Raport privind activitatea Consiliului Reprezentativ al ...
54
Raport privind activitatea Raport privind activitatea Consiliului Reprezentativ al Consiliului Reprezentativ al Părinţilor Părinţilor din Şcoala Gimnazială din Şcoala Gimnazială Nr. 131 Nr. 131
Transcript of Raport privind activitatea Consiliului Reprezentativ al ...
Raport privind activitateaRaport privind activitatea Consiliului Reprezentativ al Consiliului Reprezentativ al
PărinţilorPărinţilor din Şcoala Gimnazială din Şcoala Gimnazială
Nr. 131 Nr. 131
Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala Gimnazială Nr. 131 a urmărit în anul şcolar 2011/2012
săşi intensifice sprijinul acordat conducerii şcolii în activitatea de instruire şi educare a elevilor. De asemenea, sa depus un efort de păstrare şi îmbogăţire a patrimoniului unităţii şcolare.
Obiectivele consiliului au fost:• îmbunătăţirea pregătirii şcolare• înlăturarea abandonului şcolar• respectarea disciplinei şcolare, conform regulamentului
de ordine interioară• garantarea securităţii elevilor în spaţiile şcolare• susţinerea de către comitetele de părinţi pe clase a
tuturor acţiunilor şcolii• asigurarea unei bune colaborări cu autorităţile locale.
Am fost preocupaţi permanent de pregătirea şcolară a copiilor noştri şi de rezultatele obţinute la învăţătură. Statistica acestor rezultate în anul şcolar 2011/2012 se prezintă în felul următor:
Situaţia la învăţăturăSituaţia la învăţăturăînainte de corigenţă clasele I – IVînainte de corigenţă clasele I – IV
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Înscrişi 394
Promovaţi374
Corigenţi 5
Repetenţi 7
Situaţieneînc. 8
Înscrişi 394Promovaţi 374Corigenţi 5Repetenţi 7 Situaţie neînc. 8
Situaţia la învăţăturăSituaţia la învăţăturăînainte de corigenţă clasele V – VIII înainte de corigenţă clasele V – VIII
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Înscrişi401
Promovaţi3347
Corigenţi 32
Repetenţi 13
Situaţieneînc. 9
Înscrişi 401Promovaţi 347Corigenţi 32Repetenţi 13Situaţie neînc. 9
Situaţia la învăţăturăSituaţia la învăţăturăînainte de corigenţă clasele I – VIII înainte de corigenţă clasele I – VIII
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Înscrişi795
Promovaţi721
Corigenţi37
Repetenţi20
Situaţieneînc. 17
Înscrişi 795Promovaţi 721Corigenţi 37Repetenţi 20Situaţie neînc. 17
Situaţia la învăţătură înainte Situaţia la învăţătură înainte de corigenţăde corigenţă
• Procentul de promovare pe şcoală este ridicat: 90,70.
• Acest procent nu este corelat cu rezultatele la evaluarea naţională care sunt slabe.
• Nu există o corelaţie nici între rezultatele de la gimnaziu şi de la primar, care sunt mai bune la primar.
Situaţia la învăţăturăSituaţia la învăţătură după corigenţă clasele I – IV după corigenţă clasele I – IV
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Înscrişi 394
Promovaţi377
Repetenţi 17
Înscrişi 394Promovaţi 377Repetenţi 17
Situaţia la învăţăturăSituaţia la învăţătură după corigenţă clasele V – VIII după corigenţă clasele V – VIII
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Înscrişi401
Promovaţi383
Repetenţi18
Înscrişi 401Promovaţi 383Repetenţi 18
Situaţia la învăţăturăSituaţia la învăţăturădupă corigenţă clasele I – VIII după corigenţă clasele I – VIII
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Înscrişi 795 Promovaţi 760 Repetenţi 35
Înscrişi 795Promovaţi 760Repetenţi 35
Rezultate la învăţăturăRezultate la învăţăturădupă corigenţă an şcolar 2011/2012după corigenţă an şcolar 2011/2012
• Clasele I – IV : 95,68%• Clasele V – VIII : 95,51%.
• Total şcoală: 95,59%.
Evoluţia promovăriiEvoluţia promovării în perioada 2006 – 2012 în perioada 2006 – 2012
8486889092949698
100
2006
/200
7 90
,51%
95,9
0%
2007
/200
8 89
,66%
97,2
1%
2008
/200
9 94
,14%
97,3
5%
2009
/201
0 93,3
8% 97
,23%
2010
/201
1 98,4
9% 96
,52%
2011
/201
2 90,6
9% 95
,59%
Înainte de corigenţăDupă corigenţă
Concluzii Concluzii privitoare la evoluţia rezultatelor la învăţăturăprivitoare la evoluţia rezultatelor la învăţătură
• În anul 2007/2008, a fost o scădere înainte de corigenţă a procentului de promovare (89,66 de la 90,51). Sa înregistrat apoi o creştere, menţinută trei ani consecutivi (94, 14; 93,38; 98,49). Anul trecut acest procent a scăzut la 90,69.
Concluzii Concluzii privitoare la evoluţia rezultatelor la învăţăturăprivitoare la evoluţia rezultatelor la învăţătură
• După corigenţă, sa înregistrat o creştere a procentului de promovare în anii 2006 – 2010 (95,90; 97,21; 97,35). Anul trecut acest procent a scăzut la 95,59.
• Este de remarcat că numărul de repetenţi după corijenţă este aproape acelaşi la cele două cicluri în anul şcolar trecut.
Concluzii Concluzii privitoare la evoluţia rezultatelor la învăţăturăprivitoare la evoluţia rezultatelor la învăţătură
• Am reuşit să atingem un standard mulţumitor al pregătirii elevilor, dar rezultatele la învăţătură pot fi şi mai bune.
• Rezultatele au fost influenţate şi de standardul ridicat impus pregătirii cadrelor didactice, care au urmat cursuri de formare şi au participat la activităţi metodice.
Rezultate evaluarea naţionalăRezultate evaluarea naţionalălimba românălimba română
0102030405060708090
100
8 A90,90%
8 B 86,36%
8C76,19%
8D 93,75%
8E73,68%
8 A 90,90%8 B 86,36%8C 76,19%8D 93,75%8E 73,68%
Rezultate evaluarea naţionalăRezultate evaluarea naţionalămatematicămatematică
0
10
20
30
40
50
60
70
80
8A 59,09% 8B 72,72% 8C 23,80% 8D 50% 8E 26,31%
8A 59,09%8B 72,72%8C 23,80%8D 50%8E 26,31%
Rezultate limba românăRezultate limba română1 1,99
2 2,99
3 3,99
4 4,99
5 5,99
6 6,99
7 7,99
8 8,99
9 9,99
10
8A 2 4 3 4 7 2
8B 1 2 3 4 3 5 4
8C 1 1 3 7 4 1 3 1
8D 1 1 4 6 3 1
8E 3 2 5 4 2 3
Rezultate matematicăRezultate matematică1 1,99
2 2,99
3 3,99
4 4,99
5 5,99
6 6,99
7 7,99
8 8,99
9 9,99
10
8A 2 4 3 3 4 1 3 2
8B 1 1 4 3 5 3 1 3 1
8C 4 4 6 2 4 1
8D 3 3 2 2 2 1 2 1
8E 3 2 5 4 1 1 2 1
Rezultate la nivel de şcoalăRezultate la nivel de şcoală11,99
22,99
33,99
44,99
55,99
66,99
77,99
88,99
99,99
10
Română 2 5 9 20 19 16 21 8
Matematică 8 12 22 11 13 11 7 8 7 1
Procente de promovare pe Procente de promovare pe şcoalăşcoală
evaluare naţionalăevaluare naţională• Limba română – 84% • Matematică – 47%
• Şcoală – 61%
Evoluţia promovăriiEvoluţia promovăriila examenele de final de ciclula examenele de final de ciclu
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2006/200779,77
2007/200876,99
2008/200987,48
2009/201071,86
2010/201176,19
2011/201261
2006/2007 79,772007/2008 76,992008/2009 87,482009/2010 71,862010/2011 76,192011/2012 61
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Procentul de promovare pe şcoală este mult mai mic decât în anul precedent, scăzând cu 15 procente.
• Rezultatele sunt mai slabe atât la limba română (6 procente mai puţin), cât ţi la matematică (5 procente mai puţin).
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Rezultatele la limba română sunt mai bune decât cele de la matematică: 87% faţă de 47%.
• Ceea ce este foarte grav este faptul că matematica a coborât sub 50%.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Rezultatele la limba română au fost foarte bune, două clase având procent de promovare de peste 90% (8D şi 8A – prof. A. Toncean şi V. Bordeianu)
• Rezultatul cel mai bun, 93,75%, la avut clasa 8D (prof. A Toncean)
• Cel mai scăzut procent a fost 73,68 la clasa 8E (A. Vîrvara), dar mare prin valoarea reprezentată.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• La limba română, rezultatele clasei 8A au fost bune şi prin numărul mare de note ridicate (13 note de la şapte în sus). La clasa 8D este remarcabil faptul că notele mari sunt multe în raport cu cele mici: doar o notă sub cinci şi doar o notă de cinci, restul fiind peste şase.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• La matematică, rezultatele sunt însă dezastruoase.
• Singura clasă care are un rezultat mai bun este 8B (72,72% prof. A. Cepoi).
• Clasele 8C cu 23,80 % (prof. N. Dobre) şi 8E cu 26,31% (prof. S. Drugă) au rezultate care ne îngrijorează.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Rezultate slabe la matematică au avut şi clasele 8D (50%) şi 8A (59,09%).
• Oricât de dificile ar fi fost subiectele la matematică, aceste rezultate nu sunt justificabile.
• Diferenţele de peste 40% faţă de limba română la multe clase sunt un semnal de alarmă pentru catedra de matematică.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Deşi în analiza din anul precedent, atrăgeam atenţia că la catedra de matematică sunt probleme şi că trebuie să se facă un plan de pregătire special pentru ca rezultatele să fie mai bune, constatăm că anul trecut au fost şi mai slabe.
• Neam propus să analizăm activitatea profesorilor de matematică, pentru a identifica mijloacele prin care se pot îmbunătăţi rezultatele.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţionalăTrebuie evidenţiată activitatea catedrei de
limba română, care colaborează foarte bine şi organizează activităţi în care se manifestă un interes real de îmbunătăţire a rezultatelor la evaluarea naţională.
• Le felicităm pe cele trei doamne profesoare pentru rezultatele obţinute, în special, pe dna Andreea Toncean.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Procentul de promovare la limba română este 84. Este foarte ridicat, dar mai mic faţă de anul precedent.
• La matematică procentul de promovare este îngrijorător, 47. Profesorilor de matematică le revine obligaţia de a colabora şi de a încerca să crească acest procent.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Se poate observa că după o scădere în2007 – 2008 (76,99 faţă de 79,77; 79,77), în 2009 – 2010 procentul a crescut la 87,48.
• Sa înregistrat apoi o scădere constantă: 71,86%; 76, 19%; 61%.
• Această scădere este cauzată de notele la matematică.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Principala cauză de diminuare a procentului au fost notele de la matematică, acestei catedre revenindui obligaţia în acest an şcolar să desfăşoare o activitate mai susţinută.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Datele de desfăşurare a evaluării au fost mai bine gândite, elevii având timp mai mult de pregătire.
• Conţinuturile programelor de examen au fost mult prea puţine, rămânând pe structura din anul precedent.
ConcluziiConcluzii privitoare la evaluarea naţionalăprivitoare la evaluarea naţională
• Sa constatat dezinteresul elevilor pentru orele care nu vizau evaluarea, încât se poate afirma că practic o parte din materie a fost pierdută.
• Subiectele la limba română au generat discuţii şi baremele au fost schimbate nejustificat.
RESURSE UMANERESURSE UMANE
• Fluctuaţia de cadre didactice sa menţinut în şcoala noastră, acest fenomen influenţând direct calitatea procesului de predare şi învăţare.
RESURSE UMANERESURSE UMANE
• Se poate observa o scădere a numărului de suplinitori, dar încă insuficient pentru o bună organizare a procesului didactic.
• Sa menţinut încă un mare număr de cadre didactice debutante, deşi avem destule persoane cu o foarte bună calificare (doctorat, gradul didactic I şi gradul didactic II)
RESURSE UMANERESURSE UMANEpregătirea personalului didactic în 201pregătirea personalului didactic în 20111/201/20122
Total cadre didactice Total cadre didactice 4646
0
2
4
6
8
10
12
14
16
Debutanţi 7
Definitivi 14
Gradul II 7
Gradul I 16
Doctorat 2
Grade
RESURSE UMANERESURSE UMANE
• Deşi înţelegem că direcţiunea şcolii nu poate interveni direct în numirea cadrelor didactice pe post, solicităm conducerii şi cadrelor didactice cu experienţă să intervină în sprijinul nouveniţilor pentru ca, în final, copiii noştri să nu aibă de suferit. Schimbarea, practic, în fiecare an, la unele clase a învăţătorilor sau a diriginţilor nu a rămas fără urmări, aceste clase înregistrând rezultate slabe la învăţătură şi la disciplină.
ŞCOLARIZAREA ŞI FRECVENŢA ŞCOLARIZAREA ŞI FRECVENŢA LA CURSURILA CURSURI
• Un alt obiectiv al activităţii Consiliului reprezentativ al părinţilor la reprezentat şcolarizarea şi menţinerea la cursuri a tuturor elevilor. Din păcate, sau înregistrat şi anul trecut foarte multe absenţe nemotivate (9903). Elevii cu absenţe sunt tocmai cei ai căror părinţi iau legătura foarte rar sau deloc cu şcoala.
DINAMICA EFECTIVELORDINAMICA EFECTIVELOR DE ELEVI PE ŞCOALĂDE ELEVI PE ŞCOALĂ
780
800
820
840
860
880
900
2006/2007900
2007/2008867
2008/2009863
2009/2010838
2010/2011831
2011/2012863
Nr. de elevi
Concluzii privitoare la efectivele de Concluzii privitoare la efectivele de elevielevi şi la numărul de claseşi la numărul de clase
• Sa înregistrat o scădere constantă a numărului de elevi în ultimii ani.
• Anul trecut scăderea a fost foarte mare: 28 de elevi la nivel de şcoală.
Concluzii privitoare la efectivele de Concluzii privitoare la efectivele de elevielevi şi la numărul de claseşi la numărul de clase
• Paradoxal, numărul total de elevi pe şcoală a crescut, 863, pentru că au funcţionat patru clase A doua şansă.
• Cei 60 de elevi din acest program au participat la cursuri în şcoală şi la Penitenciarul Rahova, învăţători fiind Daniela Pavel, Dana Ostafe, Rodica Florea, Carmen Marinescu.
Concluzii privitoare la efectivele de Concluzii privitoare la efectivele de elevielevi şi la numărul de claseşi la numărul de clase
• A scăzut îngrijorător numărul de clase în anul şcolar trecut, 32 de clase, cu trei mai puţin faţă de anul precedent.
• Noile normative au determinat scăderea numărului de clase, ceea ce a dus la reduceri de norme didactice.
ConcluziiConcluzii
• Respectarea regulamentelor şcolare, inclusiv a Regulamentului de ordine interioară al şcolii, precum şi asigurarea disciplinei elevilor este o preocupare constantă a Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala Gimnazială Nr. 131. Este destul de mare numărul incidentelor între elevi şi chiar între elevi şi profesori, ceea ce a făcut ca în anul şcolar trecut, la ciclul gimnazial un număr de 20 de elevi aibă nota scăzută la purtare sub 7.
ConcluziiConcluzii• Trebuie apreciat faptul că practic toţi părinţii au înţeles
necesitatea uniformei şi în prezent toţi elevii şiau procurato.
• Din păcate, aceasta nu este purtată permanent de toţi elevii şcolii şi în cadrul şedinţelor cu părinţii ar trebuie acest lucru.
• De asemenea, de multe ori ţinuta elevilor lasă de dorit prin tunsori ciudate, bijuterii exagerate, tricouri indecente etc.
• O situaţie îngrijorătoare o reprezintă în ultimul timp felul de a vorbi al elevilor, care se exprimă foarte urât, se jignesc între ei şi nu ştiu să se adreseze respectuos cadrelor didactice şi personalului şcolii.
ConcluziiConcluzii
• Am constatat, de asemenea, o creştere a violenţei la ciclul gimnazial, fiind necesar deseori ca profesorii să intervină în altercaţiile dintre elevi.
• Solicităm conducerii şcolii controale mai severe asupra ţinutei elevilor şi o atitudine mai fermă în privinţa violenţei şi limbajului indecent. Invităm comitetele de părinţi de la clase să sprijine mai activ învăţătorul sau dirigintele în rezolvarea acestor probleme destul de dificile.
ConcluziiConcluzii
• O altă preocupare a colectivului de părinţi din şcoala noastră o reprezintă securitatea copiilor atât în spaţiile şcolare, cât şi pe drumul către şcoală sau casă. Pentru aceasta sa menţinut legătura cu secţia 19 Poliţie şi sa colaborat permanent cu poliţistul de proximitate care răspunde de şcoală. Comitetul Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala Gimnazială Nr. 131 a hotărât, de asemenea, ca o firmă specializată să asigure un agent de pază în intervalul orar 07.00 – 19.00.
ConcluziiConcluzii
• Contractul cu această firmă a fost reînnoit şi pentru acest an şcolar. A fost instalat şi un sistem de supraveghere video în şcoală, care sa realizat cu fonduri de la Primăria Sectorului 5, care asigură supravegherea permanentă a clădirii.
• Apreciem faptul că directorul şcolii a dispus organizarea unui serviciu de supraveghere a elevilor în pauze, în care sunt implicaţi profesorii şi învăţătorii.
ConcluziiConcluzii• Comitetele de părinţi de la nivelul fiecărei clase sunt veriga
principală în legătură cu şcoala. În cadrul organizat pe care acestea îl oferă se dezbat problemele fiecărei clase. Este cadrul instituţional în care se discută deschis tot ceea ce priveşte interesul elevilor. Toate propunerile de îmbunătăţire a activităţii, inclusiv către conducerea şcolii, trebuie făcute tot în şedinţele pe clase. Comitetele de părinţi pe clasă hotărăsc măsurile privind administrarea patrimoniului clasei şi îmbunătăţirea acestuia. În cadrul întâlnirilor, părinţii fac propuneri de sprijin al şcolii, inclusiv din punct de vedere material şi financiar şi care este prevăzut în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar la Art.53, alineatul I. Reglementarea utilizării acestor fonduri se face în conformitate cu Art. 53, alineatele 2 şi 3 şi Art. 54 ale aceluiaşi regulament.
ConcluziiConcluzii
• Relaţia Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala Gimnazială Nr. 131 cu conducerea şcolii a fost şi în anul şcolar trecut foarte bună. De asemenea, apreciem ca bună şi activitatea comitetelor de părinţi pe clasă. Trebuie însă subliniat faptul că părinţii elevilor şcolii noastre participă regulat şi activ la întâlnirile acestor organisme. Procentul aproximativ al participării părinţilor la şedinţe a fost anul trecut de 80%. Deşi pare un procent mare, este totuşi îngrijorător faptul că 20% dintre părinţi nu sunt preocupaţi de situaţia şcolară a propriilor copii. Comitetelor de părinţi le revine în acest an şcolar datoria de a responsabiliza părinţii tuturor elevilor în raport cu interesele copiilor. De altfel răspunderea părinţilor faţă de copii este prevăzută expres în Legea 272/2004.
ConcluziiConcluzii
• Vom păstra în continuare în raport cu cadrele didactice, personalul administrativ şi de pază al şcolii o relaţie bazată pe respect şi sprijin reciproc şi pe interesul nostru comun.
• În ceea ce priveşte colaborarea şcolii cu autorităţile locale trebuie arătat faptul că în anul 2011/2012 ca şi în anii precedenţi aceasta a fost bună.
• Poliţia de proximitate, poliţia comunitară şi jandarmeria au răspuns cu promptitudine solicitărilor noastre. De asemenea, Administraţia Domeniului Public Sector 5 a sprijinit şcoala în activităţi de curăţenie şi amenajarea curţii, ca şi în deszăpezirea curţii şi a străzii de acces către şcoală în iarna grea din luna februarie.
ConcluziiConcluzii• Am propus Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala
Gimnazială Nr. 131 asfaltarea străzilor şi aleilor de acces către şcoală, iar pe parcursul anului sa şi rezolvat. Anul trecut, la insistenţele conducerii şcolii sa reparat canalizarea din curtea interioară şi apoi a fost asfaltată. Sau amenajat terenurile de sport din curtea interioară cu noi aparate.
• Deşi reabilitată în anul 2003, şcoala noastră arată foarte bine. Administrarea corespunzătoare a spaţiilor şcolare este atât meritul conducerii şcolii, cât şi al Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala Gimnazială Nr. 131 şi al comitetelor de părinţi pe clase. Aceasta a făcut posibilă menţinerea în ultimii ani a contribuţiei financiare a părinţilor la fondul comitetului la un nivel moderat adică 15lei/an. Situaţia veniturilor şi cheltuielilor din fondurile Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din Şcoala Gimnazială Nr. 131 este prezentată în anexa la acest material.
ConcluziiConcluzii
• Păstrarea şi îmbunătăţirea permanentă a imaginii şcolii este în interesul nostru al tuturor, de acesta fiind legată în ultimă instanţă şi imaginea zonei în care locuim.
• De aceea, va trebui ca începând cu anul acesta, în a mai mare măsură decât până acum, să căutăm modalităţi concrete pentru a veni în sprijinul unităţii noastre şcolare.
• Vom continua să sprijinim editarea revistei Recreaţia mare. Vom susţine activitatea Galeriei de artă 131Hol, vom sprijini realizarea unor afişe şi pliante de prezentare a şcolii, vom încuraja participarea copiilor noştri la competiţii sportive, concursuri şcolare şi la alte activităţi extracurriculare. Vom sprijini, de asemenea, parteneriatele cu grădiniţele din apropiere care au adus în şcoala noastră mulţi elevi la clasa pregătitoare.
