CARTE LANSATÃ LA SALONUL INTERNAÞIONAL DE CARTE … · (California-S.U.A.), ziarul de limbã...

of 25 /25
HOLOCAUST Destine la rãscruce CARTE LANSATÃ LA SALONUL INTERNAÞIONAL DE CARTE BOOKFEST 2013, Bucureºti

Embed Size (px)

Transcript of CARTE LANSATÃ LA SALONUL INTERNAÞIONAL DE CARTE … · (California-S.U.A.), ziarul de limbã...

  • HOLOCAUST

    Destine la rãscruce

    CARTE LANSATÃLA SALONUL INTERNAÞIONAL DE CARTE

    BOOKFEST 2013, Bucureºti

  • 2 Elena Chiriþã

    Elena CHIRIÞÃ: jurnalistã,membrã a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România. Fostredactor de politicã externã ºidezvoltare durabilã la cotidianul“România Liberã”, a coordonatpublicaþia sãptãmânalã “GiruetaDiplomaticã”. Colaborãri: postulnaþional Radio România, RadioNaþional Venezuela – emisiunea„Ciudadanos del Mundo”, ziarul

    elveþian „„„„„Feuille d’Avis”, , , , , revista magazin „Clipa”(California-S.U.A.), ziarul de limbã românã „Vocea Ta”(Nürnberg-Germania). A realizat aproximativ 200 deinterviuri în exclusivitate cu ºefi de stat, prim-miniºtri,miniºtri de externe, ambasadori români ºi strãini,funcþionari de rang înalt de la ONU ºi UE, academicieni,renumiþi profesori universitari români ºi strãini. A fostacreditatã ºi a participat la numeroase conferinþe,congrese organizate de agenþiile Naþiunilor Unite: PNUE,PNUD, FAO, AIEA, UNECE. Cãrþi publicate: “Politicãºi Diplomaþie” - interviuri; Editura NominaLex,Bucureºti, 2012; În colaborare: „Cum vorbim în public.Exerciþii de Oratorie”. Paciano Padron, Elena Chiriþã;Editura Universitarã, Bucureºti, 2012 (Carte lansatã laTârgul Internaþional de Carte Gaudeamus, 2012).Cursuri de specializare / cursuri post-universitare:Oratorie (Universitatea Centralã din Venezuela,Institutul Venezuelean de Metodologie, CentrulInternaþional de Formare Politicã “Aristide Calvani”).Protocol ºi Ceremonial Instituþional (Institutul deÎnalte Studii Diplomatice “Pedro Gual”, InstitutulUniversitar de Administraþie – IUDAG Venezuela).Membrã fondatoare a mai multor organizaþii neguver-namentale: Fundaþia CIFORD, Asociaþia DoamnelorOriginare din România „Club Dor” Venezuela, Fundaþiapentru Dezvoltare Durabilã „EcoRural Brãdet”, UniuneaZiariºtilor Români de Mediu ECOPRESS º.a.

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 3

    EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2013

    ELENA CHIRIÞÃ

    HOLOCAUST

    Destine la rãscruce

  • 4 Elena ChiriþãReferenþi ºtiinþifici:

    Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica Mãlãescu

    Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.)

    © Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte dinaceastã lucrare nu poate fi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

    Copyright © 2013Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

    Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected] 15, C.P. 35, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiCHIRIÞÃ, ELENA Holocaust : destine la rascruce / Elena Chiriþã.Bucureºti : Editura Universitarã, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-591-669-2

    323.1(=411.16)(498)”1941/1942"94(=411.16)(498)”1941/1942"

    DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065916692

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 5

    CUPRINS

    MULÞUMIRI ............................................. 7

    CUVÂNT ÎNAINTE .................................... 9

    PREFAÞÃ .................................................. 11

    Capitolul ISUPRAVIEÞUITORII. MÃRTURII ............ 15Ghetoizarea, începutul exilului- convorbiri cu scriitoarea Klara Ostfeld -

    Capitolul IICONCLUZII ISTORICE ............................ 150Regimul mareºalului AntonescuExperimentul Transnistria

    Capitolul IIIDOSARE SECRETE ................................. 198

    Capitolul IVIMAGINI DOCUMENT .............................. 220Radiografia urii

    GLOSAR ................................................... 232

  • 6 Elena Chiriþã

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 7

    MULÞUMIRI

    Sunt puþine cazurile în care o carte estedoar opera individualã a scriitorului. De celemai multe ori, o carte este fructul contribuþieimai multor persoane care, într-un fel sau altul,colaboreazã cu autorul.

    Iniþiativa mea editorialã a devenit realitategraþie ajutorului necondiþionat primit din partea

    - scriitoarei Klara Ostfeld, supravieþuitoarea Holocaustului

    - Institutului Naþional pentru StudiereaHolocaustului din România „Elie Wiesel”

    - Autoritãþii Pentru Amintirea Martirilor ºiEroilor Holocaustului - Yad Vashem, Ierusalim

    - Centrului Pentru Studiul Istoriei Evreilordin România

  • 8 Elena Chiriþã

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 9

    CUVÂNT ÎNAINTE

    Am avut ocazia sã citesc diferite cãrþi scrisepe tema Holocaustului ºi sã discut cu evreisupravieþuitori, printre care ºi doamna KlaraOstfeld. Relatãrile lor referitoare la una dintrecele mai mari crime la adresa umanitãþii mi-autrezit interesul sã scriu aceastã carte.

    Pe durata prezenþei mele în Venezuela, amavut mai multe întrevederi cu scriitoarea KlaraOstfeld, prilej de a afla despre viaþa sa dedinainte ºi dupã al Doilea Rãzboi Mondial,despre legãtura sufleteascã pe care o pãstreazãcu limba ºi cultura românã, despre copilãriadistrusã pentru simpla vinã cã s-a nãscutevreicã. Povestea vieþii sale m-a fãcut sã mãminunez de forþa interioarã a unei fiinþe speciale,capabilã sã lupte cu propria uitare ºi sãtransforme cele mai crude experienþe într-o lecþiede viaþã. Relatãrile sunt lipsite de urã ºi dedorinþa de rãzbunare.

    Drumul spre exilul pe viaþã al interlocutoareimele – ale cãrei vise sunt ºi acum invadate decoºmarul lagãrelor de concentrare, dar ºi dedorul de locurile natale populate cu flori de liliacºi ghiocei –, l-am rezumat în acest volum,asumându-mi, totodatã, sarcina dificilã de aaborda o temã complexã, sensibilã ºi contro-versatã a istoriei contemporane: Holocaustul.

  • 10 Elena Chiriþã

    Povestea de viaþã a Klarei Ostfeld este unaemoþionantã ºi instructivã în acelaºi timp. Aºvrea sã-i mulþumesc, încã o datã, pentrufavoarea de a-mi permite sã-i împãrtãºescexperienþele, sentimentele ºi reflecþiile.

    ªi pentru cã prefaþarea unei cãrþi nu este osimplã formalitate, ci o mare onoare pentru autor,îmi exprim întreaga gratitudine faþã de dl. prof.univ. dr. Alexandru Florian, directorul InstitutuluiNaþional pentru Studierea Holocaustului dinRomânia „Elie Wiesel”.

    De asemenea, aº vrea sã adresez mulþumirilemele Editurii Universitare Bucureºti, pentruprofesionalismul ºi devotamentul cu care s-aimplicat în acest proiect editorial.

    Elena Chiriþã

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 11

    PREFAÞÃ

    Cartea Elenei Chiriþã este un elogiu adusideii de libertate, precum ºi forþei omului de ase reinventa ºi de a renaºte, pentru a depãºimomentele limitã în care l-a pus viaþa. Limitaeste în acest caz cea maximã: riscul treceriiforþate de la viaþã la moarte. Trecere la care teobligã sistemul politic totalitar, cel care arbitrarstabileºte cã eºti indezirabil, atât de indezirabilîncât trebuie sã fii ucis de forþa statului.Situaþie iraþionalã, greu explicabilã ºi pe careElena Chiriþã ºi-a propus sã o descifreze prinnaraþiunea unei supravieþuitoare a Holo-caustului.

    Klara Ostfeld, evreicã originarã din Cer-nãuþi, deportatã în Transnistria la Moghilev, aacceptat sã depunã mãrturie despre suferinþeleîndurate în anii ’40 ai secolului trecut. Suntdramele unui om care a suferit alãturi de altezeci de mii de evrei pentru simplul fapt cã s-anãscut de aceastã etnie ºi pentru cã regimulAntonescu a transformat antisemitismul înpoliticã de stat. Politicã a cãrei expresie finalãa fost deportarea ºi exterminarea evreilorromâni ºi ucraineni în Transnistria.

    A intervieva un supravieþuitor al Holo-caustului, al Holocaustului din România în

  • 12 Elena Chiriþã

    acest caz, nu e un lucru uºor. Autoareareuºeºte, prin simplitatea întrebãrilor, sãgenereze un discurs memorialistic emoþionalal Klarei Ostfeld, de o mare elocinþã ºi cu oputernicã forþã de evocare. Amintirile se succedcronologic, evenimentele sunt încã foarte viipentru Klara, iar relatarea lor nu este unaizvorâtã din urã. Ea depune mãrturie pentruca generaþiile de astãzi sã afle ce a însemnatun regim politic al urii ºi al crimei, pentru camemoria victimelor nevinovate sã fie astãzi unaactivã ºi, în acelaºi timp, pentru a susþinerostul atitudinilor civice democrate.

    Mãrturia este lucidã, echilibratã. Ea ilus-treazã viaþa evreilor din Cernãuþi dinainte deHolocaust ºi din timpul tragediei. Mãrturia nuocoleºte problema responsabilitãþii. A roluluiarmatei ºi jandarmeriei române. Apoi firulnaraþiunii continuã cu viaþa Klarei ºi a mem-brilor familiei ei care au supravieþuit. Ea insistãasupra momentelor readaptãrii. Întrebãrile seînºiruie cu scopul de a ilustra felul în carenoua viaþã a fost ºi încã mai este o îmbinarespecialã între amintirile grave ºi dureroase dinlagãr ºi încercarea continuã de a se integra laviaþã pe timp de pace. Klara a revenit dinlagãrul de la Moghilev din Transnistria laCernãuþi, apoi a plecat împreunã cu familia laBucureºti, cu speranþa de a uita ºi de areconstrui. Dupã Bucureºti (1945-1950) auurmat Israel (1950-1952) ºi Venezuela, unde,în sfârºit, pare sã fi gãsit locurile, oamenii ºi

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 13

    atmosfera pentru a trãi cu adevãrat. Aºa cumîºi dorea.

    Întreaga mãrturie, ºi de altfel construcþiacãrþii pe care ne-o propune Elena Chiriþã, seaflã mobilizatã în slujba ideii de libertate aindividului. Motto-ul acestei cãrþi este, fãrãîndoialã, afirmaþia plinã de simplitate ºi încãr-catã de semnificaþii puternice pe care, la unmoment dat, o exprimã Klara:

    „Numai acele persoane a cãror libertate afost suprimatã pot simþi fericirea pe care ooferã recuperarea libertãþii”. Recuperarea ºiexercitarea libertãþii au fost þelul Klarei Ostfeldîn peregrinãrile ei postbelice spre a gãsi loculunde sã simtã viaþa ca bucurie de a trãi, darnu ºi de a uita! Dupã decenii, în anul 2000,s-a întors cu copiii ei la Cernãuþi ºi chiar laMoghilev. La Moghilev o cuprinde mareatristeþe, pentru cã nu existã niciun loc almemoriei Holocaustului. La Cernãuþi trãieºtedeziluzia produsã de distanþa enormã dintreaºteptãri, memorii ale unei copilãrii neîmpliniteºi realitatea oraºului...

    Autoarea volumului completeazã epicaKlarei Ostfeld cu documente de arhivã, cufotografii-martor din timpul Holocaustului ºifragmente din Raportul final al ComisieiInternaþionale pentru Studierea Holocaustuluidin România. Acest colaj între mãrturie, docu-mente ºi texte istoriografice conferã echilibruºi vitalitate cãrþii. De asemenea, aceastã

  • 14 Elena Chiriþã

    complementaritate a mesajelor creeazã lucrãriiavantajul cã, indiferent de unde o deschizi,odatã ce începi lectura, ea te incitã sã parcurgitoate paginile.

    Alexandru Florian

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 15

    CAPITOLUL I

    SUPRAVIEÞUITORII. MÃRTURII

    Ghetoizarea, începutul exilului

    Convorbiri cu scriitoarea Klara Ostfeld,supravieþuitoare a lagãrului Moghilev

  • 16 Elena Chiriþã

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 17

    Apel la toleranþã

    “Sunt o supravieþuitoare a Holocaustului ºitrebuie sã povestesc, pentru a contracaranegaþionismul ºi eventualitatea ca o astfel detragedie sã se repete. Din nefericire, sunt încãprea multe voci care neagã atrocitãþile naziste.Am ferma convingere cã orice mãrturie, care maipoate fi adunatã de la noi, puþinii supravieþuitori,îmbogãþeºte istoria ºi poate fi un apel latoleranþã.”, Klara Ostfeld

    „Viaþa mea a însemnat durere, speranþã, bucurie.”

    Klara OSTFELD: scriitoare, critic literar,supravieþuitoare a Holocaustului, s-a nãscutla Cernãuþi, în ziua de 1 ianuarie 1931. Mamãa trei copii (unul decedat), bunicã a ºaptenepoþi ºi strãbunicã a ºase strãnepoþi, KlaraOsfeld locuieºte în Venezuela, din anul 1953.

  • 18 Elena Chiriþã

    În anii în care trebuia sã fie la ºcoalã, a fostdeportatã în lagãrul de concentrare din Trans-nistria. Studiile ºi le-a continuat în Venezuela,acolo a reuºit sã termine studiile liceale ºi sãpromoveze bacalaureatul.

    A absolvit Facultatea de Limbi Moderne –Universitatea Metropolitanã, iar în 1985 aobþinut titlul de Doctor în literatura Latino-americanã Contemporanã – Universitatea SimonBolivar. A studiat ºi Psihologia Jung.

    Cea mai mare parte a timpului o dedicãscrisului. Este autoarea urmãtoarelor lucrãri:

    “Lumini ºi umbre in viaþa mea” – 1986,publicatã în spaniolã, tradusã în ebraicã,românã ºi englezã – pentru doi ani consecutivi,a fost pe lista bestseller.

    „Femeia din oglindã” – 2002 – publicatã înspaniolã, tradusã în englezã.

    „Capriciile destinului” – 2008, publicatã înspaniolã.

    “În Umbrã“, 2012, publicatã în spaniolã.„Experienþe” – 2012, publicatã în limba

    spaniolã. Eseuri:“Alejo Carpentier în cãutarea timpului real”

    – 2003, publicatã în spaniolã.“Existenþã ºi temporalitate la Samuel Beckett”

    – 2003, publicatã în spaniolã. Gastronomie:“Bucãtãria Klarei” – 1995, publicatã în

    spaniolã, tradusã în englezã.“Patiseria Klarei” – 1995, publicatã în

    spaniolã.

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 19

    Foto: Muzeul Memorial al Holocaustului, Yad Vashem,Ierusalim

    Holocaust neuitat

    “Cei care uitã trecutul sunt condamnaþi sã îl repete.”

    (George Santayana, 1863-1952)

  • 20 Elena Chiriþã

    “Povestiþi-le feciorilor voºtri, iar ei feciorilorlor, iar aceia neamului care va veni dupã ei!”Ioil 1:3 (Biblie: Cuvântul Domnului cãtre Ioil,fiul lui Petuel)

    Drumul exilului

    - În primul rând, aº dori sã vã mulþumescpentru privilegiul pe care mi-l oferiþi, sã potrealiza acest interviu cu una dintre puþinelesupravieþuitoare ale ororilor naziste. DoamnaKlara Ostfeld, cum pot fi caracterizaþi supra-vieþuitorii Holocaustului?

    - Sunt oameni care nu urãsc, care poves-tesc grozãviile prin care au trecut, fãrã dorinþãde rãzbunare, oameni care, chiar ºi dupã zeci

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 21

    de ani de la eliberare, nu se pot elibera decoºmarul care le-a marcat viaþa. Sunt oamenicare, în opinia mea, au fost exilaþi pe viaþã.Sunt oameni care, atunci când au prilejul sãse întâlneascã – mã refer la supravieþuitori –nu pot evita sã nu mai discute despredeportare. Vedeþi, sunt lucruri care nu pot fidate uitãrii, chiar dacã am vrea sã ne detaºãmcomplet de acel episod negru din istoriaumanitãþii. Este adevãrat cã au rãmas puþinisupravieþuitori care mai au capacitatea de arelata faptele într-un mod coerent. Odatã cutrecerea timpului, aceºtia sunt din ce în cemai puþini. Din acest motiv, pentru minerãmâne o obligaþie sã trag un semnal dealarmã, ca tragedii asemãnãtoare sã nu se maiîntâmple. Din nefericire, sunt încã prea multevoci care neagã atrocitãþile naziste.

    Voi încerca, pe cât este posibil, sã fac untablou vorbit despre mine însãmi, despre KlaraOstfeld. Însã, înainte de toate, aº vrea sã vãmulþumesc pentru efortul, timpul ºi interesulpe care îl manifestaþi în a face cunoscute,generaþiilor actuale ºi viitoare, ororiletrecutului. Mã numãr printre cei din urmãsupravieþuitori care mai au încã memorie ºicoerenþã pentru a povesti ceea ce este denepovestit. Prin legea firii, într-un viitor nufoarte îndepãrtat, glasurile noastre se vorstinge. Pe noi, supravieþuitorii Holocaustului,timpul ne preseazã, iar, acum, lumea sunteþivoi, generaþiile mai tinere care ar trebui sã

  • 22 Elena Chiriþã

    spuneþi la unison: Niciodatã! Niciodatã!Asemenea crime sã nu se mai întâmple!

    - Voi fi bucuroasã dacã acest volum va fi opicãturã din oceanul plin de speranþe.

    - Dacã existã o minimã posibilitate, ca ceeace scrieþi ºi dumneavoastrã acum sã eviterepetarea acelor barbarii, atunci cred cã trebuiefãcute toate eforturile pentru a evita caeventuale crime similare sã se mai întâmple.

    - Credeþi cã ar fi posibilã repetarea unorasemenea atrocitãþi?

    - În prezent, omenirea se confruntã cumultã violenþã, intoleranþã. Ororile naziste aufost posibile ºi din cauza intoleranþei semenilornoºtri. De aceea, consider cã, acum, mai multca oricând, aceastã lume frãmântatã economic,politic ºi militar are nevoie de rememorareatrecutului istoric. Un fapt care reconfirmã câtde scurtã este memoria umanã, este urmãtorul.

    Într-o zi, exact ca astãzi, în urmã cu 71 deani, la 22 iunie 1941, la ora patru fixdimineaþa, Kievul a fost bombardat ºi noi amfost anunþaþi cã a început al Doilea RãzboiMondial. În istorie este cunoscutã ca opera-þiunea Barbarossa, al cãrei scop iniþial eracucerirea Rusiei Europene ºi a Ucrainei pânãla Arhanghelsk în nord ºi Astrahan în sud.Împuºcãturi, rãniþi, morþi, incertitudine, fricã,aºa a rãmas acea zi, dar ºi primele douãsãptãmâni de rãzboi, în amintirea generaþiei

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 23

    mele –, pe-atunci copii. Operaþiunea numitãBarbarossa a reprezentat, însã, începutuluciderii sistematice a evreilor. Trebuie sãmenþionez cã, deºi eu nu am obiceiulmemorizãrii datelor, un cântec învãþat în clasa3-a a ºcolii primare, în limba rusã, mi-a rãmasîn memorie, pentru cã la acea vreme învãþamcuvintele fãrã a-mi imagina cã omenirea va fiexpusã capriciului unui paranoic cu putereabsolutã, care a condus la moarte milioane defiinþe nevinovate, trupurile lor fertilizând astãzipãmânturi strãine. Din pãcate, în prezent,aceastã tragedie umanã a fost datã uitãrii.

    - Ce exprimau cuvintele acelui cântec?

    - Cuvintele acelui cântec spuneau cã, în ziuade 22 iunie, la ora patru dimineaþa, a fostbombardat oraºul Kiev ºi am fost anunþaþi cãa început rãzboiul. “Dvazsit tarobava juniarovno chitere chasá keiv bombili nam obiagilishtó nachalasia voiná”.

    - Ce vârstã aveaþi ºi în ce lagãr aþi fostdeportatã?

    - M-am nãscut la Cernãuþi, la 1 ianuarie1931. Sunt o supravieþuitoare a lagãrului deconcentrare Moghilev-Podolski din Transnistria,unde, împreunã cu pãrinþii mei, am fostdeportatã pentru o perioadã de trei ani. Amavut norocul ca noi sã supravieþuim. Am fosteliberaþi de cãtre armata sovieticã în contra-atacul sãu reuºit împotriva duºmanului nazist.

  • 24 Elena Chiriþã

    Regiunea noastrã,Bucovina ºi Basa-rabia, printr-un actîncheiat între Molotovºi Ribbentrop, a fostpredatã Uniunii So-vietice. Dupã un an, afost recuceritã decãtre armata românãcare, împreunã cualiaþii sãi - naziºtii, apreluat ºi oraºul nos-tru: Cernãuþi. Pentrua-ºi impune autori-

    tatea, au scos populaþia evreiascã din caselelor ºi, în ochii exasperaþi ai fiilor lor, pãrinþiiau fost împuºcaþi. Ca sã-i înfricoºeze ºi maimult pe ceilalþi locuitori, au ordonat canumeroasele cadavre sã fie lãsate, timp de optzile în aer liber, fãrã a fi înmormântate, cuscopul de a servi ca avertizare pentru cei cares-ar fi putut gândi la nesupunerea ordineloradresate tuturor evreilor din oraº.

    - Sã-ºi abandoneze casele ºi sã meargãunde?

    - Populaþia evreiascã a fost obligatã ca,într-un timp scurt de numai câteva ore, sã-ºiabandoneze cãminele, luând cu ei doar câtevadin bunurile personale pe care le puteau cãra.Fãrã mijloace de transport, ne-am deplasat pestrãzile indicate, încercuite cu sârmã ghimpatã,

  • HOLOCAUST. Destine la rãscruce 25

    desemnate ca ghetou – un cartier cu strãzifãrã ieºire. Ne-au înghesuit pe toþi în caselealtor oameni. Unii aveau avantajul de a aveao familie, alþii au fost nevoiþi sã locuiascã cuoameni necunoscuþi, strãini.

    Lagãrele de concentrare: experienþa torturii

    - Spuneþi cã lagãrele de concentrareînfiinþate de cãtre naziºti aveau ca scopexterminarea populaþiei evreieºti.

    - Lagãrele de concentrare naziste au apãrutîncã din 1933. Iniþial au fost înfiinþate pentrulichidarea liderilor politici, în primul rând, asocial-democraþilor, catolicilor, protestanþilor ºia unor categorii de evrei. A tuturor celor carese opuneau nazismului. Dupã declanºarea celuide-al Doilea Rãzboi Mondial, au apãrut ºi altetipuri de lagãre de concentrare care nu maierau destinate în exclusivitate încarcerãriiadversarilor politici, ci distrugerii evreilor ºialtor categorii de oameni consideraþi inutili,neproductivi pentru guvernul hitlerist. Lagãrelede concentrare ºi de exterminare au fost oexperienþã a torturii, morþii, ororii, sclaviei,inumanizãrii. Obiectivul final era, însã,uciderea în masã a evreilor.

    - De ce credeþi cã naziºtii au ales, cupreponderenþã, ca lagãrele de exterminare sãfie în Europa de Est?