

23.0. Ge#fnd 6.A Essenti#s of Audio#ogT -;ie'e Ne orQ 1**). GuTton m B## -rtt de fi5io#ogi o'u#ui Editur Medic# ##isto Ducuresti2). B## @. Bnd"ooQ of AuditorT EvoQed Res&onse A##T nd Dcon Doston 1**28. Be&fner 6;ron - -;e Audiogr' orQ"ooQ -;ie'e Ne orQ 1*88

*. ;tt&:,,.sc;o#r&edi.org,rtic#e,E#ectroence&;#ogr'1.Leon Zgren NeuroCtiin%e=Princi&ii fund'ent#e Editur >niversittii ro# 7vi# 2211.M. 6teride. -;#'ocortic# osci##tions in t;e s#ee&ing nd rous#. 6cience. 1**3.12.Me#vut &rQ -;e !on ref#e! ="rief revie Neuronto'T 2813.P. /#eFnic5Q. Neuro&;Tsio#ogic "sis of EEG. @ourn# of #inic# Neuro&;sio#ogT nu'"er 3 Fune

2.1(.P#'ieri RM Ingerso## 7 Boff'n MA 9@u#T 2(. -;e Boff'nn Ref#e!: Met;odo#ogic

onsidertions nd A&ictions for >se in 6&orts Medicine nd At;#etic -rining Reserc;. @At;# -rin 3* 93: 284)).

10.R. 6toe#ting. P;r'co#ogT m P;Tsio#ogT in Anest;etic Prctice (t; edition 2.1.6c;u#5 Brt'ut. Ret;inQing s#ee& n#Tsis. o''ent on t;e AA6M Mnu# for t;e 6coring of

6#ee& nd Associted Events . @ #in 6#ee& Med 9A'ericn Acde'T of 6#ee& Medicine 28.1).6t#"erg E -ronte#F @. 6ing#e ?i"re E#ectro'Togr&;T. 6tudies in Be#t;T nd 7isesed Musc#es.

2nd ed. Ne orQ: Rven Press 1**(:1=2*118.#ter Doron Medic# P;Tsio#ogT >&dted edition 6unders 2(1*.ind;orst >. Modern -ec;niSues n Neuroscience Reserc; 6&ringer 1***

.


60/177


61/177

1

FIZIOLOGIA APARATULUICARDIOVASCULAR

oordontor:Asistent univ. 7rd. Rdu Drg

o#ectiv de redc%ie:lef #ucr$ri 7rd. Anc Du"uinu

Asistent univ. 7r. onstntin $runtuAsistent univ. 7rd. Rdu DrgAsistent univ. 7rd. Mi;i G;i%$

Asistent univ. 7rd. Adrin Ro


62/177

2

PROPRIETTILE CORDULUI

ordu# u'n este orgnu# centr# # siste'u#ui vscu#r situt in cuti torcic &osterior destern 'edi# de &u#'oni nterior de co#on verte"r# vnd "5 in s&te#e costei dou vrfu# ins&ti# 0 intercost# &e #inie 'edio=c#vicu#r$ si este se5t desu&r difrg'u#ui. ordu# este unorgn cvitr tetrc'er# cu o #ungi'e de 1( c' si #ti'e * c'.A(t%&i 0'cti%(" c%)'"'i

Perete#e cordu#ui este for't din trei strturi: e&icrdu# 'iocrdu# si endocrdu#. E&icrdu#re&re5int strtu# e!tern # cordu#ui for't din dou foite 4 viscer# si &riet# si u in structur tesutconFunctiv fi"ros cu ro# de &rotectie si secretie de #ic;id seros 9#ic;idu# &ericrdic. Endocrdu# su strtu#intern # &erete#ui crdic &re5int ce#u#e#e endote#i#e se5te &e 'e'"rn "5# &recu' si tesutconFunctiv vse de snge fi"re 'uscu#re s&eci#i5te. Miocrdu# este ce# 'i i'&ortnt strt din &unctde vedere function# e# sigurnd functi de &o'& cordu#ui.

Miocrdu# &re5int dou ti&uri de ce#u#e: 1. ?i"re 'iocrdice de #ucru si 2. Miocite #e tesutu#

e!cito=conductor. Pri'u# ti& de ce#u#e este 'Foritr in 'iocrd si s cu' este si definit re ro# in&rinci contrcti cordu#ui dr este c&"i# si de trns'itere e!cittiei 9sti'u#i e#ectrici si de rs&unde # cesti sti'u#i &rin contrctie. e#u#e#e siste'u#ui e!citoconductor sunt ce#u#e 'iocrdicee'"rionre 'odificte cre &re5int &utine 'iofi#'ente contrcti#e. Princie#e ro#uri sunt de gener rit'ic sti'u#i e#ectrici si de =i conduce in tot cordu# intr=o secvent "ine definit. A#te e#e'ente&re5ente # nive#u# 'iocrdu#ui sunt vse#e de snge tesutu# conFunctiv c&i#re#e #i'ftice si ter'intiinervose.

ordu# &re5int dou etFe unu# su&erior tri# si unu# inferior ventricu#r. ordu# &ote fii'&rtit 'edin in cordu# dre&t 9triu# si ventricu#u# dre&t si cordu# stng 9triu# si ventricu#u# stng.Intre etFu# tri# si ce# ventricu#r se f# un ine# fi"rov#vu#r cre cu&rinde v#ve#e trioventricu#re sise'i#unre.

P:&+''&*+ 6/0.+0'*+ *+ %/*/&ordu# &re5int ctev &ro&rietti i'&ortnte: uto'tis',rit'icitte e!cit"i#itte

conducere contrcti#itte


63/177

3

Excit!i"itt# c)icIn ur' e!citrii 9sti'u#rii e#ectrice fi"rei 'uscu#re &re contrcti. E!citti su

de&o#ri5re &roduce inf#u! de ur't de cure 'iofi"ri#e#or ctino='io5inice si scurtre fi"rei.

Rs&unsu# fi"rei 'uscu#re # e!cittie se nu'este e!cit"i#itte su func0ie 6at$otrop-. E!cit"i#ittece#u#ei &ote fi crescut in into!ictii consu' e!gert de cfe cei negru cei verde fu't consu'de droguri stfe# c fi"r 'uscu#r &ote rs&unde # sti'u#i su"#i'inri 9 efect 6at$otrop po,iti&.E!cit"i#itte &ote fi di'inut in diferite situtii 9dise#ectro#ite'ii ce#u# 'uscu#r rs&un5nd dor# sti'u#i su&r#i'inri 9efect 6at$otrop negati&. E!cit"i#itte fi"rei nu este constnt &e &rcursu#unui cic#u crdic. Miocrdu# &re5int &eriode de ine!cit"i#itte ;i&oe!cit"i#itte ;i&ere!cit"i#ittesi nor'oe!cit"i#itte.

C%(t)cti"itt# c)ic&citte ce#u#ei 'uscu#re de rs&unde &rin contrctie 9scurtre fi"rei in ur' sti'u#rii

se nu'este contrcti#itte su inotropi%$. ontrcti#itte fi"rei 'uscu#re &ote fi crescut 9efect

inotrop po,iti& su di'inut 9efect inotrp negati&. 7torit co'&ort'entu#ui de sincitiu #'iocrdu#ui contrcti re #oc in tote fi"re#e 'uscu#re. Prin scurtre cestor creste tensiune in&erete#e cordu#ui cre duce # 'icsorre si crestere &resiunii in incinte#e &e cre #e for'e5 9triiventricu#i.

R#"x)# c)icIn ur' contrctiei &re re#!re fi"rei 'iocrdice &n # &riti unui nou sti'u#.

&citte cordu#ui de re#!re si co'int se nu'este lu%itropi%$9#usus 4 se Fuc. ?uncti estee!tre' de i'&ortnt &entru c o re#!re si o co'int "un 9efectlu%itrop po,iti& duc # o u'ere"un cordu#ui in disto#. 7i'inure re#!rii duce # o u'ere insuficient cu snge cordu#ui sideci # o scdere &erfor'ntei crdice.

S&,'+./* +$%&'-%0/%'ordu# &re5int un siste' c&"i# de gener si de conduce sti'u#i e#ectrici in intreg 's

'uscu#r 'iocrdic. Acest siste' se nu'este siste'u# e!cito=conductor vnd in co'&onent fi"re'uscu#re e'"rionre 'odificte.

O)2(i8)# $i$t#&'"'i #xcit%=c%('ct%)NSA = este situt in grosi'e &erete#ui triu#ui dre&t # #ocu# de vrsre venei cve su&eriore. Are instructur dou ti&uri de ce#u#e :

1. ce#u#e P 9&ce'Qer c&"i#e de gener s&ontn sti'u#i 9utoe!cittie ce#u#e &utindiferentite 'ici #egte &rin cone!oni situte centr# # nive#u# nodu#u#ui.

2. ce#u#e - 9trnsition cu structur co'e! situte in &eriferi nodu#ui. Au ro#u# de conduce

e!citti genert de ce#u#e#e P s&re 'iocrd. 7torit unui nu'r redus de Fonctiuni g& &re oincetinire f#u!u#ui de ioni de # o ce#u# # #t ur't de scdere vite5ei de trns'itere e!cittiei de# ce#u#e#e P s&re 'iocrd.

Bandeletele internodale atriale si interatriale:1. "nde#et internod# tri# nterior Dc;'n2. "nde#et internod# tri# 'iF#ocie encQe"c;3. "nde#et internod# tri# &osterior -;ore#(. "nde#et internod# tri# intertri#Aceste "nde#ete nu sunt de'onstrte nto'ic e#e fiind o"servte &rin studii

e#ectrofi5io#ogice intrcvitre intruct &re5int o vite5 de conducere &otenti#u#ui de ctiune 'i


64/177

(

're dect &rin 's 'iocrdic tri#. Ro#u# este de trns'ite sti'u#i de # N6A # NA si &rin"nde#et intertri# de sigur un grd de sincroni5re de&o#ri5ri ce#or dou trii.

Nodulul atrioventricular (NAV) 4 situt in se&tu# fi"ro=v#vu#r ce se&r ce#e dou etFe tri# siventricu#r in vecintte v#vei tricus&ide. Pre5int trei co'&onente:

1. &ortiune tri# cu ro# in &re#ure e!cittiei de # nive#u# tri#2. fscico#e#e intertrionod#e ce contin in 're &rte ce#u#e - 9de trn5itie=trnsition cu ro# in

trns'itere dr si incetinire se'n#u#ui.3. &ortiune ventricu#r cre &rei e!citti si o conduce s&re fscicu#u# Bis

Fasciculul His4 este un fscico# scurt situt in &ortiune se&t# ventricu#u#ui si cre se continu cuce#e dou r'uri 'Fore #e rete#ei PurQinFe.

Reteaua Purkinje 4 for't din dou r'uri &rincie: ra$ura reapta cre se distri"uie

ventrico#u#ui dre&t si ra$ura %tanga cre i'edit du& for're se divi5e5 in 8e$ira$ura antero%uperioara %tanga si 8e$ira$ura po%teroinferioara %tanga &roducnd de&o#ri5re ventrico#u#uistng. Reteu se r'ific in 's 'iocrdic dor in 1,3 su"endocrdic restu# 'sei 'iocrdice 92,3e!terne 4 su"e&icrdice se de&o#ri5e5 din &ro&e in &ro&e.

C%&7%(#(t#"# 7)i(ci7"# "# $i$t#&'"'i #xcit%c%('ct%)1. NSA4 Pre5int ce# 'i r&id rit' de descrcre dintre toti centrii de uto'tis' nu'it rit$ %inu%al.Rit'u# sinus# este un rit' regu#t cu fine 'odificri dtorte cic#u#ui res&irtor si cu o frecventcu&rins intre si 1 de "ti,'inut. Auto'tis'u# si rit'icitte cu cre descrc N6A sti'u#iie#ectrici se dtore5 cn#e#or ionice &re5ente in 'e'"rn 'iocite#or e'"rionre.Potenti#u# de ctiune se dec#nse5 tunci cnd se tinge &otenti#u# &rg de &ro!i'tiv =( '.Atinger &otenti#u#ui &rg dec#nse5 'i 'u#te f5e in ti'&u# unui cic#u:

. fa,a #4 desc;idere cn#e#or de de ti& L 9#sting inf#u! de ur't de de&o#ri5rece#u#ei dr fr s &r s&iQe 9vrf.

".fa,a 34 desc;idere cn#e#or de cu ef#u! de ioni de si refcere grdu# &otenti#u#ui'e'"rnr de re&us de = 'v

c. fa,a = 4 de&o#ri5re #ent &ierdere grdu# &otenti#u#ui de 'e'"rn &n #tingere &otenti#u#ui &rg &rin trei 'ecnis'e:

= scdere tre&tt ef#u!u#ui de = &riti unui inf#u! de N si &rin cn#e#e de ti& - 9trnsient= &riti unui f#u! de N nu'it curent funnT dtorit 'odu#ui &rdo!# in cre se

&roduce desc;idere unor cn#e de N # tingere ;i&er&o#ri5ri si inc;idere cestor in 'o'entu#dec#nsri &otenti#u#i de ctiune.

Infa,a =&rin &ierdere din ce in ce 'i &utine srcini &o5itive 9 si intrre de srcini &o5itive noi ince#u# 9N si se &roduce o &ierdere #ent &otenti#u#ui 'e'"rnr de re&us &n # tingere&rgu#ui de =( 'v si dec#nsre unui nou &otenti# de ctiune.

Potenti#u# de re&us in tesutu# e!citoconductor re s&ectu# unei &nte cre &ote fi 'odifict infunctie de sc;i'"re co'&ort'entu#ui cn#e#or ionice:

= crestere inf#u!u#ui de duce # o v#ore negtiv &otenti#u#ui de re&us 9e!=)' si # o di'inure grdu#ui de inc#inre &ntei ducnd # o crestere durtei &otenti#u#ui de'e'"rn si deci intregu#ui cic#u. Prin crestere durtei cic#u#ui &otenti# de ctiune 4 &otenti# dere&us frecvent cu cre descrc N6A scde 9ef. cronotro& negtiv


65/177

0

= crestere ef#u!u#ui de duce # &ierdere 'i r&id &otenti#u#ui de 'e'"rn 4creste grdu# de inc#inre &ntei si deci durtei &otenti#u#ui de re&us. 6e &roduce o scurtre intregu#ui cic#u ur't$ de crestere rtei de descrcre N6A 9efect cronotro& &o5itiv

2. NAV4 re ro# in conducere e!cittiei de # nive#u# etFu#ui tri# in etFu# ventricu#r. Pre5int unrit' de descrcre 'i #ent dect # N6A cu o rt de (=(0 "ti,'inut nu'it rit$ noal su rit$9onctional. Rit'u# cu o frecvent inferior ce#ui sinus# se dtore5 unei durte 'i 'ri &otenti#u#uide re&us &entru c &orneste de # o v#ore negtiv 'i 're de = 'v si &nt &re5int o inc#inre'u#t 'i 'ic dect ce din N6A. Rit'u# nod# &re dor cnd nodu# sino=tri# incete5 s descrcesti'u#i. In conditii fi5io#ogice fiecre descrcre N6A &roduce si o de&o#ri5re nodu#ui trio=ventricu#r stfe# c cest v fi restrtt cu fiecre cic#u crdic. Ro#u# &rinci # NA este de trns'ite sti'u#u# e#ectric si in ce#si ti'& de =# intr5i. Muscu#tur tri# este se&rt de'uscu#tur ventricu#r &rin ine#u# fi"rov#vu#r cre se &re5int c un i5o#tor si cre nu &er'itetrecere e!cittiei de # nive# tri# # nive#u# ventricu#r. In conc#u5ie singur 'od#itte &rin cre

e!citti crdic Funge in ventricu#i este &rin nodu#u# trio=ventricu#r.3. Fascicolul His si reteaua Purkinje4 re ro# in trns'itere sti'u#u#ui e#ectric in intreg 's'uscu#r ventricu#r sigurnd un grd in#t de sincroni5re tuturor fi"re#or 'iocrdice. ite5 deconducere sti'u#u#ui este 're de &ro!i'tiv 0',sec. E!citti condus de NA este &re#ut defscico#u# Bis si &oi de reteu PurQinFe cre se distri"uie &n in 1,3 intern &erete#ui crdic. Restu#de 2,3 din &erete#e crdic v fi de&o#ri5t din &ro&e in &ro&e dins&re endocrd s&re e&icrd. inc5u# in cre &r #e5iuni #e NA cu inc&citte cestui de 'i trns'ite sti'u#i e#ectrici dins&retrii s&re ventricu#i fscico#u# Bis si reteu PurQinFe sunt c&"i#e de descrc s&ontn sti'u#i cu ort de 20 =30 "ti,'inut. Acest rit' se nu'este rit$ iio&entricular9RI fr &ute &reci5 e!ct#ocu# unde se genere5 in ventricu#i e!citti. Atunci cnd frecvent este 'i 're RI &oten%i#u# dec%iune este &ro""i# genert de fscico#u# Bis. nd frecvent este 'i 'ic si &re un grd de

sincronis' in de&o#ri5re ventricu#i#or este &osi"i# c e!citti i nstere in reteu PurQinFe.

-rns'itere e!cittiei de # o fi"r 'iocrdic # #t se re#i5e5 &rin Foctiuni#e g& dintreceste. Aceste Fonctiuni &er'it un curent ionic stfe# c tunci cnd o ce#u# se de&o#ri5e5 curentu#de ioni &o5itivi cre &trunde in ce#u# v fi orienttt si s&re Fonctiuni#e g& &rovocnd o di'inure &otenti#u#ui 'e'"rnr in ce#u#e vecine &n # v#ore &rg ur't de desc;idere cn#e#or vo#tFde&endente din ceste si &roducere unui &otenti# de ctiune.

ite5 de conducere sti'u#i#or in cord nu este ceesi in tot 'iocrdu#. ite5 de conducereeste de &ro!i'tiv 0',sec in 's 'uscu#r tri# si ventricu#r de 1',sec in "nde#ete#eintrtri#e si de 0',sec in reteu Bis=PurQinFe. ite5e de conducere 'i 'ri se o"tin &rin cresterenu'ru#ui de Fonctiuni g& dintre ce#u#e dr si nu'ru#ui de ce#u#e situte in &r#e# f#te in structur"nde#ete#or si rete#ei Bis=PurQinFe.

ite5e net inferiore sunt in nodu#u# trioventricu#r in &ortiune fscico#e#or inter=trioventricu#re de 0 ',sec dtorit:

= unui nu'r 'ic de Fonctiuni g&= de&o#ri5rii &rin cn#e de ti& L 9ft de fi"re#e 'uscu#re cre se de&o#ri5e5 &rincn#e#e de N r&ide= nu'ru#ui 'ic de fi"re situte in &r#e# in structur cestor fscico#eite5 sc5ut in NA sigur nodu#ui o c#itte du"#: 1. -rns'itere e!cittiei de # trii #

ventricu#i si 2. Intr5iere se'n#u#ui cu 1 sec &er'itnd &roducere inti sisto#ei tri#e cuu'ere sui'entr cu snge ventricu#i#or si &oi sisto#ei ventricu#re cu e!&u#5i snge#ui s&re'ri#e vse #e ce#or dou circu#tii &u#'onr si siste'ic.


66/177

/rice intreru&ere sunu'este "#oc trioventricu#r 9D

= DA grdu# I c

= DA grdu# IIrestu# sti'u#i#or sunt "#octi in

= DA grdu# IIIventricu#r situtie in cre &rvor continu s se contrcte cufrecvent dictt de fscico#u# B conducerii trio=ventricu#reintreru&ere ctivittii de &o'cere"r#e &re5int &ierdere st&reci&itre cestui &n # &6toQes.

P/0++ &0 +&+0 Pentru &unere in evid

evidentiere cordu#ui de "rosnto'ice si c;irurgic#e forfe

-e;nic de evidentiere= se s&in#i5e5= se fi!e5 "ro= inci5i tegu'e

Ininte de re#i5re #igde "rosc &re5int dou trii

intr5iere 'i 're dect ce discutt nteA. D#ocu# trioventricu#r se i'&rte in:nd &re dor o intr5iere 'i 're sti'u#i#or

cnd o &rte din sti'u#i sunt condusi dins&reAcnd NA incete5 'i trns'ite sti'u#i dine o disociere intre ctivitte tri# si ctivito frecvent dictt de N6A de &ro! ) "ti,

is si reteu PurQinFe de 20=30 "ti,'inut 9RIventricu#ii nu vor &re5ent nicio contrctie

ini'i si o&rire f#u!u#ui sngvin. Pcientu#rii de constient su uneori cri5e e&i#e&tice curiti RI. ?eno'enu# este cunoscut su" denu'

%/*/& + ,%ntiere centri#or de uto'tis' este uti#i5t cc sunt necesre: "rosc c de s&in#i5rec ser fi5io#ogic 's de disectie.

cordu#ui de "rosc:"rosc cu Futoru# unui csc &e 's de disectientu#ui si disecti torce#ui &e #inie 'edin

edere &osterior cordu#ui de "rosc.

turi#or tre"uie fcut o descriere succint corun sinus venos si ventricu#. 6nge#e Funge # c

rior # nive#u# NA se

# nive#u# NA

trii s&re ventricu#i ir

etFu# tri# s&re etFu#e ventricu#ir#or. Atrii#e'inut si ventricu#ii cu o. L intreru&ere "rusc

ti'& de 2=(sec cudtorit #i&sei &erfu5iei&ierdere ec;i#i"ru#ui siire de sindro' Ad's=

rdu# de "rosc. Pentruvt 'edicin# &ense

u#ui de "rosc. ordu#ord &rin vene#e cve in


67/177

sinusu# venos si de ici in triu#dre&t si stng se scurge in ventrdou r'uri 9rc crotic rc sist

L&7'/&*+ */& S'00&/,ordu# de "rosc &re

gru&uri sunt denu'ite gng#ioniPri'u# gng#ion nu'i

gng#ion este situt in &erete#Biereste situt in sntu# trioMt#)i" $i t%Pentru re#i5re #ig

c;irurgic#.7u& s&in#i5re "ro

#igturi &o5itionte # diferite niPri' #igtur #ui 6tn

re#i5ndu=se o intreru&ere contrcte cu frecvent nterigng#ionu# Re'Q. Atrii#e si venLudig. Acest gng#ion &roduce

A dou #igtur #ui 6tsi ventricu#i. 6e o"serv continunive#u# trii#or si re#ure ctisinusu#ui venos. 6inusu# venos sgng#ionu# Ludig. Gng#ionu#&roduce contrcti rit'ic idioventricu#r si re o frecventdou rit'uri.

Ligtur trei #uiventricu#u#ui &rin ce#e dou #igsu" inf#uent gng#ionu#ui Re'

)

re&t. ene#e &u#'onre vrs snge#e in triu#icu# si de ici este eFectt in "u#"u# rteri#. Du#e'ic rc cuneo&u#'onr dre&t si stng.

edere nterior cordu#ui de "rosc

int trei gu&uri de ce#u#e cu ro# in contro#u#si sunt in nu'r de trei.Re$a


68/177

8

sc;i'" continu s "t cu frecvent diferit de ce trii#or si sinusu# venos 9rit' idio=ventricu#r su"inf#uent gng#ionu#ui Didder.

C%(c"'8ii

Ligturi#e #ui 6tnnius u c sco& &unere in evident 'i 'u#tor centri de uto'tis' sisus"sidiritte cestor. 6e o"serv c fiecre centru este c&"i# de gener e!cittii re&etitive tuncicnd centrii su&eriori cestui nu 'i functione5 su cnd conducere de # cesti este intreru&t9&rinci&iu# su"sidirittii. >n # doi#e s&ect este frecvent diferit cu cre descrc fiecre centru deuto'tis'. entru# su"sidir &re5int intodeun o frecvent 'i 'ic dect centru# su&erior.

L+7+ &0+$%&'&*&''&& :+&&%+ &0&.&&Pentru inte#ege ine!cit"i#itte &eriodic tre"uie inti e!ict e!cit"i#itte ini'ii. Ini' se

contrct re&etitiv c rs&uns # sti'u#ii e#ectrici generti in siste'u# e!citoconductor 9nodu# sinotri#.6= consttt c se'ene 'usc;iu#ui sc;e#etic 'usc;iu# crdic rs&unde &rin contrctie # sti'u#i

e#ectrici c;i'ic 'ecnici etc. &citte cordu#ui de rs&unde &rin contrctie # diferiti sti'u#i senu'este e!cit"i#itte.

-otusi ft de 'usc;iu# sc;e#etic cordu# nu rs&unde &rin contrctie ori de cte ori sti'u#u#este ict res&ectiv icre e!citntu#ui in ti

CARTE LP fiziologie SEM 1

Documents

Transcript of CARTE LP fiziologie SEM 1