Definiția carnetului de muncă

1. Carnetul de muncă constituie documentul de bază privind activitatea de

muncă a salariaţilor pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași

unitate, vechimea în funcție, meserie, specialitate, timpul lucrat în condiții deosebite, retribuția tarifară de încandrare și alte treburi ce se includ în aceasta.

3. Document (în formă de caiețel) care cuprinde date privitoare la activitatea unei persoane (vechime în muncă, locul de muncă) și care servește acesteia pentru anumite drepturi (pensie, retribuție, concediu etc.)

4. Toate veniturile in bani și/sau in natura, obținute de o persoană fizica ce desfașoară o activitate in baza unui contract de muncă.

5. Carnetul de muncă este modelul conformat prezentat, reprezintă documentul de bază despre activitate în lucru și despre vechimea în muncă a lucrătorului.

6. Document în care se conține informații despre condițiile de fact la locul de muncă, prestațiile utilazate,compensațiile,plățile suplimentare în conformitate cu legislația la moment, normele și în caz de necesitate a propunerelor de anulare a prestațiilor și compensațiilor.

7. Carnet de muncă- document oficial, personal care conține însemnări privind angajarea în muncă.

8.În Federația Rusă, documentul oficial privind activitatea în muncă a lucrătorului angajat.

Istoricul

În Franța din anul 1749, lucrătorii trabuiau să prezinte la angajarea în cîmpul muncii, un document de la fostul angajator.Acest regulament a fost impus pentru A contracara fenomenul de creștere a boschetarilor. Din 1781, acest document unic a fost schimbat cu „ livret d’ouvrier”, în timpul Marii Revoluției Franceze,aceste documente au fost anulate și aduse din nou în anul 1803.Pînă în anul 1854 se afla la angajator,iar de pe data de 22 iunie se află permanent la lucrător.Au încetat să fie obligatorii din anul 1890, dar se prestau pînă în anul 1908, inclusiv.În Danemarca carnetul de muncă a fost introdus în anul 1832, skudmalsbog,În Germania din 1892, arbeitsbuch.În Germania fascistă (1935-1945),a început să se introducă traptat sistemul carnetelor de muncă,în RDG acestea au existat pînă în anul 1967.În Italia, carnetele de muncă libretto del lavoro, a existat în timpul 1935-1997 și a fost înlocuită cu sistemul informațional de muncă, Sil- Sistema informativa lavoro.În Slovenia au fost folosite în anii 1990-2009 și înlocuită cu baza de date a fondurilor pentru pensie. Pe teritoriul Republicii Moldova ,carnetele de muncă au apărut pentru prima dată după anul 1940, odată cu formarea RSSM , în Uniunea Sovietică acestea au fost introduse în 1939 pe data de 15 ianuarie.Din 1958 a apărut instrucțiile pentru reglemantarea modului de îndplinire a carnetelor de muncă din instituții și organizații.În aceste instrucții era descris în mod detaliat modul de îndeplinire,păstrare.evidență și emitere a carnetelor angajaților.Pe perioada anilor 1970-1991 , s-a constat o discrepanță dintre normele legislației muncii și regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a carnetelor de muncă,din această cauză pe 6 septembrie 1973 în scopul performării modului de îndeplinire și evidență a fost emis un ordin „ Cu privire la carnetele de muncă a muncitorilor și angajaților”.A fost elaborată un nouă instrucție cu privire la modul de evidență a carnetelor, în anul 1974, și căreia i-au fost aduse modificări în anul 1985,1987,1990.

Procedura de eliberare a carnetului de muncă

Carnetul de muncă este îm primul rînd reglementat de către Codul Muncii, art.66În care se stipulează că carnetul de muncă “se ține pentru toții salariații care lucrează în unitate mai mult de 5 zile”. Astfel în Codul Muncii în al. 5 și 6 se reglementează modul de evidență și de eliberare.În art.66 al.5 are loc într-un mod general, stipularea condiției că la eliberarea din muncă,la încetarea contractului de muncă, carntul de muncă se eliberază angajatului în ziua încetării serviciului.În al.6 se menționează „Modul de complentare,păstrare și evidență a carnetelor este stabilită de Guvern”.În conformitate cu ultimul alineat di art.66 ,a fost elaborat în 1998, Regulament provizoriu cu privire la completarea ,păstrarea și evidența carnetului de muncă,aprobat de Ministerul Muncii,Protecției Sociale și familiei.Iar în anul 2008 a fost emisă Hotărîrea Guvernului „Cu privire la carnetul de muncă”.Eliberarea carnetului de muncă are loc la încetarea contractului individual de muncă,unitatea este obligată sa elibereze salariatului carnetul de muncă în ziua eliberării,în carnet unitatea este obligată să facă înscrierile necesare în locul stabilit.Este acordată posibilitatea eliberării carnetului de muncă și transmiterea salariatului prin poștă numia cu acordul acestuia sau reprezentantului său legal.În caz că angajatorul nu eliberează carntul de muncă slariatului ci îl rețină, fostul salariat i se aduce prejudicii din cauza că nu poate fi angajat la un nou loc de muncă, atunci acestuia i se va plăti salariul mediu pe tot parcursul absenței forțate de la lucru. În caz că contractul de muncă încetează pe baza decesului salariatului,atunci carnetul de muncă se eliberează sub semnătura soțului,soției,copiilor majori,părinților sau altor moștenitori în conformitate cu legislația.În acest caz în carnetul de muncă se face încrierea necesară prevăzută la art.73 din hotărîre.Eliberarea carnetului de muncă are loc și la cererea de eliberare a unui duplicat a carnetului, astfel conform art.74 în caz de furt, pierdere sau distrugere,salariatul poate cere de la unitatea în care este angajat sau de la ultima unitate în carea a fost angajat eliberarea unui duplicat a carnetul, unitatea este obligată să elibereze duplicatul timp de 15 zile de la data cererii de către salariat.Dacă ultima unitate la care a fost angajată persoana a fost lichidată sau supusă reorganizării atunci duplicatul va fi eliberat de către succesorul unității sau în cazul lichidării de către administrația publică locală.Duplicatul este completat în același mod ca originalul dar cu excepția că i se fac consemnarea de duplicat.Art.79,prevede o altă situație cea în caz de deteriorare a carnetului de muncă, atunci salariatului i se va elibera un dublicat cu înscrierea „ A fost eliberat un duplicat” cu indicarea numărului și seriei duplicatului.Salariatul angajînduse la un nou loc de lucru va prezenta duplicatul.Din această normă înțelegem că această situație poate exista în mod numia în cazul în care salaritul lucrează la o unitate, iar carnetul de muncă a fost deteriorat din cauza unității care și are obligațiile respective.

Evidența și păstrarea carnetelor de muncă

Evidența carnetelor de muncă are loc prin deținerea unității a 2 registre de evidență.Acestea sunt-Registrul de evidență a formularelor de carnete de muncă și Registrul de evidență a circulației carnetelor de muncă.În Registrul de evidență a formularelorde carnete de muncă are loc înscrierea oprațiilor de primire și de folosire a formularelor de carnete de muncă cu obligația de a indica numărul și seria fiecăruia,această obligație încadrul unitații este deținută de către contabilitate.Registru de evidență a circulației carnetelor de muncă este completat de către serviciul personal sau de către o altă subdiviziune care este împuternicită de perfectarea documentelor la angajarea sau eliberarea lucrătorilor.Conform art.85 din hotărîre, în registru de evidență a circulației carnetelor de muncă este înscris circulația tuturor carnetelor de muncă de la salariații angajați și respectiv circulația carnetelor de muncă a salariaților eliberați.Cînd salariatul este eliberat acesta are obligația de a pune semnătura în fișa persoanală și în registrul de evidență a circulaței carnetelor de muncă art.86.O condiție stabilită pentru registre pentru păstrarea lor este faptul ca acestea trebuie numerotate, șnuruite și certificate prin semnătura conducătorului și a ștampilei unității.Registrelede evidență sînt păstrate la contabilitate și sînt eliberate numai în caz în care persoana care este responsabilă de completarea carnetelor de muncă solicită acest lucru.Persoana care este abilitată de către unitate, are obligația de a face o dare de seamă la sfîrșitul fiecărei luni pe care o prezintă la contabilitate cu privire la următoarele 3 cazuri:

1. numărul formularelor de carnete de muncă completate (cu indicarea seriilor, numerelor şi a titularilor acestora);

2.numărul formularelor de carnete de muncă necompletate (cu indicarea seriilor şi a numerelor acestora);

3. numărul formularelor de carnete de muncă completate greşit (cu indicarea seriilor şi a numerelor acestora). Art.88

Art.89 din hotărîre prevede o situație excepțională,cea în care carnetul de muncă la eliberarea salariatului nu a fost ridicat de către însuși salariat,atunci carnetele sînt păstrate timp de 2 ani în serviciul unității și sînt păstrate diferențiar față de către carnetele de muncă a salariaților din unitate angajați.După scurgerea perioadei de 2 ani,carnetul este transmis în arhiva unității, unde este păstrată timp de 50 de ani și după expirarea acestui termen acestea pot fi nimicite.

Bibliografia

Codul Muncii Republicii MoldovaCodul Muncii Federației Ruse Regulament provizoriu cu privire la completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncăHotărîrea Nr.1449 Cu privire la carnetul de muncăDecretul Nr.92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de muncă,Romănia DEXEnciclopedia Rusă pentru securitatea în muncăacademic.ru wikipedia.ru

Planul

1.Definiția carnetului de muncă2.Istoricul apariției carnetului de muncă3.Procedura de eliberare a carnetului de muncă4.Evidența și păstrarea carnetului de muncă

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea de Drept

Referat

Tema:Carnetul de Muncă.Procedura eliberării și evidenții lui.

Elaborat: Mîrzac Ana,gr.206

Coordonator: Pleșca Victoria

Chișinău,2014