ELENA COM$ULEA

cArnva coRESPoNDENTE LExIcALEiN vncm vERSIUNI ALE BIBLIEI

1. CercetAnd in paralel un eqantion de cinci capitole (8 - 12) ale cd4ii A

impdrd{iitor a doua in trei traduceri rom6negti din sec. al XVIIlea - Biblia de

la BucureSti, 1688 (BB), manuscrisul (MS) 4389 din Biblioteca AcademieiRomdne, Bucureqti, qi manuscrisul (MS) 45 plstrat la Filiala Cluj a BiblioteciiAcademiei RomAne - comparativ cu versiunile greac6, slavond, latindr, aborddm,

in lucrarea de fap,'problema corespondenfelor lexicale, cu semnificaliile ei

filologice privind efortul taducdtorilor de a reda intreaga bogllie semanticd a

unei lucr6ri atAt de importante penfu dezvoltarea spirituaE a omenirii cum este

Biblia. Pe mdsura necesit6tilor ne referim si la alte editii ale Biblief ,

' Am dispus doar de urmdtoarele versiuni: Vetus Testamentum Graecum ex versione

septuaginta interryetum [.,.], Lipsiae, 1830; Septuaginta. Id est Yetus Testamentum graece iuxtaLfl( interpretes edidit Al-fred Raftl$, Stuttgart , 1979: Nowm Testamentum Graecum. tomus l.Arrstelaerlanri, li 5l ; Bibliu Su,cru wlgulue etlili<tnis juxtu exempluriu ex ipogruphiu Ap<tlktiictt

Vaticana, Rdtisbonae, l9A3; Biblia ili lotigi njaitennago pisanija vetchago i novago zavdu,l7B.ln func$e de materialul din edifiile originale, observaliile noastre pot fi indreptate. Pentru

versiunea germani am folosit Die Bibel oder die ganze Heilige-Schrift des Altert und Neuen

Testaments nach der Llbersetzung Martin Luthers, Stuttgart, 1970, iar pentru cea francezl, LaSeinte Bible ou l'Ancien et le Nouveau Testament, version de J. F. Ostervald, Paris-Bruxelles,I 899. Dintre dicgionare, pentru traducerile din versiunile sudine, am folosit in mod deosebit: Fr.

Miklosich, Lexicon paleoslavenico-graeco-latinum. Vindobonae, 1862-1865 (= Miklosich);Slovarilerlovno-slavdtslwgo i russkngo &yla, tom I - IV, Sanktpeterburg, 1867; M. A. Bailly,Dictionnaire grec-franqais, Paris, 1935 (= Bailly); G. Gu1u, Diclionar lutin-romtin, Bucuregti.I 983.

2 Vezi o sintezi a traducerilor religioase la Paul Miron, O noud edilie u Bibliei lui $erhun.inMonumenta lingaae Dacbromanorum. Biblia 1688, Parsl, Genesis, laqi, 1988, p. 3 - 6. Amfolosit urmitoarele versiuni ale Bibliei: Bibliia adecd Dumnezeiasca Suipturd a legii vechi ;ia ceii noao, Blaj, I 795 (= B I 795); Biblia, adicd Dumnezeeasca Scripturd a legii vechi Si a celeinoud,tipiitiinzilele Majestii[ii Sale Carol I, edifia SlBntului Sinod, Bucureqti, l9l4 (= B l9l4);BibliasauSjdntaScripturd,tipiritS[...]cuaprobareaSfiintuluiSinod,Bucuregti, [992j(=B1992). Pe tot parcursul lucririi frcem dese trimiieri (intotdeauna pentru fonetismul cuvintelor indiscufie) la Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia /68E Pars l, Genesis, Iaqi, 1988 (=FAC.); Pars ll, Exodus,laqi, l99l (= EX.); Pars III, Leviticas,lagi, 1993 (= LV.); nu reluim insd

problemele discutate acolo. Penlru studiul efectuat'de Vasile Arvinte blosim abrevierea ST.L.

DA})R)MANIA serie noud, I, 1994-1995, Cluj-Napoca, p. 213-223

214 ELENA COMSULEA

Corespondente sau echivalente lexicale sunt cuvintele sau sintagmele, de

obicei sinonime in planul limbii, prezente in acelaqi context din cele trei versiunicomparate, intrebuinlate de traducdtori oplional, conform graiului vorbit de

fiecare sau sub influenla surselor Ia care au apelat.Din lista echivalentelor lexicale prezentiim cdteva, cu scopul de a servi la

argumentarea sau exemplificarea unor idei exprimate de cei, nu pufini, care au

interpretat deja aceste pagini de literaturl veche.

Diferen[ele in plan lexical nu sunt mari, ceea ce probeazd filiafia textelor,elementulprincipal de legdturd fiind, cum s-a mai ardtat, traducerea SpdtaruluiMilescu.

2. 1. Categoria cea mai numeroasd a coresponden{elor, deplEind 907" dintotalul diferen,telor inregistrate in cele cinci capitole analizate, o formeazd

elementele comune Bibliei de la BucureSti si manuscrisului 45, deosebite de

manuscrisul4389, fiind deci o confirmare a faptului cd textul tipdrit se aseam6nd

foarte mult cu MS 45, carc i-a servit ca model. Ambele versiuni sunt ,de traditiegreceascd"3, mai mult, aulabaz6, dupl cum s-a constatat, aceea;i edifie a

Septuagintei, cea de la Frankfurt pe Main, 1597.

2. 2. Cel mai adesea, cuvintele men{inute active qi in limba literard actuald

se afld in MS 4389 (primele exemple de mai jos sunt din MS 4389y.Paznic: Puse l)avtul pamici tn Srnra (8,6.; cf. qi 8.14); are doul echivalente

in celelalte'versiuni: strajd (8.6.; in varianta munteneascd, cu7'' dur, BB qi invarianta moldoveneascd, cu7 muiat, straje, MS 45) qi pazi (in forma veche de

pl. pdzi, BB, MS 45, 8.14).

Priveghea: Pdnd era copilul viu, te postiiai qi pldngeai Si privegheai(12.21); de observat diateza reflexivd alui posti, frecventl in textele vechi qi

explicabil5 prin slavon. postilsp;bdenui ,,a veghea", prezent si in alte c6(i ale

+ sigla volumului; pentru LV. facem trimiteri numai la partea vizind lexicul. Din bibliografiagenerall mai amintim: Virgil CAndea, Ruliunea dominantd. Contribulii la isbria umunismului

romdnesc, Cluj-Napoca, 1979; N. A. Ursu, Noi inJbrmalii privibure la manuscrisul autograf qi

Ia textul revizuit al Vechiului Testument tradus de Nicalae Milesca I qi II, in LR, XXXVII, 1988,

nr. 5, p.455 * 468 9i nr. 6, p. 521 -534 (= Ursu, 1988); III, in LR, XXXVIII, 1989, nr. l, p. 3l

- 46 (= Ursu, 1989). Afinnaliile privind vechimea unor cuvinte se bazeazA in special pe:

Dic:gionurul Academiei, seria veche (DA) qi seria nouE (DLR); TDRG2; Ion Ghefie, Bcza

dialectald u romdnei literure, Bucureqti, 1975.3 Alexandru Andriescu, Locul Bibliei de la Bucure,tti in i.sbriu cuhurii, literuturii ;i limbii

romine literure, in FAC., p. 15.o

Cand intre BB pi MS 45 exist5 diferen[e de orice naturi la alte cuvinte dec6t cele in disculie,am folosit trimiterea cf. MS 45.

5 Pentru aspectul fonetic, vezi ST.L. FAC., b. 58 - 59.

coRESpoNDENT[ LEXICALE iN vEctl vERSTUNI ALF. BIBLtEt 21s

Biblieio, traduce gr. clpunvdo) ,,a fi treaz, a petrece noaptea fird a dormi".SIugE qi rob au o mullime de ocuren{e in toate versiunile Bibliei, cu

sensurile: l. ,,servitor; sclav" (doud nuanfe greu de separat) si 2. ,,persoandsupusS, devotatE cuiva'], cu uqoard deosebire privind frecvenla: rob este preferatpenfu sensul 2. Acelaqi termen apare de obicei in BB qi MS 45 (10.19; I L l 1,

13.26;12.18), rar, in toate trei versiunile (11.24; 12.19). Alternanla slugd/rob,cu evitarea repetiliei lexicale, am inregistrat-o intr-un pasaj din MS 4389: Sivaavea I5 feciori qi 20 de slugi (9. l0). $i zise Siva cdtrd tmpdratul: ,,De toate decAE [...] mi i-ai pordncit stdpdnului mieu, tmpdrate, robului tdu, a;a voiuface"(9. 11); cf. slavon. rubd,{ob", carg apare in ambele locuri. in BB qi MS 45 s-a

folosit in acest pasaj numai rob: La Siva era I 5 feciori qi 20 de robi (9 . I 0) t.. .l,,Dupd toate cate au poruncit domnul mieu, impdratul, robului sdu, a;a voiu

Jace robul tdu".(9. 11 BB, cf. Ei MS 45); de asemenea, in Septuaginta aparenumai (o) 6o0l,oq. Aceastd alternanlS slugd/rob am intAlnit-o in alte locuri gi inBB: Au murit dentru slugile impdratului; ;i incd robul tdu, Urie Hetteul, au

nurit(ll.26,cf.giMS45, ll.z4,undeestepl.art.slugeleT');s/agd'traducegr.(6) rui6, rar66s, iar rob, pe (6) fioilos,

Slugd din MS 4389 are drept corespondente in BB qi MS 45 gi lexemelecopil8 (9.2; in B 1795: prunc), copilag (9.9.; in MS 45 glosat pe margine slugd;in B 1795: slugd), traducdnd exact gr. (6) naig, rcspcctiv diminutirul (td)ncr,6dplov.

int-un alt loc (11.8) nu poate fi vorba despre o echivalenfd semanticd intreslugi qi osplt; in MS 4389: Ie;i Urie den casa fmpdratului Si ieSi dupd ddnsul

o slugd a tmpdratuhri; in MS 45: IeEi dennapoia lui ospdld a tmpdratului(varianta ospd{d nu este inregistratd lexicografic); in BB: /eqi [...] ospdg de laimpdratul. in ceea ce privqte cuvdntul ospdl,taducdtorii s-au orientat probabil

dupd textul latinesc, unde apare cibus ,,mincare, b5utur6", cf. 9i slavon. sn dy'i

,omdncare"; in greacd dpotE, -ea6 ,,ndicarea piciorului", un loc obscur inSeptuaginta. in versiuni ulterioare Bibliei de la Bueure;/i se folosesc termeniimdncare (ts 1795, B 1914: I-au trimis lui mdncare impdrdteascd) Ei dar (B1992: I s-a trimis un dar de Ia masa regelui); in ft. un present royal. Cttm doar

t'Este consemnat de Felicia $erban, Monumenla linguue Dacoromanorum. Biblia 1688.

Cint are a c intdrib r (manuscris).7 Vezi ST.L. FAC., p. 71.t O sintezi a disculiilor despre copil ,,slugi", vezi la Florentiia Zgtaon, Copil cu 'sensul

,,slugd" in limba romdnd?, in LR, XXXVIII, 1989, nr. 2, p 97 - 105, care opineazi cd inrcmdndcopil nu are sensul ,,slug[". Vezi 5i ST. L. FAC', p. 94. Pentru rcpilu;, vezi Ursu, 1989,

p. 528. Este interesant de rematcat interferen[a celor doi termeni, utpil ;i slugd, in limbajul

afectiv familiar, dupi cum comunicl Sabina Teiuq din com. Cuzdrioara, jud. Cluj: tatil sdu se

adresa copiilor, indiferent de sex, cu slugula tatii.

216 T]LENA COMSULEA

MS 43U9 prezinte o solutie diferiti, considerdm cd aceasta este rodul uneiinterpretEri a sensului dupd contexte.

Bir: Furd moavi6nii robi lui David de-i da bir (8.2, cf. qi 8.1,6); cf. slavon.dani ,dare, impozit", lat. tributum ,,idem". Plocono in varianta veche,etimologicd, poclon, pl. pocloane (< slavoh.poclond), este corespondentul dinBB ;i MS 45: Sd /dcu Moav lui David intru robi uducdnd pocloane {8.2, cf.S.6). in textul grecesc echivalent avem: 6ydve ro M<ocB rQ Aaur6 eiq dorii,ouq$dpovraq (dvra (gr. Sdpto ,,a aduce"; adj. (ivroq, c, ov devenit subst. cd{dvlov, pl. rri {ivlc ,,pr6sent ou pr€sents d'hospitalite"; adj. {dvro6, c,ov,,6tranger", Bailly). Semantic, bir ;i plocon nu sunt identice; ele redau situaliadin izvoare. Coresponden{ele din alte versiuni reflect6 aceeaqi diferenld:,dar,uri(B 1 795, 8.2, 6); dajdie (B 1 91 4, 8.2) qi dawi (8.1); Moabigii robi lui Dauid Sibirnici (B 1992, 8.2, cf. 8.6); in gerrn. se foloseqte die Abgabe,;bir, dare,impozit" (8.2), in fr.: ils lui seraient esclaves et tributaires (8.2, 6).

in versetul 8.1, lui bir din MS 4389 ii corespunde construc{ia substantivalicea osebitlro: Luo David cea osebitd den mdna celor sffeini deJ2liu (BB, cf. B1795); cea usdbitd, variantd invechitd @S a5); in gr. (6) &$oplop6q, o0,,separare, delimitare". O ipotez6 ar fi cd prin adjectivul substantivat osebitd seinplegea,,ceea ce este separat, desprins din ceva, din alutul cuival' si se puteaori trebuia dat altcuiva (ca bir, ca dar). Apropiati de contextul in discu{ie ni separe o atesiare mcntionale in DLR - litera O cu irrdica{ia (Substantivat) la sensul1. al adjectivului, ,,despdrlit, separat, izola1J': M-am milostivit ;i l-am miluitdintru s naastrd osdbitd, ;i i-am dat de Ia domnia me I...J o bucatd de loc (a.

1718). URICARruL, XX,229. i,

Locui (in varianta ldcui) ,,a se aEeza (wemelnic) intr-un loc, a se afla"rr, inMS 4389 are doud ocurente in acelaqi verset: Sicriul Dumalefzeului lui Israil SiIuda ldcuiesc in corture, iar stdpdnul mieu loav qi slugile stdpdnului mieuldcuiesc pre faya pdmdntului la cdmp ( I I . I I ); in BB gi in MS 45 apare cdte osingurb datd in prima parte a citatului, iar in cealaltd, c0nd este vorba despreoameni, se foloseqte verbul tdbdri. Raportarea la sursele strline explicd sinragia:in izvorul slavon - doar un verb, in Septuaginta - doud, xcrorxf(t l ,,a locui" sin ape ppri,l..i.rD,,a campa".

Mai ddm un exemplu elocvent pentru fidelitatea formald a raducltorilor fa{ide surse: inaintea porlii cetdlii ( I 0. 8) traduce textul slavon , iu l6ngd uqa po4ii,

'Cf. Fclicia $erban, Reron.stituireu semnificaliei in textul poetic trutlus literal, in ,,semioticagi poetica". nr. 3. Cluj-Napoca, 1987, p. 134 - 142.

"' Pentru varianta usdhitd, vezi ST.L. FAC., p" 62, EX., p. 12,iar pentru sens, comparE cua o.rzbi discutat in ST.L. FAC., 102, EX., p. 45.

" cf ii ST.L. FAC.. p. 99, loo.

CORESPONI)ENTE LF,XICALE iI VECHI VERSIUNI ALE. BIBLIEI 217

textul grecesc: nap& c11 Orlpg trlq n6i,qq.2. 3. Dacd lexeme din MS 43ti9 ca cele amintite au calitatea de a apa(ine

limbii literare, uneori corespondentele lor din BB gi MS 45 - ast[zi marcate ca

regionale sau populare - au calitatea de a fi mai precise, intrucit sfera lorsemanticd este mai restr6nse. Prin urmare, sinonimia corespondentelor nu este

perfectE, aceasta chiar in condiliile in care termenii in izvoarele slavon, glecescqi latin sunt sinonimi intre ei.

Aduce: Aduserd Siriia Vethraamulat (MS 4389, 10. 6), in slavond najf,i,lafel ca in latind mercede condilcere; nlimir2 ,,a tocmi, a angaja cu p\atA"'. Aundimit pre Siria Vethraam (la fel in B 1795), in greac6 ipto0<irocvco crlvEupfav (gr. pro0dto ,,a angaja cu plati").

Schimba: schimbd hainele (MS 4389, 12. 20), cf. slavon. izmdtiti ,,a

schimba"; primeni (MS 45 qi, in forma arhaic6 fird hecerea lui e aton la i/1premeni, in BB), gi.'&)J,6,aoa,,a schimba",lat. mulo, -are ,,,idem".

$chiop: ;chiop de picioare (MS 4389, 9. 3), dupd textul slavon; vltimat:vdtdmat la picioare, dupd gr. nenl.r1y66 roil6 nd0cq ,,€tre estropid ou paralys6

des pieds" (Bailly, s.v. :rl.riooar).2. 4. O corelatie intiresanti, semnificativd pentm rolul Vulgatei, apare intre

Iucru qi cuvAntla, cu ftei ocuren,te in eqantionul cercetat. in MS 4389: Eu in ce

chip sd intru in casa mea sd mdndnc qi sd beau sau sd dorm cu mui€rea mea?Vitr strJtetu! tdu cd nu voiu Jace acest lucru ( I L I I ). A;a sd zici lui loev sd nu se

mdhneascd pentru acest lucru, cd acumafu a;a, iar altd datd intr-alt ch'ip vafirdzboiul ( I L25). Iard slugile lui ii ziserd: ., Ce poate fi acest lucru ce ai Jdcutpentru copil? " (12.21). Termenul lucru se explicd prin influen{a Vulgatei (non

faciam rem hanc ll.ll; ista res 11.25).In BB;i MS 45 in loc de lueru apare

cuvdnt, prin care se redd automat sensul cel mai cunoscut al gr. (td) prlpc

,,cuvdnt''. Acest termen grecesc este folosit in Vechiul Testatuent gi cu sensul

ebraic ,,chose", la plural ,,actiones, actes" (hdbrairme, Bailly'| ceea ce i-a scdpat

din vedere traducdtorului MS 45, precum qi traducdtorilor/revizorilor BB.ln alte versete se foloseqte lexemul cuvdnt in toate cele trei versiuni biblice

analizate, in ,,izvoade" aflAndu-se termeni traductibili prin acesta cAnd este

vorba de sensul lor principal: gr. (rd) pr1pa, lat. verbum, cf. slavon. glagoli.Cit6m contextele dupd MS 4389: Iard deaca trecu jalea, trim€se David de oaduse in casa lui Si-ifu mui€re, qi-i ndscu fecior. $i se ardtd rdu acest cuvdnlcare Jdcu Dovid inaintea Domnului (11.27; in BB, 11.29), Mielusaoa sii opldteascd fnqdptitd, deaca au.fdcut cuvdntul acesta (12.6). Tu aiJdcut in taind,

'2 Vezi disculia privind adj. ndimitin ST.L. EX., 33.!r Vezi ST.L. FAC., p. 52, 53, EX., p. 4.r{ Pentru alte sensuri ale lui cuvdnt, vezi Ursu ( I 988), p. 459-460, ST.L. EX., p. 4l - 42.

218 ELENA COM$ULEA

iar an voiuface cuvdntul dcesta inaintea a tot Israilul (12'12)' Nu poate trece

neobservat faptul cE termenul cuvdnt,,luclu" apare combinat sintactic cu verbul

aface, in timp ce pentru'sensul lui obiqriuit, cu verba dicendi.

Sunt qi ocuren{e (BB, MS 45,11't8,22) in care semnificalia substantivului

cuvdnt este discutabild.Yulgan a jucat un rol decisiv qi in adoptarea termenului lilistimlean ,,popor

antic" in MS 4389: (8. I , cf. 8.12) Birui David pre filistimrcni; in latind percussit

David Philisthiim, in timp ce in BB qi MS 45 apare str[in de fel; Lovi Davidpre cei streini de filiuts (in MS 45, cu fonetismul striini) r6, calc dupd gr.

tittriQul,oq < &)')roq, 11, ov ,,alt" + (rD Qu;,Tl ,,clasd, gen, fel". Formularea mai

modenrE este in B 1795: cei de alt neam.

Latinii numeau plJrn Phitistiim,,lara filistenilor"rT. Prin derivare cu suf. -ean

s-a obfinut cuv6ntuly'ft,stimlean (pentru formd, cf. rdmlean)tE.

2. 5. Mai rar, cuvintul devenit astdzi arhaic sau dialectal este cel din MS4389; in romdna veche, cuvintele cu care exemplificdm au cunoscut o mare

circulalie.Coconag, ca qi cocon de la care deriv6, ,,copil (mic), prunc, fiu", qi care era

rEsp8ndit in epocd pe toatii intinderea tirii, dar astEzi, numai in MaramureE (vezi

ALR I/n h t8l, 184, ALRM llII h 258, 259,260,263, ALR IllI h 132, 139),

apare ?n MS 4389: Memthivostei avea un cocona$ mic (9. l2); in celelalte

versiuni - sinonimul fm: fiiu mic, reddnd gr. ui6q ptxpr56.

Hiclequg avea, in limba veche, o largd rlspAndire in varianta etimologicd cu

ftf e (< magh, hitle.nsdg); riu, intr-o structurE sintacticd ftdeld, Sepntagintei, a

face rdu (to0 rorrloar rb nov4pdv iv d$0clpotq auro0). Hiclequg aduce inplan semantic un plus de exactitate.

Spurca qi hulidin MS 4389 au coresponden!5 in BB Ei MS 45 pe del6ima.

Ddm citatul care con[ine termenii men,tionali mai sus; in MS 4389: Dard tu cd

ci ai spurcat cuvdntul Domnului, de aiJdcut hiclequg inaintea lui? (12' 9) ['.,]m-ai hulit Si ai luat pre mui4rea lui Urie Hetteul ( 12. 10) qi in BB, cf. 9i MS 45 :

$i ce cii ci ai deJdimat cuvdnAtl Domnului, ca sdfaci rdu tntru ochii Domnului?

(12. 9) [...] n-ai deJdimat pre mine Si ai luat pre muidrea Uriei Hetteuhti (12'

10). Sd amintim qi pe urgrsi din B 1795: Ai urgisit cavdnul Domnului I'..1m'ai

rr Explicalii detaliate privind forma cuv0ntuluifel,vezi in ST.L. FAC.' p. 5l ' 6?'

16 Pentru fonetism, vezi ST.L. FAC., p. 52.

' 17 L. Quich€rat et A. Daveluy, Dictionnairc latin'franquis, Paris, 1895.

ls Diclionarele noasne (DA, CADE, DEX) inregistreazi lexernul /ilistean,la pl. ,;popor antic"

qi (DEX) sau numai (DNt)fti$tn,pm mu[umit de sine, fi{amic,'laE, mdrginit", ca imprumuturi

din fr. Philistins', tespectiv piilr'stin.

'e Vezi ST.L. FAC., p. 55, EX., p. 6.

CORESPONDENTE LEXICALE IN VECHI VERSIUNI ALE BIBLIEI

urgisit pre mine (12. lA).Verbul huli apue,in alte p5(i ;i in BB, in cele doud manuscrise glsindu-se

in pasajele respective fie acela;i termen: Ce md huliyi pre mine? (BB Ei MS 45,8X.,17.2, cf. MS 4389), fie alli termeni care, luafi independent, au semnificatiiapropiate, darnu identice. Am re{inut, spre ilustrare, perechile: huli/mustra, inFAC., 44.4: Vei huli pre ddnsii (BB. cf. MS 45), Sd-i mustrezi (MS a3ft9);huli/prici, in EX., 17.2: Iluliia norodul cdtrd Moisi (BB), Oamenii hutiiaasupra lui Moisei (MS 4389), Sd pricea ndrodul cdlrd Mois (MS a5; verbul este

atestat in DLR numai ca reflexiv reciproc). Cu valoare intensivd deosebitl esteblestema, bldstdma 1...1 asupra tui, din B 1795, 17. 2. In cele doul exemplecitate din EX, huli are sensul ,,a repro;a; a protesta, a riposta", traducind gr.l"or6opdo, care inseamnd qi ,,a face multe repro;uri'cuiva". Huli apare inconstruclii sintactice specifice - determinantul fiind introdus prin ,,cdtre",,,asupra" - care, chiar dacb se datoreazd modelului striin folosit, sugereazd

schimbarea,semanticd. Textul echivalent ultimului exemplu este in Septuaginta:dl,orOope iro o )'adq npbg M<,ruofiv,in Vulgata: qui iurgatus contro Moysen.

Pentru a ilusha fapful cd semnifica{iile unor corespondente nu se suprapunperfect, menliondm ;i perechea porunci (in variantapordnci2o),,a cere imperios,cu autoritate": Pordnci sd-i puie pdine (MS 4389,12.20); cere: Cer;u pdini arnAncq (BB - cu o fonl6 veche de perfect simplu), Certi pdine u mincu (MS4s\.

Nu intotdeauna cuv6ntul pentru care s-a optat este cel mai potrivit. Deexemplu, ideea de ,,4 fi separat, despdrfit" este redatd mai liber, dar nu exact ?n

MS 4389, prin expresia a sta de elugi: Sirii|nii Sovei lui Rov, ;i Istov, giAmmalit)nii stdturd tle elug la cdmp (10, 8); eluSi ,,el insuqi" are semnificalia,de unul singur"; (a fi) singuri: Siriia Suva, Si Roov, Si Istov, qi Amalic, sdnguriin Earenrtt (BB, cf. M.S 45), calc dupd gr. privol dv ttypQ. in acest contextintilnim in B 1795 de osdhi ,,deoparte, la o parte; separat", curent in limbaepocii, intiriVrepetatprin singuri (era de osdbi singuri in larind).

2.6.Tenta de actual a MS 4389 provine qi din mai deasa folosire a unuisingur cuvAnt, pe cdnd in celelalte doud lucrdri se recurge la perifrazd, care, deobicei, urmeazd indeaproape originalul, aceastd practicd tradilionall in vechilescrieri religioase producdnd impresia de invechit a limbajului. Am inregistrat urnumdr insemnat de asemenea situalii indrepti$nd afirmaqia cd BB ;i MS 45 suntfoarte apropiate de sursa greceasci. Folosirea cuvAntului unic qi in aceste dinurmd versiuni nu este exclus6, dar, cAnd se produce. este tot sub influenfa,,izvodului'?. Menliondm citeva exemple.

20 Pentru fonetism, vezi ST.L. FAC., p. 53 * 54, EX., p. 4 - 5.2' Cf. qi expr. a pune singur, explicatl in ST.L. FAC., p. 95.

219

Moqu-tiu: $i-i voiu da toate holdele mo;uldu lui Saul (9.7); cf, ltavon.dddi ,,bunic" tvoj ,,al tau"; tatil titAne-tiu: (.iu 1q.a3a li,e"t:atd,11.1.e,il|,iuiSaul, tatdlui tdtdne-ldu(BB, cf. MS- 45); tradtice lilergl Si,,ncrpbe roQ lcrtp6qoou."" "irani"

(in varianta moldoveneasc d cu il2): Se'mdnie impdrartutl ( I I .20); a se

sui mAnia: Sd va sui mdniia impdratului (BB, MS 45), dup5 gr. rivapfi 6

Oupdq, in alte locuri, atit in BB, cdt Ei in MS 45 aparc verbul mdnia: Sd mdnieDavid cu urgie foarte (12.5, in MS 45 mdnie);tot dupd gr. 60up60n [.. ]Acur6. . ,'

t., ', ' l.',1Slgetltor: Sdgetdtorii au' sdgeta,t dg pie zidu.ri in noi (11 24); cel ce

sigeati: Au sdgetat ceia ce sdgeatd (BB, ll. 26; MS 45, ll. 24); dupd gr.

6rr5(euoav oi to{eriovreq. Samuil Micu 4lege altd familie lexicald: du aruncataruncdtorii, iar in ediliile ulterioare a[e Bibliei, exprimarea este de asemenea

variat6: au tras orcosri 1B 1914),,'u;,u'ii:|.t!it p sdgeta arcasii (8"1992).Mihni: Sd nu se mahnegsc(,p9ltru qc.ef!.tt1gru {!\. Z5); a ti,riu intru ochii

cuiva: Nu rdu fie irytru ochii til cuvantul'h"'eilo (BB', t i.Z7; US +5, I ir2{);dupd gr. pi1 novrlpdv doro 6v 6S0cl"poiq oou. Verbul mdhni a fost qi elnotatin BB qi in MS 45. cu se1sul,9urent in [imba actual6. dar Ei cu unul.piopriu,limbii vechi, ,,a se mdnial', in anumite construclii sintactice - determinantulverbului este introdus prin prepozi{ia ,,pe": Sd mdhni Moisi pre ddn;ii (EX., 16.

20)tngreca2t: Se tntoarse la cusa ei Si tngrecd muihrea [...I Eu am ingrecat

( I I .5); a lua in pf,ntece2a sau a fi in pintece grea: Luo25 in pdnlece ^iier"o

[...] Sunr in pantece grea (BB, cf. MS 45).Ocoli ,,a inconjura ceva din toate pddile; a impiesura".; Bdtu pre fei:ciorii lui

Ammon Si ocolird Ravatha (l l.l); qedea + prep. prejur + substantiv: $dzurdprejur Ravatft (qu fonetlsm26 muntenesc in BB,,cu fo,netism moldovenesc in MS45: ;edzurd pregiur): dupd,g1. 6re xti0tocv 6ni Pcppc0 (vb. 6rcrc0i(co,,allerd la selie"). Numele prgprlu es19 nefle4ionf? in ambefg vgrsiuni, ca inSeptuaginta. Mentindnd f<irmularea Slntagmatig5" Samuil Micu construie;teconform normglor limbii romdne i Ay,Eezut, tryprgjarul Ravadtlluti; !a fel Ei in

220 ELF]NA COM$ULF,A

22 Pentru u + n I voc., vezi ST.L. FAC., p. 5l .

2r A fost comentat in ST.L. FAC., p. t5, eX., p. ZS, LV., p. 17.2a Vezi comentariu in ST.L. EX., p. 45.'

" Pentru varianta luo, veziSf.l. inC., p. Zg.2('Pentru velarizarea prin quieritoarea.s, vezi ST.L. FAC., p. 57, EX., p. 7; pentru africatele

gqidz, ST.L. FAC., p. 55-56, EX., p. 6.?r Cf. Felicia $erban Ei Elena Popescu, Nume proprii in ptimele traduceri romdneSti ale

Cinfirii cdntdrilor, in CL, XXXI, I 986, nr. I , p. 76.

CORESPONDF:NTE LEXICALE iN VECHI VERSIUNI ALE BIBLIEI 221

Biblia sinodall: A Sezut imprejurul Ravotului. Verbui ocoli poate fi glsit qi in1)l): AceStia au ocolit cetatea asupra ta (Judecdtorii,9.3l), citat in DLR - literaO sub defini{ia ,,(invechit pi regional) A inconjura (pe cineva sau ceva) din toatepdrlile; a impresura; p. e x t. (invechit)'a incercui, a asedia". in Septuaginta,editatd de A. Rahlfs, apar doud verbe' diferite, in varianta A (Codex

Alexandrinus) nolr,oprd<o ,,a asedia, a impresura", iar in ts (Codex Vaticanus)neprrd0rlpdr ,,a campa in jurul". ' . '

OEti (+ prep. asupra + genitiv): (12.29) Se duse la Ravath Si oSti asupra ei- a da rlzboi (+ prep. tntru * acuzativ): 'M€rse la Ravath Si ddde rdzboiu intruea; aceastacalchiazdgr. dnolfprloe v tv dur11, in care vb. nol,epf{<o inseamnd

,;faire la guerrei". 'Aceastd haducere analiticd ar fi putut fi influenlati deexprimarea nori<o n6l,epov ,,a face rdzboi", care apare qi ea, de exemplu, laaorist, in FAC. (BB, MS 45, 14.2). :

Pregdtirea de lupti este redatd prin a aqeza rlzboiul sau a (se) tocmiimpotriva cuiva in MS 4389 (10.8, respectiv 10.9); a rindui rizboiul sau a(se) rAndui impotriva cuiva in BB Ei MS 45, realizindu-se astfel perechile

sinonimice: aqeqa/ rdndui cu complemenfi,i rdzboiul gi a (se) tocmi / a (se)

randui;subiectul reflexivului sau complementul tranzitiwlui indicAnd oqtiri,unit6{i rnllitare.

Rlzboi in cita't:.lJ Altd datd intr-alt chip va fi rdzboiul ( I I .25) din MS 43 89

este;tealltatul unei interventii congtiente in text, celelalte versiuni rlmlnAndfidele originabtlui: Alteori aSa va mdnca sabiia (BB, I 1.27, cf . MS 45, I 1.25);in gr. $tiyecat iyp6,yarpc, in lat. consumit gladius.

3. Mai pu[in numeroasd este categoria de coresponden{e cuprinzAnd identitIlilexicale intre BB qi MS:4389, deosebite de MS 45. Acestea pot fi consideratecoincidenfe intdmplitoaie, explicabile prin originea munteand a autorilor, dar,cu aceeaqi indreptS{ire, qi probe penfru susfinerea ideii cd traduc6torii versiuniitip5rite au folosit ;i MS 4389. Cuvdntul considerat astizi invechit sau regionaleste cel din MS 45.

Sf?irAma28,,a diffuge": SJdrdmd David toate curdle (BB, 8. 4);/drdmd (MSa389); surpa (MS 45), folosit impropriu, c[ci in mod obiqnuit acest verb se

combind cu substantive din alt5 sferl semanticd, anume consfuc[ii, elemente de

consfucfie, forme de relief (DLR- S), el exprimdnd in primul rtnd ideea,,a (se)

" in ceea ce privqte prefixul .*, pe baza ocurenlelor verbului sJdrdma in textele biblicesemnatate p6nd acum, se poate afirma ci in MS 45 se intilneste forma moldoveneasci cu.r., inMS 4389 cea munteneascl IErd .r-, iar in BB anibele variante. Vezi qi observafia din ST.L.FAC.,p. 84. Pentru stadiul actual al fenomenului se poate vedea ancheta pentru ALR II, intrebirile4639, 4640,5113, care a inregistrat forma prefixali in Banat, Transilvania, Maramureg,Moldova, iar cea neprefixati, in Oltenia, Muntenia.

222 ELENA COMSULHA

ldsa in jos, spre bazd". Sinonimia pentru aceastd idee este ins6 mult maicornplexI. Exemplele pe care le-am urmerit - am avut in vedere qi primele douivolume biblice publicate - demonsheazd c6, de obicei, acelaqi cuvdnt, (s)ldrdma,

se foloseqte in BB ;i MS 45, iar in MS 4389 se recurge la alte verbe (sd piiarzdFAC., 19.14; se frdnserd FAC, 49.24, cf. EX., 12.10, 46; sd rdsipi{i EX.,34,13). Alteori, in toate trei versiunile biblice apare numai (s)./drama (8X., 15.7,

34.1) sau in fiecare dintre versiuni, alt termen (EX., 17.13: au sJdrdmatBB, autnfrdntu MS 45, biruiMS 4389).

Alte exemple (primul este lexemul din BB qi MS 4389): haini (10. 4) /minties (mintiiete), inregistat in DLR ca denumire pentru o anumitd haind, cucircula{ie in Banat qi Transilvania; judecati (8.15) / jude130 (ambele cuvinte infornramunteneascd cu7 qi nu cuaficata $); mieluga (12.3,4, / mieluEiti; s[rac(12.2,3) I measer3r(12.1,3), dw;isdrac Q2.9; teme (12.18) / spdimAnta (informa veche, ftrd i, sd spdmantard32).

4. Folosirea unor cuvinte diferite in toate cele fei texte cercetate se intAlneste

rar.

lmpotrivnic" in tsB: (8.10) impotrivnic era lui Adrazar (improtivnic,B1795); in versiunea greacd este (6) rivnrefprevoq ,,l'ennemi" < prep. dvrf+re lpivo6 (= participiu prezent medio-pasiv al verbului reipcr); neprieten(nepriiatenta) in MS 45, cuvAnt foarte frecvent in textele vechi; vrijmaq in MS4389, termenul astdzi literar. Altfel se prezintd corespondenlele in 12.14, undevrdjmaq este folosit qi in BB. in acelaEi verset, fa{d de exprimarea apropiatdlimbii literare actuale din MS 4389: (12. 14) Ce numai rc voiu ascu$ prcvrdjmasii tdi cu glasul acesta, Ei feciorul tdu 1...1 va muri, exprimarea dincelelalte lucrdri apare invechitd, dar qi specificd limbajului biblic prin folosireaa doud ,,figuri etimologice"tt', Fdrd numai cd intiritindu ai intiritat prevrdjmaqii tdi cu cuvdntul acesta, Ei tncdfiiul tdu L..l cu moane va muri (BB);

[...] indemnffnd ai indemnat pre nepriiatmii tdi [...] cu moarte va muri (MS

2e Vezi qi Ursu, 1989, p. 4l ; este amintit printre cuvintele aflate in MS 45 qi inlocuite in BB.r Pentru comenlariu semantic, vezi ST.L. FAC.. p 99, EX., p. 30, LV., p. 39, iar pentru cel

fonetic, sT.L. FAC., i. 55, EX., p. 6.

I' Vezi Ursu, 1989, p. 109 - I l0; ST.L. EX., p. 30.12 Vezi ST.L. FAC., p. 86.I Vezi gi ST.L. LV., p. 37.3{ Pentru fonetism, vezi ST.L. EX., p. 2.

'5 Felicia $erban, Dinlzreticu eminesciand:./iguri, in,,Semiotica qi poetica", nr. 5, Cluj-Napoca, 1992,p. 173-179. in ST.L. LV., p. 29 sunt numite,,construclii intensive". Vezi qi Eugen

Munteanu, I4t'luenla modelebr clusice asupra truducerilor romine;ti din secolul ul XVII-lea(rezumatul tezei de doctorat), Iagi, 1993, p. 4.

coRESpoNDLNTS LEXIcALE iN vecsr vERSruNr ALE BtBLtEt 223

45); in gr. 6tr ncpo(rivov nap6(uvcq [...] 0avdtqr dno0cveirat.In unul ;i acelaqi paragraf (12.4) apar alteman{ele: cilitor / striin in BB:

Veni cdldtoriu la omul cel hogat ;i nu se indurd sd ia den turmele lui [...] sd

facd streinului ce au venit cdtrd e/ (lipseqte cuvAntul ospdl); drumet/strlin inMS 45 (..drumd! 1...] striinului,' text marginal, cdldtoriului); oaspe (textmarginal strein) / oaspe (variantd invechitd alui oaspete) in MS 4389. Primelesunt motivate de textul grecesc, care con{ine, in ordine, cuvintele: (o) nripo6o6,,voyageur qui passe, passant" ;i (6) {dvo6 ,,6tranger". Pentru solulia ttin MS4389 explicalia nu se afld in textul slavon, ci este probabil o traducere liberd,interpretativd,

Cea mai interesantd serie este foiEor (BB) - cerdac (MS 45) - hori (MS4389). Interpretarea acesteia necesitd o analizd mai amplS qi va face obiechrlunei alte expuneri.

5. Cum plreri cu caracter mai general am exprimat pe parcursul lucrhrii, infinal subliniem doar urmltorul aspect: cuvintele la care ne-am referit eraucurente Ei de largd circula[ie in romdna scrisl a secolului al XV[-lea; astdzi, indiclionare (anumite sensuri ale lor) poarti indicatii de rdspAndire in timp Ei inspafiu. Astfel, Diclionarul Academiei marcheazd ca: (invechit) bdenui, hnrd,ingreca, measer, mielu;ild, neprieten, oqti, strajd;(invechit ;i popular) ndimi,osebi, spurca, tdbdrt; (invechit gi regional) cocon, hicle;ug, ocoli, prici;(regional) mintie;alte cuvinte, ca huli, intdrdta, mdnia, primeni, sunt perceputeca populare sau invechite de cdtre vorbitorul actual.

Cele prezentate in aceastd snccintd analizl confirmd concluzii pcrtincntcformulate de exegefi, dintre care refinem: circulalia Ei filia{ia scrierilor romdneqtivechi si efortul noilor traducdtori sau/si editori de a imbun6tdti textul.

Institutul de Lingvisticd Si Istorie Literurd,,Sextil Pu;uriu"

Clui-Napocu, str. Emil Rucovild, 21