Oameni. Demnitate. Muncă. · acest drept. În prezent, durata minimă a concediului ... angajați...

www.ifes.ro

Constanța 2.10.2015

Conferința

Oameni. Demnitate. Muncă.

Constanța | 1-4 octombrie 2015

Raport de țară ROMÂNIA 2015

www.ifes.ro


DREPTURILE ANGAJAȚILOR DIN ROMÂNIA

Tradiţional, scopul dreptului muncii este de a proteja lucrătorul de efectele riscurilor, de influentele nocive ale crizelor si inflaţiei asupra nivelului de trai, de periclitarea sănătăţii; dreptul muncii este un drept de protecţie a salariaţilor. Legislaţia muncii din România a cunoscut în ultimii 2 ani un amplu proces de modernizare în vederea flexibilizării relaţiilor de muncă şi alinierii legislaţiei naţionale la actele normative comunitare.

www.ifes.ro


Modificările au avut ca scop dinamizarea activităţii economice, aducerea la suprafaţă a relaţiile de muncă din zona gri, eliminarea corupţiei şi birocraţiei, pentrua avantaja atât angajaţii, cât şi angajatorii.

Aceste modificări ale legislaţiei naţionale, au intrat în vigoare de o perioadă foarte scurtă de timp, astfel este dificil de evaluat efectul acestora pe piaţa muncii.

În ceea ce priveşte politicile sociale, în special cele de ocupare, România îşi concentrează eforturile asupra celor 3 priorităţi prevăzute de Agenda Lisabona revizuită: atragerea şi menţinerea mai multor persoane pe piaţa forţei de muncă, îmbunătăţirea adaptabilităţii şi creşterea investiţiilor în capitalul uman

www.ifes.ro


Drepturile salariatului – care sunt acestea şi ce aspecte importante trebuie să reţinem? În conformitate cu legislația în vigoare, drepturile și obligațiile salariatului sunt prevăzute în mod expres și, salariatul nu poate renunța la drepturile sale recunoscute de lege, întrucât încălcarea acestei interdicții este lovită de nulitate. Drepturile sunt prevăzute în Codul Muncii, contractul colectiv de muncă aplicabil (dacă este cazul), regulamentul intern al angajatorului, precum și de alte acte normative speciale pentru anumite categorii de salariați.

www.ifes.ro


În conformitate cu prevederile Codului Muncii, salariații au, în principal, următoarele drepturi: *dreptul la salarizare pentru munca depusă: Salariul este reglementat, în principal, de dispozițiile art. 159-174 din Codul Muncii. Acesta este exprimat în bani, va cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri și este plătit salariatului cel puțin o dată pe lună, acesta fiind stabilit prin negociere individuală sau/și colectivă între angajator și salariați sau reprezentanții acestora.

www.ifes.ro


*dreptul la repaus zilnic şi săptămânal: În ceea ce privește repausul zilnic, salariații au dreptul la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore între două zile de muncă. Există și anumite excepții prin care salariații au un repaus mai mic (de ex. în cazul muncii în schimburi). În ceea ce privește repausul săptămânal, acesta se acordă sub forma a două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Dacă repausul în aceste zile ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, acesta poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern

www.ifes.ro


*dreptul la concediu de odihnă anual: Acest concediu anual este plătit, este garantat tuturor salariaților și salariatul nu poate renunța la acest drept. În prezent, durata minimă a concediului anual al salariatului este de 20 de zile. *dreptul la egalitate de şanse şi de tratament: Este interzisă orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine sexuală, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenența ori activitatea sindicală.

www.ifes.ro


*dreptul la demnitate în muncă: Demnitatea în muncă are două părți: respectarea individului uman și despăgubiri pentru atingerile aduse. Angajatorul trebuie să se abțină de la orice gest care ar putea să încalce demnitatea salariatului, în caz contrar angajatorul are obligația de a despăgubi angajatul. *dreptul la informare şi consultare: Obligația angajatorilor de a informa salariații angajați cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii profesionale, și să le asigure accesul la aceste locuri de muncă pe perioadă nedeterminată

www.ifes.ro


*dreptul la acces la formarea profesională: Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii (cel puţin o dată la doi ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi, sau cel puţin o dată la trei ani, dacă au sub 21 de salariaţi), iar cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională se suportă de către angajatori. În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la zece zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.

www.ifes.ro


* dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; * dreptul la protecţie în caz de concediere; Contractul individual de muncă nu poate fi reziliat în condițiile dreptului civil. Denunțarea unilaterală a contractului de muncă este posibilă în condițiile prevăzute în mod expres de Codul Muncii

Dacă concedierea a fost efectuată în mod nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului, instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

www.ifes.ro


* dreptul la negociere colectivă şi individuală; * dreptul de a participa la acţiuni colective: Dreptul angajaţilor de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de Legea dialogului social nr. 62/2011. * dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat: Organizaţii sindicale, sunt constituite de către salariaţi pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale, precum şi al apărării drepturilor individuale şi colective ale acestora prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă

www.ifes.ro


*dreptul la securitate şi sănătate în muncă: Angajatorul are obligația de a asigura sănătatea și securitatea salariaților în toate aspectele legate de muncă. În cuprinsul regulamentelor interne trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, măsuri generale de protecție a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Drepturile enumerate mai sus sunt prevăzute în Codul Muncii și în contractul individual de muncă, și reprezintă minimul de drepturi de care poate beneficia un salariat și acesta nu poate renunța la ele întrucât o astfel de renunțare ar fi lovită de nulitate. Părțile pot negocia drepturi în plus față de cele prevăzute în mod expres de lege.

www.ifes.ro


SĂNĂTATE ȘI SECURITATE LA LOCUL DE MUNCĂ Garantarea unui mediu de lucru sigur și sănătos pentru cei peste 217 milioane de angajați din UE reprezintă un obiectiv strategic pentru Comisia Europeană, care desfășoară în acest sens o strânsă colaborare cu statele membre, partenerii sociali și celelalte instituții ale UE.

Potrivit unui recent sondaj Eurobarometru, marea majoritate a lucrătorilor își exprimă satisfacția în legătură cu sănătatea și siguranța la locul lor de muncă actual (85 %), iar peste trei sferturi dintre aceștia (77 %) declară că la locul lor de muncă sunt disponibile informații și/sau acțiuni de formare privind SSM.

www.ifes.ro


În ciuda reducerii semnificative a accidentelor și a unei mai bune preveniri, sănătatea și siguranța la locul de muncă în UE necesită încă îmbunătățiri suplimentare. ! În fiecare an, peste 4 000 de angajați își pierd viața în accidente de muncă, iar peste trei milioane de lucrători cad victime unor accidente grave la locul de muncă, care implică o absență de peste trei zile de la locul de muncă ! 24,2 % dintre angajați consideră că le sunt amenințate sănătatea și siguranța din cauza muncii prestate, iar 25 % declară că activitatea lor profesională are un efect negativ asupra sănătății

www.ifes.ro


ROMÂNIA – date statistice Inspecția Muncii – 2014

www.ifes.ro


Sistemul legislativ din România din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este format, în prezent, din: - Legea nr.319/2006, - Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006, - 23 de hotărâri de Guvern care au transpus directivele particulare/specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, - Ordine de ministru, în aplicarea celorlalte acte normative, - Instrucţiuni proprii ale angajatorilor.

www.ifes.ro


Scopul: asigurarea a unui cadru unitar, minim, de nivel european, pentru prevenirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi protecţia lucrătorilor împotriva expunerii la acestea. Obligaţiile angajatorilor: ► să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor; ► să implementeze măsurile necesare pe baza principiilor generale de prevenire. ► să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă; ► să-şi informeze şi să-şi instruiască lucrătorii despre riscurile prezente şi măsurile care trebuie respectate;

www.ifes.ro


Obligaţiile angajatorilor: ► asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă; ► să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat; ► adaptarea măsurilor deja luate, ţinând seama de modificarea condiţiilor şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente; ► să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor de muncă

www.ifes.ro


Obligaţiile lucrătorilor: ► să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, ► să nu expună vreunui pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională, nici propria persoană şi nici alte; ► a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; ► b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

www.ifes.ro


Obligaţiile lucrătorilor: ► c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale aparaturii ► d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi (cu activitatea de securitate şi sănătate în muncă) orice situaţie care poate fi considerată un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor protecţie; ► e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele care au avut loc;

www.ifes.ro


Obligaţiile lucrătorilor: ► f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi; ► h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora; ► i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

www.ifes.ro

Sistemul legislativ din România din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

www.ifes.ro

www.ifes.ro


PIAȚA MUNCII DIN ROMÂNIA Rezultatele unui sondaj Eurobarometru realizat in 2014 arata ca 64% dintre români (faţă de 46% media UE) consideră că în prezent condiţiile de muncă în România sunt proaste, în timp ce 55% (faţă de 57% media UE) sunt de părere că în ultimii 5 ani aceste condiţii s-au înrăutăţit, iar 32% spun că sunt bune.

www.ifes.ro


PIAȚA MUNCII DIN ROMÂNIA

www.ifes.ro


Codul muncii este cel care aduce informaţii în ceea ce priveşte stabilirea valorii salariului minim pe economie. Art. 164 din Codul Muncii precizează că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. La alin. 2), Codul Muncii aduce precizări conform cărora “angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară”.

www.ifes.ro


Doar 4% dintre angajatii din Romania au salarii de peste 5.000 de lei pe luna, in timp ce aproape 30% sunt platiti cu salariul minim pe economie. Potrivit datelor de la Inspectia Muncii, din cei 4.571.946 de angajati cu contracte de munca inregistrati in aplicatia Revisal aproape 30% sunt platiti cu minimul, in timp ce peste jumatate dintre ei primesc salarii cuprinse intre salariul minim si salariul mediu pe economie (2.516 lei).

SALARIILE MINIME în statele membre UE au variat între 194 EUR in Bulgaria și 1 923 EUR pe lună în Luxemburg. În România 234 EURO (iulie 2015, EUROSTAT - Oficiului de

Statistica al Uniunii Europene)

Costul orar mediu al forței de muncă în UE-28 a fost estimat la 24,60 EUR în 2014 și la 29,20 EUR în zona euro (ZE-18). Totuși, această medie maschează diferențe semnificative între statele membre ale UE, costul orar al forței de muncă fiind cuprins între 3,80 EUR (Bulgaria) și 40,30 EUR (Danemarca). În ROMANIA 4,60 EUR (EUROSTAT - Oficiului de Statistica al Uniunii Europene)

Durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă – în cadrul unui singur contract individual de muncă – nu poate depăşi 40 de ore pe săptămână (maxim in UE) şi 8 ore pe zi

Repartizarea timpului de muncă pe zile în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile repaus.

Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Durata maximă legală zilnică a timpului de muncă este de 12 ore. Dacă durata zilnică a timpului de muncă este de 12 ore, perioada de repaus (zilnic) va fi de 24 de ore.

Datele Institutului National de Statistica (INS) arata ca trei sferturi dintre angajatii romani petrec la munca intre 30 si 40 de ore pe saptamana, iar aproape 22 % depasesc 40 de ore. Conform INS, un program obisnuit de lucru care depaseste 40 de ore saptamanal se intalneste mai frecvent in cazul barbatilor (25%), decat al femeilor (17,6%).

Potrivit unui raport al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata (Eurofound) angajatii cu norma intreaga din Romania au lucrat anul trecut cel mai mult din Uniunea Europeana (UE) pe parcursul unei saptamani, 41 de ore, fiind urmati la mica distanta de cei din Luxemburg si Marea Britanie (40,9 ore/saptamana), Portugalia (40,4 ore), Germania (40,3 ore) si Polonia (40,2 ore)

www.ifes.ro


Rezultatele unui sondaj Eurobarometru realizat in 2014 arata ca 75% dintre români se declară mulţumiţi de orele de muncă prestate şi doar 24% sunt nemulţumiţi, iar 72% sunt mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală. Expunerea la stres este considerată de 58% dintre cei chestionaţi principalul risc pentru sănătatea şi siguranţa lor la locul de muncă, urmată de poziţiile dureroase ale corpului sau mişcările repetitive (17%) şi riscuri de accidente sau leziuni grave (16%).

www.ifes.ro


DIALOGUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA România nu are o experienţă consistentă în cultura dialogului social. Articolul 1 din Legea nr. 109/1997 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 215 din Codul muncii (Legea nr. 53/2003) definesc Consiliul Economic şi Social drept instituţia publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel naţional dintre patronate, sindicate şi Guvern şi a climatului de stabilitate şi pace socială. Acest fapt constituie un indicator al nevoii acute de reglementare (inclusiv prin Constituţie) pe fondul unor carenţe culturale în materie şi al practicii deficitare în ceea ce priveşte dialogul social.

www.ifes.ro


DIALOGUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA

După căderea regimului comunist în România a început şi procesul de “reconstrucţie” a partenerilor sociali, prin constituirea unor noi organizaţii sindicale şi patronale După 1990, mişcarea sindicală a explodat, fiind create sindicate independente în aproape toate instituţiile şi companiile de stat. În primul semestru al anului 1990 au existat 800 de sindicate înregistrate legal, iar rata de sindicalizare era de aproape 90%. În acelaşi an a fost înfiinţat şi un organism guvernamental pentru dialog cu sindicatele.

www.ifes.ro


DIALOGUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA

La începutul anului 2014, în România erau înregistrate 69 de federaţii şi 5 confederaţii sindicale ca fiind reprezentative la nivel naţional şi având un număr variabil de organizaţii afiliate (de la 15 până la 120 de organizaţii sindicale, 4 dintre confederaţii fiind membre ale Congresului Sindicatelor Europene ETUC). CNSLR -Frăţia are mai mult de 800.000 de membri CNS35 Cartel Alfa 400.000 de membri BNS (Blocul Naţional Sindical) 320.000 de membri CSDR (Confederaţia Sindicatelor Democratice din România) 345.000 de membri CSN36 Meridian are aprox. 170.000 de membri

www.ifes.ro


Caracteristicile mișcării sindicale din România: Fragmentată Există cinci confederaţii naţionale (toate revendică reprezentarea tuturor angaţilor din economie) – sunt în concurenţă Influenţă mai mare comparativ cu cea a patronatelor Rată de sindicalizare mai scăzută Strategie a conflictului sau a partizanatului (în sensul câştigării unor poziţii în defavoarea concurenţilor) Revendicări care vizează exclusiv situaţia unor categorii Model de negociere tip joc cu sumă nulă: există câştigător şi învins Densitatea sindicală în România a scăzut de la 90% la începutul anilor 1990 la aproximativ 35% - 45 % în prezent

www.ifes.ro


MIȘCAREA PATRONALĂ Potrivit legii (nr 62/2011) dialogului social Organizaţiile patronale sunt asociaţii constituite în mod liber, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel naţional (art. 55).

În România, numai o parte a angajatorilor s-a organizat în patronate şi, în plus, acest segment este extrem de fărâmiţat în federaţii patronatele mici şi în multe cazuri chiar concurente.

www.ifes.ro


5 CONFEDERAȚII PATRONALE UNIUNEA GENERALĂ A INDUSTRIAŞILOR DIN ROMÂNIA CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A PATRONATULUI ROMÂN CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA PATRONATUL NAȚIONAL ROMÂN CONFEDERAŢIA PATRONALĂ "CONCORDIA"

www.ifes.ro


Caracteristicile mișcării patronale din România *Fragmentată; organizată regional şi sectorial *Rată de afiliere scăzută *Slaba reprezentare este cauzată de ponderea mare a IMM şi a companiilor multinaţionale în economie, care nu sunt afiliate *Influenţă mult mai redusă comparativ cu sindicatele, dar există management încrucişat public-privat, ceea ce permite angajatorilor afiliaţi să-şi pormoveze mai bine interesele *Politizarea mişcării patronale datorată managementului încrucişat public-privat *Mişcare revendicativă – în special pentru facilităţi fiscale şi acte normative mai permisive anumitor activităţi; de aici principalul partener în dialogul bipartit nu este sindicatul, ci Guvernul

www.ifes.ro


Conform ANUARULUI DIALOGULUI SOCIAL TRIPARTIT DIN ROMÂNIA:

Participarea şi implicarea partenerilor sociali în dialogul tripartit instituţionalizat este inegală. Organizaţiile sindicale manifestă un interes mult mai mare decât organizaţiile patronale în dialogul social, atât la nivel central, cât şi la nivel local, ceea ce se reflectă în echilibrul intereselor reprezentate.

Iniţiatorii temelor supuse dezbaterii în cadrul comisiilor de dialog social teritorial sunt preponderent autorităţile locale. Dialogul social tripartit în plan teritorial este consecinţa aplicării de sus în jos a unui cadru legal şi NU consecinţa structurării conform unor nevoi reale identificate în plan local.

www.ifes.ro


În prezent, cadrul legislativ care reglementează domeniul dialogului social este constituit din următoarele acte normative: * Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare * Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare *Legea nr. 248/2013 – privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

*Legea nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de informare şi consultare a

angajaţilor *Legea nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de întreprindere * HG nr. 187/2007 privind informarea şi consultarea angajaţilor în societăţile europene *HG nr. 188/2007 privind informarea şi consultarea angajaţilor în societăţile cooperative europene * OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială (comitetele sectoriale) * Convenţia OIM nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărare dreptului sindical * Convenţia OIM nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective *H.G.1260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011

www.ifes.ro


PACTUL REGIONAL NORD-VEST PENTRU OCUPARE ȘI INCLUZIUNE SOCIALĂ (PROIS-NV) – un proiect

de succes al IFES

PROIS-NV este cea mai puternică și mai reprezentativă structură asociativă din Regiunea de Nord-Vest care grupează actori sociali (firme, ONG-uri, universități, Consilii Județene, AJOFM-uri, Inspectorate școlare etc) interesați în dezvoltarea resurselor umane și, în acest context, în absorbția fondurilor europene de coeziune puse la dispoziția României prin Fondul Social European.

www.ifes.ro


Principalele tipuri de activități ale PROIS-NV sunt:

1. Mobilizare, capacity building și networking pentru membrii Pactelor și toți ceilalți actori interesați în realizarea de acțiuni în domeniul ocupării, incluziunii sociale, educației adulților și dezvoltării de parteneriate,

2. Informare, instruire, consultanță pentru partenerii sociali din regiune în vederea accesării de finanțare pentru a implementa activități în domeniul ocupării, educației adulților, incluziunii sociale, dezvoltării de politici în domeniul pieței muncii și dezvoltării de parteneriate,

3. Coordonarea procesului de dezvoltare de politici regionale în domeniul ocupării, educației continue a adulților și incluziunii sociale, precum și monitorizarea acestora

www.ifes.ro


4. Dezvoltarea de studii și cercetări pentru identificarea priorităților regionale necesare pentru focalizarea intervențiilor în domeniul dezvoltării resurselor umane

5. Realizarea de intervenții integrate (ex. formare profesională, consiliere vocațională, antreprenorială, mediere) în vederea integrării pe piața muncii, stimulării inițiativelor antreprenoriale sau creșterii adaptabilității și competențelor angajaților, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, diferitelor grupuri vulnerabile (ex. romi, persoane cu dizabilități, persoane afectate de boli ocupaționale etc.).

Detalii: www.prois-nv.ro

www.ifes.ro


Vă mulțumesc pentru atenție!

[email protected]

mailto:[email protected]

Oameni. Demnitate. Muncă. · acest drept. În prezent, durata minimă a concediului ... angajați...

Documents

Transcript of Oameni. Demnitate. Muncă. · acest drept. În prezent, durata minimă a concediului ... angajați...