Carol al II-leaPrin graţia lui Dumnezeu şi voinţa natională , Rege al României.La toţi de faţă şi viitori, sănătate:Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la

Departamentul Internelor sub Nr. 2.574 A din 27 februarie 1933,Am decretat şi decretăm:

Art. 1 - Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene se aprobă deNoi.

Art. 2 - Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministrul de Interne şiMinistrul Aparării Naţionale sunt însărcinaţi cu executareadecretului de faţă.

Dat în Bucureşti, la 28 februarie 1933.Carol

Preşedintele Consiliului de MiniştriDr. Al. Vaida - Voevod

Ministrul de InterneVicepreşedintele Consiliului de Miniştri

G.G. Mironescu

Ministrul Apărării NaţionaleGeneral de divizie

N. Samsonovici

Nr. 468

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

ORDIN DE ZI

Nr. 42 din 28 februarie 2008

la aniversarea a 75 de anide la înfiinţarea Protecţiei Civile în România

La 28 februarie 2008 se împlinesc 75 de ani de la emiterea Înaltului DecretRegal nr. 468/28.02.1933 prin care Regele Carol al II-lea aproba RegulamentulApărării Pasive, consfinţind apariţia primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă înţara noastră.

Pe timpul celui de al doilea război mondial acestea au funcţionat în cadrulMinisterului Aerului şi Marinei, sub denumirea de Comandamentul Apărării Pasive, iardupă 1945 şi pe toată durata postbelică a războiului rece în cadrul Ministerului ForţelorArmate. De-a lungul timpului, cadrele acestor structuri s-au aflat mereu acolo undesemenii noştri au fost în suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare de riscuri şidezastre, care s-au produs tot mai des pe întregul cuprins al ţării.

Structurile cu atribuţii în domeniul protecţiei civile s-au perfecţionat şi dupărevoluţia din decembrie 1989, prin îmbunătăţirea continuă a managementului şi acţiunide identificare a surselor de risc potenţiale, cu urmări distructive majore asuprapopulaţiei, infrastructurii şi mediului, adaptarea şi perfecţionarea bazei legislative înconcordanţă cu cerinţele integrării în NATO şi UE.

Din decembrie 2004 Protecţia Civilă din România funcţionează ca structură aInspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - instituţie aflată în subordineaMinisterului Internelor şi Reformei Administrative, integratoare şi coordonatoare lanivel naţional a instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor deurgenţă.

Indiferent de componenta sistemului de siguranţă naţională în care au funcţionat,structurile cu atribuţii de protecţie civilă şi-au îndeplinit cu cinste misiunile de bază,

adaptându-şi modul de lucru şi planurile de cooperare cu celelalte forţe cu atribuţiuniîn domeniu. Profesionalismul cadrelor a fost probat în multe ocazii în cei 75 de ani deexistenţă: salvarea persoanelor surprinse sub ruine, înlăturarea bombelor rămaseneexplodate din timpul conflagraţiilor, intervenţiile în cazul inundaţiilor catastrofale,cutremurelor devastatoare, secetelor prelungite, accidentelor aviatice sau tehnologice,alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cu incidenţă dezastruoasă asupra localităţilor.

Pe plan extern, încă din anul 1994, prin structurile de lucru ale ComitetuluiSuperior Pentru Planificarea Urgenţelor Civile din NATO - SCEPC, s-a acţionat îndirecţia promovării cu prioritate a unor proiecte privind managementul situaţiilor decriză, prevenirea dezastrelor, ajutorul de urgenţă, schimbul rapid de informaţii.

Îndeplinirea în bune condiţii a misiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilorde urgenţă nu ar fi posibilă fără sprijinul nemijlocit al celorlalte structuri dincompunerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a prefecţilor şiprimarilor - în calitate de şefi ai protecţiei civile din zona de responsabilitate, aministerelor Apărării; Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Mediului şi DezvoltăriiDurabile; Transporturilor; Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; Comunicaţiilor şiTehnologiei Informaţiilor, a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, SMURD, Salvamont,a altor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale.

În anul 2007 activitatea s-a axat pe creşterea performanţelor, prin realizareamăsurilor de prevenire şi eficientizarea continuă a acţiunilor de intervenţie în situaţii deurgenţă, în scopul alinierii României la standardele în domeniu impuse de statutul deţară membră a Uniunii Europene.

Dragi colegi!

La cei 75 de ani de existenţă, aveţi de continuat o tradiţie pe care nu o puteţiînfăptui decât prin dăruire exemplară şi prin muncă asiduă, puse în slujba celor aflaţi înpericol. Acţionaţi în continuare pentru a conferi un climat de încredere şi siguranţăcetăţenilor, demonstraţi înaltul vostru umanism, pregătiţi-vă cu perseverenţă pentru ainterveni, în toate împrejurările, cu profesionalism şi eficienţă.

Fiţi mândri de voi, fiţi încrezători în viitor!Cu prilejul acestei frumoase aniversări jubiliare şi a Zilei Protecţiei Civile din

România, urez tuturor sănătate şi fericire, putere de muncă şi succes în îndeplinireanobilelor şi importantelor misiuni ce ne revin.

La Mulţi Ani!

INSPECTOR GENERAL,General-locotenent

Vladimir SECARĂ

PROTECŢIA CIVILĂLA CEAS ANIVERSAR

La aniversarea celor 75 de ani de existenţă, Protecţia Civilă reprezintă ocompenentă de bază a Sistemului de Securitate Naţională , modernă şi eficace , cu vocaţieeuropeană , menită să asigure siguranţa şi liniştea comunităţii.

Data de 28 FEBRUARIE reprezintă piatra de temelie a Protecţiei Civile când prin,,Înaltul Decret Regal nr. 468” regale Carol al II-lea aprobă în anul 1933 ,,Regulamentul ApărăriiContra Atacurilor Aeriene” şi devine astfel ziua de entitate a Protecţiei Civile.

Născută ca o necesitate pentru protecţia populaţiei civile, ca o măsură de asigurare aclimatului de securitate individuală şi colectivă, ca o consecinţă a numărului de victime extrem deridicat din rândul populaţiei civile, raportat la cel al militarilor aflaţi în conflict, Protecţiei Civile is-au încredinţat prerogative din ce în ce mai complexe odată cu extinderea riscurilor ce au apărutîn ameninţarea vieţii oamenilor.

Aliniindu-se cerinţelor şi ca o urmare firească a necesităţilor, sistemul înfiinţeazăunităţi de instrucţie, pregătire şi intervenţie, atât pentru nevoile proprii, cât şi la niveluladministraţiei centrale şi locale.

Ca o consecinţă a adaptării la necesitatea umană, se organizează în plan naţional şiteritorial servicii specializate care, practic, au o continuitate de 75 ani. Rezultanta firească anivelului de pregătire o reprezintă intervenţiile oportune şi hotărâtoare, prilejuite de evenimenteprecum cutremurele, inundaţiile, alunecările de teren, accidentele aviatice, ca şi cele tehnologice,unde aportul sistemului a fost apreciat în funcţie de volumul, calitatea şi profesionalismulparticipanţilor.

De-a lungul timpului denumirea instituţiei se adaptează cerinţelor, iar revitalizareaconcepţiei de organizare şi conducere este mult mai pregnantă odată cu aderarea ţării la Convenţiade la Geneva şi afilierea la diferite organisme de specialitate ale O.N.U., N.A.T.O. şi U.E.

Complexitatea pregătirii atestă nivelul şi gradul de pregătire al specialiştilor care s-aubucurat de aprecieri reale din partea diferitelor structuri internaţionale cu care s-a cooperat.

Misiunea principală a Protecţiei Civile din România este de a asigura cetăţenilor săi,bunurilor materiale individuale şi colective ale acestora, valorilor de patrimoniu şi factorilor demediu siguranţă şi protecţie împotriva efectelor dezastrelor naturale şi/sau acţiunilor militare petimp de pace, criză şi război, prin respectarea strictă a drepturilor omului, în condiţiile unui regimpolitic bazat pe democraţie constituţională, sub strict control democratic civil asupra sistemuluiprotecţiei civile.

REPERE ISTORICE ARGEŞENE

1929- Prima organizaţie paramilitară de protecţie a populaţiei în cadrul Marelui StatMajor al Armatei Române;

28 Feb. 1933- Decretul Regal al Regelui Carol al II-lea nr. 468 aprobă ,,Regulamentul defuncţionare a Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene”, actul de naştere alProtecţiei Civile ;

17 Ian. 1952- Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Româneprivind organizarea şi funcţionarea Apărării Locale Antiaeriane în RepublicaPopulară Română – secţiunea Apărării Locale Antiaeriane Regională Argeş – încadrul Direcţiei Regionale a Ministerului Afacerilor Interne;

01. Oct. 1967 –Direcţia Apărării Locale Antiaeriane trece în subordinea Ministerului ForţelorArmate

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

1968 –Statul Major al Apărării Locale Antiaeriane Regiunea Argeş – Statul Major alApărării Locale Antiaeriane Judeţ Argeş ;

24 Mart.1978 - Statul Major al Apărării Locale Antiaeriane Judeţ Argeş - Statul Major alApărării Civile Argeş ;

01 Feb. 1990 -Stat Major de Apărare Civilă Judeţean Argeş - Birou de Apărare Civilă în cadrulCentrului Militar Judeţean Argeş ;

01 Iun. 1994- Birou de Apărare Civilă în cadrul Centrului Militar Judeţean Argeş - Stat MajorApărare Civilă Judeţean Argeş (OG 14/1994);

25 Sept. 1996 -Stat Major Apărare Civilă Judeţean Argeş - Inspectorat Protecţie Civilă Argeş(Legea 106/1996);

01 Ian. 2001 - Inspectorat Protecţie Civilă Argeş de la Ministerul Apărării Nationale laMinisterul de Interne (actual Ministerul Internelor şi Reformei Administrative );

15 Dec. 2004- Inspectorat Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Serviciul Protecţie Civilă .Pentru stabilirea locului şi rolului Protecţiei Civile în România în cadrul eforturilor de

realizare a obiectivelor prevăzute în Strategia de Securitate Naţională şi Strategia de OrdinePublică precum şi a obiectivelor Uniunii Europene privind cooperarea în domeniu , în bazaH.G. nr.547 / 09.06.2005 , a fost aprobată Strategia Naţională de Protecţie Civilă . Aceastaconstituie documentul fundamental care orientează Sistemul Naţional al Protecţiei Civile dinRomânia pentru îndeplinirea misiunilor stabilite prin lege.

Protecţia Civilă, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, asigurăîn colaborare cu celelalte structuri, un management optim al situaţiilor de urgenţă , prinimplementarea măsurilor de prevenire şi intervenţie , dezvoltând un sentiment de siguranţăcetăţenilor ,care ştiu că în orice moment sunt vegheaţi şi apăraţi de oameni care au această vocaţie.

INSPECTOR ŞEFCol. GROSU NICOLAE

MESAJULPREŞEDINTELUI COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂPREFECTUL JUDEŢULUI ARGEŞ

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

În urmă cu 75 de ani, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, din 28 februarie, lua fiinţăProtecţia Civilă din România. A fost un act politic responsabil, în urma căruia societateanoastră a avut numai de câştigat.

Ajutorul umanitar în situaţii deosebite, protejarea vieţii oamenilor, a bunurilormateriale şi a mediului sunt principalele direcţii de activitate ale serviciilor cătrepopulaţie, pe care structurile Protecţiei Civile le-a pus în valoare. Mulţi cetăţeni ledatorează chiar viaţa, în cazul unor accidente mai puţin obişnuite.

Modernizarea Protecţiei Civile a fost un proces complex şi destul de dificil, ţinândcont de cadrul legislativ şi necesarul logistic, de pregătirea şi chemarea oamenilor pentruaceastă meserie vocaţională. Schimbările din ultimul timp s-au bazat pe prevederile HGR1490/2004, în urma căreia Comandamentul Protecţiei Civile a fuzionat cu structurileCorpului Pompierilor Militari, rezultând astfel Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, ostructură complexă, atât la nivel central cât şi la nivel local.

Aniversarea la 28 februarie constituie o binemeritată recunoaştere a efortuluiprofesional depus de cei care s-au aflat, precum şi de cei care sunt astăzi permanent şinecondiţionat la datorie pentru a apăra viaţa semenilor, a salva bunurile materiale şivalorile de patrimoniu de efectul distrugerilor provocate de calamităţi şi catastrofe.

” Cu viaţa mea apăr viaţa ”,deviză simbolică în tradiţia armei, a fost onorată şiconsacrată pe parcursul celor 75 de ani de existenţă prin intervenţii, deosebit de dificile,executate pentru salvarea vieţii şi înlăturării efectelor distrugătoare ale dezastrelor şicatastrofelor produse în ultima jumătate de secol.

Acestea sunt, pe scurt, motivele pentru care, de ziua Protecţiei Civile, îmi exprimsentimentul de gratitudine faţă de toţi aceaia care, de cele mai multe ori, redau oamenilorsperanţa de viaţă şi, uneori, îşi riscă propria viaţă pentru a salva alte vieţi. Admirândcurajul şi profesionalismul acestor oameni , le doresc sănătate, putere de muncă şi multnoroc în acţiunile lor deosebite, riscante, dar utile societăţii.

PREFECTUL JUDEŢULUI ARGEŞ

ION POPA

MESAJULPREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN ARGEŞ

Protecţia Civilă din România , componentă a sistemului securităţii naţionale ,sărbătoreşte la 28 februarie 2008 , 75 de ani de existenţă , în amintirea momentului istoricîn care regele României Carol al II-lea a aprobat ,,Regulamentul Apărării ContraAtacurilor Aeriene” , prin Înaltul Decret regal nr.468/1933 , confinţind astfel înfiinţareaprimei structuri menite să protejeze populaţia civilă şi bunurile acesteia pe timp de conflictarmat .

De-a lungul celor 75 de ani de experienţă, au survenit mai multe modificăriorganizatorice, dar indiferent de denumire sau autoritatea tutelară, Protecţia Civilă şi-apăstrat aceleaşi obiective, contribuind semnificativ la prevenirea pierderilor de vieţi,diminuarea distrugerilor, asigurarea liniştii şi securităţii comunităţii.

Noul cadru legislativ întăreşte rolul autorităţilor administraţiei publice locale înprevenirea riscurilor şi intervenţia în situaţii de urgenţă.

Aveţi de apărat o tradiţie pe care nu o puteţi înfăpui decât prin dăruire exemplară şiprin muncă asiduă.

Prezente zi şi noapte la datorie, structurile Inspectoratului pentru Situaţii de UrgenţăArgeş, alături de celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, dau dovadăpermanent de înalt profesionalism şi devotament.

Sunt convins că fiecare cetăţean trăieşte un sentiment de siguranţă ştiind că suntvegheaţi de apărători devotaţi care nu precupeţesc nici un efort pentru a salva viaţa şiavutul, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, când stihiile naturii s-au dezlănţuit şi auafectat zone ale Judeţului Argeş.

De ziua Protecţiei Civile, mulţumesc în numele argeşenilor, tuturor celor carelucrează în acest domeniu, cu modestie şi curaj şi le doresc sănătate, putere de muncă şimult noroc în acţiunile lor deosebite, riscante şi utile, în folosul societăţii .

La mulţi ani!

Preşedintele Consiliului Judeţean ArgeşCONSTANTIN NICOLESCU

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

AVERTIZARE METEOROLOGICĂ DE FENOMENE SEVEREExtras din Ordinul comun MMGA/MAI nr. 823/1427 din 2006 privind

Aprobarea Procedurii de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologiceşi a avertizărilor şi alertelor hidrologice

OBIECTIV :Anticiparea apariţiei şi intensităţii fenomenelor meteo periculoase imediate (1 – 3 ore)

INTENSITATEA : patru niveluri de codificare

VERDE GALBEN PORTOCALIU ROŞUNU SE

PROGNOZEAZĂFENOMENE

METEOPERICULOASE

Transmitereaavertizărilor primite dela MMGA / ANM /INHGA / AN ApeleRomâne către ISUJArgeş (şi prin acestacătre toate CLSU dinJud. Argeş), cătreCentrele Operativepentru Situaţii deUrgenţă ale SGAArgeş, ale agenţiloreconomici şi ale altorinstituţii directinteresate şi către mass-media (prin comunicatede presă către posturilelocale radio-TV şi cătreziare).

La rândul lor,preşedinţii CLSU auobligativitatea anunţăriipopulaţiei asupraavertizărilor primite.

Fenomenelemeteorologice

prognozate( averse, descărcări electrice,

intensificări de vânt, etc )sunt obişnuite pentru zonarespectivă, dar temporar potdeveni periculoase pentruanumite activităţi ( Ex:canalizări subdimensionateîn oraşe sau scurgeri rapidepe versanţi)1. Cantităţi de apă :

- peste 25 l/mp în cel mult1 ora ;

- sau cel puţin 45 l/mp în3 ore ;

2. Vânt cu viteze mai mari de15 m/s.

RISCDE CREŞTERI DE DEBITE

ŞI NIVELURI- intrarea în dispozitivul deapărare a Centrelor Operativepentru Situaţii de Urgenţă şi aCLSU ;- mărirea frecvenţeiobservaţiilor şi măsurătorilorcare se fac pentru urmărireafenomenului şi pentruprognoza evoluţiei sale ;- verificarea construcţiilorhidrotehnice cu rol de apărareîmpotriva inundaţiilor şiurmărirea condiţiilor descurgere a apelor mari pecursurile de apă ;- îndepărtarea materialelor dindreptul secţiunilor podurilor şipodeţelor ;- transmiterea rapoarteloroperative zilnice (ori de câteori este nevoie) cătreinstituţiile superioare.

Furtunăconvectivă puternică

Sunt prognozate fenomenemeteorologice periculoase deintensitate mare

( vănt, ploi abundente, grindină,descărcări electrice)

1. Cantităţi de apă :- peste 35 l/mp în cel mult1 ora ;

- sau cel puţin 60 l/mp în3 ore ;

2. Vânt cu viteze mai maride 20 m/s ;

3. Probabilitate ridicată degrindină ;

4. Descărcări electricefrecvente.

RISCDE VIITURI PE RÂURILE

MICI- se menţin Centrele Operative pentruSituaţii de Urgenţă şi CLSU ;- supravegherea continuă a lucrărilorcu rol de apărare împotrivainundaţiilor ;- dirijarea forţelor şi mijloacelor deintervenţie ;- supraînălţarea şi consolidareadigurilor şi a malurilor, în funcţie decotele maxime prognozate ;- se iau măsuri de avertizare apopulaţiei înşttinţând-o asupraposibilităţii evacuării în caz depericol ;- se iau măsuri de avertizare –alarmare a obiectivelor social-economice situate aval deconstrucţiile hidrotehnice, în caz depericol iminent la acestea ;- asigurarea funcţionării fluxuluiinformaţional – operativ – decizional,mărind frecvenţa de transmitere ainformaţiilor;- transmiterea rapoartelor operativezilnice (ori de câte ori este nevoie)către instituţiile superioare .

Furtunăconvectivă foarte

puternicăSunt prognozate fenomenemeteorologice periculoase deintensitate mare

( vănt, ploi abundente,grindină, descărcări electrice)

1. Cantităţi de apă :- peste 50 l/mp în celmult 1 ora ;

- sau cel puţin 80 l/mpîn 3 ore ;

2.Vânt cu viteze maimari de 25 m/s ;

3.Grindină de maridimensiuni ;

4. Descărcări electricefoarte frecvente.

RISCDE VIITURI MAJORE

- asigurarea desfăşurării acţiunilorde limitare şi înlăturare a efectelorinundaţiilor pentru salvareaoamenilor, animalelor, bunurilormateriale, cazarea sinistraţilor,aprovizionarea cu apă şi alimente,asistenţă medicală ;- mărirea frecvenţei observaţiilor,măsurătorilor care se fac pentruurmărirea fenomenului şi pentruprognozarea evoluţiei sale cât şi atransmiterii informaţiilor din oră înoră ;- verificarea şi supraveghereacontinuă a construcţiilor cu rol deapărare împotriva inundaţiilor şiurmărirea condiţiilor de scurgere aapelor mari ;- dirijarea forţelor şi mijloacelor deintervenţie ;- supraînălţarea şi consolidareadigurilor ;-se iau măsuri de avertizare –alarmare a obiectivelor social-economice situate aval deconstrucţiile hidrotehnice, în cazde pericol iminent la acestea ;- transmiterea rapoartelor operativezilnice (ori de câte ori este nevoie)către instituţiile superioare .

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

ACTIVITĂŢILE DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DESFĂŞURATE DE INSPECTORATULPENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „Cpt. PUICĂ NICOLAE”AL JUDEŢULUI ARGEŞ

ÎN ANUL 2007

10.05- vizita în judeţul Argeş a doi specialişti de la serviciile de urgenţă britanice în vedereainformării pentru derularea proiectului twinning între Ministerul Transporturilor , M.I.R.A. şiAgenţia Britanică VOSA , pentru armonizarea şi implementarea legislaţiei de siguranţă rutieră încazul accidentelor în care sunt implicate transporturi de mărfuri periculoase. În urma acesteiîntîlniri s-a formulat propunerea ca la programul de formare a specialiştilor , ce se va derula înluna septembrie,să participe un reprezentant din fiecare C.O.J.;

15-16.05- participarea unui reprezentant la Conferinţa internaţională ,, Legislaţie de mediu ,ingineria siguranţei şi managementul dezastrelor” ELSEDIMA – 2007 , desfăşurată la SIBIU;

13-14.06- participarea unui reprezentant la seminarul internaţional TAIEX (TechnicalAssistance Information Exchange Instrument) ,, Episoade de poluare a aerului’’ organizat deComisia Europeană şi A.R.P.M. Piteşti . La acest seminar Inspectoratul pentru Situaţii deUrgenţă Argeş a prezentat tema ,,Surse potenţiale de risc la nivelul judeţului , răspunsulautorităţilor locale în situaţia producerii unor episoade de poluare în aer”. Scopul acestuiseminar a fost shimbul de informaţii şi de experienţă între reprezentanţi ai ţărilor membre U.E.cu privire la implementarea şi aplicarea prevederilor actelor normative ale C.E. în vigoarereferitoare la subiectul menţionat şi transpunerea acestora în legislaţia românească;

16.06- Vizita unei delegaţii din Germania în judeţul Argeş.S-au prezentat sursele potenţiale derisc de la nivelul judeţului Argeş şi modul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă Argeş;

26.06- Vizita unei delegaţii din Olanda şi reprezentanţi ai I.G.S.U., G.N.M.,.A.N.P.M. pe liniaimplementării H.G 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidentemajore , în care sunt implicate substanţe periculoase şi armonizarea legislaţiei naţionale cuDirectiva 96/82/ C.E. –SEVESO II;

01.-03.07- Participarea unui reprezentant la seminarul internaţional pentru lansarea proiectului,,Planificarea în domeniul urgenţelor civile, consolidarea capabilităţilor naţionale şi regionale” –Neptun ( FORUMUL MARII NEGRE);

11.09.-14.09.2007- participarea a doi specialişti din cadrul judeţului Argeş la seminarulinternaţional ,, Proiect ABVERC- Analiza vulnerabilităţilor clădirilor în cazul atacurilor teroristecu mijloace explozive şi aplicarea contramăsurilor’’ organizat de Comisia Europeană şi Institutulde Cercetări Explozive-PARMA , ITALIA.

29 .10 – 01.11. 2007 – ARGEŞ. Prima întâlnire la nivel operaţional Argeş/Hampshire dincadrul Proiectului de cooperare în domeniul situaţiilor de urgenţă.

28.11.2007- PITEŞTI.Semnarea Protocolului de cooperare în domeniul situaţiilor de urgenţăARGEŞ/HAMPSHIRE, între reprezentanţii României şi Marii Briatnii.

04 .12 – 07.12. 2007 – HAMPSHIRE.A doua întalnire la nivel operaţional Argeş/Hampshiredin cadrul Proiectului de cooperare în domeniul situaţiilor de urgenţă .

ŞEF SERVICIU PROTECŢIE CIVILĂLt.col. POPESCU LIVIU

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

ALUNECĂRILE DE TEREN : FENOMEN NATURAL ŞI ANTROPIC

Secţiune prin corpul alunecării

Alunecările sunt cele mai răspândite fenomene de deplasare în masă pe versanţi, produc mari pagube materiale şipierderi de vieţi omeneşti şi întrunesc o gama variată de forme de manifestare. Alunecările de teren sunt procese de deplasareale unor mase coerente de pamânt pe versanţi, în lungul unor planuri care le separa de partea stabilă a versantului, numitesuprafeţe de alunecare.

O alunecare poate să prezinte una sau mai multe suprafeţe de alunecare, iar mişcarea materialului deplasat se poateproduce prin translaţie, în cazul în care suprafaţa de alunecare este dreaptă, sau prin rotire, atunci când aceasta este curbă.Marimea alunecărilor este diferită, ele ajungând de la lungimi de câţiva metri la dimensiuni uriaşe de mulţi kilometri. Cele maifavorabile roci pentru producerea alunecărilor sunt argilele şi alternanţele de argile, marne, luturi şi nisipuri. Cele mai frecventealunecări se înregistrează pe versanţii cu înclinări moderate (10 - 30 grade) constituiţi din roci cu o sistuozitate ridicată, intensfracturate şi alterate. Există şi situaţii în care alunecările se produc pe versanţi cu pante de numai 2 - 3 grade, pe un tip de argilenumite "argile senzitive" sau "argile gonflabile", care au propritatea de a-şi mari volumul atunci când sunt îmbibate cu apă.Astfel de argile există, spre exemplu, în Norvegia, unde, în 1966, an deosebit de ploios, peste 30 de localităţi au fost afectate dealunecări, deşi erau amplasate pe terenuri aproape plane. Alunecările se pot clasifica pe baza unor criterii diferite în funcţie descopul investigaţiilor :

În funcţie de grosimea materialelor deplasate se difereţiază trei grupe principale de alunecări şi anume: alunecărisuperficiale (când grosimea materialului deplasat nu depaşeşte 1,5m), alunecări cu profunzime medie (1 - 3m) şi alunecăriprofunde (peste 3m).

În funcţie de gradul de activitate, alunecările se diferenţiază în: alunecări stabilizate, când alunecarea este veche şinu prezintă condiţii pentru reluarea mişcării, alunecări parţial stabilizate, caracterizate printr-un potenţial evident dereactivare şi alunecări active, caracterizate prin faptul că procesul de deplasare a materialelor pe versanţi este în curs dedesfaşurare.

În România au avut loc astfel de acumulări de teren, în anul 1837, în urma unui astfel de fenomen s-a formatLacul Roşu, un versant al muntelui a alunecat în râul Bicaz formând astfel un baraj natural. În urma evenimentului înspatele barajului s-a acumulat multă apă şi astfel a apărut Lacul Roşu.

Avându-se în vedere relieful destul de diversificat şi existenţa unor formaţiuni muntoase şi de deal , până în prezent,pe raza judeţului Argeş nu s-au manifestat prăbuşiri de teren însă au fost produse alunecări de teren de diverse tipuri şi îndiferite locaţii ( teren agricol , fond forestier , căi de comunicaţii etc.) fiind afectate un număr de 59 localităţi :(ANINOASA, TIGVENI,CEPARI, MORĂREŞTI, MĂLURENI, MERIŞANI, DOMNEŞTI, BOTENI, CIOMĂGEŞTI,POIENARII DE ARGEŞ, CORBENI, BASCOV, ALBEŞTII DE MUŞCEL, ŢIŢESTI, CORBI , MUŞĂTEŞTI,BRĂDULEŢ, BĂICULEŞTI, NUCŞOARA, MOŞOAIA, VALEA DANULUI, Mun. CURTEA DE ARGEŞ , COTMEANA,BUZOIEŞTI, VEDEA, POIANA LACULUI, LUNCA CORBULUI , ALBOTA, STÎLPENI, DRAGOSLAVELE,STOENEŞTI, SCHITU GOLEŞTI, ALBEŞTII DE ARGEŞ, HÂRTIEŞTI, MIOARELE, CUCA, GODENI,BEREVOIEŞTI, BOGAŢI, BĂLILEŞTI, CIOFRÎNGENI, AREFU, COCU , BUDEASA, PIETROŞANI, BOŢEŞTI,Oraş ŞTEFĂNEŞTI , BĂBANA, POIENARII DE MUŞCEL, VULTUREŞTI, ŞUICI, CETĂŢENI, COŞEŞTI,SĂLĂTRUCU, Mun. CÂMPULUNG MUŞCEL, VALEA IAŞULUI, MICEŞTI, DĂRMĂNEŞTI, LEORDENI .

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

Alunecările se găsesc în diverse stadii de manifestare , la această dată fiind în general staţionare în evoluţie, însăeste posibil ca în cazul apariţiei unor precipitaţii abundente , alunecările să se accentueze.

În domeniul forestier s-a produs în anul 2005 o alunecare majoră de versant pe drumul autoforestier Vîlsan , pe razacomunei Nucşoara , punct Cheile Vîlsanului , care a blocat calea de acces . Situaţia a fost remediată în cursul aceluiaşi an prinacţiunea Direcţiei Silvice Piteşti care a deblocat calea de comunicaţie şi a realizat unele lucrări de apărare şi stabilizare înzonă.

În domeniul lucrărilor hidrotehnice nu s-au produs alunecări, dar există potenţial de manifestare pe versantul stâng alacumulării Râuşor . Sistemul de Gospodărire a Apelor Argeş prin intermediul Secţiei Hidrotehnice Câmpulung monitorizeazăpermanent această zonă, lunar trasmiţând proiectantului amenajării hidrotehnice Râuşor un raport privind situaţia. La oraactuală nu este pusă în pericol construcţia hidrotehnică.

Pe căile de comunicaţii feroviare din judeţ până în prezent nu s-au produs alunecări de teren .Pe suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea Unităţii de Administrare Argeş,

alunecările de teren s-au manifestat începând cu anul 2005, atunci când din cauza precipitaţiilor abundente s-au creat premizelenecesare reactivării unor suprafeţe cu tendinţe de alunecare, care la momentul execuţiei schemelor de amenajare fuseserăstabilizate.

Pentru remedierea efectelor produse şi prevenirea accentuării alunecărilor de teren este necesar ca administraţiapublica locală să contacteze instituţii de profil , care pe baza studiilor de specialitate pot stabilii măsurile tehnice şinecesarul de resurse financiare pentru fiecare situaţie în parte.

Tăierea pădurilor, în special din locuri nepermise duce la alunecări de teren cauză ce accelereazăprocesul deşertificării, care este determinat şi de secete, de păşunatul intens, de poluarea şi mai aleseroziunea solului. Se estimează că până în 2020, din cauza deprecierii mediului înconjurator şi înspecial din cauza tăierii şi furtului "galopant" a pădurii, vor dispărea 15% din speciile florei şifaunei.Desigur, depinde de noi ca procesele distructive să fie încetinite. Fiecare dintre noi, poate prevenii la

nivel local, agravarea situaţiei.Un fenomen caracteristic este procesul rapid al uscării pădurilor datorat concentraţiei de bioxid de sulfrezultată din arderea combustibililor cu un conţinut ridicat de sulf. O consecinţă gravă a uciderii pădurilorste spălarea solului fertil până la rocă.

Pentru a se evita aceasta se cere de la noi să oprim securea şi să o cumpănim bine.

Curiozităţi:-Pe platforma oceanică se produc alunecărimasive de teren, mai ales pe versanţii vulcanilorcare se înalţă din mări.- În decembrie 1960 un cutremur urmat dealunecări de teren, din provincia Gansu dinChina, a ucis aproximatic 180000 oameni.- În 79 e.n. cetatea Herculaneum a fost acoperităde magma care s-a produs în urma erupţieivulcanului Vezuviu.- În cursul primului război mondial, în MunţiiDolomiti din nordul Italiei şi-au pierdut viaţacirca 18000 de ostaşi austrieci şi italieni caurmare a celor peste 100 de avalanşe care s-auprodus din cauza împuşcăturilor.- Cea mai mare alunecare de pe Terra s-aprodus în urmă cu 10.000 de ani, în munţiiKabir Kuh din Iran. Masa de pământ deplasată

pe o distanţă de 18 km a avut o lungime de 15km şi o grosime de 300 m.

Recunoaşterea pe teren a unei alunecări:Versanţi cu: conformaţie neregulată,

suprafeţe vălurite sau în trepte, discontinuităţi şidiferenţieri mari pe spaţii restrânse, crăpături,mici depresiuni ocupate de ochiuri de apă şi devegetaţie higrofilă.

Copacii sunt înclinaţi în toate direcţiile.Pădurea în această situaţie fiind denumită“pădure beată”.

Lt. Orlando IORDACHE

MISIUNI PIROTEHNICE ÎN ANUL 2007EXECUTATE DE INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„ Cpt. Puică Nicolae ” al judeţului ARGEŞ

Una din atribuţiunile Serviciului de Protecţie Civilă conform Legii 481/2004 şi O.M.A.I. 707/2005 este şi asanarea, neutralizareateritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare , misiune care este executată de specialişti pirotehnicieni dincadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „ Cpt. Puică Nicolae ” al judeţului Argeş, iar la nevoie, cu sprijinul subunităţilor specializatedin cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă –Unitatea Specială de Intervenţie pentru Situaţii de Urgenţă Ciolpani.

Pe teritoriul judeţului Argeş în anul 2007 s-au executat 26 de misiuni pirotehnice conform tabelului de mai jos:

Nr.crt. LOCALITATEA DATA TIP MUNIŢIE CANTITATEA( buc. )

OBSERVAŢIISuprafata teren asanata

1 MOŞOAIA 14.01.2007 PROIECTIL CAL. 86 mm 1 100 mp2 COSTEŞTI 22.01.2007 PROIECTIL CAL. 67 mm 1 100 mp3 ALBOTA 10.02.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp

4 ŞTEFĂNEŞTI 15.02.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp

5 BRADU 17.03.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp6 BRADU 14.04.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp7 MICEŞTI 25.04.2007 PROIECTIL CAL. 100 mm 1 100 mp8 CORBI 25.04.2007 PROIECTIL CAL. 100 mm 1 100 mp9 BASCOV 02.05.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp10 BÂRLA 12.05.2007 Grenadă ag-7 inertă 1 50 mp11 PITEŞTI 13.05.2007 Grenadă ofensivă de ex. 1 50 mp12 CURTEA DE AG. 29.05.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp13 BRADU 18.07.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp14 VALEA MARE

PRAVĂŢ18.07.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp

15 BUGHEA DE SUS 25.07.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp16 PITEŞTI 26.07.2007 GRENADĂ AG-7 INERTĂ 1 50 mp17 CÎMPULUNG 14.08.2007 BOMBĂ DE ARUNCĂTOR CAL.

85 mm1 100 mp

18 ŞUICI 14.08.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp

19 DĂMBOVICIOARA 17.08.2007 OBIECT METALIC SFERIC 1 50 mp20 CÎMPULUNG 03.09.2007 GRENADĂ DEFENSIVĂ 1 50 mp21 SĂLĂTRUCU 09.09.2007 GRENADĂ DEFENSIVĂ 1 50 mp22 PITEŞTI 13.09.2007 PROIECTIL CAL. 85 mm 1 100 mp23 RUCĂR 16.10.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp24 BASCOV 18.10.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp25 VALEA MARE

PRAVĂŢ01.12.2007 PROIECTIL CAL. 76 mm 1 100 mp

26 ŞUICI 03.12.2007 Element metallic nepericulos 1 50 mp

Distrugerea muniţiei asanată se execută în poligonul improvizat din com. Suseni, sat Pădureni, “Punct Mozac” . Acesta se află la odistanţă de siguranţă de : Vest - 1400 m de prima construcţie amenajată (locuinţă), sat Pădureni ; Sud - 2000 m de prima construcţieamenajată (locuinţă), com. Rociu; Est - 3000 m de sat Cireşu, com. Căteasca; Nord - 2500 m de S.C. SUINTEST S.A.

Semestrial ( 22.02.2007 şi 06.11.2007 ) s-au executat instruiri cu operatorii economici care colectează deşeurimetalice de la populaţie. Până în prezent nu s-au produs accidente în rândul populaţiei civile ca urmare a descoperirii şimânuirii imprudente a muniţiilor neexplodate.

Muniţii rămase neexplodate - toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sauiniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri,altele decât cele permise.

Muniţii - cartuşe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau antiaerian, pînă la calibrul 14,5mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele şi loviturile reactive pentruaruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă ( torpile şi mine), bombe de aviaţie, grenade de mână,mine de geniu, cartuşe de semnalizare şi iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizatepentru încărcarea muniţiilor, mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale acestora, încărcatecu substanţe explozive.

Asanarea unor terenuri - ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea (distrugerea) muniţiei neexplodate(rateuri) şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale armatei.

Asanarea terenurilor şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de cătrespecialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „ Cpt. Puică Nicolae ” al judeţului Argeş, iar lanevoie, cu sprijinul subunităţilor specializate din cadrul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă –UnitateaSpecială de Intervenţie pentru Situaţii de Urgenţă Ciolpani, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice în vigoare.

Pirotehnie (arta focului ; pir = foc; tehno – artă) - tehnica fabricării şi utilizării unor dispozitive, a unor materiale careservesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor ;(studiul compoziţiilor şiproduselor care în urma reacţiei de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar şi de fum) .

TIPURI DE MUNIŢIE ŞI REGULI DE COMPORTARE

ÎN ASTFEL DE SITUAŢII

SPECIALIŞTII

PIROTEHNICIENI DIN

INSPECTORATUL PENTRU

SITUAŢII DE

URGENŢĂ”Cpt. PUICĂ

NICOLAE“ al JUD. ARGEŞ

SUNT PREGĂTIŢI PENTRU

INTERVENŢIE ÎN

PERMANENŢĂ.

SUB DENUMIREAGENERALĂ DE MUNIŢIISUNT INCLUSEURMĂTOARELE :

cartuşele pentru armelemilitare de tir şi devânătoare;

proiectilele de artilerie ;

bombele de aruncător ;

bombele de aviaţie ;

rachetele ;

muniţia reactivă ;

minele antitanc şiantipersonal ;

grenadele ofensive şidefensive ;

orice elemente de muniţiicare explodează şi potprovoca rănireapersoanelor .

ATENTIE !

ANUNŢAŢI DE URGENŢĂ

INSPECTORATULPENTRU SITUAŢII DEURGENŢĂ „Cpt. PUICĂNICOLAE“ al JUD. ARGEŞ,POLIŢIA LA TELEFON 112SAU PRIMĂRIA .

NU UITAŢI !

NESOCOTIREA ACESTOR

REGULI POATE PRODUCE

RĂNIREA GRAVĂ SAU

CHIAR MOARTEA CELOR

IMPLICAŢI.

PĂRINŢI ŞIEDUCATORI!

ÎNVĂŢAŢI COPII CUM SĂ

PROCEDEZE LA

DESCOPERIREA

MUNIŢIILOR

NEEXPLODATE.

PENTRU EVITAREACATASTROFELOR SAUSURPRIZELORNEPLĂCUTE CARE POTAPĂREA PE TIMPUL UNEIEXCURSII, LA SĂPAREAFUNDAŢIEI PENTRURIDICAREALOCUINŢELOR CÂNDEFECTUAŢI LUCRĂRIAGRICOLE ŞI ÎN ALTEÎMPREJURĂRI DACĂDESCOPERIŢI MUNIŢIISAU ALTE OBIECTE CAREVI SE PAR SUSPECTEACŢIONAŢI ASTFEL :

nu atingeţi, nu loviţi şi numişcaţi muniţia descoperită ;

nu demontaţi din curiozitateelementele componente alemuniţiei descoperite ;

nu introduceţi în focmuniţiile şi nu faceţi foc înapropierea lor ;

nu aruncaţi la fier vechi şinu predaţi la societăţilecolectoare muniţiile;

nu lăsaţi copii să se joace cuasemenea muniţii ;

lăsaţi o persoană în zonăpentru a supravegheamuniţia. La sosireaorganelor specializateindicaţi locul unde a-ţidescoperit muniţiarespectivă.

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore in care sunt

implicate substante periculoase (SEVESO II)

Directiva se aplica obiectivelor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati

suficiente ca sa existe pericolul producerii unui accident major.

Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore in care sunt implicate substante

periculoase si de a limita consecintele acestora pentru populatie si mediu.

Titularii de activitate au obligatii sa ia masuri preventive pe baza unor proceduri privind

planificarea, inspectia, raportarea si accesul publicului la informatii.

Directiva SEVESO II este transpusa in legislatia romaneasca prin HG804/2007 privind

controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

DE CE „SEVESO” ?

Seveso este numele unei localităţi din

Italia, situată la nord de Milano, unde, pe

data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident

chimic la fabrica de pesticide ICMESA.

Accidentul a produs eliberarea în atmosferă

a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave

consecinţe: aproximativ 37.000 persoane

expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă

de 110 ha (astăzi pădurea de stejari Seveso);

aproximativ 4% dintre animalele de la

fermele din vecinătate au murit, iar

celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate

pentru a preveni contaminarea prin lanţul

trofic; instalaţiile şi solul din jurul fabricii

au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă

de depozitare special amenajată şi asigurată.

Acest accident a impus elaborarea

Directivei.

LEGISLAŢIE EUROPEANĂ

Directiva „Seveso I” – Directiva

Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale

anumitor activităţi industriale;

Directiva „Seveso II” - Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996

privind controlul riscurilor de accidente majore împlicând substanţe periculoase. Această

Directivă a fost transpusă în legislaţia românească prin H.G. 804/2007 - privind controlul

asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase cu

modificările şi completările din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului

2003/105/CE, şi Decizia Comisiei 98/433/CE.

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

LEGISLAŢIE INTERNĂ SUBSECVENTĂ HG 804/2007

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1084/2003 pentru aprobarea

procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor

majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea

Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de

accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea şi

funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de

accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.299/2005 privind aprobarea Procedurii

de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în

care sunt implicate substanţe periculoase.

OMAI 647/2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de

urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.

Obligativitatea autoritatilor publice locale cu competente in domeniul protectiei

mediului si protectiei civile:

să coordoneze activitatile autoritatilor publice locale responsabile pentru implementareaprevederilor legislatiei in vigoare.

să inventarieze unitatile economice.

să elaboreze procedurile specifice in domeniul managementului riscului si controluluiactivitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substantepericuloase.

să urmareasca modul de respectare a termenelor de transmitere de catre operatoriieconomici a: notificarilor (identificare substante periculoase, mod de stocare, cantitate sistare fizica, activitati existente, riscul prezumtiv), politicilor de prevenire a accidentelormajore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgenta interna, informatiilor necesareelaborarii planurilor de urgenta externa, informatiilor privind identificarea pericolelor deaccidente majore si informatiilor pentru public.

să furnizeze informatiile necesare intocmirii registrului cu: unitati tip SEVESO II, cauzeleproducerii accidentelor majore si masurile preventive.

Să întocmească planuri de inspectie si sa urmareasca modul de realizare a inspectiilor

să identifice, pe baza informatiilor primite de la titularul activitatii, obiectivele sau grupurilede obiective la care exista probabilitatea si posibilitatea producerii unui accident major.

să aducă la cunostinta publicului, tinand cont de opiniile exprimate de acesta, informatiireferitoare la: proiectarea unor noi obiective, modificarile aduse obiectivelor existente sidezvoltarile in jurul obiectivelor existente.

să interzica utilizarea sau punerea in functiune a oricarui obiectiv, a oricarei instalatii sauunitati de stocare, ori a oricarei parti din acestea, daca titularul activitatii nu a inaintat intermenele legale notificarea, raportul de securitate, planul de urgenta interna, informatiilenecesare intocmirii planului de urgenta externa sau alte informatii solicitate, după caz.

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

Organizarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţăPregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă are ca scop cunoaşterea şi însuşirea modului de acţiune în vederea asigurării protecţiei

populaţiei, bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a limitării şi înlăturării urmărilor în cazul producerii unorsituaţii de urgenţă. Se realizează pe niveluri de competenţă, structuri funcţionale şi categorii de personal, fiind structurată astfel:

1.Pregătirea personalului de conducere din cadrul administraţiei judeţene şi locale cu atribuţii în domeniul managementuluisituaţiilor de urgenţă;

2.Pregătirea membrilor comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative şi celulelorde urgenţă, a inspectorilor şi personalului de specialitate cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor şi Protecţiei Civile,precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă;

3.Pregătirea salariaţilor şi a populaţiei neîncadrate în muncă;4.Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ.

Planificarea, organizarea şi evidenţa activităţilor ce compun sistemul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă sunt prevăzuteîn Planul anual de pregătire, care se avizează de Inspectorul General şi se aprobă prin ordin al prefectului.

Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediulmass-media şi prin acţiunile derulate de organizaţiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.

Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ cuprinde pregătirea preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se organizează şi sedesfăşoară conform protocolului încheiat între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şiTineretului nr. 250/13527/2007 şi protocolului încheiat între Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi Inspectoratul şcolarjudetean Arges nr. 148332/12096/2007.

Pregătirea preşcolarilor şi elevilor se desfăşoară prin parcurgerea temelor de specialitate şi prin activităţi extraşcolare incluse încadrul programelor şi planurilor activităţilor de profil, în funcţie de particularităţile de vârstă specifice nivelurilor de învăţământ.

Studenţii şi cursanţii colegiilor se instruiesc în cadrul disciplinelor de învăţământ, cu respectarea autonomiei universitare, prinintegrarea cunoştinţelor de specialitate şi prin activităţi de antrenare privind modul de protecţie şi de acţiune în cazul produceriisituaţiilor de urgenţă generate de principalele tipuri de risc.

Comunităţile de elevi şi studenţi se instruiesc şi prin participarea la exerciţiile şi activităţile practice organizate şi conduse deInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Pregatirea în domeniul situaţiilor de urgenţă are ca obiectiv creşterea competenţei în organizarea şi conducerea activităţilor îndomeniul situaţiilor de urgenţă, prin realizarea capacităţii operative, pregătirea şi conducerea activităţilor de intervenţie pentru limitareaşi înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă.

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă va urmării ca la toate nivelurile să se pună accent pe organizarea desfăşurării teoreticeşi practice a activităţilor, pe iniţierea participanţilor în aplicarea corectă şi în scurt timp a măsurilor de protecţie şi intervenţie, pecunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Măsurile organizatorice şi pregătirea au caracter permanent şi se intensifică la instituirea stărilor excepţionale.Răspunderea pentru buna desfăşurare a pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă la localităţi, instituţii publice şi operatori

economici revine conducătorilor acestora ( primari, directori, manageri etc.) care vor lua toate măsurile necesare în acest sens.

Lt. Marius POŞTALIUSlt. Cristina DEACONEASA

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ

EDITATĂ DEINSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ,, Cpt. PUICĂ NICOLAE ”

AL JUDEŢULUI ARGEŞ

PUBLICAŢIE FINANŢATĂ DECONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ

TIPAR EXECUTAT LAS.C. UNIVERSAL COLOR S.A. PITEŞTI

COLECTIVUL DE REDACŢIECol. GROSU NICOLAELt.Col. DEACONU CONSTANTINLt. POŞTALIU MARIUSSlt. CENUŞǍ VIORELSlt. DEACONEASA CRISTINAPlt. ANCA MARIAN

RESPONSABIL DE REDACŢIELt. Col. POPESCU LIVIU

DIN CUPRINS

MESAJUL INSPECTORULUI GENERAL AL I.G.S.U PROTECŢIA CIVILǍ LA CEAS ANIVERSAR MESAJUL PREŞEDINTELUI COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUŢII DE URGENŢǍ MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN AVERTIZARE METEOROLOGICǍ DE FENOMENE SEVERE ACTIVITǍŢI RELAŢII INTERNAŢIONALE 2007 ALUNECǍRILE DE TEREN MISIUNI PIROTEHNICE ÎN ANUL 2007 S.E.V.E.S.O II ORGANIZAREA PREGǍTIRII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢǍ

PROTECŢIA CIVILĂ ARGEŞEANĂ