[Hi le

. A u d e s c o p e r i t

th in e z ii A m e r i c a

lin te a l u i C o l u m b ?

pagina 3

Cârdurile |resc piaţa

pagina 14

y - .

Pat

' «di 'Grţ alta “«at

•li;

te edc Giţ *ari arai

'■n Murilor B

i-culturi

■jjidMe/7-10 /t-fix/11

iulşisocietatea/13 fflomia/14 tnment/15 _ )liitiiori/I6

p i t. j

> 4f ■ JjŞi- ^ ş*

r" ■ - Şţ. ? t t

îl- y .vi

\ L J ' i>%*? ji

^ssiŞPSIIJ

ANULISSN

VII NR. 1 9 3 4 1220-3203

z i a r in d e p e n d e n tSIMBATA-DUMINICA]29-30 MARTIE 1997 1B PAGINI 60 0 LEI

vremea va continua sâ se incâl/cască. ferul va li temporar norov l/olal \ or cădca averse de pkm\ Vini s>lah la moderat dm V Temperaturile nmnue vor li cuprinse mire “> j i l l ’ C Ieri laCluj-Napiiea la ora 12 erau 8 f bi presiunea atmosferica 724,9 nmi Hd tn acşiere

în pagina a 16-a: harta priv ind starea probabilă a vremii, valabilă pentru az i

ori l c

® *LER C H IO R EA N U teibic f i

' m n

la Braşov, peste 10.000 de muncitori de la cunoscutele uzine constructoare de maşini din oraş,

ecum şi colegi ai lor din alte calităţi, au organizat un miting de otest împotriva modului în care jvernul Ciorbea înţelege să facă

ălforma economică şi privatizarea şi ceea ce ei au numit minciunile aspre o protecţie socială care întîrzie ’armis de mult să devină cevaab/Y. Foarte grav este faptul că

i anifestanf/7 braşoveni l-au agresat ? Sorin Lepşa, preşedintele CDR ■aşov, în momentul în care acesta ' ’ t să se adreseze protestatarilor. Iile prima acţiune de amploare a Realiştilor după victoria în alegeri coaliţiei CDR-USD-UDMR. Nu

n igura însă. Manifestaţii de mai mică ivergură au avut loc şi în alte lalităţi. Minerii s-au blocat în jbteran şi ameninţă acum cu

i oteste în principalele bazine Jibonifere ale ţării. Specialiştii din

feetare au pichetat clădirile guver- lui şi parlamentului. Mecanicii de somotivă au ameninţat cu blocarea

’ aporturilor. Vameşii vor dovedi un <ces de zel atît de’ mare-îneît vor ipiedica desfăşurarea normală a

| îtcului peste graniţă. Toate acestea Jîntîmplă în condiţiile în care doar ]ficultura a fost supusă presiunilor -locante ale unei reforme pe care imai mulţi români nu o îpţeleg. Ce a fi cînd marile unităţi industriale vor inii să-şi închidă porţile? Cînd sute 3 mii de muncitori vor rămîne de

8 ’umuri? Guvernul a promis că srsonalul disponibilizat prin '•structurarea industriei va primi între 2 si 50 de salarii. De unde

L iB e r a l i l c l u j e n i s î n t l u r i e ş l p e p r e f e c t

• e i i n t e n ţ i o n e a z ă s ă d u c ă l a B u c u r e ş t i d o v e z i

d e s p r e " m a r i l e n e r e g u l i " d i n P r e f e c t u r ă »

Liberalii clujeni sînt în continuare extrem de furioşi pe Alexandru Fărcaş. Ei se consideră jigniţi că prefectul PNŢCD a făcut declaraţii conform cărora “PNL nu există”. “îi vom dovedi în fiecare zi că PNL există” - afirmă liderul PNL Cluj, A. Ionescu. . / 1

Preşedintele organizaţiei municipale spune că întregul partid este pornit împotriva lui Fărcaş. “Dl Ionescu ne temperează” - spune Ioan. Deac.

, Liderii liberalilor clujeni sînt de părere că, pentru moment, nu se pot aştepta la un tratament corect din partea prefectului Deputatul Antoni'

Ionescu crede că puterea îl afectează pe Alexandru Fărcaş. Totuşi, adaugă Ionescu, “trece timpul”, se antrenează, (...) poate că asta o să-l şcoleze.” ,

Dacă prefectul de Cluj nu va arăta disponibilitatea necesară în vederea soluţionării listei de candidaţi ai PNL pentru serviciile descentralizate, liberalii vor relua acţiunea de suspendare a lui Alexandru Fărcaş. Ei cred că acţiunea de suspendare condusă de liderii locali ai PD, UDMR şi PNL - încheiată în urmă

, cu cîteva zile în defavoarea partidelor ■* i-a produs “o sperietură bună” lui

’ Alexâhdru Fărcaşf

Noua- acţiune de suspendare a prefectului ar putea fi efectuată şi pe baza unor “mari nereguli” despre care Radu Liviu, vicepreşedintele judeţean al PNL, spune că ar exista la Prefectură. Ionescu speră ca pe viitor să poată purta un dialog direct cu ministrul Remus Opriş, (PNŢCD), responsabil de administraţia publică locală. Liderul PNL Cluj afirmă că a încercat zilele acestea să ia legătura cu Opriş, fără

- să izbutească însă. “Opriş e foarte ocupat şi e greu de pătruns la- dînsul”, spune, cu ironie, Anton Ionescu.

\ Dan BRIE

ASTĂZI. LA CLUJ-NAPOCA. SE ÎNFIINŢEAZĂ FILIALA

" M A N F R E DW O E R N E R "Ast.i/i, simbâtă, 29 mai tic

1997. «iele ÎX.(H). în Sala Armelor a C asa Armata, se înlîtnţca/ă lilu la clujeană a Fundaţiei roiiuno-swm nnc “Manlrcd Wnc-mer", icntru de a n a li /â po litică , i;eoslralci:ie,'i, ne înformca/ă piof. Vasile Puşcaş, J j l,i Facultatea de Ştiinţe Politice Oui-Napi'ca

continuare în pagln'a a 4-a

în 7 aprilie ■ primul zbor

• Cursa inaugura!ă a fost amînată cu o săptămînă din motive comerciale**

p a g iriă ^ J 6

Primarul acuza.subaltemii se scuza

P r im a r u l v r e a s ă s e s iz e z e

P a r c h e tu l d e o a r e c e P U G

a f o s t s u p r a e v a lu a t

CLUJEANCA DANA MIRCEA - LOCUL I LA OLIMPIADA

NAŢIONALĂ DE ENGLEZĂLa sala mare a prefecturii din Piatra

Neamţ s-a desfăşurat, joi, festivitatea de premiere a cîştigătorilor olimpiadei naţionale de engleză, în "prezenţa ambasadorului Marii Britanii ia Bucureşti, Christopher Donald' Crabbie. La această manifestare au - participat şi reprezentanţi ai “Corpului Păcii” din SUA. Preşedinta Comisiei naţionale de verificare, prof. Ecaterina Pppa, de la Universitatea “Babeş- Bolyai”, din Cluj, a făcut cunoscute

numele cîştigătorilor competiţiei. Au fost acordate cîte patru premii întîi, doi şi trei, la clasele IX-XII şi cîte zece menţiuni la fiecare clasă. Premiile acordate au constat în bani şi obiecte iar ambasadorul britanic a dat două premii speciale. Cîştigătorii premiilor întîi sînt: Mmia Andrei din Botoşani, Mircea Dana - Cluj, elevă în clasa a X-a E, a Liceului “Gheorghe Şincai”, Vlad Florian Andrei şi Bumbac Eleonora, ambii din Constanţa.

r — . . ’ — i| în şedinţa Consiliului local de |■ joi, primarul Gheorghe Funar a ■ . acuzat autorul planului . I urbanistic general (SC “Institut ■ I Proiect”) de supraevaluarea | | acestuia, urmînd să sesizeze |■ Parchetul. Referitor la acuzele ■ J aduse, dl consilier PNŢCD, J I Radu Moldovan, directorul ■ | institutului la care s-a făcut I | referire, ne-a declarat, joi seara, |■ că: “noi nu am fost convocaţi ■ J la o discuţie pe această temă, J I aşa că discuţiile purtate sînt fără I | rost. Cele afirmate nu se susţin |I Luminiţa Purdea |I . continuare în pagina a 16-a |

nima Transilvaniei”Ie ri, In Sala mare a

Primăriei, a avui loc lansarea lucrării Cluj-Napoca - Inima Transilvaniei.- Structurată pe patru ample capitole, cartea se doreşte a fU o isto rie a Clujului, din epoca străveche pînă în prezent. Am remarcat grafica deosebită a volumului, dar şi preţul acestuia, care, p o tr iv it unor inform aţii neoficiale, s-ar plasa undeva în jurul valorii de 160 mii lei.

Lucrarea a fost realizată la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, în baza unei hotăriri a Consiliului- local, şi cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.' Cartea a apărut la editura S tudia, iar tiparu l a fost executat la Regia Autonomă “Monitorul Oficial”.

A u to rii s în t nume de referinţă ale vieţii culturale clujene: Gheorghe Lazarovici, Dorin Alicu, Constantin Pop, Ioana Hica, Petre Iambor, Ş tefan M atei, Eugenia G lodariu , Ioan C iupea şi (jheorghe Bodea. Coordonator ştiinţific, Dorin Alicu.

Cu prilejul lansării s-au aflat de faţă reprezentanţi ai vieţii culturale româneşti, ai Consiliului Marii Britanii la Bucureşti, alte oficialităţi.

D.B

v':î: '

f l a s h f l a s h

b i t e

F L A S H ® H ă s H f l a s h m z w x m

* Ministrul Afacerilor lcnie al Republicii Cipru,

Michaelides, va efectua iată în România, în perioada* aprilie, la invitaţia '■ologului său, Adrian •'■crin.

două părţi vor aborda privind stadiul şi

Tspcctivele. de dezvoltare a fiilor bilaterale, precum şi

aspecte referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.

■ Leszek Balcerowicz, preşedintele, “Ercedom Union”, cel mai mare partid de opoziţie din Polonia, va vizita România, în perioada'31 martie - 2 aprilie.

Balcerowicz a fost vice prim- ministru şi ministru al Finanţelor în primul guvern condus de Partidul Solidarităţii

din Polonia. El este considerat ca fiind “artizanul” reformei economice din Polonia de pînă în decembrie 1991.

D e iz b e l iş t e* 9Tunelul de cale ferată de

lîngă Hîrlău (judeţul Iaşi) început în 1987 şi lăsat acum în părăsire riscă să se dărime.

Lucrarea a fost abandonată în luna februarie 1997, printr-un ordin al Ministe

Transporturilor, cînd mai era de terminat un tronson de 100 de metri, pînă la capătul tunelului. In interiorul construcţiei este blocat singurul utilaj de săpat tuneluri existent în România.

Bangladesh-ii

frec PrutuL*Zece cetăţeni din Bangladesh

şi unul din Republica Moldova sînot Prutul, miercuri,

pentru a ajunge în România, informează MI.

.Ei au fost prinşi pe malul românesc de către grănicerii Batalionului Huşi - Postul Berzeni.

Cei 11 bărbaţi au traversat înot rîul dinspre malul Republicii Moldova şi au ajuns pe malul românesc la ora 23.30. Ei au fost reţinuţi la sediul unităţii de grăniceri pentru. cercetări.

C u t r e m u rUn cutremur cu magni- •

tudinea de 3,6 grade pe scala Richter a fost înregistrat, joi seara, la ora 20.16, în zona Vrancea, la o adîncime de 154 de km, informează’ Institutul Naţional de Fizica Pămîntului In zona epicentrală, intensitatea a fost de la 2 la 3 grade pe scara Mercalli. Nu s-au înregistrat pagube materiale.

ADEVĂRULde Cluj A G E N D A sîmbătă-duminică, 29 -3 0 martie 19 9 7 :

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv.Marcu, Episcopul Aretuse- lor; Chirii Diaconul (Pomenirea m orţilor); Calendarul greco- calolic. Ss. Marcu din Aretusa, cp.m.; Ciril, diac.m. şi însoţitorii (+ 362). Pomenirea morţilor;

Calendarul romano-catolic: Sîmbăta Sfintă.

' • M îine: Calendarul ortodox-. Cuv.Ioan Scărarul; Sf.Prooroc load; SfEvuIa; Calendarul greco- calolic: Duminica 3 din Post. Venerarea Sf.Cruci; Sf.Ioan, cel care a scris "Seara”, cuv.(649);

, Calendarul romano-catolic: + învierea Domnului (Pastele); Sf.Ioan Climac (Scărarul), abate.

©15EEEIŢOANE• PREFECIXIRA,C0NS[UIIL JUDEŢEAN:

19-64-16 ■• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCAT 9-60-30■ PRIMĂRIA DEJ: 2 M 7-90■ PRIMÂRIA TURDA'31-3140■ PRIMÂRIACÎMPIATUR21:36-8001• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548 .• PRIMĂRIÂOTERLA:24-19-26• P0U'|1A CLUJ-NAPOCA: 955 si

-43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76!• POUŢIADEJ:21-21-2I .• POLITIA 1URDA:3I-21-21■ POLITIA CÎMPIA 1UR21:36-82-22• POLITIA I M N : 25-15-38 :■ POUTIA GHERLA: 24-14-14 ‘ ■• POMPIERII: 981» PROIECţlA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CUJJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158 SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91 ■■ INTERNATIONAL: 971

INTERURBAN: 991• INFORMATURI V• DERANIAMENIE: 921• ORA EXACTĂ’ 958 ,• REGIA ALTIONOMĂ DE

TERM0FICARE: DISPECERAT: 19-87-48 SCMONIENAYSA ; - D1SPECERAT:41-5T-7I : , . -

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63412

• S.C.'SALPREST'SADISPECERAT: 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS- PORTREZnXJURI: 11-10-12 int 132 SCPR1VAL: 1743-86 DISTOIBUHAGA2EL0R NATURALE: INTERVENŢII GA2E92&; DISPECERAT 433424

• r k k ir u l auri romArŞef reprezentanţi: 43-38-10 . .Informaţi: 43-38-U. • ; , .Hală inspectii: 4 3 - 3 8 -0 8 .V

GURSF/AERIEMv.:TARO.M: lum-\incn

Uno.-> Cluj Cluj Buc. 7,10 K, 10 8,40 9,40 16,55 17,55 ,18,15 19,15 11,30 12,30 12,50 1 5,00* ') Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei

străini - 55 dolari. •TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe I) \ f AIR: luni-vineri

Buc. -> Cluj Cluj ■> Buc. 6,40 X,40 9,05 10,05 18,15 20,15 20,40 21,40 Cursa este comasată cu Oradea.Preţ bilet: români - în lei, la cursul

zilei fixat de BANCOREX . străini - 45 USD, respectiv 36 USD (cumpărat cu 14 zile anticipaţie).

B-dul Eroilor 6-8 , TEL.: 19-20-87; 19-78-06.'

S : ( 2U R S E ® V W C )

CURSE INTERNAŢIONALE ; d in A utogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare dîn CIuj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00,

IN FO R M A ŢIIA utogara I: 14-24-26

A utogara II: 43-52-78

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA' principalele direcţii

trenuri accdcrato, rapide şi intcrcity •I!A J\ MAR1:,SA'IU MARE (prinDq): 14,57

•BlSTRri/V 15,37 •BRAŞOV: 1,48 '•BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IQ; 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu-Pialia Olt): 11,48

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (pin Ploieşti - Buzău): 11,40 . . ~

•IAŞI: 0^0,13,17; 21^1;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 - ■ •SIBIU: 11,-18; 15,10 •S1GHETU MARMAŢEL 5,55 •TIMIŞOARA (prin Ălbj IuEa): 5,46;

(prinOradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15 • 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ 952

A G EN ŢII DE V O IA J CFR» •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

\ 9-24-75 (internaţional)

P O L I C L I N I C A

F Ă R Ă P L A T Ă

" F A M I L I A

S F Î N T Ă "

'< 1 - 4 aprilie M edicină generală. Dr. C.

Popa 3 (12-14), dr. S. Loga 4 (14-16), dr. L. Barbăalbă*2, 4 (10-12), dr. 1). Stănescu 3 (14- 16), dr. D. Beldean 3 (14-16), dr. M.Man3 (12-14),dr.R.Cotârlă2 (10-12), d r.I .8o ilă3 ,4 (10-12); Interne: Dr. F: Gherman'2 (10- 12), dr. ‘Cs. Szak'acs 2 (14-16), dr. : C. Vlad 2 (14-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 2 ,4 (14-16), dr. C. Zqtta 4(13- 45); Ginecologie. Dr. C. Fodor 3 (10-12); C h iru rg ie . Dr. C. Gosma 3 (10-12); Ecografie. Dr.M .Călin 4 (10-12); D ermatologie. Ui. H. Radu 3 (12-14); P s ih ia tr ie .Dr.I.Bădescu 2 (13,30-15), dr. C.Stefan 3 (10-12); O.R.L. Dr. I. Mihalţ 4 (12-14).. Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr.3, Bl. 12, ap. 12.

B I B L I O T E C I■ B.C.U, "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2):: O rar zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Marfc nr.l), ORAR: luni-jofc 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăşturj Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăbiiceaiiu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis: MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: ?-.13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbătă- duminică: închis'. • FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ ' (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. .■ Biblioteca : Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar. lu n i-'sîmbălă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis■ Biblioteca : Germană (strada

Universităţii 7, - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbâtă-duitiinică - închis.I . Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12- 16 - v,- ....■ Biblioteca Britanică (strada Avram

lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada CliniciloT

18). Orar: zilnic 10- 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis '■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.- ■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca C entrului C ultu ral German ”IIermann O berth” (str. Memorandumu lui 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■. Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avrâm lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (slr. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. \■ Biblioteca C reştină’ ”Bii>los”

(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 -17 ; luai şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

'Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (slrada G. Daicoviciu 2).

, Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): desckis zilnic intre orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; simbâlâ şi duminică: închis4 Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminicâ 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic inlre orele 9-

15; sîmbălă şi duminică Intre orele 10-14.

Smbâli, 29 martie Programul .1: 7,00 Bună dimineaţa

di ... Timişoara" şi din Bucureşti! Magazin matinal duplex; 8,30 Pas cu pas; 9,20 Drumul spre Avonlea (s); 10,10 Tip-top, Mini-top; 11,10 Matineu muzical. Misteriosul Mozart (III); 12,05 Ecranul; 12,50 National Geographic (documentar): „Sufletul Spaniei ”; 13,45 Pe ecrane; 14,00 Ştiri; 14,10 Tumul Băniei; 16,50 Mapamond; 17,20 Povestirile lui Donald Răţoiul (desene animate); 17,50 Fotbal Preliminariile CM '98: România - Liechtenstein; 19,05 Tcleenciclopedia; 19,55 Doar o vorbă „săţ-i” mai spun!; 20,00 Jurnal, Meteo, sport; 20,40 Filmele săptămînii; 21,00 Serial: Savanah (SUA); 21,50 Concert extraordinar Julio Iglesias; 22,45 Jurnalul de noapte; 22,55 Serial: Perla Coroanei; 23,45 Serial: Detectivul din Los Angeles (episod pilot); 1,00 Gala Radio Contact •97.

! Programul 2: Întîlnirea de sîmbătă d e - la Cluj.-Napoca; 11,30 TVR Timişoara; 13,00 Călătorii prin istorie;13.30 Tradiţii corsicăne (documentar); 14,00 Comorile lumii: Tomar (documentar); 14,30 MTV. Disco Dance;.15.30 O altă putere; 16,20 Top Model (serial); 17,15 Itinerare spirituale; 17,30 Serata muzicală; 20,30 Nu-i de Colea..: show cu Colea Râutu; 21,35 Autograf pentru prezent; 22,10 TVM. Mesager, 22,40 Frumoasa şt Bestia (serial); 23,15

7 arte în 7 zile; 23,45 Constructorul de orgi Silbennan (documentar); 0,00 Slujba de înviere (direct, Catedrala Sf. Iosil); 1,00 Special Jazz Alive.

PRO TV: 7,00 Desene animate; 9,00 Serial: Flipper, 9,30 Serial: Fraţii Ilardy; 10,00 Film: Obsesia dragostei (r); 11,35 Întîlnire cu presa (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Mystic Pizza (SUA, 1988); 14,40 Sport Magazin; 15,10 Lumea Iu' Gaiţă; 15,30 Baschet NBA Action; 16,00 Fotbal U Calcio; 17,45 VR 5 (serial); 18,30 Adevărul gol-goluţ); 19,00 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Profesionistul puterii (SUA, ’86); 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Crimă

satului; 12,55 Ceremonia rcligiţw et Orbi (direct, Vatican); 1 3 , 1

: 14,00 Ştiri; 14,10 V id eo -m ag ^^ la egal la egal... amical cu Şt..16,45 A doua alfabetizare; 17,Oq Star Trek; 17,55 Tragerile Lot0 . e 7 zile în România; 18,45 (desene animate); 19,15 Robing0 .Jurnal, meteo; 20,40 Duminica

cu premeditare; 23,00 Ştirile Pro Tv;,23.15 Serial: Nemuritorul; 0,00 Sport lâ minut: ştiri sportive; 0,15 Dr. Yes The Hynnis Affair (film erotic); 1,45 Serial: VR 5 (r).

Duminică, 30 martie Programul 1: 7,00 Bună dimineaţa!;

8.15 Lumină din lumină; 9,15 Serial: Colţ Alb; 9,45 Cu „Allegretto” pe mapamond; 10,40 Leonard Bernstein' prezintă: Concerte pentru tineret (SUA); 11,40 Handbal feminin Semifinalele „Cupei Oraşelor” (rep.II); 12,20 Viaţa

FARMACII!Farmacii de serviciu', sîmbătă,

29 martie: Farmacia nr.5 "CLEMATIS”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, .orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14,. Farmacia nr.31 "BALSAMUM”, Cart.Mărăşti B1.R3, telefon 41-25- 99 ,.orar 8-13, Farmacia nr.32 Cart.Mănăştur (’ompl.lTora, telefon 16-18-88, orar 8-13, Farmacia "CERTA”, . str.Clăbucct nr.5 (Mănăştur),: telefon 16-47-37, orar

8-14, Farmacia "TERRAFARM", B-dul i l Decembrie nr.4, orar 9- 14, Farmacia ”ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15; duminică, 30 martie: Farmacia nr.5 "CLEMATIS", P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8- 20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14.

Farmacii cu serviciu permanent: , Farmacia"CORAFÂRM”, str. Ion Meşter nr, 4, telefon 17-51-05. s

Garda de noapte: Farmacia nr.5 , "CLEMATIS”, P-ţa Unirii nr.10,

telefon 19-13-63, orar 20-8.

UNIPLUS RadioSîmbătă, 29 martie

■Ştiri Uniplus: 15, 16, 17. Program BBC: 8, 14, 18,21.6,00-10.00 Un alt început (Informaţii din domeniul politicii locale şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive, Programul cinematografelor, Agendă culturală/. 10,00-11,00 Roton Music. 11,00-13,00 Careul de aşi (emisiune concurs) - realizator Georgeta Todoruţ. 13,00-14,00 Music Non Stop. 15,05-18,00 Cocktail Week-end magazin. 19,00-21.00 World Chart Show (I). 21,30- 23,00. World Chart Show (II).23.00-4,00 Parly On The Radio.4.00-6,00 VOA Express.

Duminică, 30 martieŞtiri Uniplus: 15, 16, 17.

Program BBC: 8,14, 18,21.6,00- : 10,00 Un alt început (Informaţii din domeniul politicii locale şi naţionale, Cuisul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive,. Programul cinematografelor, Agendă -culturală). 10,00-12,00 Astroclub - realizator Delia Balaban. 12,00-14,00 Miracolul sunetelor - realizator Cristian Mureşan. 15,05-18,00 Cocktail Week-end magazin. (16,05: Top 13 Noroc - realizator Tania). 19,00- 21,00 Overdose. 21,30-23,00 Top Slow - realizator Rona. 23,00-2,00. Music By Requcst. 2,00-6,00 VOA Express.

28 MAR. - 3 APR.REPUBLICA - Războiul

stelelor - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - 101 Dalmaţieni - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - 28-30.03: Raţiune şi simţire - SUA (11; 13,30; 16; 18,30);, 31.03-3.04: Frankenstein - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MÂRÂŞTI - sala A: Caribe - SUA - premieră (13; 15;

17; 19); sala B: Goana după cadou - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Ultima şansă - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FO X -U n sărut de milioane - SUA - premieră; TINERETULUI - Dragoste de înger - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - Scandalul Larry Flynt - SUA - premieră; Solo - SUA - premieră. .

GHERILA: PACEA - Curaj în linia întîi - SUA - premieră; Ultima decizie - SUA.

S îm b ătă , 29 m artie : Contact ştiri: 7,30-19,30 (din

radio___cora in ora,

u iaM tT Â r r excep(

1 8 , 3 1_________, 0)Buletinulde şiiri B.B.C.

World Service la ora 18,00. 5,00- 8,00 Bună d im ineaţa, România! (S p o rt, H o ro sco p , A n iv e rsă r i, M eleo; Curs valular, Remember, Inform aţii d iverse , 7:45 Revista Presei Centrale. 8,00-14,00 Azi în CIuj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, C ontac t trafic, A nunţuri u ti l i ta re , A g en d a c u llu ra lâ , H oroscop şi A n iv ersări, C ursul v a lu ta r ) . 1 1 ,1 0 -1 1 ,2 5 C o n lac t AUTO (în co lab o ra re cu "A ulo- P ro /A u to -P ia ţa ”). 12 ,50 -13 ,00 Coniac! Politic - realizator Roxana N ieu lescu C o stc i. E m isiune d c co incnlariu po lilic . 13 ,00-13,30 C o n tac t F ilm - re a liz a to r L iana

Stanciu. Prezentarea p rem ierelo r săp tăm în ii, com entarii dc specialitate, recomandări, interviuri, ex trase din co loanele sonore ale film elor. 16 ,00-19 ,00 Top 50 - rea liza to r C ristian Schnebli. Clasamentul sâptâmînal al celor mai bune 50 dc noutăţi muzicale, alcătuit pc baza sc riso rilo r p rirn ilc dc la ascultă tori. 19,00-22,00 Scara la CIuj-Napoca (muzică, divertisment supcr-wcck-end). 22,00-5,00 Party AM T he Tim e. P rogram dc discoleeă... la Radio Contact şi multe surprize!!!

D um in ică, 30 m artie : Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Dună dimineaţa, România! (Spori, Horoscop, Aniversări, Melco, Curs valular, Remember, Informaţii d iverse). 8 ,00-11,00 Azi în CIuj- N apoca (C on lac t tra fic , A nunţuri

■ utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar). 11,10- 11,15 F ir d irect cu A m erica - re a liz a to r A urelia B origa. A ctualita tea "d e peste ocean" în prezentarea corespondentei noastre din Los Angeles. 19,00-21,00 Scara Ia C Iuj-N apoca (m uzică, divertism ent), 19:30 Retrospectiva evenim entelor săptăm înii la Cluj. 2 1 ,0 0 -2 2 ,0 0 A genda spo rtivă clujeană - realizator Ramona Kfcnzat (inform aţii sportive şi invitaţi din peisajul sportului clujean). 22,00-24.00 Sport Week-end - realizator Alexandru Ghcorghiaş (în colaborare cu "S portu l Rom ânesc” - retrospectiva săptămînii sportive, rezultate şi comentarii, invitaţi de scam ă din lumea sportului). 24,00-1.00 Legende Rock - realizatori Alex

, R cvcnco şi C ristian D icianu.Emisiune dedicată marilor nume ale rock-ului.

RADIO CLUJS îm bătă , 29 m artie : 6,00 Bună

d im ineaţa , va spune F lorin Zaharescu. 8,00 Emisiunea în limba m aghiară. 10,00 Bulelin de ştiri.10.05 A gora, rcd ac to r.V irg in ia Fctinca. 11,00 Radioconexiuni spori -fotbal. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Muzică populară - la cererea ascu ltă to rilo r, rcd acto r F lorin Muntean. 16,00 Emisiunea în limba m aghiară. 18,00 B uletin de ştiri.18.05 Întîlnirea în Babilon, redactor L ucia Stana Sevianu. 20 ,00 D in grădina cu flori mullc, muzică popu­lară la cerere, rcdactor Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

D um inică, 30 m artie : 8,00 Dor călător prin Transilvania, redactor Florin Muntean. 9,00 Din grădina cu flori multe, rcdactor Florin Muntean.

9,45 Z îm bet de so a re de soa re , red ac to r A na H uţanu. 10,00 A pără to rii g lie i tra n s ilv a n e ,

. rcdactor mr. Sergiu Vilalian Vaida. 10,30 Diligenţa de Bizanţ, redactor F lorin Săsărm an. 1 1,00 R adio- duminica, redactor Cornel U.drea.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 14,00 E m isiunea în lim ba m agh iară .18.00 B uletin de ştiri. 18,05 A propos, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă Florin Muntean. 21 ,50 B u le tin de ş tir i. 22 ,00 închiderea programului.

Teatrul de păpuşi "PUCK"

prezintă duminică. 30 nwilic ora 12' 1’oM'şti cu animale - secii;î română

21,00 Film: Cercul poeţilor <j/ , (SUA, 1989); 23,20 MTV. 3 j . 0,00 Serial: Setea; 0,50 ‘ mărturisirilor. Romanţe şi m e jo ^ neuitat. *

. Program ul 2: 7,00 5x2. duminical-Program al Studioujyjţ Iaşi; 13,00 Oameni care au fost... ţ, Puşcariu; 13,30 Clio; 14,00 Fiku; \ negru (Rusia, 1995); 15,40 ^ Greatest Hits; 16,20 Top Model (Sff 17,15 Repriza a treia. E m is ii^ actualitate fotbalistică; 18,40 transiţiei (I); 19,30 Un secol de Marlene; 21,00 Hyperion. R ev literară în im agini; 22,05 Mesager; 22,35 Europa fotbaJjs . 23,20 7 zile - 7 arte; 23,25 Media 0,00 Sub cupola circului,

PRO TV: 7,00 Desene animate: Serial: Fiica oceanului;- 9,00 s Abracadabra; 10,30 Film:. Chei străbunilor (SU A ,1993); 12,30 Pi despre trecut; 12,55 Ştirile ProTv; | Serial: News Radio; 13,30 Detectr elită (serial); 14,30 Serial: Stan şi15.30 Lumea filmului; 16,00 Film: cu cărţi de joc (SUAQ ’93); 17,45 2 (serial); 18,30 Serial: Beverly19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Fi Nonconforinista (SUA, 1989); 2 Tragerile L oto ; • 22,00 Se: Fotomodele; 23,00 Ştirile ProTV; 2; Procesul etapei (ţalkshow); 0,45 P] pagină; 0,50, Sport la minut - sportive; 1,00 Tenis „Li, Championships”; 3,00 Concert Bi Pops .

. Redacţia nu îşi asumă resl sabiUtatea pentru schimbările inlsrv in programele posturilor de (eter;

lîfei 1 Be

lrU Ize

Teatrul Nationif;prezintă

• Sîmbătă, 29 m art^M ^n 19: Becket. t j c

• Duminică, 30 martie ody/j 19: Comedie pe întuneric. | i ţ ţ

POLICLINICA INTERSERVISAMf

Str- Pascaly nr.S.cart. Ghcorghe* ‘avINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUR< ; al

LOGIE ♦ PSlfflATRIE ♦ EVDOCRP N0IXX3E ♦ REUMATOLOGIE I ECO(MAHE ♦ ALERGO/XIE | ::a

, DERMATOLOGIE ♦ CHIRlTOEl uORTOPEDIE ♦O.RL*OFTALV]

. GINECOLOGE ♦ ONCOLOGE PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFtn i ,

mpentru sterilitate (tmisiiii

LABORATOR ' | (Biochimie - Bicttriologit Imunolojieţ' Parazitologie Determinare Rh - Teste * sarcină - Antigen HBS - Elisa Tesf \ Examinări citologice pentru depistare* cancerului de col uterin - Investigaţii peni1* sterilitatea feminină şi masculină) Z ILN IC , inclusiv DUMINIC^

o re le 7 - 2 1 . Medic de gardă: orele 21- 7

R e z e rv a re , c o n su lta tii . I a teL 41 .41 .63 .-

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5 T ratam ente stomatologice

complexe:> terapie> protetică (ceramicâ)> chirurgie (nzecţii,

Programări Ia tel.: 430028 Zilnic o ra r : 9-19

sîm băta 9-14 Pentru s tu d e n ţi, pensionar/»şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. IVIIHAI CĂLUGĂRII - Dr. ANGELA CĂLUGĂUD

S tr . P rahovei n r. 11(ffngâ bhertea Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, M i, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

^bătă-duminică, 2 9 -3 0 martie 1 9 9 7 R O Z A V Î N T U R I L O R l l l l l l l l f A D E V A R U Ld e C i u l

-----:----- ! • ' - _ ’ ’ : ~ A F P

descoperit ch in ezii A m erica înaintea iui Colum b?

ce,<Mi

'lui

recente efectuate în Peru readuc enigme mai vechi referitoare la / influenţă a culturii chineze asupra lebispanice ' -judecind după

.„ea dintre unele cuvinte quechua - Efebilor incaşi şi limba chineză.

r _ .r; v

Ai

Li Yuzhen, membră a Corpului -£ chinez acreditat la Lima, susţine sens câ substantivele din limba j «utohtone constituie un filon de deosebit, datorită enorm elor se existente între quechua şi limba

1 M(str

•UntStd

cinţ Rev

T \ *lisi ia

‘ acestd coincidenţe, ea remarcă ’chullpa” (însemnînd mormînt în ‘

cuprinsă între lanţul de vest şi cel Anzilor) şi "chulipa” (monument memoria morţilor); "huaco” (rest

jică din perioada prehispanică) şi (vas de lut’; "quipu” (sistem incaş st cu ajutorul nodurilor) şi ”chi-pu” imit mod de a-ţi aminti diverse

[jeepul să cerceteze coincidenţele cultura ţării sale şi perioada [mice din - Peru în anul 1993,•se astfel o mai veche polemică în cu posibila influenţă a culturii ..i această parte a continentului latîno-

Ja. Cercetătoarea mai rem arcă ifea dintre cuvintele "Tiahuanaco” Ita unei populaţii din Bolivia şi ă [nituri preincaşe) şi ”Tian-hua-nan-' eînnînd în limba chineză "Tara din

sudu l cerulu i C hinei” . Prima parte a cuv în tu iu i "T ahuantinsuyo”, numele imperiului incaş, poate fi interpretată în chineză ca însemnînd "Marele împărat” (”Ta- huan-ti”).» De asemenea, prima parte a numelui miticului.întemeietor al regatului de cultură "chimu" (care a ocupat în Peru partea de nord),' Tacaynamo, înseamnă în limba chineză "Domn generos” ("takay").

încă prin anii ’40, omul de ştiinţă peruvian Francisco Loayza semnala similitudinile existente între diverse denumiri de locuri din nordul Perului si denumiri din limba chineză, printre care Chanquin (valea Moche din nordul Perului), care în chineză înseamnă "co lină p e n tru ' rugăciune". într-un controversat studiu intitulat "Chinezii au ajuns înaintea lui Columb” Loayza îi atribuie origine chineză denumirii localităţii Paljan (în Peru de nord), care în chineză ar însemna "secetă ce produce stricăciuni”, aceasta printre multe ale exemple. •

Descoperirile lui Loayza, deşi viu criticate la timpul respectiv de către arheologii şi istoricii peruvieni, au găsit sprijin în noile studii realizate de specialistul Han Ping Chen, care pe o figurină olmecă a descifrat urm ătoarea inscrip ţie în chineză: "Conducătorul împreună cu membrii oastei sale au întemeiat un regat". -

Descoperirile lui Li se înscriu pc această linie. Prima coincidenţă între cultura ţării şale şi manifestările culturale din vechiul Peru care i-a atras atenţia a fost inscripţia aflată

pe o piatră, cioplită după canoanele culturii preincaşe Huanuco, reprezentînd o figură ce echivala cu simbolul chinezesc folosit pentru' a desemna apa, alături de care şe aflau reprezentaţi peşti. Această descoperire a determinat-o pe Li să citeze o zicală folosită în ţara sa natală, şi anume: "Peştii nu pot trăi decît în apă”."/• La capătul unor lungi călătorii prin regiunile arheologice din Peru, Li a mai observat că mormintele prehispânice din Otuzco (departamentul Cajamarca), denumite "ferăstruici”, prezintă o mare asemănare cu vechi morminte din îm prejurim ile Beijingului. De asemenea, împărţirea în 36 de pătrate a coroanei de formă dreptunghiulară cu care este împodobit un personaj aparţinînd culturii precolumbiene Chavin (datată cu o mie de ani înainte de H ristos), ea a considerat-o ca fiind o reminiscenţă a vechii credinţe din cultura chineză conform căreia cerul este împărţit într-un număr egal de compartimente. ■ . '

Cercetătoarea chineză a făcut ap o i'o apropiere între importanţa simbolică ce sc acordă în China şarpelui şi dragonului şi răspîndirea cultului şarpelui ţnitic "amaru” în regiunea Anzilor. Ba chiar mai mult: ea a afirmat că ceasuri solare asemenea celor din cetatea Machupichu (Cuzco), pot fi întîlnite în China în diverse palate. "Prin urmare, cultura aborigenilor din Peru îşi are-cu siguranţă originea în China", susţine Li.

AFR, R e u te r

It a v i c e p r e ş e d i n t e l u i a m e r i c a n A l G o r e l a B e i j i n g :

M isiune în d e p lin ită■reşedinţele american Al 'efectuat o vizită de două Beijing care a permis

Ir Unite şi Chinei să-şi !ze relaţiile, nu tocmai !e mai mulţi ani, fără a

totuşi nici unul dintre D upă o întrevedere de

' k p re şe d in te le ’J iâng11 Sire a confirmat că şeful

;i chinez urm ează să.11 Washingtonul la toamnă

ill Clinton se va deplasa il său la B eijing, anul

| lipul d iscuţiilor, Jiangi avertizat Washingtonul : amestece în chestiunea .tui. ”în istoria dezvoltării r ch ino-am ericane,

:ea Taiwanului a ridicati le repeta te , care auii at procesul însuşi de

.îmbunătăţire şi de dezvoltare a acestora” , a declarat agenţia oficială de ştiri China Nouă,

,' citîndu-l pe Jiang. "Am discutat despre acesţ sub iec t de

■nenumărate o ri, tocm ai în Lsperanţă că nu va mai afecta :■ dezvoltarea' calmă a relaţiilor ; chiito-am erieane", a adăugat Jiang. P regătirea v iz ite i lui B ill Clinton a fost obiectivul principal. al vizitei lui Gore, cea mai înaltă oficialitate americană care a venit în China după masacrul comis de arm ata chineză .îm potriva m anifestanţilor. în favoarea dem ocraţiei din p ia ţa Tien Anmen, la 4 iunie 1989.

Este exact contrariul a ceea ce

s-a petrecut de la sosirea la putere a lui Bill Clinton, perioadă în timpul căreia relaţiile chino- americane au fost victimele unei serii neîntrerupte de dispute legate de respectarea drepturilor omului, de proliferarea armelor de distrugere în masă, de comerţ - deficitul balanţei comcrciale şi- candidatura Chinei la Organizaţia

•Mondială a Comerţului - sau de statuţul Taiwanului.."

V icepreşedintele Gore s-a declarat satisfăcut de faptul că cele două ţări pot acum să fie în dezacord, rămînînd totuşi în termeni buni. 'Situaţia respectării drepturilor omului în China, care

între Beijing şi W ashington, reprezintă ilustrarea perfectă a acestui fapt. Gore ă indicat că a d iscutat cazurile precise ale prizonierilor politici chinezi, refuzînd totuşi să dezvăluie numărul şi identitatea acestora. Gore a plecat m ulţum it de. atitudinea chinezilor, "mai bună decît în trecut”. Această reacţie americană demonstrează în mod izbitor în ce măsură au scăzut ambiţiile SUA. Tactica pare însă să fier rentabilă din punct de vedere economic, deoarece vizită lui Gore a permis debiocarea a două contracte în favoarea companiilor americane Boeing şi General Motors, de 685 milioane de dolari şi respectiv 1,3 miliarde de dolari, contracte semnate marţi

a dat naştere de-a lungul anilor - în prezenţa vicepreşedintelui la schimburi dure de declaraţii american. . : ;

P r i m a m ă r e p r o v o c a r e

p e n t r u J i a n g Z e m i n1 Retrocedarea Hong Kong-ului,

la 1 iulie, va fi pentru preşedintele chinez, Jiang Zemin ocazia "de a se impune în ochii lumii ca denjn: succesor al lui Deng Xiaoping în cazul în care va reuşi, pînă în- vară să evite orice pas greşit.

La 1 iulie, J. Zemin se va afla în prima linie pentru asprimi la sînul “patriei mame" teritoriul Hong Kong, devenit Regiune Administrativă Specială (RAS) după mai mult de. Jumătate de secol de dominaţie britanică. Jiang Zemin ar putea profita de pe urma “unei tranziţii liniştite", dar va trebui să evite orice, capcană.

-Unele măsuri adoptate de China, care urmează să intre în vigoare începînd cu 1 iulie, ău generat controverse, ca, de pildă, înlocuirea Consiliului legislativ democratic ales în colonie cu un parlament provizoriu şi alcătuit din- personalităţi fidele cauzei. Beijingului, v.) -

Un eşec al retrocedării aşa cum a preconizat-o Deng ar afecta imaginea lui Jiang Zemin ca succesor al patriarhului, una din principalele sale surse de legitimitate, potrivit specialiştilor în probleme chineze. Participarea lui J. Zemin la ceremonii nu a fost încă anunţată. -

Potrivit unui analist din Hong Kong, Jiang Zemin nu şi-a pus amprenta asupra procesului de transfer al suveranităţii, iniţiat în urmă cu aproape 15 ani. “Dosarul Hong K ong-ului se afla pe ultimul loc al responsabilităţilor sale, dar el a încredinţat-o unor factori de răspundere care urmau să-l trateze în cadrul funcţiilor lor", precum ministrul de externe, Qian Qichen, sau d irectoru l Biroului pentru relaţii cu Hong Kong şi Macao, Lu Ping”.

Jiang Zemin pare'că nu este interesat să modifice programul tranziţiei. “El îl va supraveghea, dar se pare de neconceput ca să apară în prim plan. Jiang Zemin arc interes să demonstreze că

tranziţia se desfăşoară în c o n fo rm ita te cu o agendă,

prestabilită şi bine pusă la punct”. : Retrocedarea Hong Kong-ului,

proces care a intrat în ultimele sale 100 de zile, va face obiectul multor semne de întrebare în c e . priveşte aplicarea concretă a ; formulei “o ţară, două sisteme”, ce va trebui să garanteze teritoriului “o vastă autonomie” după 1 iulie. ' '

P rincipalele semne de întrebare vizfcază, în special, pe - viitorul şef al executivului, Tung ; Chee-hwa, şi natura relaţiilor Sale1; cu conducerea chineză, soarta sistem ului reprezentativ în truch ipat actualm ente d e . Consiliul, legislativ (Legco), ales '; dem ocratic în 1955 -, şi în ‘ general, exerciţiul libertă ţilo r fundamentale, precum şi viitorul rol al instituţiilor Republicii Populare Chineze, în special a l / A genţiei Chină Nouă şi al

! Partidului comunist.De la desem narea sa în

decembrie anul trecut, Tung' C hee-hw a, un arm ator fără experienţă politică, a sprijinit' sistematic opţiunile politice ale Beijingului, cil preţul scăderii- popularităţii sale în sondajele d e ' opinie. “O explicaţie ar fi, potrivit. unui membru al-com unităţii, financiare, că el doreşte să ofere garanţii Beijingului înainte de 1 ; iu lie , adevăra tu l tfist al independenţei începînd după ; această dată”. - ♦O ricare ar fi ju s tif ic a re a ,:

înlocuirea Legco cu o Adunare legislativă provizorie, aleasă de Beijing, a întrerupt continuitatea constitu ţională prevăzută în D eclaraţia comună chino- britanică şi legea fundamentală a viitoarei Regiuni Administrative Speciale (RAS) Hong Kong.

; Acelaşi lucru este valabil şi în ce priveşte reelaborarea completă sau parţia lă a leg ilo r care garantează exercitarea deplină a libertă ţilo r. fundamentale, mai ales a aşa-numitei Bill o f Rights.

I n te r n a t io n a l H e r a ld T r i b u n e "

ţuropa trebuie să se pregătească să salveze Albania”

il din A lbania pune îea Europei în faţa unui de criză, care vine să se pe lista tot mai mare. a ■lor care au loc în ţările supravieţuit din ruineleiii comunist. ■•’.a situaţie din Albania a unea în faţa unor ■iri complet noi. Ceea ce -plat în Albania nu este pentru independenjă sau iominaţie etnică: nu este Jecit o anarhie de un tip ‘ periculos. D esigur, .' *le previzibile comune cu ’t crize - valurile de î;. foamete, jafuri - sînt { ţi aici. Deosebirea in faptul câ în acest

;| nu există părţi clar ^Mlc. Este clar însă că

|ij ţară şi poporul ei au : urgentă de ajutor.®>!a Uniunii Europene şi0 dc a interveni, în cu forţă militară, este de si previzibilă, totuşi eaxnu stabilă. Liderii celor mai J«te instituţii ale noii •Inri de securitate

pur şi simplu nu pot

să stea deoparte să privească degradarea grotescă a situaţiei din Albania, care dintr-o ţară normală se transform ă în tr-o ţară a d isperării, m orţii şi foam ei, condusă de o adunătură pestriţă de bande criminale, ale căror fapte murdare vor avea în mod sigur consecinţe asupra ţărilor vecine, precum şi a Europei în ansamblu.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), singura dintre aceste instituţii din care face parte şi Albania, a încercat să realizeze o revenire la stab ilita te şi dem ocraţie. Problema este că în Albania nu există o bază solidă pe care să poată fi creată o largă coaliţie, inclusiv în plan politic.

OSCE, în pofida slăbiciunilor datorate procesului de adoptare a d ec iz ie i, care necesită unanimitatea celor peste 50 de state membre, încă dispune de instrumente, cel puţin teoretic, pentru a găsi o soluţie la criza din Albania. Unul dintre aceste . instrum ente a fost o ferit la reuniunea la nivel înalt a OSCE de la Helsinki din 1992, în cadrul

căreia statele participante au convenit ca organizaţia să poată' solicita ajutorul NATO pentru „a sprijin i m isiunile OSCE de menţinere a păcii inclusiv punînd la dispoziţie resursele lor”.1 Cel puţin un lucru este clar din ceea ce s-a întîmplat în Europa posteomunistă, şi anume faptul că NATO constituie singura organizaţie care are capacitatea de a îndeplini.acţiuni efective de m enţinere a păcii sau de pacificare; acţiuni care necesită

; folosirea forţei militare.în cazul în care conducerea

OSCE poate obţine sprijinul necesar pentru a invoca această prevedere a documentului de la Helsinki, în cadrul NATO ar

.putea fi elaborat un plan de intervenţie a Alianţei dacă situaţia din Albania ar continua să se deterioreze. O forţă modestă a NATO a r p u t e a asigura securitatea şi dezarma populaţia, în timp ce Uniunea Europeană ar oferi asistenţă economică, în prim ul rînd alim ente şi medicamente, iar OSCE ar putea pregăti alegeri sub supraveghere internaţională.

’L e M o n d e "

"O altfel de extindere a NfiTO MM

. Nu este la latitudinea nici unei terţe ţări, nici măcar a; . Rusiei, să se opună aderării la Alianţa atlantică a unuia sau a mai multor noi membri. Principiul lărgirii NATO, în sine, nu este de contestat.

în schimb,-se ridică o probletnă de oportunitate şi o problemă de metodă, care sînt de altfel intrinsec legate, cea de a doua condiţionînd-o puternic pe prima. Presiunea ■ politică-internă şi angajamentele asumate feţă de unele ţări li pot determina pe americani să acorde Rusiei, în dorinţa de a obţine din partea ei acea “permisiune” de extindere a NATO, un drept de influenţă excesiv, asupra securităţii unui anumit număr de state independente din Europa.

Această perspectivă este posibilă din cauza alegerii, implicite, şi nu încă definitive, a unei metode eronate: Alianţa preconizează să procedeze prin invitaţii, selecţionînd astfel ea însăşi, “a priori”, statele care pot adera pe termen scurt şi pe cele care ar putea fi lăsate pentra “un al doilea val’ de extindere sau chiar un al treilea. Această abordare prin “valuri” succesive, în care cei aleşi ar fi Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi, potrivii Franţei şi Italiei, România şi chiar Slovenia pentru a asigura o continuitate teritorială cu Ungaria, constituie un mijloc sigur de a crea o nouă cezură în materie de securitate , în Europa.

Oricine cunoaşte NATO ştie perfect că"“un prim val” de lărgire prin acceptarea acestor ţări ar avea ca efect amînarea pentra o perioadă foarte lungă dc timp a oricărei deschideri ulterioare.

în al doilea rind, Alianţa odată lărgită la ţări a căror securitate nu este ameninţată mai mult decît a membrilor actuali, a doua lărgire i-ar plasa pe aliaţi în faţa unei alegeri mult mai dificile: să-şi ia angajamentul că va apărsf ţări mult mai susceptibile de a fi ameninţate, fie şi numai potenţial, decît ţările admise în primul val.

în aceste condiţii, statele care nu vor adera la NATO s-ar vedea aruncate în afara instanţei presupuse a fi cea

mai eficientă pentra securitatea europeană: pretinzînd să umple “un vid de securitate” care dispăruse de fapt o dată cu Pactul de la Varşovia, ar crea un altul, mai la Est. în felul acesta s-ar crea o zonă gri, cu o securitate nedefinită, în partea din Europa în care o asemenea incertitudine ar fi cca mai periculoasă/Menţionarea situaţiilor strategice ale ţărilor baltice, a Ucrainei, a Belarasului sau chiar a Bulgariei este suficientă pentra a ilustra pericolul potenţial care ar face din această incertitudine o foimă de insecuritate puternică. . :

Fie că aceste ţări ar adopta o atitudine crispată faţă de . Rusia, antrenînd un nou război rece în care responsabilitatea Occidentului ar fi evidentă, fie că s-ar întoarce spre Rusia, împărtind astfel Europa printr-o ‘M ă ” cu sprijinul, de data aceasta,' al occidentalilor, fie, în ipoteza cea mai periculoasă, statele respective ar opta pentru atitudini contradictorii, antrenînd întreaga Europă răsăriteană într-o situaţie de instabilitate.

Rusia a înţeles că nu va împiedica lărgirea NATO. Azi, ea caută să obţină din acest proces avantajul maxim, ridicînd obiecţii înţelese de toţi pentru a obţine, cu “acordul” occidentalilor, o zonă de influenţă lărgită în Europa răsăriteană precum şi un drept de control asupra ' securităţii europene în ansamblul ei. De aici amestecul d e , ameninţare subtilă şi de plîngeri, în parte justificate, pe carc abila diplomaţie nisă ni-1 serveşte de cîteva luni.

Este imperativ, în materie de lărgire a. NATO, să se propună o schimbare de logică politică. Pentra aceasta, Franţa ar trebui, împreună cu acei aliaţi ai săi europeni care împărtăşesc aceleaşi îngrijorări, să propună la întîlnirea la nivel înalt de la Madrid din 9-10 iulie să se reia termenii articolului 10 din Tratatul de la Washington, invitînd să adere la el “orice stat european care ar putea favoriza dezvoltarea principiilor actualului tratat şi ar putea

. contribui la securitatea regiunii Atlanticului de Noid”, definiţie care acoperă cel puţin potenţial pe toţi candidaţii eventuali la aderarea la NATO.

G P O U T I C Ă sîmbătă-duminică, 29-30 martie 1997;

S e m n e l e d e g r a d ă r i iurm are din pagina 1

va lua guvernul aceste sume imense, probabil nimeni nu ştiei In o rice caz, nu din bugetul de care acum întind toţi miniştrii, în încercarea de a acoperi golurile unei plase a sărăciei care tin d e să acopere întreaga societate românească.

In fond , ce . a r pu tea înţelege oamenii din reforma propusă de guvernul Ciorbea - dacă ar fi să judece lucrurile după cum se petrec ele în

.realita te şi nu hrănindu-şi iluziile cu imaginea frumos co lorată de p o litic ien ii coaliţiei majoritare? Refuzînd să acorde credite’ cu dobîndă subvenţionată, guvernul a păru t d ispus să pună agricu ltu ra R om âniei pe butuci. Săptăm îni în tregi m in is tru l G avrilescu a dovedit că îl interesează doar, politica , nu reform a în agricultură. Abia după ce au murit sute de mii de animale în complexele zootehnice, s-a arătat dispus să renunţe la politică şi să accepte Că agricultura este cu to tu l altceva decît credea el că este. Problema este că, împingînd agricultura pe o cale numită de e i a reformei, a contribuit din plin la dijmuirea recoltei din acest aji, fapt pentru care ar, trebui să dea socoteală

dacă ar exista o lege a răspunderii ministeriale.

Aceeaşi strategie stă şi Ia baza restructurării industriei. Dar muncitorii dau semne clare că nu sînt de acord cu ea. Muncitorii, nu acei lideri sind ica li dispuşi încă să asculte poruncile venite de la guvem. Situaţia este gravă. Nu pentru că principiile care stau la baza reformei propuse sînt neadecvate, ci pentru că guvernul, coaliţia majoritară, au făcut un calcul total greşit, în evaluarea costurilor reform ei ei au contat pe im ensele sum e de bani veh icu la te la n ivelu l economiei subterane şi pe creditele externe. Numai că, în c iuda unei adevărate campanii de arestări, capii m afie i au toh tone nu p a r dispuşi să renunţe la acele sume - dacă le au într-adevăr - ia r F ondu l M onetar In te rna ţiona l şi B anca M ondială nii eliberează ' creditele în dolari decît după ce guvernul român pune în aplicare măsurile de reformă. Este un cerc vicios, din care guvernanţii şi-au închipuit că vor putea ieşi cu ajutorul unor promisiuni pe care erau conştienţi că nu le vor putea . îndeplini. Iată că minciunile - au ieşit la iveală mai repede decît au crezut ei şi acum trebuie să dea o socoteală.

P a r t i d u l S o c i a l i s t y i s e a z ^ s â a r b i t r e z e s t i n g ă p o l i t i ţ v .

Dintre filialele clujene ale partidelor de stînga şi centru stînga, aceea a Partidului Socialist rămîne singura care refuză net participarea la o alianţă a formaţiunilor situate de această parte a eşichierului politic . L iderii organizaţiei promovează imaginea partidului

care se p ropune, in prim^j în c h e ie re a u n u i p^C( n e a g re s iu n e reciproc^ form aţiunile situate l* eşichierului politic. pe su s ţinerea reciprocă a

stînga sînt PSM şi PRM (...)” - niciodată ‘şi nici nu avem de celelalte p a rtide d e s f i^spune Alexandru Rus. . . gînd, pe moment, să iniţiem o după regulile proprii. Liţj £

în tr-un com unicat dat alianţă cu această formaţiune”. Cluj a prezentat la c o n f^publicităţii de către Biroul de Lui Vaier Popa, preşedintele presă am intită u n d o t® ^presă al PS C luj, liderii PSDR Cluj, conducerea clujeană ---------------------- î" - 'organizaţiei îşi manifestă dur .a PS îi sugerează ”să se uite înnemulţumirea faţă de anumite ograda dînsului înainte de adeclaraţii făcute de către critica ceea ce este în afara ei şiconducerile locale ale PDSR şi de a renunţa la această manierăPSDR, ”Nu ne.m iră intenţia periculoasă, pentru dînsul, de a

r,-«Wh-mi ctînmi - liderului PDSR Cluj de a face dezgropa trecutul”. , com ponen te d in progr™ .. . . voturi pe seama altora şi de a-şi S ocia liş tii se consideră partidelor şi efectuarea,

pe ep m con ura şi asuma asuma presupusul rol de iniţiator singurii care po t prezenta ”o decla ra ţii p e presă co^e m aces ia ^ al unităţii stîngii, cunoscută fiind alternativă cu adevărat viabilă de ”Sîntem dispuşi să nc îm;

rezulta de aici este ca PS are practica pDSR.iS(ă de pînă acum stînga” la guvernările care s-au cu PDSR, P S M , PRM, p|j.am biţia sa se manifeste ca un ^ e şantajare a electoratului, fiind succedat d in 1990 p înă în şi să d is c u tă m pe atin,

singular exponent al stingn, Cel puţin, hilară intenţia liderilor prezent. Dar, cu prilejul ultimei domenii - declară Rus,impresie care ne este întărită şi pDSR-işti de a da impresia că conferinţe de presă care a avut ■ ; In ten ţia P S de a devde ultimele declaraţii ale liderului focarui fa jurul căruia trebuie loc la sediul PS Cluj, ei nu au pentru început, arbitru al S|PS Cluj- PS se găseşte in făcută unitatea stîng ii ar fi -' putut oferi nici un element al este evidentă. Riscul, pentrcentrul stîngii (...); la dreapta se programul guvernului Văcăroiu. acestei "alternative”. Alexandru este unul singur: acela dcaflă social-democraţii, a căror Viabilitatea acestui program a R us spune că e lem en tele rep u d ia ţi d e către cele;politică este greu de distins de fost sancţionată de către electorat programului PS vor fi făcute form aţiuni situate de accliberalism, după cum orientarea în noiembrie 1996”. Alexandru publice în luna octombrie, la al parte a barierei politice,CDR este greu de distins de Rus spune că, în ceea ce priveşte doilea congres al partidului.. ' ■-aceea a social;democraţilor. La PSD R, ;”nu i-am con tac ta t , PS doreşte să colaboreze cu ' ' DanB

UDMR l-a propus pe senatorul Eckstein Kovacs Peter pentru funcţia de Avocat al Poporului

UDM R l-a p ropus pe senatorul Eckstein Kovacs Peter în funcţia de A vocat al Poporului, au declarat agenţiei M ED IA FA X surse,parlamentare.

Propunerea UDM R a fost depusă, m arţi, la B irou l

Permanent al Senatului.Dacă Eckstein Kovacs Peter

ar fi acceptat de Senat ca Avocat al Poporului, acest, fapt ar da satisfacţie acestei form aţiuni politice în ceea ce p riveşte ponderea sa în structurile de decizie ale Legislativului şi ale

sistem ulu i ju d ecă to resc , au Senatului se va pronunţa, precizat sursele citate.

Pentru Avocatul Poporului, g rupurile parlam en tare îş i p ropun candidaţii la B irou l Permanent al Senatului, aceştia urmînd să fie audiaţi de Comisia ju rid ică . în final, p lenu l

Inci

I (Lic ’ ■ Prpivot, asupra persoanei desen!

ca Avocat al Poporului, prs 1 şi asupra ce lo r doi adjum 3at)1,c acestuia. f- 1

Legea .Avocatului Pope ™(L a fost prom ulgată reccnt de Preşedintele RomânieL

ni

lini sLei n I

P .D .S .R . p r i v e ş t e c n o p t i m i s m p e r s p e c t i v a c ă d e r i i G u v e r n u l u i. .Cînd a introdus în proiectul de buget conceptul de creştere negativă, G uvernul m edita probabil \a sensurile economice

'ale unui astfel de paradox. Rămîne o necunoscută felul în care economia va reacţiona la 0 asemenea provocare. Este însă

, evident că găse ln iţa guvernamentală are aplicabilitate în zona politică. Şi asta pentru că, dacă în întreaga societate îngrijo rarea creşte şi se transform ă, sub p resiunea preţurilor, în teamă, principalul partid de O poziţie se însufleţeşte. P.D.S.R admite că rindurile partidului scad, în schimb tonusul l id e r i lo r se îmbunătăţeşte şi ăsta devine vizibil în tendinţa lor de a epata în relaţiile cu ziariştii;

.într-o conferinţă de-presă, organizată ieri, în care deputatul Alexandru Lăptişan a excelat în a imagina sensuri autohtone unor clişee lingvistice englezeşti, organizaţia P.D .S.R . Cluj a oferit măsura speranţei care pare să se instaureze în principalul partid de opoziţie. P.D.S.R. nu se aventurează să dea un pronostic , oficial în privinţa

. duratei de Viaţă a actualului Guvem, dar se arată destul de încrezător că pacientul va muri curind. Cu sugestii de genul: “Gîndiţi-vă că peste o lună şi

' jumătate accst guvern nu va m ai’ . fi” , sau: “Eu num esc to t

Opoziţie noua Putere, luînd în calcul viitorul imediat”, Lăpuşan schiţează destu l dc lim pede starea de spirit din P.D.S.R.

Sau, mai bine spus, ceca pc P.D.S.R. afişează ca stare dc spirit; partidul arc nevoie în aceste m om ente să sc arate o fen s iv nu d o a r p en tru a răspunde nemulţumirii populare. Cîţiva dintre liderii P.D.S.R. sînt discret cercetaţi dc poliţie, iar presa parc mai atentă în aceste zile să strecoare, invocînd surse demne de încredere, speculaţii

privind disensiunile din partid. Partidul este obligat astfel să-şi strîngă rindurile şi adoptă, se pare, o atitudinemilitantă. Pînă d n d probele vor dovedi, dacă o vor face, vinovăţia liderilor aflaţi în atenţia organelor de control, partidul îşi declară unitatea şi -se soco teşte .victim a unui com plot al celor, care doresc discreditarea-sa.

L iderul local Grigore Zanc afirmă că nu există fricţiuni în P.D.S.R. şi că tevatura iscată în aceste zile în jurul partidului rep rez in tă o continuare a “scenariului care de ani de zile u rm ăreşte să subm ineze partidul” . \

Declarîndu-şi optimismul în p riv in ţa re la ţie i sale eu Preşedinţia, după întîlnirea avută cu E m il C onstantinescu, P.D.S.R. denunţă cu mai multă

vigoare relele noii guvernări. Preşedintele executiv, Ioan Rus, revenit la conferinţele de presă după o absenţă de cîteva luni, afirmă că noua Putere utilizează, ca instrument politic frica. El spune că sîn t m em bri ai partidului care pleacă pentru că se tem că, rămînînd pedeserişti, v o r fi p rim ii concediaţi. Alexandru Lăpuşan este de părere că societatea a intrat în panică şi că teama este o stare de spirit generalizată pentru că Puterea m anifestă tend in ţe revanşaj-de. “Eu cred că bătrînii aceştia, nemulţumiţi că nu pot sădea timpul înapoi, ne dau pur şi simplu la picioare, nouă, celor tineri’ , spune Lăpuşan.

Strategia P.D.S.R. tinde să evite atitudinea obstrucţionistă a vechii Opoziţii, nu din simpatie pen lru partide le aflate la

guvernare, ci, dacă nu dm spaima pentru trecut, eventual dintr-un calcul privind viitorul.' Alexandru Lăpuşan afirmă că P.D .S.R. nu va obstrucţiona votarea bugetului, chiar dacă îl

'consideră asem ănăto r unei construcţii lipsite de fundaţie. “Bugetul ar fi trebuit să fie fundamentat pe acte normative în vigoare, dar nu numai că nu o face, ci, mai mult, se bazează pe m odificarea u lterioară inclusiv a unor legi organice, imposibil de prevăzut la ora actuală”, declară el. Cu toate acestea, apreciind că Guvernul va purta integral răspunderea, P .D .S.R . nu va p re lung i discuţiile, astfel îneît Lăpuşan estimează că bugetul ar putea fi votat în doar două zile. ’

C a iu s C H IO R E A N Foto: I. P E T C U

ju, ai

Ziarul “Szabaflsag” aie un nou redactonZiarul clujean de limba maghiară “Szabadsag” are de

zile un nou redactor şef. Este vorba d esp re d-na fk FiU O SKA , pînă acum redactor, carc îl înlocuieşte peTft S /ah o Zoltan, revenit, din Ungaria, la conducerea pubte clujcne im ediat după revoluţia ilin decem brie Î989. menţionat că d-l Titx>ri Szabo Zoltan a fost distins recen! premiul pentru publicistica in limba maghiara Pulilycr, u - a renumitei distincţii americane, de către o fundaţie din I :

Guvernul va cere abilitare penlf emiterea de ordonanţe

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Bogdan Niculescu- Duvăz, a declarat, în conferinţa de presă a PD, că Guvernul v a ; solicita Parlamentului-abilitare pentru a emite ordonanţe, pentru acte normative urgente, în cazul în care dezbaterile parlamentare asupra proiectului de buget pe 1997 se vor prelungi.

Bogdan Niculescu-Duvăz a afirmat că la Guvem există, îri acest m om ent, c irca 30 de > proiecte de lege, în faze finale de elaborare şi avizare. Printre acestea se află p ro iec te de modificare ale legii pensiilor, legii concurenţei, legii tarifelor vamale.

Guvernul mai are pregătit un proiect dc modificare a legii fondului funciar. A cesta va abroga prevederile care interzic vînzarca terenurilor.

Bogdan Niculescu-Duvăz a afirmat că proicctul nu,va avea, în vedere mărirea dimensiunii^ suprafeţelor restituite foştilor

proprietari, fiind posibilă n| creşterea suprafeţei care pol deţinută în proprietate, f cumpărare.

Tot în domeniul agric# ^ Guvernul pregăteşte un jffi)... , p riv ind modificarea 1| . arendei, precum şi un puf . privind liberalizarea preţo produselor agricole.

Consiliul Reformei a e aţa,

proiectul privind modifici L egii 58/1991 privf p riva tizarea societăţi comerciale cu capital de» pentru mărirea vitezei proc®1 de privatizare. j j

Alte acte normative, in>lţ de Guvernul Văcăroiu, vnfflţ a f i : ab ro g a te . Guvertj intenţionează să abroge l £S 83/1993, p riv in d susjin£l agriculturii, lege cons# 1 inaplicabilă. D e asemenea, află în stadiul final de ela»°r proicctul legii privind impozitului agricol pînă în ** 2000.

letu

ţhesad

Bugetul pentru învăţămînt vizează o reducere cu 1 2 .0 0 0 de posturi a schemei de personalProicctul de buget

pentru învăţămînt pc anu l 1997 cuprindepăstrarea în accst scctor dc activitatc a 401.000 dc posturi, cu 12.000 m ai p u ţin faţă dc schcma actuală.

Prof. Virgil Pctrcscu,

ministrul învăţămîntului, a declarat, joi, în conferinţa de presă, că celor 401.000 dc posturi li se adaugă un supliment dc locuri, care provin din plata cu ora şi cumul de norme. în accst

.fel, apreciază Petrescu, “foarte puţine persoane

angajate în învăţămînt, sau chiar niciuna, dacă ne referim la profesori, urm ează să fie disponibilizalc, după 1 august” .

M inistru l Învăţă­m întului şi-a exprim ai dorinţa dc “întinerire” a

corpului profesoral, lacînd menţiunea că “aceasta este o • decizic po litică şi personală”.

Petrescu spune că va aproba pensionarea profesorilor la limită dc v îrstă, păstrînd num ai cadrele d idactice de

exccp ţic , dacă acestea solicită acest lucru şi, b ineîn ţe les,'dacă există av izu l consiliu lu i p ro feso ra l ş i acordul in sp ec to ru lu i general şcolar.

M in is tru l . Învăţă­mîntului crede că păstrarea

în funcţii a directorilor unităţilor dc învăţămin1 care au ajuns la vîrstă p en sio n ă rii esic discutabilă, aprcciind

' că “un pensionar nu poate fi conducător^ şcoală”.

-taeag-ptls'mc■şai:ieipo«dijncn

i'aii•4d

[I | rilăI î:[oailic[cil

t i j

^ u iPac;)câlaPe> a’graireac» m în'tî

'.Pil

tă-duminică, 29-30 martie 1997 A R T A - C U L T U R A - I N V A T A M /N TADEVĂRULde C iul

JHMATTCA" £ , l a j u d e ţ e a n ă

s ra IX-a. A ndrei

[ic. de Informatică), !|I 1; Ionuţ A ndrei , (Lic. T. iţă”), P rem iul I I ;

jjfeamfu (Lic. T. ”A.Premiul I I I ;

;„ai: Maxim' L ucian a (Lic. T. ”E. ^.Horia Gligan (Lic. asiatică), Ioan Alex

(Lic. T. ”E., Mihai Gheolţan

atiu,

dev«I st entr dc

deaci

iB

I; Lucian Hancu (Lic. T. ’E. R aco v iţă”), P re m iu l I I ; P rem ii III: Sorin Dolha (Lic. de Informatică), Alin Inclezan (L ic . T. ”A. . Ian cu ” ); M enţiuni: Bogdan Duşa (Lic. de Informatică), Ciprian Pocol (Lic. T. ”A. Mureşanu” Dej), Cristian Nedelescu (Lic. d e - Inform atică), C ălin Rotaru (Lic. T. ’X . Dlaga”).

LIMBAŞI LITERATURA MAGHIARA -

Sc. fransp. C. F.CLASA a X -a.

3 Morariu (Lic. T. ,”A.1, Premiul I; Premii II: Lintean- şi A ndrei

i, ambii de la Liceul de jatică; M en ţiu n i: idru Mâţa (Lic. T. ”A. mu” Dej), R adu ici (Lic. T. ”E. rtă . Bogdan‘Dumitru T. ”Gh Ş inca i”).

b’A a X l-a. Felic ian (Lic. T. ”A. Mureşanu Premiul I ; Prem ii II: i Oprean (L ic. de atică), Sorin, Suciu r. ”A. Iancu”); Mihai

pg ra(Lic. de Informatică), iiu] I I I ; M e n ţiu n i: x Lenka (Lic. T. nr. 2),

M onea, A n d re i, iu, ambii de la Lic. T. acoviţă” , Lendek Zsofia nr. 2 ) , Cristian Florian P oştă şi Telecom.),

faza judeţeanăCLASA a V il-a . Prem ii

I. D ane M elinda (Lic. T. ”Apaczai C. L ” Cluj-N.), Kiss Katalin (Şc> ” T. Murăşanu" Turda); Majo Zoltan (Lic. T. ”Apaczai C.I.”), Prem iul II; Kadar Imola (Şc. nr. 5 Dej), P re m iu l I I I . C L A S A a V lII-a. Korondi Agnes (Şc. Viişoara), P rem iul I; Fodor K iss Ild ik o (Şc. nr. 1), Prem iul II. CLASA a IX-a, P re m ii I: K eszeg A nna, Toijai Krisztina - ambele de la Lic. T . "A paczai C .I.” . CLASA a X-a. Tibori Szabo Kinga (Lic. T. nr. 2), Prem iul I. CLASA a X l-a. Szekely Melinda (Lic. T. ”Apaczai C.I.”), Prem iul I; Kolumban' Eva (Lic. T. nr. 2), Prem iul II; Prem ii III: Feleki Eniko, Marton Adel -. ambele de la Lic. T. ”Brassai S.” CLASA

IIIIIIIIIII

ş i c a t r e n e

Vînătoarea după lei!Să împuşte astăzi leul?

. Că-i prea slab şi jumulit Iar în tîrg dolaru-i zmeul Mai umflat şi... rotunjit!

ÎncăpăţînareNici nti ascultă de euvînt

, Catîr sadea, la minte-i greit

Se dă cu fundul de pămînt Şi s tr igă ... „U ite-aşa

vreau eu!”T e o f i l V O IN E S C U -

‘ A M A D E U S

Voinţă politicăVreau s-alerg, aş vrea să

zbor •? Către cel ce ne conduce

Nici picioarele nu vor, D ar nici capul nu mă

duce... *. ; '

Crucea vieţiiPort cununa mea de „ laur" Sus p e cruce pironit,Dacă ar f i fost din aur Nu şedeam eu răstignit...

M a r ia n P O P E S C U

La început de drum - ANGVSTIA, La Editura Carpatica a apărut,

sub îngrijirea PS Ioan Selejan, Episcopul Harghitei şi Covasnei, şi prof. univ. Iustinian Petrescu, primul volum (1996) al anua­rului M uzeului Spiritualităţii Româneşti, Sfîntu Gheorghe, şi al Muzeului Naţional de Istorie

,a Transilvaniei - Secţia Car- paţilor Răsăriteni, ANGVSTIA. V olum ul cuprinde studii şi comunicări prezentate în cadrul sesiunii „Românii dm sud-estul Transilvaniei - istorie, cultură şi civilizaţie” (septembrie 1995), precum şi note şi discuţii ce valorifică un patrimoniu deosebit de bogat care a dat civilizaţiei un iversale strălucite cultu ri neolitice.

Semnează în acest număr: PS Ioan Selejan , E p iscopu l H argh ite i şi C ovasnei („Pe urmele strămoşilor”); Ilie Fonta ; („O p rio rita te - cercetarea is to rică în sud-estu l

; Transilvaniei”); Dumitru Protase (M itropolitul Andrei Şaguna”); G heorghe L azarov ici („D in istoria străveche a C arpaţilor O rien ta li”); Z o iă ; M axim („P ro to trâc ii în C arpaţii R ăsăriteni”); V iorica Crişan („Aspecte ale civilizaţiei tracice şi dacice d in C arpaţii Răsăriteni”); Vasile Lechinţan , („Românii din scaunele secuieşti Ia 1614”); A urel M arc

(„Registrele parohiale - sursă e tn o log ie , dem ografie şi docum entară depseb it de sociologie. A ceasta v ine să valo roasă pen tru trecu tu l îndeplinească vrerea de a-i darom anesc al H arghite i. C onscrip ţia de la 1748”); Dumitru Furtună („Covasna- Voineşti, leagăn de romanitate în arcul in traca rp a tic”);

tu ru i «o im in in t mmIiiwd autmeM i

A N G V S T I A

I (1996)

U N iX 'u n n x A

Constantin Gane („Date privind m aghiarizarea rom ânilor din localităţile harghitene”); Zoltan Szekely; Constantin Brătescu; A na G ram a; V asile T. C iubăncan; Ioana Cristache- Panait ş.a.

„Am dori ca acest crainic, cu nume roman ANGVSTIA, să fie purtătorul mesajelor oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă către populaţia acestei zone. Anuarul va îm brăţişa toate Spocile, disciplinele istorice şi ştiinţele înrudite, .în special etnografie,

is to r ie i ' locale posib ilita tea afirmării” - scriu Ioan Lăcătuşu, director al Centrului Ecleziastic de D ocum entare „M itropolit Nicolae C olan”, şi Gheorghe Lazarovici, director general al Muzeului Naţional de Istorie a . T ransilvaniei, în „C ijvînt la început de drum”. „N u trebuie uitată - adaugă aceştia - munca n ep ărtin ito are şi a titu d in ea , înaintaşilor din aceste zone. în . u ltim a vrem e docum ente , însemnate din aceste zone, din istoria românilor şi a pămîntului rom ânesc , au luat d rum ul depozitelor, deşi înaintaşii ne-au dat numeroase exemple pozitive de con lucra re şi cercetare nepă rtin ito a re , cu adevăra t nepărtinitoare. Strategia culturală a ţării în aceste locuri a fost subordonată politicii majorităţii maghiare în zonă (...). Adevărul is to ric trebu ie cerce ta t şi dezvăluit. Fie ca aceste pagini să cuprindă tot adevărul - nu doar adevărul cum adesea este folosit în politică”.

Dorini şi noi A N G V STEI viaţă lungă şi... fie ca într-adevăr' paginile ei să cuprindă TOT A D E V Ă R U L si N U M A I ADEVĂRUL!

M . T R IP O N

T urcii (Lic. de a X lI-a. Hosu Andrea (Lic. t,atică), ioan B ercea, ; T. ”Brassai S.”), P rem iul I; isDcteşan, am bii de la Nyestc Csaba (Semin. Liceal ;.”M. Viteazul” Turda. Reformat Cluj-N.), P rem iu l SA A X l I - a . Im e e s ' II; RatTRobert(Semin. Liceal

® s(Lic. T. nr. 2), P rem iul Reformat Cluj-N.).

l i m p i a d e l l ^ R e z u l ţ â t e

U na d in p roblem ele care preocupă, în prezent, factorii educativ i: 1 M in isteru l Învăţăm întulu i, Patriarhia ş i ; p ă rin ţii c o p iilo r , este cea privitoare la introducerea religiei, ca obiect obligatoriu, în planul de învăţăm înt. P ractic, âr fi vorba de o reparaţie, morală, adusa procesului educaţional. !; :

D u p ă ; even im en te le d in decem brie 1989, biserica şi re lig ia , trep ta t,' îş i in tră în - drepturi. Este bine ştiut faptul că, poporul român s-a născut, este şi va rămîne creştin. , ,

Introducerea acestui obiect în

planul de învăţămînt mai dă naştere la vii discuţii. în primul

■ rind, în legătură cu denumirea lui: religie, educaţie religioasă, educaţie mor a l-religioasă etc. La urma urmei, oriqe denumire i s-ar da, tot religie se face şi aşa ar trebui să figureze în planul

.de învăţăm în t. Se ştie că, profesorul dă viaţă programei şi, prin predarea religiei, el trebuie să fundam enteze învătătura

in ctiisca v^a InâeriBcr<ţia s i s c e n a r i u l : F r a n k D a r b o n t ; c u : T i r t i R o b b in s , M o r g a n F r e e m a n , J a m e s W h i t m o r e

aul j ’ilor”

“în c h is o a re a(d in m artie în

J^ia.distribuit de M edia res International) este idibilă poveste despre ■ aţă, ’ p rie ten ie şi ieţuire într-o închisoare bazează pe o nuvelă a ţben King (apărută în sa de succes “DifTerent

V din 1982).bancherul A ndy

® (Tim R obbins) din igland, condamnat pe ol la închisoare pe viaţă i uciderea soţiei, şi Red

j^şan F re e m a n ) cierul din Shawshank* poate procura o rice «deţinuţii, se înfiripă o viclenie care va schimba I lor de a vedea viaţa, *că sînt obligaţi să stea' ';ună cea m ai m are

a detenţiei, în tre 7 şi 1967. D atorită , •'lăţii şi eforturilor lui ' închisoarea va avea o asă bibliotecă, iar el

omul de încredere «tpoate exista în acest: >1 directorului îrichisorii. de la sosirea sa la '«are Andy îi cere lui '•-i procure un poster cu ~ ;layvvorth, pe care îl va

Morgan Freeman şi Tim Robbins într-o scenă din „închisoarea îngerilor". .

F oto: N ew line Cinem a & C astlerock & M .P.I.

păstra pe perete pînă în ultima zi de detenţie.

Respins de mai multe ori de la eliberarea condiţionată, Red ştie tot ce mişcă în închisoare şi mai ales poate procura orice ar dori cineva; după ce îl observă o vreme pe Andy, care are de înfruntat toate încercările prin care un proaspăt deţinut trebuie să le treacă într-o închisoare, el decide să se ap ro p ie de el, devenind prieteni nedespărţiţi, sprijinindu-se la greu. Sosirea în

' penitenciar a tînărului Tommy (Gil Bellows), care povesteşte că a cunoscut un alt deţinut care se lăuda că ar fi ucis-o pe soţia lui Andy, nefiind prins pentru asta, aduce în inima fostului bancher speranţa redeschiderii propriului proces. N um ai că d irectorul închisorii refuză să-l ajute, iar Tommy moare în împrejurări suspecte, chiar în ziua în care află că a trecut examenul de: admitere la facultate, pentru care se pregătise cu Andy.

P ică tu ra aceasta um ple paharul şi A ndy evadează printr-un coridor săpat timp de 20 de ani în zidul pe care se afla afişu l R itei. Cu inteligenţă el gîndise acest plan încă din prim a zi de închisoare; la un moment dat el a creat un alt bancher fictiv ca persoană liberă, dar cu cont în bancă, asigurare socială şi tot ceea ce îl poate face real, şi a strîns toate dovezile care arătau m atrapaz lîcu rile financiare pe care le-a făcut directorul închisorii... Alături de Red, eliberat în sfîrşit, va asista d in um bră , cum scandalul legat de neregulile de la Shawshank face să cadă capete. Este răzbunarea sa, cumplită şi abil ţesută.

Sub conduceîea regizorului F ra n k D arbont, actorii Tim R o b b in s şi M o rg a n F re e m a n - in te rp re tează magistral cele două personaje din “închisoarea îngerilor” a căror deviză este “Speranţa este un lucru bun, poate cel mai bun, iar lucrurile bune nu dispar niciodată...”

R a lU c a N E D E L C U M e d ia P i c t u r e s

I n t e r n a t i o n a l

găsi rezolvarea în totalitate., ^ Personal, consider că religia

trebu ie inclusă în p lanu l de ' învăţăm în t, num ai la clasele I-VIII. E ventual, facultativ; la

b ise ric ii noastre creştine , clasele liceale. Şi iată de ce E venim entele po litice de la susţin acest lucru. In primul rînd, sfîrşitul secolului al XYn-lea au la această vîrstă, mai uşor poate . dus la apariţia bisericii greco- fi modelat sufletul copilului care, catolice în Transilvania. E a a .treptat, poate fi pregătit pentru a ju c a t un r o l . esen ţia l . în deveni credincios. In al doilea menţinerea credinţei şi a unităţii rînd, absolvenţii de teologie şi poporului român. Prin urmare, chiar unii preoţi experimentează vorb ind de b iserica noastră predarea religiei, îşi formează şi creştină, tradiţională, cele două ei p ro p r iu l sistem de biserici româneşti formează u n . . docum entare şi transmitere a tot inseparabil. Din păcate, astăzi unor cunoştinţe noi. Pe parcurs, sintem asaltaţi de tot felul de . îşi vor perfecţiona predarea, secte, de un prozelitism agasant, - într-un mediu acceptat ca,vîrstă care atentează la unitatea noastră ~-..şi putere de înţelegere. Deprinşi: politică şi religioasă. Cu metode, cu n o ţiu n ile e lem entare , ■ ascunse, cu promisiuni de ordin - orizontul copiilor de azi se va material, unii părinţi şi «levi, lărgi, creîndu-se baza acceptării'' derutaţi, sînt atraşi de astfel de p r in c ip iilo r dogm atice , „predicatori”. Scopurile urmărite n e în ţe lese la această vîrstă.sînt cu totul altele decît cele religioase.

D upă rev o lu ţie , re lig ia a pătruns timid în şcoală. Biserica, a fost nepregătită, neavînd cadre calificate. La drept vorbind, nici unii preoţi nu aveau pregătirea metodică necesară. în cele mai multe cazuri s-a recurs la tineri studenţi teologi, lipsiţi şi ei de experienţă. De aceea, mi-am pus întrebarea dacă, în unele situaţii, nu s-au adus dcservicii cauzei pentru care se luptă..

Dacă, la început, religia a fost obiect facultativ, treptat a devenit o b lig a to riu , în program ele ' claselor primare. în prezent se ridică alte probleme majore. Să fie obligatorie predarea re lig ie i' numai pînă la clasa a VlII-a, sau să se extindă şi la clasele liceale? Avem oameni pregătiţi pentru a preda la clasele liceale? C îţi d in tre liceen i sîn t d isp u ş i, sufleteşte, să accepte principiile

Astfel, cu timpul, se va crea un liant între elev şi propunător, „m atu riz îndu-se“ , în acelaşi timp, educatorul şi discipolul. In clasele liceale, tînărul va ajunge - pregătit, pentru a putea aborda,' de p e ' alte poziţii, problem a credinţei. ' ^ ' \

în şcolile în care nu se pot forma grupe, copiii de alte religii pot fi catehizaţi la biserică, de către p reo ţii paroh i, sau de căpeteniile unor culte. D e obicei,' cîţiva copii de alte religii rămîn în clasă, cu majoritatea. Ei nu pot învăţa decît lucruri bune la o rele de re lig ie . P ro b lem a ' ' cadrelor, cel puţin la ortodocşi şi greco-catolici, este în curs de

"rezolvare.B ucurîndu-se de un climat

favorabil din partea conducerilor / de şcoli şi a celorlalte cadre ;1 d id ac tic e eu ex p e rie n ţă ,' profesorii de religie se vor putea im pune în colectivele şcolare.

biblice? Cum se va proceda în ' Numai astfel religia va deveni c lase le cu e lev i de re l ig i i un obiect preferat de elevi, a diferite? Se va putea asigura cărui importanţă o .vor înţelege . num ăru l de cadre d idactice , mai tîrziu.'Deocam dată, astăzi,p en tru a ră sp u n d e a c e s to r cerinţe? Iată probleme care, cel puţin pentru moment, nu-şi pot

trebuie s-o înţelegem noi, .cei maturi. ■

P r o f . I o a n C Â M P E A N U

A D E V A R U Lc f l e - ÂRTÂ-CULTURĂ-ÎNVĂ ŢĂMJNT s î m b ă t ă - d u m i n i c ă , 2 9 - 3 0 m a r t i e 1 9 9 7

Micro-stagiunea de folclor a Academiei de M uzică

" S u f l e t u l a c e s t o r s f u d e n f i n u e u n v a s c e t r e b u i e

u m p l u t , c i o v a t r a c e s e c e r e î n c ă l z i t ă "

A stfel şi-a început pledoaria - chemare, de a-ne asculta cîntările şi tăcerile, profesorul univ. Ioan Haplea, în debutul unei manifestări studenţeşti, ce poate fi oricînd luată ca exemplu pentru promovarea valorilor autentice ale fo lc lo ru lu i rom ânesc. Z ile le , trecute, în spaţiul oferit cu generozitate de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din C luj-N apoca,. studen ţi ai modulului de folclor de Ia Academia , de Muzică ”Gh. Dima” (clasa conf. univ. Ioan Bocşa şi lect. univ. Doina Haplea), reuniţi în ansam blul de folclor ICOANE, au susţinut un recital* de succes.

Publicul, cunoscător şi receptiv, a audiat în prima parte a recitalului

fo lc lo r m uzical trad iţional din Hunedoara - Alba, pentru ca în partea a doua să pătrundă în terito riu l dialectal al Bihorului, îneîntător prin materialul acustic inconfundabil. Două

- arii dialectale aflate sub acelaşi cer sau sub acccaşi "pălărie de paie”, în acelaşi tărîm al zînelor în care se discută despre iubire, naştere şi moarte. Liturghia cosmică ce se regăseşte în i folclorul românesc, în repertoriul d e '

-dor, de joc şi de grup al acestuia, s-a lăsat descoperită printr-o. muzică şi prin voci de o puritate genuină, ce reprezintă în satul românesc etern un nou mod de a fi, o existenţă ilouă, pe - un alt nivel, m ai aproape de Dumnezeu.

Majoritatea pieselor interpretate de: A dina H ada, Teodora Zârnescu, C ristina D anciu, G abriela M aier (Colab.), A drian Iercoşan, Ciprian M ariş (voce), R odica G ancea şi N ucu A rdeleanu (vioară), O ana L ian u (nai) şi S erg iu C eb o ta ri (clarinet), piese care ar trebui să facă obiectulunui studiu aprofundat din partea multor interpreţi de folclor, autointitulaţi "profesionişti”, provin din colecţiile alcătuite prin truda creatoare a unor B. Bartok sau I. R. Nicola. Sufletul studenţilor a vibrat, încălzind cu forţa unei arderi ce luminează.

M ic h a e la B O C UFoto: I. PETCU

1 Carţilcfcluienilor® IkoârMÂntre lîusia larilor si Germania mlhelmină

- Problem a v iito ru lu i şi soartei Basarabiei preocupă în cel mai înalt grad opinia publică din România şi nimic din ceea ce poate constitui document de sprijin în perspectivă naţională nu ne poate fi indiferent: Plecmd de la o atare concepţie, istoricul clujean Teodor Pavel dă publicităţii un memoriu - basarabean necunoscut de ia 1916, care pleda în faţa puterilor europene pentru unirea Basarabiei cu România. Memoriul şi

. comentariul său au apărut sub titlul In tre Rusia ţa r ilo r şi G erm an ia w ilhelm ină. Un m em o riu basarabean din 1916 la Editura Presa Universitară Clujeană (Cluj-Napoca, 1996) cu un scurt rezumat în limba- engleză. Cartea este o frumoasă trecere în revistă a politicii româneşti în Orient după războiul din 1877-78, cînd Rusia, trădînd postura de aliat al României, a răpit acesteia judeţele Ismail, Bolgrad şi Cahul, ceea ce a determinat pe K ogălniceanu şi Brătianu^ să se îndrepte spre Austro-Ungaria. în 1914 problema devine din nou acută: ori cu Germania şi Austro-Ungaria pentru zdrobirea Tuşilor şi e libera rea Basarabiei, ori cu Franţa, Anglia şi Rusia pentru dezagregarea Austro- Ungariei şi eliberarea Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei." A învins această din urmă idee, dar n-a fost neglijată nici soarta Basarabiei. Cartea vorbeşte de întreg efortul românesc

de recuperare a provinciei de peste Prut; irisistînd asupra activităţii lui Stere în această direcţie, care iniţiază

TEOOOR PAVEL

chiar o socictate secretă, din rindurile căreia fac parte O. Goga şi Alexis N our. R ezulta tu l va fi ag itarea ch estiu n ii B asarab iei în “V iaţa rom ânească” prin tr-o su ită de consideraţii intitulate S crisori din B asarabia, semnate mai întîi.de C. Stere, apoi de Alexis Nour (ideea unui pseudonim colectiv la C. Şercăleanu nu se susţine însă) şi un memoriu redacta t de C, : S tere. Ideea dezmembrării Rusiei vă fi reluată de C. Moruzi în B asarabia şi viitorul ei.

(1906) şi în alte două lucrări ale lui A lexis Nour, P ro b lem a ro m ân o - ru teanâ şi Rusia în 1915, astfel că, în 1916, cînd ia naştere în Elveţia Ligue des nationalites allogenes de Rusie, cu sediul la .Berna, din care făceau parte finlandezi, estonieni, litu an ien i,- p o lo n ez i, ucran ien i, româno-basarabeni, georgieni, tătari şi ârmeni, intenţia lor a fost să arate lumii europene dorinţa lor de desprindere ., din imperiul rus. S-a ales un Comitet al emigraţiei şi s-a lansat un Manifest pentru desprindere, în sens wilsonian. în acest sens a fost redactat un M emoriu al basarabenilor, alcătuit de Alexis Nour, care, împreună cu alte 12 memorii ale popoarelor asuprite din Rusia, a fost editat într-o C a rte - M en io ran d în lim bile suedeză, germană, franceză şi engleză. Kennen Sie Russland?, Ryssland sodant der

_ ă r? , L a R u ssie e t Ies p eu p le s allogenes, în care acţiunea separatistă era clar exprimată. în cazul memoriului basarabean se spunea clar: “Basarabia

. nu va putea deveni ţinut civilizat spre binele umanităţii decît în ziua cînd ea se va elibera de: sub jugul-Rusiei, călăul popoarelor, pentru a se reuni cu întreaga naţiune românî”. E ceea

. ce a făcut la 1918, spre a ne fi apoi din nou răpită şi. adusă în situaţia de azi.

fictuqlitqtgq teatrala clujeana ^

î n a c e a s t ă s e a r ă , p e s c e n a N a ţ i o n a l u l u i

B E O K E T' d e J e a n A n o u i l h

Ii veţi revedea, într-o alegorie sumbră, în care textul este su s ţin u printr-un limbaj gestual amplu, foarte bine orchestrat de directorul d e scen, V ictor Ioan . F runză, în scenografia şi costumele semnate de A d r ia n G rand şi pe fondul muzical creat de M arius M ardiiş, pe: M arius B o d o eh (Regele Henric al II-lea), Balăzs Attila (Becket), alături de care v o r m a evolua: Petre Bâcioiu (Ludovic), Paul B asarab (Arhiepiscopul), C o rn e R ăileanu (Episcopul de Oxford), Virgil M iiller (Episcopul de York), D o r i Surcel (GilbertFolliot), Ruslan Bîrlea (Călugărul tînăr), M arian a C o c o ri (Regina mamă), Irina W iutze (Regina), Ion M arian (Baron I), B u cu Stan (Baron II), M ugur Bogdan (Baron III), şi alţii. O interpretare creativ spontană, echilibrată, fără stridenţe, care a făcut din acest spectacol unu l di: succesele Galei Teatrelor Naţionale, care a avut loc în prima decadă a h m decembrie 1996, la Cluj-Napoca. Spectacolul va‘ începc la ora 19.

Atiină

Abuna

D u m i n i c ă , 3 0 m a r t i e

COMEDIE PE ÎNTUNERICd e P e t e r S h a f f e r ! $ <

M ir c e a P O P A "I

’L

Invitaţie la o seară de bună dispoziţie în compania protagoniştilor p iesei "Comedie peîn tuneric” , a englezului Peter Shaffer, piesă cu care Naţionalul clujean a deschis, la 21 septembrie 1996, actuala stagiune. Vor evolua, în această farsă - noapte a încurcăturilor: C ornel Răileanu.(Brindsley Miller), Ileana N egru (Carol M elkett), V iorica M ischilea (M iss Fumival), Io n M arian (Colonelul Melkett), Nicu Mihoc (Harold Gprringe), Emilia n Belcin (Schuppanzieh), C ris tin a P a rd a n sc h i (Clea), V ictor N icolae (G eorg Bamberger). Regia: T h eo d o r C ris tian Popescu, scenografia: H o ra fiu M ihaiu. Pentru profesionalismul actorilor şi vocaţia teatrală a autorului, merită Să vedeţi această piesă. Spectacolul va începe la ora 19. M. B O C U

-.______________ F oto: I. PETCU, E .O L A R W j

Ofi

Tiilupi

Olimpiada^ naţională de psihologie şi pedagogie, la final349. de elevi ai şcolilor

normale, liceelor şi colegiilor pedagogice din întreaga ţară s-au confrun ta t m arţi, la C o leg iu l Pedagogic “Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, în cadrul celci dc a IX-a etape a O lim piadei na ţio n a le dc psihologie şi pedagogie.

Pentru fiecare obiect de în v ă ţăm în t(P s ih o lo g ie cl. a IX-a; Pedagogic cl. a IX-a; Didactică cl. a X-a; Psihologie cl. a X-a şi a XIIT-a; Teoria educaţiei cl. a Xl-a; Istoria ' p ed ag o g ie i cl. a X ll-a ; Psihologia copilului cl. a Xl-ap Psihopedagogie specială-cl.

a X lII-a ), com isia centrală* com pusă d in p ro fesori de sp ec ia lita te de- la licee şi universităţi din ţară, a elaborat două subiecte. Primul subiect, de sinteză, a implicat un grad sporit dc manifestare a independenţei în operarea cu informaţii, în

.struc tu rarea conţinutului, în rea lizarea dc asociaţii în exem plificări,’ precum şi în aprecieri şi puncte dc vedere proprii. Ccl do-al doilea a vizat predominant comportamente dc cunoaşterc-comprchcnsiune şl de intcipretarc, în funcţic de natura obiectului de învăţămînt

,ş i de vîrstă concurenţilor.

După corectarea lucrărilor, com isia centrală a decis acordarea a 157 premii, din care:8 premii I; 8 premii II; 9 premii III; 29 prem ii speciale; 104 menţiuni. Ar fi prea mult să amintim numele tuturor acestor elevi, însâ ar fi nedrept să nu menţionăm măcar cîştigătorii premiilor I. Aşadar/aceştia sînt: Angcla Vodă (judeţul Harghita, ■ 99 puncte din 100 posibile) - cl. a IX-a, Psihologie generală; Ioana Câmpean (jud. Alba, 94 pct.) - cl. a IX-a( Pedagogie generală; luliâ Simona Răchită (jud. Sibiu, 89, pct.) - cl. a X-a,1 Psihologie generală; Cosmin -

Gabriel.Guran (jud. Alba, 94 pct.) - cl. a X-a, D idactică; Claudia Komaromy (jud. Timiş,95,50 pct.) - cl. a X l-a , Psihologia copilului; D oina Batin (jud. Maramureş, 94,50 pct.) - cl. a X l-a, T eoria educaţiei; Ionela Blidaru (jud. Caraş Severin,' 94,50 pct.) - cl. a X ll-a , Istoria pedagogiei; E lenă M adi F lorescu (jud . Buzău, 92,50 pct.)- cl. a XHI-a, Psihopedagogie specială.

în ceea cc priveşte elegii C oleg iu lu i Pedagogic “Gh. L âzăr” din C luj-N apoca, rezultatele sînt urm ătoarele: Laura Ionela M untean şi

Lorcdana Mocean, cl. a X-a, D idactică - m enţiune; Radu M ircea Fizeşân, cl. a X l-a, Psihologia copilului - menţiune; LUCIANA GIANINA CORDOŞ, cL a XI-a, Psihologia copilului- P R E M IU L II (94 p c t.) ; Iolanda M olnar, cl. a JXI-a, Teoria educaţiei - menţiune; ’ Cristina Alina Chiş, cl. a XHI-a,- P sihopedagog ie specială menţiune; DIANA TO D IŢA , cl. a XII I-a, Psihopedagogie sp ec ia lă : - P R E M IU L SPECIAL.

Festivitatea de premiere a avut loc ieri, lă .o ra 10, lâ Casa Tineretului din Cluj-Napoca.

Premiul preşedintelui EmiJ Constantinescu (75.000 Ic' cam puţin d-le preşedinte!) fost acordât elevei A n g el' Vodă din judeţul H arghita concurenta care a ob ţinu t & mai mare punctaj la c o n c u r g (99 pct.).

Felicitările noastre tuturO participanţilor la o lim piadă tuturor premianţilor! Ş i m 2 cu seamă clujcncei L ucian ; G ianina. C ordoş pcntr< premiul II şi, nu în u l t im u l rînd, colaboratoarei noastre. Diana Todiţa, pentru prem iul special! ■

M . T R I P O N

î)pdk

isc15.J

UIJ

7

sîmbâtă-duminică,|7j 90- 0 martie 1997 P U B L I C I T A T E

O.UJ-NAPOCA: luni-vineri !M6; sîmbătă 9-14 ţlel/tax 19-73-04; SUIÎREI)AC|IA TURDA:luni-vineri»-!«; (el/lax 31-43-23; SUBRKDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; (ei/fax 21-60-75. i

ADEVARULde C iul

î n a f e n f i a p u b l i c u l u i c â l â t o r !

» 'o

( a c e cunoscu t p u b l i c u lu i c ă lă to r m a jo r a r e a t a r i f e lo r la b i l e t e ş i a b o n a m e n te

f călătorie d in t r a n s p o r tu l în c o m u n în c e p în d c u d a ta d e 1 .0 4 .1 9 9 7 .

Voile ta r ife d e c ă lă to r ie , p e n t r u b i l e t e ş i a b b n a m e n te a p r o b a te d c o rg a n e le în

•şt sînt u rm ă to a re le : , ; . i

A . B i l e t e d e c ă l ă t o r i e

&

1. Pe liniile din interiorul municipiului '2. Pe lin ia 4 2 P ia ţa M .V i t e a z u - c o m u n a B a c iu

3. Taxare în mijloacele de transportB . A b o n a m e n t e d e c ă l ă t o r i e

lc i/o că lă toric

8 0 0

• 1 .5 0 0

2 5 .0 0 0

lei/lunăîntreg2 2 .0 0 0

4 0 .0 0 06 5 .0 0 09 0 .0 0 0

cu reducere 1 1 .0 0 0

2 0 .0 0 0

3 2 .5 0 0

1. Pe o linie2. Pe două linii

j 3. Pe toate liniile nominalizat 14. Pe toate liniile nenominalizat

C . A b o n a m e n t e d e c ă l ă t o r i e s ă p t ă m î n a l e

ş i b i s ă p t ă m î n a l e c u p r e ţ i n t e g r a l* lei/o săptămînă lei/două săptăraîni

1. P e o l in ie 5 .1 0 0 1 0 .2 0 0

2. P e d o u ă l in i i 9 .2 0 0 1 8 .4 0 0

13. P e to a t e l i n i i le 1 5 .0 0 0 3 0 .0 0 0

I T a rife le la a b o n a m e n te le d e c ă lă to r i e r ă m în în c o n t in u a r e f o a r te a v a n ta jo a s e .

lină în d a t a d e 1 0 .0 4 .1 9 9 7 in c lu s iv , d u p ă c a r e î ş i p ie r d v a la b i l i ta te a .

I A b o n a m e n te le c u m p ă r a te p în ă la d a ta d e 3 1 .0 3 .1 9 9 7 in c lu s iv , s î n t v a la b i le

fină la e x p i r a r e a te r m e n u lu i .

P E v m u a c h i t ă r iUVTECBAUE V R A J A M O B I L E I

10%REDUCERE

transport, urcat ţi montat « R A T U ÎT î

MODENACluj-Napoca

o S tr . O a ş u lu i n r . 4 2 A teL: 433555, 136822, ORAR «-18 o H a la A g ro a l im e n ta ră r - ţ a M ih a i V ite a z u l e ta j I

Ic!.: 132897, ORAR9-18 a C a le a V ic to r ie i n r . 100

( M a te rn a , T U R D A ) tel.; 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET. PALUX. AR4CEÎ,

IAC, DILUANT, CLEI DE OASE, CULE-IMtoRT PENTRU

LEMN. SALTELE RELAXAI N R A T E F A R Ă D O B A N D Â W

F i r m â i t a l i a n a

j c a u t ă A N A L I Ş T I P R O G R A M A T O R I

m&oinaţifninfonmlkk, cu cunoştinţe în sisteme operative:• "U N /X (S C O )”, "W IN b o W s 3 .1 1 -9 5 -N T ”,

NOVELL 4 X , 3X”, "DATA BASE INFO RM IX”, ORACLE”, "SQL SERVER”, "SQL BASE”• L I M B A J E : "GUPTA”, "SQL W IN D O W S ”,

VISUAL B A S IC ”, "C++”, "IN FO R M IX 4 GL”, INFORMIX NEW era” şi cunostinte de T O O L S : SQL W IN D O W S " , DE G U PTA C E N T U R A ”, OFFICE 7”, “EXCEL” şi "WORD”.; V - Cei interesaţi sînt rugaţi şă trimită CURRICULUM ’ITAE la următorul num ăr fax: 0039 373 256 046 au E-mail la: azim ut@ cornputech.it. (396371)

Organizăm

săptămînal în Varşovia-Cracovia Informaţii tel.

4 1 0 3 5 9 1 4 6 8 1 9

M a n a g e r u l S o c i e t ă t i i c o m e r c i a l e

TURISM TRANSILVANIA ' S A . C lu jc u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a , P i a ţ a U n ir i i n r . 1 0

. . 7 . _

AD U N A R E A GENERALĂ A A C ŢIO N A R ILO Rla d a ta d e 16.04.1997, o ra 12.°°, la Hotel Transilvania, C lu j-N a p o c a ,

pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfârşitul zilei d e 07.04.1997, cu u rm ăto area

ordine d e zi:1. Raport dc gestiune al administratorului pe anul 1996.2. Raportul cenzorilor privind bilanţul contabil şi exerciţiul

bugetaiui de venituri şi cheltuieli pe anul 1996.3. Aprobarea bilanţului contabil, a cbnfului de profit şl pierderi

şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1996; repartizarea profitului i fixarea dividendului. :'

4. Validarea modificărilor aduse statutului societăţii pentru a corespunde cerinţelor prevăzute de lege pentru societăţi

. deschise. . . ’ • " . ' ’5. Diverse ••'■■■

!: 1 în cazul îh c a re nu vor fi îndeplinite prevederile le g a le . A d u n area k G enerală a Acţionarilor se reprogram ează pentru d a ta d e 30.04.1977, ih acelaşi loc şi la a c e e a ş i o r ă . . - . , -

Docum entele şi m ateria le le inform ative referitoare la p ro b le m e le ; r, înscrise la ordinea d e zi se p o t consulta la sediul societăţii, e ta j II, c a m . 3, com partim entul ac ţio n a ria t, zilnic între orele 12.00 - 15.00. Tel.: 192734, 194439,în c e p â n d cu d a ta d e 07.04.1997. :

Acţionarii persoane fizice po t partic ipa la a d u n a re a g e n e ra lă direct; cu buletinul d e id e n tita te şi certificatul d e ac ţio n a r sau prin procură specială a c o rd a tă altui acţionar. Procura specia lă d e reprezentare se obţine d e la sediul societăţii, com partim entul a c ţio n a ria t, p â n ă la d a ta d e 15.04.1997. • ", '

^ Mobilă în rate

SC AGROCOMSUIN SA B o n f i d a#

oferă _

pentru îngrăşare, pe bază de contract de cooperare, îh condiţii avantajoase.-

T in ere tu l p o rc in e s te o f e r i t fa r ă p la tă , u r r n în d c a iipâ în g r ă ş a r e a a c e s to ra , o c o tă p a r te s ă f ie p re d a tă •icietăţii fu rn iz o a re . : ..'

Relaţii suplimentare - la sediul societăţii, din comuna Bonţida nr.834, judeţul Cluj,

sau telefon 064/432269; 064/432658.

fără dobîndă!^ M A R I l R B D I i f e B R K D l â l P R l y i r K l - l I ^

p en tru : • tinerii căsătoriţi • plata integrală • pensionari

n .l l .l-N A P O rA :

♦ Piaţa i m nr.l Tel. 437429; Tel/Fax 437430♦ Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carboehim -Clujana). K

DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56 - Tel. 215073 5HIIKDIN: ♦ StrA.lancu nr.l.

Maigâsiţi: PARCHET, l'ALU^LACURI.ARACE'l, DILUANT. ,La peste 3 milioane valoare, se aSigură transportul gratuitt

Consiliul de adm inistraţie al

SG CEROC SA C luj-Napocarnvoaca

LI

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla data de 14.04.1997 la sediul firm ei ora 13,00 pentru

ftp acţionarii înregistraţi la R egistrul Acţionarilor la sfirsitul îki de 3 aprilie 1997.în cazul în care la data prim ei convocări nu se întruneşte

forumul legal; urm ătoarea şedinţă v a avea loc la data de15.04.1997 în aceleaşi condiţii.

Informaţii suplimentarela sediul firmei SC CEROCt ? n t NaP- Cal Treboni“ Laurean nr.l, telefon m098 interior 126 între orele 8-14.

- - 1 y(76/5667

in calitate de Centru Teritorial de Instruire acreditat de Centrul de Pregătire în Informatică Ş .A .

Bucureşti, organizează începând cu data de 7 aprilie 1997 curs de operare, utilizare şiprogram area calculatoarelor compatibileIBM -PC. Cursul are durata de 10 săptămâni, cu un total de 150 ore, şi se desfăşoară in şedinţe de câte 3 ore zilnic. . r

Tematica cuprinde: ' ; - W INDOW S / sistemul de operare MS-DOS; 5 i editorul de texte W ORD for WINDOWS; z -sistemul de gestiune a bazelor de date FoxPro; ®- mediul de programare TURBO PASCAL 7.0; ;- programe utilitare.

; Informaţii suplimentare şi înscrierile la sediul firmei

1 _ _ str. Observatorului 1. bl. OS1. et 1. sau la tel. 438328* J

Societatea ComercialăATLAS SA

Cluj-Napoca, str.Aurel Vlaicu nr. 182

O r g a n iz ea z ă L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă p e n t r u

de 250 şi 120 mp. în incinta societăţii, respectiv un spaţiu de depozitare (teren împrejmuit) lîngă Băile Someşeni.

Licitaţia va avea loc în data de 10.04.1997 ora 10 la sediul societăţii din Cluj-Napoca.

înscrierile la licitaţie sau oferte scrise se fac pînă la data dc 9.04.1997.

R elaţii s u p lim e n ta re la te le fo n 1 4 2 7 8 8 in t.1 3 9 s a u la sed iu l so c ie tă tii.

Regia Autonomă de Termoticare

B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79 Cluj-Napoca * a n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s , p c p e r i o a d ă

d e t e r m i n a t ă

■ fochist! pentru centrale termice;C o n cu rsu l v a a v e a lo c la sed iu l u n ită ţi i în d a ta d e 10

a p rilie 1997, o re le 10.

. C e re r i le se v o r d e p u n e p în ă la d a ta d c 8 a p r i lie 1997.

Informaţii suplimentare se pot ____obţine la telefonul 430878.

ADEVARULde C luj P U B L I C I T A T E

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14; (el/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:;:; luni-vineri 8-16; (el/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; ici/fax 21-60-75

sîmbătă-duminică,29-30 martie 1997

tS^STUD© ©DoM §)[p®@ &face cunoscut publicului călător înfiinţarea unei noi linii de transport în

comun cu caracter experimental. Linia va avea nr.52 şi face legătura între Cart.Mănăştur-Piaţa 1 Mai -Pi aţa Mărăşti pe următorul traseu: str.Bucium - Calea Floreşti - Str.Mănăştur - Str.Moţilor - Str.Memorandumului - Piaţa Unirii - B-dul 21 Decembrie - Str.Paris - Piaţa 1 Mai - Str.Cîmpul Pîinii - str.Fabricii - Piaţa Mărăşti - B-dul 21 Decembrie - Piaţa Unirii - Str.Memorandumului - Str.Moţilor - Str.Mănăştur - Calea Floreşti - Nodul N - Str.Bucium. Sînt valabile toate staţiile de oprire de pe traseul pe care se deplasează autobuzele. Programul de funcţionare al liniei este pentru perioadele de vîrf, respectiv 4,45-8,30; 12,30-17,00 şi 21,00- 23,30. în zilele de sîmbătă şi duminică linia nu funcţionează.

Linia nou înfiinţată va intra în funcţiune începînd cu data de 1.04.1997.Începînd cu data de 1.04.1997 linia nr.28 îşi modifică traseul în felul

următor:- din str.Drăgalina prin str.E.Grigorescu, str.Donath, str.Mirăslău în

sensul de mers spre cartier. Restul traseului rămîne neschimbat. Pe noul traseu se înfiinţează următoarele staţii: NAPOCÂ, ALBINA, DONATH (coloane), STUDIO, FORTUNA. ‘ :

SC UNIVERSAL SA HuedinStr Stadionului nr.19, telefon 064/ 251448Referitor la anunţul din ziarul "Adevărul de

Cluj” din 21.02.1997, facem următoarele precizări - - -

A doua licitaţie pentru vînzarea de active se va ţine în ziua de 8.04.1997, iar cea de-a treia în data de 14.04.1997, la aceeaşi adresă şi oră.

De asemenea, organizăm licitaţie pentru darea în locaţie de gestiune a ”ateliertîmplărie din Huedin, str. Vlădeasa nr.5”. (390370)

ADEVĂRULde Cluj JBtU 1

cu sediul în Cluj-Napoca, Str.Mănăştur 2-6 c o n v o a c ă

Adunarea Generală O rd in a ră a A c ţio n a r ilo rpentrudatade 15 aprilie 1997, ora 10 a.m. la casa de Cultură Studenţească

din Cluj-Napoca, Piaţa Păcii nr.lt3, cu următoareaO R D IN E D E Z I

1. Raportul de activitate al administratorilor pentru anul 1996.2. Prezentarea bilanţului pe exerciţiul 1996, a contului de profit şi pierderi ş i a propunerii

de repartizare a profitului.3. Raportul comisiei de cenzori.4. Prezentarea bugetului pe 1997. '5. Supunerea spre aprobare a Raportului de activitate şi a Bilanţului pe l996,apropunerii

de repartizare a profitului, precum şi a Bugetului pe 1997.6. Completarea Consiliului de Administraţie.7. Adoptarea unei hotăriri cu privire la tranzacţionarea acţiunilor URSUS p e una din

pieţele organizate.8. Diverse.Începînd cu data de 10 aprilie 1997 docum entele şi m aterialele inform ative se p o t consulta

la sediul societăţii d in C luj-N apoca, Str.M ănăştur nr.2-6, biroul A cţionari, în tre o rele 8-12 a.m . unde se pot procura formulare de procuri speciale pentru reprezentare. '

Pot participa acţionarii înscrişi în R egistrul acţionarilor p înă la data de 31 m artie 1997. pe baza Buletinului de Identitate sau cu procuri speciale acordate unor reprezentanţi -acţionari, procuri ce se prezintă la intrare.

P re şed in te le C O N S IL IU L U I D E A D M IN IS T R A Ţ IE

(761574) in g .O c ta v ia n B uzoiano

SC ERS CUG SAscoatc la licitaţie în vederea

locaţiei de gestiuneC A N T IN A R E S T A U R A N T

E R S C U GLicitaţia va avea loc în data de 15.04.1997,

ora 10, la sediul unităţii SC ERS CUG SA, B-dul Muncii nr.l8.

I N F O R M A Ţ I l i L A i r E L E F O I M :

4 1 5 2 4 0 5 0 2 » S A U ^ I 5 0

Administraţia Naţională a Drumurilor

c u s e d iu l în m u n ic ip iu l B u c u re ş ti,

B -d u l D in ic u G o l e s e u n r. 3 8 , s e c to r 1,

o rg a n iz e a z ă c o n c u rs p e n t r u o c u p a re a p o s tu lu i d e

la DRDP CLUJConcursul va avea loc în data de 25 aprilie

1997 la sediul A.N.D. Cererile vor fi depuse la D.R.D.P. Cluj, str.Decebal nr. 128 Cluj- Napoca, pînă la data de 15 aprilie 1997. RELAŢII SUPLIMENTARE LA SERVICIUL PLAN! ORGANIZARE, SALARIZARE DIN

A.N.D., TELEFON 01-6385362.

C o n s i l i u l d c a d m i n i s t r a ţ i e c o n v o a c ă

Adunarea goneralâ anuală a delegaţilor Cooperativei /-m de Credit • Bancă populară

A L I A N Ţ A

în ziua de s îm b ă tă , 12 a p r ilie 1997, o r a 9 ,3 0 ,1a B ib lio teci U n iv e rs ită ţii d in C lu j , P ia ţa P ăc ii (c o l ţ s p r e C lin ic i),

pentru D ări de seam ă (raport) privind activ ita tea economici şi alegeri; C onsiliul, com isie de cenzori etc. O rd in ea de

detaliată este afişată la sediul unitătii A M A N T A . - s7

seri)

16-2

tata

MATRIMONIALE

• Tînăr 30 ani, cetăţean am erican , se r io s , do resc cunoştin ţă cu dom nişoară serioasă, pen tru prietenie- căsătorie. Tel 15-78-42 orele 16-20. (393575)

cu sediul în Cluj-Napoca, str.Cîmpina nr.51 execută la preţurile c^le mai

avantajoase, următoarele servicii; V1. T r a n s p o r t d e m ă r fu r i i n t e r n ş i in t e r n a ţ io n a l

2 . T r a n s p o r t u r i d e d i s t r i b u i r e p r o d u s e

a l i m e n t a r e c u a u t o v e h i c u l e a u t o r i z a t e d in

p u n c t d e v e d e r e s a n i t a r - v e t e r i n a r

3 . I n s p e c ţ i i t e h n i c e a u t o g r a d u l II, III

4 . V in d e la l i c i t a ţ i e a u t o f u r g o a n e , d u b e R 8 1 3 5 F . L ic i ta ţ ia v a a v e a l o c s ă p t ă m î n a l în

z i u a d e lu n i , o r a 1 0 , la s e d i u l f i rm e i .

IN F O R M A Ţ II L A T E L E F O N 4 1 5 1 4 6 ; 4 1 5 1 3 4 .*

SCC TRANSILVANIA SA CLUI-NAPOCA

Str.Deva nr.1-7, telefon 064-192801 /136 sau 191 I n c o n f o r m i t a te c u L e g e a m \ 3 1 /1 9 9 0 ş i a

O r d o n a n ţe i d e U r g e n ţă a G R 5 /1 9 9 7

convoacă '

Adunarea Generală'Ordinară ă Acţionarilorpen trudatade 14aprilie 1997, ora 12 la sediţil societăţii d in

str.D eva nr.1-7 C luj-N apoca, cu urm ătoarea

O R D IN E D E Z I :

1.Raportul anual de gestiune al administratorilor pe 1996.2. Raportul cenzorilor :3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi

pierderi şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli'pe 1996.

4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli p e 1997.5. Aprobarea modificării Statutului societăţii.-■ ’6. Diverse.

în cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare a capitalului social prevăzut de lege pentu ca adunarea să fie legal constituită, a doua adunare generală va avea loc în data de 28 aprilie 1997, ora 12, Ja sediul societăţii. (390458)

VINZARI CUMPĂRĂRI

P R I M O R D I A L ,vm/Ari-tunipâriri-închinL-ri \

Str.Hraşov nr.44, tel. 14-78-W. ’

S C H A ID U C S R L

CASADEAMANETStr.SA M U IL M IC U 12 /A : T e l . 1 9 . 6 8 . 8 8 i

C c l m a i m ie c o m is io n i

S.C. O N ESTO S.R.L.

CASĂ DE AMANET!Piaţa Mihai Viteazu nr.42 '

T e l. 19-59-66

* V indem m agazin a lim e n ta r , m a rfă , d o tă r i in terioare şi Dacia b reak. Tel. 41-12-82. (379504)

• Vînd cîntar 150 kg, nou. Telefon 41-42-46. (385658)

• Vînd mobilă alimentara şi cîntar electronic. Tel. 41-42-46.(385659)

• Vînd chioşc alimentar, apă, c u rtn t. Tel 43-15-99 orele 15-18. (393648)

• Vînd c e rt if ic a te de a c ţio n a r T ehno frig , Carbochim, Napochim, 100 DM bucala . Tel 13-09-89. (393689)

• Vînd ieftin parcele de 545 mp in tra v i la n , zonă deoseb ită . Tel. 14-01-67. (385520)

Vînd casă" locuit cu spaţii comerciale, grădină 30 ari, 2 camioane Man. Bistriţa tel. 063/ 21-33-26. (379348)

Vînd presă de ulei, avantajos. Tel 065/13-99-47 (385413)' .

• Vînd firmă. Tel. 16-65-05 (385632) ■;

•V V înd te re n 800 mp s itu a t în zona Grădinii Botanice, str. Al! Borza nr. 2 | (U m broasă), poziţie, utilităţi deosebite. Tel. 43- 30-49; 14-10-45; 13-69-65. (379062)

• Cumpăr 30 ha teren în zona C lu j. T el. 13-41-74 după ora 20. (379461)

• Vînd teren intravilan Ia şosea, în Feleac 15.000 mp. Tel. 16-14-39 (385622)

379

• Vînd te ren intravilan 6100 mp, în Dîmbul Rotund. Tel 13-09-89. (393690)

eta(H

ctiDo:et.37

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A P E W JlR tf Lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c ţ i a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r .N a p o c a n r .1 6 .

fes fŢS~ sîmi i î l k

sîmbâtă-auminîca,30 martie 1997 P U B L I C I T A T E

CLUJ-NAl’OCA:luni-vin cri 8-16; sîmbala*>-14;trl fa» 19-7.1-0-4;SI 1IRKI)\C(I\'H KI)\:luni-vineri 8-16; «ci/fax 31-43-23; SIIBREDACPA DEJ; Iuni-vincri 8-16; tel/fa* 21-60-75. I

a d e v ă r u lcge C luj

A h F V Ă R I J L U n c o t id ia n c a r e s a t is f a c e g u s tu r i l e d u m n e a v o a s tr ă !

• . V înd u rg en t casăocupab ilă im ed ia t. S tr .R ăzboieni n r. 62, I r is (393692)

S i m ţ i ţ i c ă n u9 J

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?> . . . . .

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

; A b o n a m e n te le d e c a r e a v e ţ i n e v o i e v i l e o f

f SC A P E X S R L S tr .I n o c e n ţiu M ic u -K Ie in nr.

{ te l. 1 9 6 2 1 3 . R O D IP E T S A , P - ţa G ă t i i n r .1 -

cam era 4 5 , s a u o f ic i i le p o ş t a l e d in în t r e g u l j u d e ţ .

Vînd teren la ieşire din Jilâu. T elefon 42-02-14: 379344)

Vînd teren în CIuj-Napoca jeriferie intravilan şi extravilan, fel. 064/13-99-70. (379438)

Vînd teren şi cabană la' 5 un dc Cluj. Tel. 19-56-72 orele 16-20. (385627)

V înd ieftin' teren pentru cabană. T el 16-59-58. (393673)

•• V în d a p a r ta m e n t’3 r jâ n e re , Calea Dorobanţilor, “ etaj 1. R elaţii -'teLr 15-37*54:

ţi € 1 8 -6 2 -3 1 -1 8 .' (3 7 9 1 2 0 ) ş

Vînd urgent garsonieră central s t r . C alea Dorobanţilor nr. 39-41 bl. C et.,2 a p , 44 o re le 13-19. (379179)

• Vînd garsonieră confort mu, e ta j unu. Tel. 14-18-98. (379458)

• V înd apartam en t una cameră f in is a t M ănăştu r. Tel. 41-21-92. (379481)

• Vînd urgent apartament camere finisat Piaţa Mihai

Viteazu n r. 11. Inform aţii tel. 41-15-47 orele 9-17 sau 41-05-69 o re le 17-21. (385297)

■ V înd v ilă m are în G rigorescu, în cu rs de finisare şi g rin z i lem n pentru acoperiş. Ţel. 18-41- 07.(385525) ;

• V înd a p a rta m e n t 3 tamere s tr . Buftea nr. 12 >p. 2. Tel. 15-26-43.(385605)

• Vînd casă particulară, ultrafinisată, compusă din două corpuri, două in tră ri 'o m ultip le p o s ib ilită ţi, hformaţii str. Ilie Mâcelaru «r. 30. (385663)

• Vînd, în Zorilor, vilă nouă, deoseb ită , to a te facilităţile. Tel 43-80-08. (393605)

• V înd a p a rta m e n t 1 cameră zona Pata, telefon, Parchet, gaz cu co n to r leparat, e ta j 2, blocP+2+pod, 17.000 DM. Tel 1S-26-62. (393619)

• Vînd casă şi teren în T iocu de ’ Sus, com una C o rn eş ti, ju d e ţu l C lu j. R e la ţii la te l 18-91-55. (393651)

■ Vî nd a p a rta m e n t 3 cam ere p a r te r , M ă ră ş ti , p e n tru - p re te n ţio ş i, superfinisat. Tel 17-16-60; 19-93-40 (393675)

, • Vînd casă neterminată P+M în Luna de Sus. Tel 18-05-46. (393679)

• Vînd casă, grădină. Tel. 43- 61r 17. (379382)

• Vind apartament 3 camere cu telefon. Informaţii la tel. 16- 76-46 după ora 17. (379393): • Vînd garsonieră confort 1 str. Cemei nr. 7 sc. 2 ap. 116 zilnic. (379397) - ^: • Vind 3 cam ere Calea D orobanţilor. Tel. 12-78-96. (379402)

• Vînd apartament 3 camere M ărăşti Telefon 13-26-53. ’ (379420) .

• ‘ Vînd urgent apartament 3 camere. Tel. 16-00-66 după oră 16. (379441)

• Vînd/schimb qu garsoniera u rgen t apartam ent 2 camere confort mărit str. Tăşnad nr. 19 ap. 12. (379474) ’ V . ' v ! Vînd apartament 3 camere etaj 3; ultracentral (str. Daciei nr. 5-9) preţ 45.000 DM sau echivalentul în lei. Informaţii tel. 41-38-26. (379485)

• Vînd urgent apartament *3 camere confort mărit str. Aurel Vlaicu nr. 25 ap. 52 preţ fix 27.000 DM. Tel. 14-12-16. (379498) r .

• Vînd urgent apartament trei camere în Mănăştur zona Flora, ocupab il im ediat, fa ian ţa t, p archeta t două ~ posturi, telefonice. Informaţii la telefon 41-08-06. (379500) •

• Vînd apartament 3 camere confort I str. Cîmpului. Tel. 17- 01-61. (379510) , . . . .

• . V înd apartam ent două camere zonă centrală Mărăşti, str. Fabricii nr. 1 et. 5 ap. 20 tel. 41-15-18. (379511); • V înd apartam ent cu 3 cam ere, e taj I , C alea Dorobanţilor. Relaţii la tel. 15- 37-54 ?i 018-62-31-18. (379515)

• Vînd 3 camere, deosebite,- bloc Royal Zorilor. Tel. 19-42- 28. (379513)

• Vînd casă 2 camere, grajd cu şură coteţ porc, coteţ găini, grădină cu pomi 16 mp, distanţa pîdă la tren 2 km. Comuna Jucu de Sus, sat M âlitura nr. 20. (379519)

• Vînd apartament 2 camere 75 mp. Str. Reşiţa nr. 2 ap. 17, telefon, demisol înalt, preţ 120 milioane. (385596) ; ,

• Vînd casă în Gilău. Tel. 225 A (385631) : ' ' ■

•> Vînd apartament 3 camere decomandate, et. 2. sau schimb cu 2 camere Gheorgheni. Tel. 14-07-78. (385634)

• Vind apartam ent două camere confort sporit str. Pata. Tel. 1-5-86-31. (385635) ;

• Vînd grădină in sat Păniceni, 40 ari, cu ieşire la drumul naţional C luj-O radea> Relaţii rla telefon 17-87-51 sau în Păniceni nr. 48. (385636)

• Vînd casă. Str. Cîmpului nr! 172. (385637) ■

• Vînd apartament 3 camere, 66 m*p, M ărăşti-Dorobanţilor, 26.000 DM. Tel. 19-26-95 (385642)

• Vînd garsonieră confort I str. Tazlău nr. 9 ap. 10, Mănăştur. (385646)

_• Vind casă în zona Observatorului 2. camere, curte şi grădină, total 600 mp, curent, , apă, canalizare, gaz 3 focuri şi telefon. Sîmbătă-duminică ora- 10-20 la tei:, 12-44-24 şi 12-76- 47. (385648)

• Vînd teren cabană în Beliş. . Tel. 14-28-19 (385656) J ^

• Vînd urgent casă^2 camere. - Tel. 19-72-07 (385661) •

• Vînd casă şi grădină zonă semi centrală. Tel. 17-65-28; 42- 56-88. (385676)

• Vînd casă mare . cu grădină 25 ari şi anexe gospodăreşti la 17 km de CIuj-Napoca. Tel. 41- 00-59 (385680) : • f / - - ‘ • Vînd apartament 2 camere zona Pata. Tel 15-63-47 după ora 16. (393613)

• Vînd urgent apartament 4 camere şi 2 camere. Tel 16-70- 83. (393655)

• Vind casă 3 camere. Str. Heltai nr. 39. (393669) '

• Vînd urgent, în aa tu l Răscruci nr. 27, casă 2 camere, hol şi cămară, cu grădină şi livadă, total 14 ari. Necesită reparaţii. Informaţii sat Răscruci nf. 343, tel 110. (393678) .' • Vînd apartament 2 camere confort I, Gheorgheni. Tel 15- 05-74 numai marţi între orele 10-16. (393691)

Vizionaţi o VIDEOCASe t A

f i [J i c f e a l a va d i s p u i

s tr .D .G h e re a n n 2 5 ,

lîn g ă CLUBUL C F R

Cele mai m jc j p r e ţu r i ;

Cele mai

• C um păr Dacia 1310. Tel. 42-68-64. (385574)

• Vînd Dacia 1310, an 1989, stare excepţională. Tel 12-78-51. (393672)

• Vînd Opel Monza an fa b r ic a ţie 1979, cu lo a re neagră, înscris în circulaţie, preţ 3000 DM. Telefon 43- 36-19 sau mobil 018/62-35- 63. (393680)

.• Vînd urgent televizor color şi video. Tel 18-09-69. (393642)

• Vînd motor electric 5,5 kW 380 V 3000.rotaţii. Tel. 18-17- 26. (379426)- • Vînd televizor color Nokia cu telecomandă şi două fotolii. Tel. 16-86-83. (379496)

• Vind boiler electric 15 1 nefolosit şi WC nou. Str. Ilie Măcelaru nr. 39 (379518)

» Vînd urgent Sega Mega Drive'cu 12 jocuri. Tel. 16-98- 67. (379522) : ; ;

• Vînd frig ider, aragaz, televizor. Relaţii str. Pata nr. 8 ap. 7 (385617)’

• Vînd pager alfanum eric conectat, Motorola Advisor. Tel 17-93-82. (393436)

• Vînd m obilă garn itu ră cameră, frigider Whirlpool, la preţ negociabil, tel 41-24-35. (393670)

• D au în ch irie o garsonieră şi o cameră lux, v a l u t ă . ' T el 17-53-32. (393681)

• înch iriez apartam ent m obilat 2 cam ere, c a rtie r Gheorgheni, str. Bizuşa nr. 4, ap . 105. Tel 14-92-57 orele 18-21. (393684)

• Vînd Dacia 1307 0 km. Tel. 12-13-01. (379414)

• Vind Skoda S 100 în stare bună de funcţionare. Tel. 19-81- 39. (379464)

: • Vind Mazda 323F sport 5 uşi, in jecţie , închidere centralizată, alarmă, 67.000 km, an fabricaţie 1991,12.000 DM. Tel. 066/14-17-35 Topliţa după ora 20. (379491) , -

• Vind Audi 80 roşu, benzină; an fabricaţie 1988, înmatriculat persoană fizică, preţ 7100 DM. Informaţii la telefon 14-58-66. (379525)

• Vînd Dacia break 0 im . Telefon 18-12-69 (385510) ^ -

• Vînd Fiat Regata 1987, înm atricu lat, turbo diesel, avariat. Tel. 14-91-32. (385578):

; • v Vînd VW G olf neînm atriculabil 800 DM, televizor color, maşină de spălat 'automatic, maşină de scris preţ bun. Tel* 17-48-40. (385614)

• Vînd Opel Rekord 1800 din 1983, numere noi. Tel. 17-54- 84. (385628) ’ '

• Vînd vibrochcn B l, ax cu came nou de Saviem, alte piese; talon Fiat Duna şi carte id en tita te , motor 1697 cmc, piese de schimb şi araci de vie. Tel. 058/77-55-16 (385653) • \ ;

• ' Vînd Mercedes 208 stare excepţională. Tel. 061/71-73-88 sau 43-84-12. (385681). • Vînd Oltcit Club 1989, stare foarte' bună.; Tel 17-93-82.: (393437). • Vînd/schimb cu apartament Audi 80 de 3 ani. Tel 18-45-27. (393601) 7 -

•‘ Vînd R enault 19 neînmatriculat, accidentat, model 1993. Telefon 19-38-40/ (393671)

• 'V înd sem ă n ă to a re p en tru tr a c to r chinezesc. Informaţii la' tel. 127 Iclod (după ora 18). (379364)

Vînd tractor U 650, remorcă 5 t. Tel 16-96-46. (393638)

• V înd g rin z i p e n tru co n stru c ţie cab an ă , casă. Tel. 16-34-67. (379509)

• Vînd mobilă sufragerie, deosebită, 20 m ilioane lei. Tel 41-42-46. (393467)

• Vînd pui collic, părinţi cu pedigree. Tel 14-20-25 după ora 19. (393589)

• Vînd un dulap cu vitrină, masă 4 scaune, bar. Tel. 42-58- 44. (385282)

• Vînd pianină. Tel. 15-67-57 (385650) :

• Vînd vană 1,70 m, albă, stare bună. Tel 15-35-21. (393553)

• Vind canapea extensibilă, 200.000 lei. Tel 41-04-74. (393641)

• Vînd Zeel P. Tel 41-27-96. (393687)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartam ent 2 camere cu garsonieră, Tel. 17- 90-73 (385593)

În c h i r i e r i

• Vindem piese p en tru A ro , TV, R aba , Sav iem , Dacia în str. K. M arx nr. 22 (378256)

• Vînd Renault 19 1400 cmc, an 1989 impecabil. Tel. 14-42-42. (379444)

• Vînd sau -schimb cu locuinţă (plus diferenţă) Aro 244D,nou. Tel. 13-44-61 sau seara 14-81-15. (379466)

• : Vînd Peugeot 205. Tel. 17-64-82.(379494)

» Vînd motor C obra 300 D în s ta re p e rfe c tă de fu n c ţio n a re , cu a c te în reg u lă . T el. 41-00^59. (385679)

Vînd 50 mp tavan fals, plăci gips carton 60x60 cm şi cazan încălzire cen trală 30 kW h pe gaz, au to m at nou. T el. 14-83-93 s tr . Lupeni nr. 15.- (379505)

• V înd g e n e ra to r de c u ren t. Telefon *14-71-90. (393598)

• Vînd mobilier de birou d in m ahon scu lp ta t şi apartam ent cu 2 camere în T urda, str. C onstructorilor 22. Relaţii la telefon Turda 31-61-61. (342040)

• C u m p ăr v itr in e frigorifice orizon tale . Tel. 19-00-01. (379411)

• Vînd 2 maşini îngheţată, v itrină frigorifică vertica lă , maşină pentru cornete cu două matriţe. Tel. 15-83-96. (379517)

• Ofer 1-3 cam ere. Tel. 43-00-81. (385668)

• Dau în chirie magazin, c en tra l, 800D M /lunâ. Tel. 41-42-46; 15-42-37 (385660)

• Dau în chirie bar amenajat în centru. Tel. 19-21-19. (379425) ' \

• Dau în chirie apartament cu 2 camere mobilat, telefon, cartier Grigorescu, aproape de Hotel Napoca. Informaţii tel. 18-68-19 în datele de 29-30 marfie. (379190) ■ \

• Dau în chirie 2 camere mobilate, telefon, frigider, pe valută anticipat, Grigorescu. Tel. 15-05-46. (379467) ■

• Dau în chirie casă în cartier Gheorgheni. Tel. 15-59-28 preţ 150 DM. (379495)

• Dau în chirie garsonieră Iară telefon, Mărăşti. Tel. 19-75-13 (385626) ’

• Dau în chirie casă 2 camere, curte , garaj. Tel. 15-67-57. (385649)• * Caut colegă de cameră, central. Tel. 14-60-81. (385662)

• Dau în chirie apartament 1 cameră. Tel. 14-22-98 (385669)

• Dau în ch irie casă şi grădină, telefon. Plata anticipat 6 luni, str. Brâncuşi. Tel. 19-65-15 (385670) ■■ .r 'v :‘ ; ;

• înch iriez apartam ent: o cameră, zona Pata, superfinisat,* . T e l 43-59-79 (385682) > : ,

• Dau în chirie apartament 2 camere, cu telefon, nemobilat, pe termen lung. Tel 25-32-59; 25-20-12. (393372)

! > închiriez-faparţam ent 2',- cam ere. u ltra fin isa t, in , G heorgheni, fără intermediar. Tel 42-55-73. (393494)

^ înch iriez apartam ent 2 camere mobilat. Tel 17-12-90. (393577) /; v

• închiriez cameră pentru, o studentă. Tel 16-53-43. (393596)

• Dau în chirie garsonieră nemobilată, Calea Mănăştur. Tel 14-80-42 (393627)-. • Dau în chirie apartament 2 camere. Tel 15-17-69. (393645)

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, telefon. Ţel 19- 87-82. (393674)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, telefon,* str. Pietroasa, plata în valută. Tel 16-59-34. (393688)

• Ofer pentru închiriere spaţiu care poate fi folosit ca atelier mecanic, auto sau tîmplărie. Tel 41-62-99 Cluj. (393676)

• Dau în chirie garsonieră Zorilor P lata în avans. Tel. 12-84-06. (385610)

• Dau u rgen t în chirie a p a r ta m e n t ' 3 c a m e re , telefon, Gheorgheni. Tel. 15- 25-70. (385639)

• P rim esc în g azd ă 2 băieţi. S tr. Nădăşel n r. 63, tel 13-99-48. (393643)

• D au în> ch ir ie ap artam en t 2 cam ere. Tel 16-92-13. (393652)

.• D au în c h ir ie a p a r ta m e n t 3 c am ere m o b ila t, cu j e l e f o n , în G rigo rescu . Tel 18-67-09 (393657) . . ^ , .

DIVERSE

• : • SC C lu j-T o u rs o rg a n iz e a z ă săp tăm în a l e x c u rs ii în P o lon ia , ghid Gabi şi Gina. înscrieri B-dul 21 Decem brie 1989 nr. 32 tel. 064/19-38-98. (379383)

• T ransport-m arfă 2 tone şi 10 tone. Tel. 16-14-39. (385623) '

• T ransport 1,5 tone. Tel. 43-86-11 (385672)

• Aduc autoturism e, dube din străinătate, la comandă. Tel. 41-44-88; 41-44-87 sau p ag e r 41-41-75 cod 6209. (385677)

_ •„ Centrul educaţional Lego D acta , angajează educatoare specializată pentru preşcolari, lim ba engleză ob ligatorie . Relaţii la tel 15-35-98; 18-52- 73; 018-62-32-89 (385482) J

• Confecţii metalice orice tip.

'• m - * i^ w iă w ş n C 5 * » ? Ş ) * r

a d e v ă r u l .de c iu i P U B L I C I T A T E

CLIJJ-NAPOCA: luni-vin eri 8-16; sîmbătă 9-14; tcl/fai; 19-73-04; S1JHKEDACŢIA TI Kl>\ luni-viilcri 8-16; tel/lai 3143-23; SUBREDACţlA DEJ: lunt-vincri 8-16; Ici/fax 21-60-75.

sîmbătă-duminică,29-30 martie 1997 ZEL

• A n g a jăm m a is tru b r u ta r , m a is tru co fe ta r, şofer profesionist. Tel. 19- 32-18. (385654)

• Căutăm persoană pensionară pentru supraveghere copil 7 ani eventual şi menaj uşor. Telefon 15.44-34. (393685) ’ :

• Ţin evidenţă contabilă, b ilanţ anual. Tel. 13-72-25. (385532)

• SC Agrotransport Dej SA, str.D um brava Roşie fn organizează concurs în data de10.04.1997 ora 10 pentru angajare de d irector tehnic, condiţii - studii superioare de specia lita te auto; - vechime min.5 ani In domeniu. (341784)

• Angajăm barmane, barmani, ospătare femeie de serviciu. Tel.42-50-57; 42-02-18; 18-53-27. (385547) '

• Repar frigidere, congelatoare la domiciliu clien tu lu i, Ia cele mai mici preţuri. Tel. 18-80-67 (385568)

Electro-D iam ant SRL,

PIERDERI• Pierdut carte identitate

duplicat nr. D 513460 pe numele Peev A lexandru pentru autovehicol CJ 1025 96/12. O declar nulă. (379514)

• Pierdut permis de conducere cat.B pe numele de Rus Călin (341786)

• Pierdut carnet student pe numele Ciulean Crina. îl declar nul. (379520)

• SC Muntean pierdui Aviz de însoţirea mărfii de la nr. 319901 pînă la 319950, chitanţier şi factură cu nr. 1197786. Se declară nule. (385630)

• Pierdut carte de identitate cuseria B nr. 105444 eliberată de

angajează electronişti. Str. Horea- Automobile Dacia SA,nr. 81. (385645)

• Angajăm vînzătoare prezentabilă, cunoştinţe limba engleză, magazin elegant. Tel. 19-02-80 (385652) \

• Reparăm cauciucuri, garnituri diverse ' ş i benzi transportoare. Tel 14-28r 19. (385655) '

• Grup Şcolar Industrial Energetic cu sediul în Cluj- Napoca, str. Pascaly nr. 2-4 organizează licitaţie publică pentru închiriere de spaţiu pentru chioşc alim entar în data de 8 aprilie 1997 orele 13. Relaţii tel. 14-72-27; 14- 11-26 sau la sediul unităţii. (379490)

(385651)• SC Inex pierdut certificat de

înmatriculare. Se declară nul. (393646) ■"

- • SC Do Re Mi pierdut bloc de avize de însoţirea mărfii de la nr. 598601 la 398650. Se declară nul. (393647)

• Moldovan Marius pierdut carnet de student şi legitimaţie BCU. Le declar nule. (393659)

• Pierdut carnet student pe numele Turda Similia. îl declar nul. (393660) - v

DECESECOMEMORĂRI

. • Caut împrumut (12.000 DM) .pe o perioadă de 6 luni. Garanţii

. imobiliare, dobîndă lunară 10%. inform aţii telefon 17-20-14. (379499) ‘ - ;

• -Solicit împrumut în valută. Garanţii imobiliare. Tel 17-75- 01. (393640) :

• Caut femeie menaj. Tel. 16- ’ 64-66 (385582) -

• ' în- conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC M arele Alb anunţă începerea demersurilor

. pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul aprozar situat în Turda, str.Narciselor- N uferilor fn. ; Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se depun la' sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.9P. (342151)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Ribanszki Carol anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu penlru obiectivul atelier confecţionat coroane mortuare situat în Dej, str.Tatra nr.16. Eventualele sesizări ş i . sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea. Dorobanţilor nr.99. (341783) '

• în conformitate cu Legea n r .137/1995 Lemnul Verde cofetărie anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul cofctăric situat în Dej, str. 1 Mai nr.7. Eventualele sesizări şi sugestii sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (341785)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Şinca Dorel anunţă înccpcrca dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu penlru obicctivul Branşament de apă cu cişm ca dc curte la im obilul situ a t în localitatea Gilău, str. Republicii nr. 799/A. Eventualele sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(379492)

• Un pios om agiu ,, neşterse a m in tir i la împlinirea unui an de cînd scum pa n o a s tră so ţie , mamă, bunică şi străbunică, MARIA SUCIU din Cojocna a tre cu t în e te rn ita te . D um nezeu să-i vegheze somnul veşnic. Soţul Aron, copiii M a ria n , D u m itru , Aurel şi Aron, cu familiile. (393635)

• Cu in im a z d ro b ită anun ţăm că SOLOMON IRIN A, iu b ita n o a s tră m am ă, b u n ică , ru d ă şi vecină, a decedat în ziua de .27 m artie . în h u m area va avea loc în 31 m artie în Cimitirul Evreiesc din str. C alea T u rz ii n r . 154, la orele 15. F am ilia îndurerată. (379523)

• îndureraţi, anunţăm că în ziua de 27 m artie 1997 şi-a încheiat trecerea p rin această v iaţă, la vîrstă de 69 de ani, cel care a fost VASILE T R IF , public ist.' Înmormîntarea va avea loc azi, 29 m artie 1997, orele 13, în. com una B orşa . Familia întristată. (385629)

• , Ne d esp ă rţim cu profundă durere de dragul şi bunul n o stru fra te şi cum nat EUGEN C IO N T. Nu-I vom u ita n ic io d a tă . Odibnească-se în pace! Sora Maria cu soţul Tică şi copiii Maria şi CosteL (385620)

* Cu adîneă du rere în suflet anunţăm încetarea din

0viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic EUGEN CIONT. Sufletul lui minunat nu -1 vom u ita n ic io d a tă . Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 29 martie, ora 14, de la cap e la veche a c im itiru lu i M ă n ă ş tu r . Familia îndurerată. (385619)

• îm părtăşim durerea fam ilie i M ircea T rif , în greaua încercare prin care trece la pierderea iubitului lo r ta tă , socru şi bunic, VASILE TRIF. Dumnezeu să-l ierte şi sâ-1 odihnească! Familiei îndoliate - sincere condolean ţe! R edacţia Adevărul de Cluj.

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, bunici, soacre, DOJA ANA. C erem onia înm orm în tării marţi, 1.04.1997, ora 13, la C im itirul Central. Familia îndurerată (393661)

• - Cu adîneă du rere anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă suferinţă, a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, HUNIADI AUREL, în vîrstă de 71 ani. înhumarea va avea loc în data de 31 m artie ora 15, de la Capela C im itiru lu i C entral. Soţia M aria , fiii Ioan, Aurel şi nepoata Codruţa. (393664)

■ Cu adîneă durere în su fle t anunţăm d isp ariţia din viaţă a dragei noastre m am ă, so ac ră şi bunică, C SIPK ES ANGELA, în v îr s tă de 76 ani. înmormîntarea va avea loc

în data de 31 m artie, ora 12, din Capela Cimitirului C e n tra l . F iica Agi cu familia. (393666)

Sincere condoleanţe şi n tr e a g a n o a s tră

com pasiune fam ilie i T r if M ircea îri momentele grele p r in c a re trece la d esp ă rţirea de ta tă l drag. F am . C h io rean M ircea şi Fărăgău Vasile. (379489)

• C olectivu l C lin icii O b ste trică^ rG inecologie “ D om inic S tan ca”îm p ă r tă şe ş te d u re re a doam nei co n fe ren ţia r dr. Rodica Prişcu, fosta şefă a c lin ic ii, la tre ce rea în n e fiin ţă a : m am ei d rag i. (379501)

• S incere condoleanţe dom nulu i d o c to r Şerban R ădu lescu p e n tru m area d u re re p ric in u ită 1 de trecerea în nefiinţă a tatălui d rag . Colectivul secţiei de Reumatologie Spitalul Clinic de Recuperare. (379507)

• S incere condoleanţe colegei noastre, Dana T rif la tr e c e re a în nefiin ţă a so c ru lu i său. C olectivul Dispensarului VIII. (379512)

• S incere condoleanţe dom nului contabil şef Pop Gheorghe şi întregii familii în d o lia te , la tre ce rea în n e fiin ţă a soacrei sale. Colectivul de la Gaz Metan Cluj. (393644)

• Cu profundă durere ne despărţim de dragul nostru f r a te şi cum nat EUGEN C IO N T. Nu-1 vom uita n ic io d a tă . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fratele Nelu cu soţia Ani - şi copiii Gabi şi Mircea. (385621)

• Sîntem a lă tu r i de p r ie te n ii n o ştri, Dana şi Mircea T rif în clipele grele p r ic in u ite de trece rea în e te rn ita te a ta tă lu i drag . F am ilia . H erdlicslca.(385624)

■■ • Dragă Rodica şi Mişu, sîn tem a lă tu ri de voi în aceste g rele m om ente pricinuite de decesul mamei vo astre d rag i. Fam iliile Giurgiu şi Călian. (385633)

• Sîntem a lă tu r i de -inginer Ionuţ Tomoiagă în d u re rea p ric in u ită de p ierdere 'a ta tă lu i d rag . Prietenii de la Rămânaşul. (385644)

• Sincere condoleanţe şi în tre a g a n o as trăcom pasiune fam iliei T r i f M ircea în momentele grele prin care trece, la pierderea ta tă lu i drag. A sociaţia de locatari din str. Pavlov nr. 20. (385666)

• Sîntem alături de colega n o a s tră R odica Pop, în marea durere provocată de decesul mamei. Colegii de la C en tru l de In fo rm a tică Minieră Cluj. (385673)

• Fam ilia Jo ra anunţă m o a r tea n e a ş te p ta tă a scumpei lor mamă, soacră şi bun ică BO TIC ARUXANDA. Dumnezeu s-oodihnească(385640)

în pace!

• Sîntem a lă tu r i de Rodica la durerea provocată de dispariţia bunei ei mame ILEANA POP. Adina, M aria şi Nelu. Oltean. (385674)

• F am ilie i d r . M ircea R ăd u lescu . : s in cere condoleanţe şi pios omagiu ta tă lu i d rag : Familia prof. dr. Roman Vlaicu. (385678)

1 Sîntem alături de colega n o astră M aier. C arm en în aceste Clipe grele pricinuite de tre c e re a în nefiin ţă a ta tă lu i d rag . C o lectivu l firmei Neon. (393637)

- • Un ultim omagiu colegei noastre FILEP ILEANA şi co ndo lean ţe fam ilie i în d u re ra te d in p a r te a co lec tivu lu i L iceulu i de Muzică. (393639)

• îm p ă rtă ş im d u re rea co legulu i n ostru - d rag , D U M ITR U FĂRCAŞ, în aceste m om ente tr is te p r i le ju ite de p ie rd e re a iubitului său frate SIMION şi ad resăm condo lean ţe familiei îndoliate. Dumnezeu sâ-I od ihnească în pace. Colegii din Casa de Cultură S tuden ţească ş i : s tu d en ţii an sam b lu lu i M ărţişo ru l (393653)

• Un u ltim om agiu scumpului nostru cumnat şi unch i, VASILE T R IF. F am iliile B iriş , Iancu şi Pulbere. (393683)*

• Un pios omagiu Ia 6 săptămîni de la despărţirea de dragul, nostru soţ şi tată IANCU G HEORGHE G ICU. Nu te vom u ita n ic ioda tă . Soţia L e tiţia , copiii L au ra , Gicu şi Claudiu. (385647)

• Se îm plinesc 5 an i re spec tiv 2 an i de la trecerea îh lumea drepţilor a minunaţilor noştri părinţi SIM ION şi PAULINA CÂPÂLNÂ. P aras tasu l de pomenire va avea loc azi, o ra 11, la B iserica BOB. Dumnezeii să-i odihnească în pace. Familia. (379486) ,

• Mulţumim tu turor celor care p rin prezenţă au fost alături de noi adueîndu-i un u ltim om agiu iu b itu lu i nostru dc. VAJDA ŞTEFAN. Familia. (379423)

• Au trecut 2 ani grei şi întunecaţi, de cînd, cel care a fost lumina vieţii noastre, DAN-ANDREI G IU R G IU , fiu, soţ şi tată s-a stins atît de trag ic . Vom p ăstra un m om ent de recu legere în am in tirea m inunatului om ca re a fost a tît de scu rt tim p pe acest păm în t. în inimile noastre el trăieşte şi va tră i a tît timp cît vom ex ista . A m intire veşnică. Familia (385560) -

• Cu aceeaşi nemărginită durere anunţăm împlinirea a 4 ani în data de 1 aprilie de cînd un zîmbet a îngheţat pe buze. O inimă a încetat să bată şi scumpul nostru fiu şi fra te RUS VASILE DOREL ne-a p ă ră s it la frageda vîrstă de numai 18 an i. D O R E L E d ra g ă , în sufletele noastre vei rămîne m ereu t în ă r şi frum os. Mămica, tăticul şi Ancuţa. (379428)

v Comemorăm plecarea în cele veşnice a iub iţilo r n o ş tr i p ă r in ţi , POP PAULINA 25 an i de la deces şi POP ŞTEFAN 3 .ani de -lai deces, am bii din D ezm ir. Le ; p ă s t r ă m ; cu sfinţenie am intirea, ne este dor, de ei şi îi venerăm pentru dragostea, bunătatea şi v ir tu ţile de oam eni şi p ă r in ţi . M a r io a ra , Ani, Livia şi Viorica, cu familiile. (379462)

• S-au împlinit 6 ani de Ia d u re ro a sa d e s p ă r ţir e de n e u ita ta n o as tră so ţie , m am ă şi bun ică PÎRVU M ARIA. D um nezeu să o odihnească în pace. Familia Pîrvu. (385665)

• D uioase a m in tir i , lacrimi şi flori la împlinirea unui an de la trece rea în nefiinţă a celui care a fost G H ER G H EL LI VIU. Odihneşte-te în pace, suflet b lînd . F ra te le V asile, cum nata M arian a şi nepoatele Dana şi C orina Gherghel. (379503)

• Cu aceeaşi p rofundă durere în suflet, reamintim tu turor care l-au cunoscut şi iubit, că se împlineşte un ari de cînd a p leca t a t î t de neaşteptat dintre noi, dragul n o s tru fiu G H ERG H EL L IV IU d in Som eşeni. Dumnezeu să-l odihnească în pace! M am a şi ta ta .(385641)

• Nici la c r im ile , nici d u re re a n-au tre c u t din inimile noastre îndoliate, Ia împlinirea a şase săptămîni de cînd in im a iu b itu lu i nostru soţ' şi tată PETRAR IOAN a încetat să mai bală. Florile dragostei noastre îţi vo r um bri m orm întu l T ar lacrjmile în veci îl vor uda. D um nezeu să - ţi vegheze somnul veşnic! Soţia Elena şi copiii Neluţu şi Carmen. Parastasul de pomenire va avea loc în d a ta de 30 m artie 1997, o ra 12, la b ise rica o rto d o x ă din c a r t ie ru l 1 G rig o rescu . Familia îndurerată. (385657)

• N ici la c r im ile ', nici d u re re a n -au t r e c u t 1 din inimile noastre Ia îm plinirea unui an de c în d d rag u l n o s tru T rate ş i unchi G H E R G H E L L IV IU ne-a p ă ră s it p e n tru to td e a u n a . F lorile 'dragoste i no astre îţi vo r um bri m o rm în tu l, ia r I lacrimile îl vor uda mereu. D um nezeu s ă - ţ i vegheze somnul veşnic. Sora Viorica, nepo ţii C r is t ia n ş i Ioana Cornea. (379502)

• Cu a c e e a ş i d u re re anunţăm tre c e re a unui an de la dispariţia celei care a fost soţia, m am a şi bunica L IV IA PO P , născu tă Revnic. Dumnezeu să-i dea lin iş te a v eşn ică . Fam ilia. (379487) "

• Se împlineşte astăzi un an de cînd a p lecat dintre noi dragul nostru soţ,- tată, socru şi bunic, ing. VALER MICAN. Dorul de el ne va însoţi veşnic. Dumuezeu să-i od ihnească su f le tu l în îm p ă ră ţ ia L u i. Soţia F lo rica , fiice le D orina şi E ta, ginerele D an, nepoatele V a le r ia - Iu lia , I r in a şi Mădălina. (385667)

• Au trecut 6 săptămîni nemîngîiate de cînd a plecat d in tre noi iu b i ta noastră m am ă, s o a c ră , bun ică ;i s trăb u n ică , COJOCNEAN RAVECA. S lu jb a de pom enire va a v e a loc dum in ică , 30 m a r t ie , la B iserica O rto d o x ă din Som eşeni. , Fam ilia îndurerată. (393636)

)Uet\E

]«Ji

• : D uioase am in tir / '} lac rim i’ i flori este to t ce putem oferi acum , cînd se împlinesc 6 săptăm îni de la trecerea în: nefiinţă a celui ca re a fost LAZÂR BONDOR. Nu te vom uita n ic io d a tă . M arian a ,L ăc rim io a ra , V io re l şi Sorin. (393662)

• Se împlinesc doi ani de cînd a tre c u t în nefiinţă p ic to r CORNELI liPOPOVICI. Pom enirea va avea loc r dum in ică , \3Q m artie, ora 12, la Biserica Sf. D um itru . Fam ilia îndurerată. (393682)

ADEVĂRULde Cluj

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

C i t i ţ i z i l n i c ,

ADEVĂRULde Cluj

cIc.1:

m sîmbăcă-duminică, 2 9 - 3 0 m a r t i e i 9 9 7 T E L E - F A XADEVARULd<e OlmI

I i s tâ z i .Jandarmii

depun jPeste 3.000 de ostaşi-jandarmi ir depune, astăzi, jurămîntul de

_yinţă, fală dc România şi kiporul român, inform ează

jMiandamcntuJ T rupelor de g-damii, citat dc Mcdiafax.

îa confonnitatc cu Dccrctul îşedintclui României, Emil .nstantincscu, vor (i înmînate de Drapele dc Luptă tricolore ; batalioanelor de jandarm i alriJa-Năsăud, 13uzâu,

fccorghicni, 64 Ploieşti şi 1J ‘ "m Mureş.La festivităţi vor fi prezinţi

jprezentanti ai Preşediijfei, jvemului, P a rc h e tu lu i^ ai ioritălilor locale, ve teJm de

SIF BANAT-CRÎŞANA STE

S IF l ^ P P ) H A N A T- j JR IŞ A N A anunU,JRI:LUNCîlra^V termenului: .'/uită de Iş jd iearc ;a:| iTtillcalelor de^jejionar de i t r e persoane le d i# ] aunicip iu l C JA JJ-^ g Q C A înă la data de 5.04.1997^1 R e a m in tim eă, dupăl

iccaslă dată certificatele vor] iu ţea II ridicate numai dc la [sediul S IF Banat Crisana din A R A D . ' .

i n v i t ă m 'p e cei cc nu au [ridicai aceste ccrtilicale să se i r e z i n ţ e - la cen tru l de

^>7rifc>\i\TC din l’-.ţa Muzeului . O rarul de funcţionare

" c e n t r u lu i este de .luni pînă t in e r i în t r e o re le .9-13 şi 14-18 ş i sîm bătă între orele 5-13.

IIISITll si arăzboi şi alte oficialităţi.

La ceremonialele militare din garnizoanele Tp Napoca, va participa ministrul de Interne, Qa\ ril Dejcu, la Iaşi. generai iii J e bugadâ Iheodor ZuJtnria, secretar de slat, prim .cţiitor al îninisirului de Interne

,i şei al Departamentului Ordinii Publice, iar la Sibiu, colonelul

. Nieol.te I .anga. secretar de stal ' la Miru.sleiul de Interne.

O fiţerii B iroului de C om batere a Crimei Organizate dm cadrul IJP laşi s-au aflat, timp de patru zile, in alerta de crad zero. ca urm are a unui anunţ privind răpirea unui topii, inioimenza corespondentul MFDI l/'.f.Y.

Familia Pirlov, s-a adreuil Politiei, sustinind tu le-afost răpit to p itu l im epind de luni. 24 martie a < . politicii au preluat <azul topitului răpit, pentru a-i depist-i pe raul.uători. Ştefan Pirlo ("Steţi "i, a fost văzut ultima dr.ta. duminita dimineaţa P rieten ii din ta r /ie r au dedai at t a Im:aiul a mers, f.i de a b ile i, la jo m r i mei anite si biliard

Ştefan avea, ziln ic, in r',r. d te I 000 lei

pen lru^fâm uia tii- De la sa lon u l de b ilia rd i .s-a pierdut urma. h ateeaşi zi

■ familia a găsit, la Vvr, biletul în care se cereau ba răscum părarea copilulu^ Luni dim ineaţă, tatăl'li Ştefi, Valeriu P ir log, şeful Fermei ■ " la s i-N ord” SA.

P r e ş e d in te le Em il C o n s ta n t in e s c u a a r ă t a t ’c ă p ro b le m e le inscripţijtar-feîlingve ş i a le U n iv e rsită ţii "B ab eş-B o ly a i" tre b u ie

î . ’ ,i d o g lq ia t , v in e r i, S a n d o r . e s z e k , p r e ş e d i n t e l e F o r u m u lu i D e m o c ra t U ngar, d u p ă în tîln irea c u şe fu l s ta tu lu i ro m a n .

L e s z e k a p r e c i z a t c ă c e l e d o u ă c h e s t iu n i a u fo s t d is c u ta te p e larg , în c u rs u l zile i d e joi, c u p re m ie ru l V ic to r C io rb e a . C io rb e a a a n u n ţa t d e le g a ţ ia F D U c ă . î n t r - o p r im ă e t a p ă , U n iv e rs ita te a "B a b e ş -B o ly a i" v a a v e a

p ii "Babeş-Bolyai"d o u ă s e c f i tp g r a le le , a c e s t e a u rm în d s ă fie în f iin ţa te p | | ă în lu n a s e p te m b r ie .

D e le g a ţ ia FD % a c o n s ta ta t , în c u r s u l v iz ite i în R o m â l |p , c ă p u te r e a d e la B u c u re ş t i e h o t ă r a s ă în d e p l in e a s c ă to a t e p ro m is iu n ile <IW ;torale.

FD U , c a r e s - a a f la t r a k iu v e m a r e tim p d e p a t r u a m la B u c r a g e s t a , ş i - a m a n ife s ta t d isp o n ib ilita te a d ^ a îm p ă r tă ş i e x p e r i e n ţ a s a E x e c u t i v u r a j d e la B u c u re ş ti, p e n tru a-1 sprijini s ă m c o m ită g re ş e l i s im ila re .

Poprit ani. a anunţai Politia despre Japtul <a jiu l sau a fost răpit 1:1 a prezentat ofiţerilor un hi Li in tare "tmeva ’ terea,

ra n u m p a ra re , 101) dei amilioane lei. “Fiul tau este la noi! Ras( umpararea sa este de lOil 000.000 lei. Nu are rost sa anunţaţi Politia, deoarei e va

«D istruse»! se afirm a i/t strisoarea de ameninţare. ■

Marti, Politia a pregătit iele 100 de milioane lei, tare au fost puse intr-o rutie, dar răpitorii nu au mai sunat in acea zi la telefon. Mierturi, prietenii lui Stefi h colegii de clasa au Jost audiaţi din nou. dar Jam nici

L a P o l i t i e

f i M i® srai a rsi om i-libi-m jiu l dup>: (e om ul. no-tru va fipmi\e, ru banii, la noi s i neurm arit Va \om snpravixlit'.i 24 de i»e din 24. Data anunţaţi Politia. Stejan ti Paul vorji morţi. Data anunţaţi P olitia , \om sti im ediat, deoarece itvem oameni si in Politie. Pi na marţi, la ora 6 seara, tind \a vom contacta noi, sa aveţi cei 100 000.000 lei. in bancnote de 10 000 lei şi 50 000 lei. pusi intr-o tuiie de papuci. Va v atuim sa nu risca,

allui Ştefan şi P au l p o t f i

un rezultat. Simeni nu ştia nimit despre dispariţia copilului. In i ursul zilei de jo i Imrunle au iiueput sa se clarijite Poliţiştii i-au supus pe copii unui "test ", pe ta re nu l-a trecut Coptei Tuluc. de l î am, elev in tla \u a VIU-a, la Şt oala "Carmen Syha" Iaşi.

“ Vazind biletul ne-am dat seama cri era scris de un copil dar ne-am temut să nu'fU 0sl sctis ta dictare sub amejmţare ”,

lentuluiMEniĂFĂĂTimwrul Gheorgh e Plai din cadrul 1JP Iaşi:

Castel Tuluc a ream om tt câ “răpirea lui Ştefi a J m o glumă”. Din declaraţia Tuluc, reiese că lirgui a f i aran ja t d e e l ş i

-"dispărut". , Sîm bătă} înaintea “răpirii”, Costelşi Ştefi s-au în tiln it ca să discute, Ştefi i-a spus amicului că ar vrea să plece de acasă. Avea 300.000 de lei, bani de buzunar, iar mama sa îi promisese încă

J50.Q0V, să -şi cum pere trening. ■"M i-a spus să plecăm, o săptămînă, de acasă. Duminică, a venit acasă la mine, unde. eu am scris biletul, Ştefi a plecat acasă si trebuia să-mi dea, luni, telefon . Urina să stabilim cum facem marţi, cînd trebuia să-i sunăm pe ai lui, ca să n pjjm dianii “ a dedautâ^respondei M M $a FAX, Costel Tuluc.

Cei do i cop ii nu p o t răspunde penal, pentru că nu au săvîrşit n ici o infracţiune, Ştefi Pîrlog nu s-a mai întors la domiciliu, de patru zile. -

M a x van der S toe l viz itează

R om âniaînaltul Comisar OSCE pentru

M in o rită ţi y N aţionale, ambasadorul Max van der Stoel, va cfectua, în perioada 1-3 aprilie, o vizită în România, în co n tex tu l cooperării şi dialogului regulat stabilite între autorităţile române şi instituţia înaltului Comisar. Vizita are d rep t scop o m ai bună -familiarizare cu noile strategii şi politici guvernamentale faţă de problematica drepturilor omului, în" generali şi cea a minorităţilor naţionale, în special.

M ax van der Stoel urmează să fie primit dc preşedintele Emil Constantinescu, de premierul Victor Ciorbea, dc preşedinţii ce lo r două C am ere ale Parlamentului, Petre Roman şi Ion Diaconescu. D j^pgm cnea, înaltul Com isax^roCH 'k va' jlîlni ■ cu jpfm ftrii de ExUlne,

In ^ăm j^m lu i, pentru Pro!oj|ia Minorităţilor Naţionale, pn şi eu preşedintele UDMR

Sin< mult*M' Ieri nc-aş

un fax din L iberIndq sem nat acestuia, R care se ad riiuntilorikVi

ît Ia redacţie, irtea Sindicatului ndent "Clujana",

p reşed in te le ' pn Cheţan, prin c, în num ele

dinirindet^L m ulţum iri

condifSfffiniATUC, care a d o v e d it în ţe legere şi a in trodus un au tobuz pe relaţia Mănăştur Nord-Piaţa 1 M ai, atît de util tuturor salariaţilor de pe platforma

| industrială "Clujana".

Accident de elicopter,

în Rusia{Echipele de salvare au s c o p e r i t , vineri, trei p râ v ie ţu ito r i ai unui c id e n t de elicopter, îp* n in su la rusă Katngiat'ka x t r e n i u l O rie/if rus),l a t e a z ă R E L jy E R ; ■ / U n e l i c o p te r c iv i l a i p ă r u t , .riîie rcu ri, e u cinei

f r s o a p c la nora. p c i trei 'e tn jb r i a i e c h ip a ju lu i alt i p / ă v i e ţ u i t , djşr c e i d o i

î n g e r i ş i-a u p ie rd u t v ia ţa :

încercare de salvare a procesului de pace din Orientul Mijlociu

Şeful echipei palestiniene de c io c ty ji^ .u n » » ^ negociatori s-a întîlnit, v inp ii^ te^csîe cea a sţopăril de către Israel Ierusalim, cu trioiisirt"special al» ' , i r - ' - *SUA în Orientul Mytocht, Dennis Rois. în îiKcreared de a salva

'iiogockrilc dc pae« israelian o* palestiniene din impasul creat de

jsftnstruirca colonict OTcîeştîdin Ierusalimul dc est şi <k vaM dc v io len ţe su rv en it în u ltim a perioadă, informează RHUIER.

Saeb' E rckat M abm oud Ablias, eanosctîi şj .sttlj numele de/Xbu Maxen. s-au întîlnit cu trtfnisul asserican Dehnis Ross, îiîtr-un lio te i -din Ierusalim ,

aintea întrevederii acestuia cu

dc marijuana? o li ţ ia ' rusă ' a^capturat,

vineri, 360 de kilograme de a a r i j â a Ş a r â W n l i K p u r puţ d in Curtea unei case^ in legiunea Cfajl, informează^

. i^ r-T ass , c ita t|^ d e AP. ^Aceasta este cca ittaj mare

can tita te de drciîgyţi cohfiscată în ultimii zece ani, in o ra ş u l T roiţk, aflat la

I j r a n i ţ a cu K azahstanul. l |P o l i ţ ia apreciază ' că

ineărc.ătura, provenind, din Asia Centrală, ambalată în 18 pacheţe, ar fi valorat pe piaţă d rogurilo r aproximativ un miliard de ruble (aproximativ 175.000 de.dolari).

a lucrărilor de construcţie a coloniei de pe dealul Hat Iloma, aflat în Icmsalitmiî d<? F.st.

i i | > • . .. W .:v o ::' .lA isla un snlgur punct p e «

agenda de lucru: acpala stare 'a p rocesu lu i de Bace. Daca N etanyahu orddnă oprirea

' bii|dozerelor, cred |ă procesul va reveni pe calea ce&bună. Colonia s.i pacea sîn t |o u ă noţm ni

compatibile, prfccum pacea şi olenţa”, a afirmat Erekat.Ross s-a întîlait în Maroe ca

preşedintele Arafat, îndrepCîndtt-— - ................ j sc apoi către Israel, unde urma?

rem ierul israelian « să s c .Intîlncasaă cu ptemteralsNetanyahu. : j - » Netanyahu. Preşedintele american

_— Inaintea.mitîlnîrii.sate cu Ross, - Bill CUntaaAafirmaţ că .discuţii le | Erekat a declara| că singura calc dintre Ross şifA rafat au fost . de a salva negoeferile din impasul încurajatoare, d |r nu a făcut nici [survenit - marca| dc opt zile de un cotncntarhi l4 adresa acestora.

V — — SmZ *'

L eul m oldovenesc în r a p o r t cu d o la ru l am e ric a n

Cursul de referinţă al dolarului SUA faţă de leul moldovenesc este în continuă scădere, începînd din primele zile ale lunii martie.

— La-^teitaţiâ.dui. J J martie de la Bursa valutară interbancară a fost consemnat cel m ^ mltftms^c-referinţă dolar/leu moldovenesc dins^nul cufent, îrfregisţrîndvf^fic ufl"ett0 dc.^54 lei pentru 100 dolari. Ca urniare a accstci scăderi, s»a îorcgtstrat,o,_activitate spo tîtl a cumpărătorilor de valută americană şt o eCeţtere^a volumului iran/.Kţulor Astfel, ia l.î liciuţii desfasurate în Iun» j martie au fost vîadute miî(«aae dolari SUA, faţă de-tuni le ianuarie şt februarie, eînd valoarea tranzacţiilor nu depăşea două mtîbane dolari, respectiv |.(Î40 mitioaiie şi 1.225 milioane dolari?--.

Masacra Intr-un sal din centrul AlbanieiŞaptoprc/icc pirsoanc an fost

iiciM-.joi. iiilitnpiilunuiadimretelc maî sfflgeroase incidente survenite în Albania, în ultimele două lun i| informea^l ageatia AIA, citată dâu r . r i iR ' I

IVhivit si lisei ciiatc. incidentul a! »sutveaîs îa momentul î» careun-gnipi de 16 Indivizi tnarinaţî au ucis, joi’ seanţ un M cr din saîui Levan, ailati în central Albaniei.

Sătenii, Indignaţi de acest act baril», j-ail ucis pe fc i tei 16titeiiibri ai gnipului rebel Motiyul asasin|rii liderului local au este cunoscut. %

“Sătenii, acuiti înamaţi ca întreaga populaţie a Albaniei, i-au înconjuri pe’cei 16 şi i-ailucis pe toţi. Acesta

»este.«ci<knmls«|ditc11 cil mai in tre număr'de victine, taie a a\nt l.« m ultimele două luni în Albania'

Giovanni ISrasca

a rectm oscnt c ă l - a n c i s

p e judecâ to rn l HalconeLiderul mafiot Giovanni Brusca a -

recunoscut, joi, în faţa nnui tribunal sicilian, că el a detonat explozibilul care i-a ucis pe magistratul Giovanni Falcone, pe soţia acestuia şi pe cei trei bodyguarzi,

[ ^ 4 9 9 2 , relatează REUTER. “Sînt vinovătjijiu am apăsat pe buton”, a declarat Braşca. El a cooperat cu

^autorităţile, de la.,.arestarea sa, în mai, ^ t r e c u t .

Uciderea lui Fafdene, al cărui automobil a sărit m aer pe,o şosea din apropiere^e Palenno, a sutvenit mai multor încefări nereuşite de a-Kasasina pe judecător. 1 rusca a adăugat cacrima a fost şi un mesaj adresat fostului ministru Giulfţ Andreotti, de estre Mafia, care se ţinea că politician^

Andreotti estejudecat la Pakrmo i 1994, sub acuzat^ că a acordat protei

ani.B Levan, aliaţi ultimele două Şmi in Albania , I ivv i.suoacuzaiHcaaacoraaip I I . anunţat AŢA. I. .. * * .1 L mafioţilor ttop |e peste zece ai

Noi amănunte despre cazul de sinucidere în jnasă dlif sân Dîego”

f s d e cadav^c ‘ aparţi&înd ■ membrilor sCeţei re lig io şi * “PoartaJlaiuluiN yictim e ale f i .e e lu i m a i^ g rav ^E ^z ne I sffruciţlcre în lîlasă din îStQria . S tate l o r ^ U iy ţ e , e la.t c a z S 1 REUTER.

+ . s-» * «wwwwmw;şt despre preşul

M ars hali Applewhite. de televiziune CBS a

că Applewiite, cunoscut Îlî cadrul sectei sil) numele de 1,Doc” ,\se numără r i ' el printre viclimeldijdescoperi^ de poliţie

iiing n ]apropierea brasului Saţi DicgO;

.C onfo rm ' ... re la tă r ilo rpcrvuanelur c.m. l-.iîi cunoscut.

| ^Rapoartele poliţiei incRca - Applewhite a fost piotcsor de■ fap tu l că şase fam ilii a le muzică~iT7îfiuston la Nlîtsiiul■ v ic tim e lo r au fost de ja a n ilo r’60. El a creat ulterior o; | anunţate despre acest caz. ; . sectă re lig ioasă bazată, pe I între timp, au fost culese noi convingerea că ,u n ; OZN- ji va I informaţii despre secta din. care . transporta pe membrii acesteia în I făceau parte victimele, precum Rai, după ce aceştia vor părăsi

t ’ fiv"învelişulcorpurilor iof. Apariţia Haîe B opp lpare să fi prilejul aşteptat de AppWWhite, determ inînau-l să o rg /n izeze sin u c id e rfa : ,co lec tivă. O înregistra/e recentă Jpc casetă^ video, prezentata laielcvizmp aiiKiicuu, îl arita pe Appliîţvhite .spunind “Xt putLii urma. dar nu o puicti f j tc rămiiiind aioi1'

Poliţia a arâtat tototia i ă ^ ~toatedetahTte"lc'iâtr3e modul îi ; care iau murit cei 39 de membri ai sectei indică faptul că aceştia

- şi-au. p regătit sinuciderea cu minuţiozitate. Cele 21 de ,femei şi cei 18 bărbaţi, avînd vârste

cuprinscylntrc 18 şi 72 dc ani, erau îmbrăcaţi cu pantaloni negri şi căm ăşi negre, Â i purtau încălţăminte spo rts ele cu loarei® înenisă. în unefcefeuri, victirpefe /v e a u • a s u p r i lor apte de idcntitate,,fbani si îpe'fiinări cu

nvirc-zia modiţlsift carc trei dus^Ta îndeţiti ni re^plarfstnocjdere! :

Membrii sectei au consumat un

c u ltu ls i au m l a t i ^ t apoi | pungile dc plastic Jy^u acoperit | pc morţi cu liirolii roşii de _ form ă J î i t y i^ iu la r ă ş i.au . I cu ră taf locul. După ce şi-au I

l i î __ I ! . J _ î *

I

^ ă “ a in e s tc c de bud incă ' şi în fenobarbital, după care au băut

vodcă şi s-au în tin s pe paturi.Poliţia crede că victimele

; şi-au acoperit totodată faţa cit i pungi de plastic pentru a muri

mai repede. D oi m em bri ,ai

temjiîfăl misiunea, ultimii doi sectan ţi au repetat ritualul îndeplinit de ceilalţi, şi-au | acoperit capetele cu pungi de | plastic şi s-au întins în paturi în aşteptarea morţii. Fiecare I m em bru al sectei avea la | eăpătîiul patului în care a fost ■ desco p erit un pachet, iar ■ asupra fiecărei victim e s-a | găsit o singură bancnotă de ■ c in c i d o la ri, p lus .c îtev a J monede de 25 de cenţii ' I

ADEVĂRULS P O R T

sîmbătâ-duminică, 29-30 martie 1997 (li)

99 99ŞASE PUNCTEla m d e m în â t r ic o lo r i lo r !Naţionala de fotbal a României susţine azi primul ”examen”

(cu reprezentativa similară a Licchtensteinului) şi miercuri pe cel de al doilea (în compania'Lituaniei), în cadrul "sesiunii de primăvară” pentru calificarea la Campionatul Mondial de fotbal, Franţa 1998. Normal, logic şi corect af fi ca tricolorii să obţină toate cele şase puncte puse în cele două jocuri, lucru de care de altfel nici nil ne îndoim. Tot ce ne rămîne este să le urăm mult succes. în imagine, echipa care a obţinut.calificarea la Campionatul Mondial din S.U.A. 1994. .

Vt i U îf . I

Germania - 25:•D uisburg - H am burg 1-1

(Vana 53’ - Ivanauskas 53’); ;• Stuttgart - Miinchen 1860

1-1 (Balakov 13' pen - Posch 7 autogol); . '

• St. Pauli - D ortm und 0-1 (Moller 68'); '

• B uchuni - K oln 2-2 (Stichroth 16' pen, Schreiber 76'

_ - Haumptman 45’, Polster 52' pen). •

C lasam ent: Dortmund 49, B ayern 49 , S tuttgart 48 , Leverkuscn 47 ctc. ^

Stuttgart-ul şi-a ratat şansa de a reveni în frunte in această etapă împărţită joi şi sîmbătă,

. remizînd acasă cu a doua echipă bavareză, urcată şi ea în zona. UEFA. Ocazia nu a fost însă ratată dc cam pioană, învingătoare în deplasare după

- două înfrîngeri consecutive. Koln-ul a reuşit un egal l a , o ", contracandidată i: pen tru competiţiile europene, dar e departe de ă fi ieşit din criza în ' care se găseşte de la reluarea cam pionatului în februarie. : Situaţie interesantă la Duisburg, î unde cei 18.000 de spectatori s-au bucurat doar cîteva secunde^ pentru deschiderea scorului,

- lituanianul Ivanauskas egalînd imediat după repunerea mingii : în joc de la centrul terenului. , Rothlisberger • suspendat pe viaţă!

Pînă la retragerea sa în 1996, K urt R o th lisberger a fost indiscutabil, cel mai bun arbitru de fotbal elveţian şi, totodată, unul din cei mai apreciaţi arbitri FIFA. într-o carieră întinsa pe 27 de ani, a condus 1075 meciuri, oficiind la două CM (1990, 1994) şi un turneu olimpic (1988).

La 30 octom brie 1996, înaintea meciului Grasshoppers Ziirich - RC Auxerre din grupă A a L ig ii C am pionilor; Rothlisberger l-a contactat pe antrenorul elveţian Erich Vogel solicitînd 100.000 de franci elveţieni pentru ă interveni pe lîngă arbitrul bielorus Vădim Juk. G rasshoppers a cîştigat meciul cu 3-1, dar preşedintele c lubulu i helvet, Spadaro, a inform at U EFA referitor la tentativa de corupţie. Nu se ştie cînd, bom ba explodînd “din senin” după 5 luni. în consecinţă, F IF A a anun ţa t- (cu reg re t) sancţionarea cu suspendarea pe v iaţă , inoperan tă pc p lan internaţional la 10 luni de Ia retragerea din arbitraj, afec- tîndu -1 doar în calita te de observator. Rothlisberger şi-a minimalizat vinovăţia, acuzînd “maşinaţii mîrşave”, dar BBC-, ul a dezgropat din nou rezultatul viciat al partidei Germania - B elg ia (3 -2 în op tim ile mondialului american, în care elveţianul a recunoscut ulterior că ar fi trebuit'să acorde penalty la faultul clar ca lumina zilei - în careu al lui Helmer asupra lui Wfber. Rothlisberger are termen pînă în 2 aprilie să facă apel la ho tărîrea fo ru lu i m ondial. Intr-un interviu la conferinţa de presă ce a urm at declanşării scandalu lu i el a afirm at că intenţionează să ceară audienţă M Joao Havelangc. Pînă atunci pe ro l va in tra şi arb itru l b ie lo ru s, care va trebui să dovedească faptul că nu a avut vreo înţelegere prealabilă cil prietenul său elveţian, altfel riscă

, Ia rindu-i o suspendare severă.R a d u C . M U N T E A N U

M ă s u r i d i s c i p l i n a r e

l a O l i m p i a G h e r l aDupă comportarea sub posibilităţi a echipei Olimpia Gherla,

în primele etape ale returului, conducerea grupării sportive din oraşul de pc Someş a luat primele măsuri organizatorice:

• D oi jucători ai formaţiei dc bază - fundaşii Jiman şi Moldovan - au fost scoşi din lot (menţionăm că primul a fost mult timp căpitanul de echipă confruntat cu unele probleme medicale, iar al doilea - Moldovan - cîndva o mare speranţă a fotbalului ghcrlean a evoluat şi la divizionara A Unirea Dej; a li'sl mai mult rezervă şi comportarea lui a lăsat mult de dorit).

în 'aceste zile sc preconizează legitimarea unor noi jucători, conducerea Olimpici nercnunţînd la intenţia dcclarată de a cîştiga campionatul şi a juca meciul dc baraj pentru promovarea în divizia B. Pînă atunci însă, fotbaliştii gherleni au dc parcurs un

dnmi lung"' S Z . C s .

T j h T z f î î Ji rîr- f r r fr îf f f - 2 a SERIA A IV-A

PcO etapă încheiată cu rezultate scontate, fără

seisme pe scara clasamentului. Sus în piscul ierarhiei continuă duelul dintre 'primele două clasate, singurele de altfel rămase în lupta pentru promovare - U.M. Timişoara şi Industria Sîrmei Cimpia Turzii - cu avantaj de o victorie pentru formaţia de pe Bega. Deci să recapitulăm rezultatele etapei înainte de a vă prezenta clasamentul:

• TELECOM Arad - Mobila Şimleul Silvaniei 3-1. Succes muncit din greu de formaţia arădeană în lupta pentru evitarea retrogradării, un fel de derby al... cozii ierarhiei. ... •, "

• Electrica Timişoara - F.C. Bihor Oradea1-0. Bihorenii au luptat din răsputeri pentru măcar o “remiză”, respectiv păstrarea distanţei faţă de zona periculoasă, dar pînă la urmă tot au primit un gol.

• I. S. C. T. - Minerul Baia Borşa 7-2. De multă vreme n-au jucat atît de dezlănţuit “sîrmarii”. Cam destul de tardivă judecata că, în lupta pentru promovare contează mult şi golaverajul.

• Metalurgistul Cugir - ASTRAL Deta 1-0. Meci ca între două echipe fără probleme în privinţa promovării sau rămînerii.

• Sticla Arieşu] Turda - Phoenix Baia Mare2-1. Succes necesar ca aerul şi apa. Golurile gazdelor au fost semnate de V. Rus (42) şi Fărcaş (50, din penalty).

• Viitorul Victoria Oradea - ti. \1.Timişoara 1-2. Liderul şi-a onorat “cartea de vizită”, aruneînd însă în mare bucluc tînăra formaţie orădeană, ~ intrată periculos in “zodia retrogradării”.

• CPL Arad - Minerul Ştei 1-0. O altă mostră de victorie obţinută de o echipă aflată în zona retrogradării.

, • Mecanica Mîrşa - Motorul IMA Arad 1-1.“Lanterna roşie” n-a reuşit decît o amărîtă de “remiză”.

• West Petrom Pecica - Şoimii Sibiu 2-1. Victorie preţioasă, 3 puncte, 26 în total, dar un golaveraj... dezastru.

• Armătura Zalău a stat.C lasam en tu l

1. U.M.Timiş.2. I.-S.C. Turzii3. Şoimii Sib.4. Armătura ^5. Min. Ştei6. Electrica ,7. Met. Cugir8. Astral Deta9. Phoenix10. F.C. Bihor11. Min. B. Borsa ,12. Motorul IMA13. Sticla '14. West Petrom15. CPL Arad16. Telecom17. Viitorul18. Mobila S.S.19. Mecanica

2 2 ,222121222222222222222222222122222122

1715131212101010

‘97 - ,

436687910

l i 10 12 12 12 10 10 11 13 13 13

53-2036-1635-2032-2242-27-31-2726-2235-2947-3325-27

52494139383533322926:

36-40 26 32-40 26 38-5132-55 21-30 20-3633-41 23-41 18-36

Etapa a XXIII-a A (duminică 30 m artie):Şoimii - Mobila (1-2), Armătura - Telecom (1-0), Minerul Baia Borsa - Electrica (0-3), Astral - I.S.C.T. (0-1), Phoenix - Metalurgistul (2-3), U.M.T.- Sticla Arieşul (3-2), Minerul Ştei - Viitorul (2-1), Motorul I.M.A. - C.P.L. Arad (1-3), West Petrom- Mecanica (1-4). F.C. Bihor stă. în paranteză rezultatele din tur. (v.r.)

N u î n 1 1 , c i I n 1 2Am anunţat că pe data de 11

a p r i l i ţ va avea- loc faza m unicipală a concursului de pescu it kportiv staţionar. Concursul nu va avea loc pe data anunţată ci cu o zi mai tîrziu, în 12 aprilie. Motivul amînării cu o zi? Datele comunicate de sus de la Bucureşti prevedeau pentru faza municipală una din zilele 11, 12,sau 13 -aprilie. Constatîndu-se că 11 aprilie pică vinerea şi ţinîndu-se cont de sugestiile făcute de cei înscrişi pînă în prezent, s-a revenit asupra datei şi ca atare concursul va avea loc sîmbătă 12 aprilie la Chinteni. Vom reveni la vremea potrivită, îna in te de concurs, cu alte amănunte. Deocamdată readucem în atenţia celor care doresc să participe la concurs că înscrierile au Ioc pînă pe data de 4 aprilie la sediul AJPS.

SolunareleIată ce prevăd solunarele

pentru săptămîna viitoare: luni 31 martie - şanse foarte bune; marţi 1 şi miercuri 2 aprilie - şanse bune; jo i 3 aprilie - şanse schimbătoare; vineri 4 aprilie - şanse foarte bune; sîmbătă 5 şi duminică 6 aprilie - şanse bune. Fir întins tuturor celor care vor ieşi la apă este urarea noastră.

V ic to r P E S C A R U

Astăzi, în campionatul naţional (m+J)

”U” ARDAF/şi Someş Dej, în faţa ultimei etape. Divizionarele A masculine au ajuns în faţa ultimei etape. Deţin capul

de afiş al rundei cu numărul 22, Steaua - ”U” ARDAF (ce greu le vă fi clujenilor în faţa învingătorilor lui ,Dinamo), şi Tractorul Braşov - Dinamo, întflnire în care gazdele pornesc de departe favorite; Celelalte patru meciuri sînt ale gazdelor, putîndu-se anticipa victorii la 3-0. Deci, RIFIL - ”U” Craiova, Ekxmd - PECO, ”U” Explorări Baia Mare - CSMU Suceava şi Someş Dej - ”U” Timişoara. s "

Şi dacă tot am amintit de. dejeni, în meciul restanţă disputat joi, 27 martie, Someş- Dej • - PECO 3-0 (9, 5, 4) victorie prin care elevii profesorului Alexandru Mureşan trec pe locul 6, asigurindu-şi prezenţa în final six.

în campionatul naţional feminin se dispută etapa a XXI-a. Ca meciuri ce reţin atenţia, ”U” Bacău - ”U” SILVA Cluj, Penicilina Iaşi - Rapid şi Dacia Piteşti - Farul Coristanţa. în rest, Dinamo - Jiul, RATB - Oţelul Tîrgovişte şi Metal 33 - Romradiatoarc Braşov.

D e m o s t e n e S O F R O N

C RISTIA N C IO KA Sf’r , UNIT. DIN I RE C E I MAI VALOROŞI R U G B IŞII PF. CARE I - \ A \T T ( i n i i , C OMPONENT AI. ECHIPEI “U*’ K» FEBRUARIE, A ÎNCER­CAI SĂ-ŞI ROTUNJEASCĂ VENIIVK1I.E PARIIClPfND LAc.0 N ( i R s n . " v m ş i cfţ>i i e r d i: j o i . r m a r t i e , ş u r iFILM) CÂ DIN RIC.BY NU SE POATE TRĂI BINE. EL- ÎNSĂ NU A FOSI DESTUI. DE RAPID LA '‘ACŢIONAREA MANE IEI", ASn-EI. CÂ ÎN FIN AI NU A ( fşlIC .A I DECÎT 400.000DE I.El, 11AR A CONFIRMAT FAPTUL l ’Ă “Kl GBIl'L ESI'E UN SPORT DE ŢĂRANI JUCA'I DE DOMNI” ŞI. NT NEAPĂRAT, CĂ “FOTBALUL ESTE IA SPORT DE DOMNI JU C A l DE ŢĂRANI". (C.B.)

| a a * > îa u to :Revenită după trei ani în

show-ul bolizilor, echipa britanică (pînă nu de mult principalul f&mizor de şasiuri în îndyCar) nu . s-a aliniat la startul cursei de ja Melbourne (Rosset şi Sospiri nereuşind califi-carea pe grila de plecare) şi nu se va alinia nici la înterlagos, maşinile rămînînd la Londra din motive "tehnice si

t / j o l a m d a o s e a ţ â

s a m b afinanciare”, cum a declarat un purtător de cuvînt al manufactu­rierului britanic. Referitor la cele tehnice, era evident că motoarele Ford-V8 sînt depăşite, dar cauza e în esenţă tot .financiară: un buget de (doar) 25 de milioane dolari, de 6 ori mai mic dccît cel pus la bătaie, spre exemplu, de Ferrari.

R a d u C . M U N T E A N U

C r o s u l v e t e r a n i l o rPădurea Dumbrava de la marginea Sibiului a

găzduit, dc curind, finala crosului veteranilor (pe diferite categorii de vîrstă). Participanţii din întreaga ţară s-au prezentat la start suportînd din propriul buzunar costurile deplasării. Un gest frumos din partea organizatorilor, de-a oferi, flori participanţilor. şi participantelor. întrecerile s-au desfăşurat pe distanţe cuprinse între 6 şi 8 km (în funcţie de vîrstă). Campionul de anul trecut la categoria 45-49 ani dcjcanul prof. Gheorghe Turcu, datorită traseului accidentat şi prea puţin cunoscut, de astă dată s-a clasat pc locul secund. Un loc secund la categoria 35- 40 ani femei a ocupat Laura Bocica SNCF. Pentru

clujeni şi trei locuri IV prin Ioan Marişca (“U”) la categoria 65-69 ani, Nicolae Pop (Perom) categoria 50-54 ani şi Simion Tămaş (RATUC) categoria 45- 49 ani. De reţinut un amănunt extrem de sugestiv: la finale au fost prezenţi peste 200 competitori şi competitoare şi nu a existat nici un abandon, linia de sosire, indiferent de timpul obţinut, fiind trecută de toată lumea. * ’ v

F i n a l a c o p i i l o rLa Iaşi a avut loc finala pc ţară a concursului

rezervat copiilor născuţi în anii 1984-85. Cu excepţia echipei TELECOM nici o altă formaţie clujeană n-a ajuns la Iaşi. La proba combinată, Diana Boloş (eleva prof. Mclinţia Măcelaru) a obţinut un merituos loc trei, o certitudine a unui talent care va erupe în continuarea activitătii atletice.

P e t r e N A G Y

M-am întrebat deseori de marii scriitori se tem să ataCe tem atica sp o r tiv ă . Se scrje despre destinu l u n o r familjj despre dragoste şi răzbuna^' despre război sau despre moartc ' Cărţile cu subiecte din sport ^ pot număra pe degete. Nici chi^ Jack London sau Hemingvvay „ care au scris schiţe rem arcabil din acest dom eniu - n-au cutezg^] a scrie un rom an sportiv. Niej Albert Camus - fost jucător de fotbal - nici E rich Segal - e| însuşi practicant al sportului, n-au făcut-o. P rin romanele Ior ded ica te fo tb a lu lu i , Franco C iam p ia tti, atletismului Siegftied Lenz, tenisului, Blasco Ibanez, sînt printre foarte puţiruj care au păşit pe acest teritoriu.

Civilizaţie şi sport

pre

claii,ii

îrinmc

' Şi iată că un "clujean, cadra didactic, p rofesor universitar, ing iner ş i docto r în electrotehnică, publică o carte care în mare se înscrie în aria de care vorbeam (Radu Munteanu- “Echipa” - Editura Mediamira- Colecţia literară - Cluj-Napoca, 1996). --

A utorul este şi un ziaristiDl 'inspirat dar şi singurul românpti care a participat la “Cursa de 100 mu de km” de la Bienne - Elveţiallt <

'deschfsă tu tu ro r vîrsteloi categoriiţor de participanţi sub d ev iza '. “Să p o rn im şi .terminăm cursa”.; . :" Radu Munteanu a jucat 15 rugby şi ,s-a . contam inat de această >benignă m aladie, "A acest, mod de,viaţă. r .. . f

("artca- sa n u este o carte exclusiv dedicată acestui joc dar el se află mereu în fundal, de la ^ el începe şi se term ină totul * Cartea este: într-un fel povestea intrării în viaţă a unui tînăr, intrare în viaţă braţ la braţ cu jocul de rugby.

R om anul e s te 1 şi unul prieteniei care se naşte în anii de şcoală dar se cimentează în antrenament, deplasări, jocuri “A m ju ca t în tr-o echipă de prieteni şi ne-am dat seama că prietenul este un om aparte care ne suportă pe deplin, cu toate greşelile şi defectele noastre”.

A u to ru l nu -ş i idealizează prietenii, personaje reale care' apar în carte cu poreclele lor. | Dimpotrivă - el scrie pagini de | mare sinceritate în care prietenii * apar isteţi, şi şmecheri, generoşi şi cheflii^ du ri şi sensibili, fanfaroni'şi profunzi, ironici şi duioşi. Deci - oameni. Aşa cum îşi elogiază unii dascăli, iar pe alţii îi aruncă în desconsiderare.Şi aceştia, ca şi colegii de echipă ai au toru lu i se recunosc cu uşurinţă-deşi poartă denumiri uşor modificate..

După mine, esenţa cărţii este începutul unui urcuş - spre un ideal, spre carieră. Şi ceea cc a învăţat autorul şi nu numai el de la rugby este că acest drum e greu , dar m erită să-l faci. A ceasta e şcoala jocului de rugby - să'învingi cinstit, să urci corect, să izbîndeşti fără a-ţi desconsidera adversarii. Pentru că fiecare învins poate fi mîine un învingător şi invers.

Aceasta e una din tainele sacreale sportului.

Radu Munteanu a păşit pe terenul minat al literaturii cu un eseu spectaculos. Sînt ferm convins că va reuşi - în curind

si transformarea.D o r in A LM Ă ŞA N

Preicîl

»tistaflVaari1,fiireaon311

a

29-30 marriel997 O M U L Ş I S O C I E T A T E AADEVARULde O luj

CeJce

de ata( SCfie “ Ui,nare’Mne’>r t $echi^ny „abil<te^ / . Nicj 'rde ■el lui. :Ior ncolu>.isco [inii riu.

iria în pieţele agroalimentare a fost diminuată

începutul acestu i an,jiul local CIuj-Napoca a J prin H.C.L. 20 / jl’ 1997, chiria pentru pieţe oalimentare, p ie ţe de. Muri si O bor,, aflate în

ilustrarea S.C.APO S.A. jsle spaţii sînt închiriate de jq de ia Prim ăria C luj-

Taxele stabilite în ■aarie erau urm ătoarele: . 500 Iei/mp pen tru pieţe

jalimentare şi 5.000 lei/ mp ' jtiu oboare. T arife le pective erau valab ile pe-

Ijcstrul 1 al a.c. în noua

dintre consilieri au recunoscut că prima hotărîre era incorectă, deoarece tarifele impuse trebuiau să fie pe an şi nu pe lună. Inexactita tea acelei hotărâri, respectiv viciul prevăzut în noua hotărîre ,a fost rectificat. Taxa de 17.750 de lei/mp va fi pe an,şi nu pe trimestru (producătorii vor plăti trimestrial 4.450 de lei), iar data de la care sînt percepute este de 1.01.1997. Modificarea h o tă r îr ii a fost p rim ită cu aplauze furtunoase din sală, din partea producătorilor. .

R e fe rito r . la ... p rob lem a -arîre se cere ^modificarea :p a rte ru lu i - H aIei . A gr0 .:Slor tarife (re troactiv ), ^ limcntar rt. ^ b u ie elrberat-xandu-se rata inflaţiei de la , . , . Cn

} id lunii februarie (de 135' de APO, fimd rn proprietatea SCdl. Astfel,: tarifele propuse- . A lim entara SA, s-a adoptatjxltlc: 17.750 lei/m£ pcnlru introducerea ynm articol m careide agroalimentare si de ' se Prevede ca ^Consiliul-local,■iO Iei/mp pentru O bor si nu este de acor(1 cu schimbareade vechituri. > 1 destinaţiei actuale a parterului.

această şed in ţă aii .: H a le i , A gro -A lim en tare . ,icipat, alături de directorul C o nsilie ru l U D M R, M ikot,Ioan Goiaj o mulţime de Laurenţiu, a propus întocmirea

Brianţi direct implicaţi de un|ii proiect de hotărîre în carciîirea taxelor şi care nu au să se p revadă exproprierea,iit sala, pînă cînd nu au acestei suprafeţe, pentru utilitateut ce au vrut. Aceştia erau publică. Propunerea făcută a fost

iraiiriţi ca, în caz contrar să vină, aclamată şi de această dată de-a,(meni m inerilo r, să-i • către cetăţenii prezenţi în sală.

aâgească pe consilieri. Prin aprobarea acestei hotărîri, ;istfDlGoia a precizat ca, “chiria atît primarul, cît şi consilierii :

ită de către Prim ărie, pe locali şi-au asigurat, de acumX)|mul trimestru, depăşeşte cu încolo, o porţie mai ieftină, de

cifra încasată de APO de, brînză.

CI

producători”. Chiar şi unii L .P .

Vameşii ameninţă cu greva

prin exces de zel'w r

Federaţia Sindicatelor Vamale R o m ân ia (F S V R ) , va

clanşa conflictul de muncă i, Ministerul Finanţelor nil răspunde revend icărilo r

jind salarizarea, condiţiile de mcă şi statutul personalului nai. 'Preşedintele FSV R , Vasile irica, a anunţat, că FSVR ă lintat Ministerului de Finanţe,

prin care avertizează că istă prem isele declanşării aflictului de muncă.Vameşii cer m ajorarea ariilor, de la 250.000 de lei t, la 550:000 lei mediu net,

că acesta ar fi primul pas re eradicarea co rup ţie i în . airă. De asemenea, ei solicită ardarea sporului de vechime, fttru tox ic ita te şi pen tru ndiţii grele de muncă. Marica ifirmat că, d in -4 .500 de "gajaţi vamali, doar 1.500 mese spor de vechime, deşi Jirul celor care îndeplinesc odiţiile de acordare a sporului; îe mult mai mare. în privinţa Walte categorii de sporuri, «însumează 15% din salariu, 'irica a arătat că acestea “nu se a acordă din. 1995, deşi sînt ’evâzute. prin H otărîre de ;:,cni”. "fSVR consideră că din fondul

M l dc dezvoltare a vămilor putea asigura do tările

•“ sare punctelor vam ale, j.;”cum şi un iform ele Analului vamal. “Un sfert ■3 laxele vamale încasate rămîn- '■ fondul special de dezvoltare 'ătnilor. Cu toate acestea, noi 1 Şţim cc se întîmplă cu aceşti ln', iar nivelul de do tare "Mcr a vămilor româneşti a ®as la nivelul anilor ’80", a

Marica. El â explicat că,; 'ipsa unei evidenţe pe Iculator, personalul d in Mieră răsfoieşte “ditam ai

- rufăria dc. tabele”, pentru a 'id en tifica , dc exem plu , .persoanele care sînt căutate de Interpol.

Vameşii cer profesionalizarea sistemului vamal prin elaborarea unui statut al profesiei de vameş şi trecerea ei în nomenclatorul

, de meserii. Marica, a spus că “noul Cod Vamal nu reprezintă ; nimic, atîta timp cît el nu este com p le ta t . d e S ta tu tu l personalului vamal”. Potrivit l u i .

, Marica, acest statut ar trebui să > includă criteriile de angajare a

.vam eşilor, studiile necesare, p recum şi m o d a lită ţile de pro tejare a acestora faţă de abuzuri.

Vameşii se tem că proiectul noului Cod Vamal va fi discutat în Parlament şi aprobat fără ca s ind ica te le să îl cunoască. “Atunci cînd Codul Vamal va fi dat în teritoriu se va produce o. b locare a sistem ului vam al, pentru că oamenii vor fi siliţi să aplice imediat o lege pe care nu o cunosc”, a mâi afirmat Marica.

Sindicaliştii sînt hotărîţi să recurgă şi la alte foime de protest pentru a obţine soluţionarea

. revendicărilor lor. “Legislaţia nu ne permite să intrăm în grevă gen e ra lă , d a r vom ajunge, probabil, la o grevă prin exces, de zel, prevăzută în dreptul vam al in ternaţional” , a spus. preşedintele FSVR.

Acest tip de grevă presupune controlul amănunţit a tuturor celor care tranzitează graniţa, nu

- doar controlul prin sondaj, ceea ce, potrivit lui Marica, “ar duce la p a ra liz a rea econom ie i naţionale” . E l a precizat însă, că această acţiune va fi anunţată din tim p , a tît în ţară, c ît şi în străinătate, şi că de la control Vor fi excluşi numai membrii Corpului Diplomatic.

f u m a t u lu i în In s t it u ţ i i le p u b lic e

h o t ă r î r e a v a I n t r a i n v i g o a r e l a 1 m a i a . c . • )

M ai în glum ă, m ai în serios, consilierii au luat în discuţie un proiect de hotărîre p riv in d in te rz ice rea . fum atu lu i în in s titu ţiile , publice. Hotărîrea propusă, - iar apoi aprobată sună astfel:: “Se interzice fumatul în toate institu ţiile publice de pe teritoriul municipiului CIuj- Napoca, începînd din data de 01.Ci5.1997: Conducătorii de instituţii publice’ vor stabili m ăsurile in terne v iz în d , in terzicerea’ fum atului în incinta instituţiei”,

Preşedintele de şedinţă, co n silie ru l PNL H orea Uioreanu, un fumător înrăit, , a avu t prim a in tervenţie, glumeaţă referitoare la acest subiect, propunînd mai întîi

-să se aprobe formarea unui consiliu local bicam eral, fum ăto ri şi nefum ători. Consilierii UDMR-işti, s-au . sincronizat în intervenţiile av u te , v susţin înd —- cu vehemenţă că nu se poate dezbate, darăm ite vota, o- astfel de hotărîre pentru care , temeiul legal nu există. Ba

m ai m ult, tonu l dc bună dispoziţie a fost menţinut şi de către dl Boros Janos care a declarat “cu supărare” că, încă o dată, în cadnil consiliului s-a a te n ta t’, la d rep tu rile fundamentale ale omului. • '

A lţi consilie ri to t d in : “opoziţia’’ locală au susţinut, pe ■ ton de glum ă, că p ro iec tu l propus este incomplet, nefiind precizate sancţiunile care se ; aplică în cazul încălcării hotărîrii. Aceştia consideră că aprobarea hotărîrii este gratuită deoarece^ şi în prezent se prevede, prin normele* sanitare pen tru instituţiile publice, interzicerea fumatului, cu excepţia locurilor - special amenajate. - • în schimb, Consiherii PU N R ,; în special cei care s-au lăsat de fumat, au abordat cu seriozitate această hotărîre, împărtăşindu-le colegilor vicioşi cît de nesănătos este fumatul. Consilierul PS D R : Ioan Pop, reprezentantul Ligii con tra fum atului, s-a arătat indignat de neseriozitatea cu care., co leg ii săi abordează o problem ă im portantă pentru, comunitate, dojenindu-1 în mod

special pc preşedintele de •şedinţă.

Primarul Gheorghe Funar, iniţiatorul acestui p ro iect, a

. cerut completarea hotărîrii cu amendamentul ca locurile de: fţimat să fie asigurate în afara c lăd irilo r. R e fe rito r la nemulţumirea consilierilor, (că nu sînt prevăzute şi sancţiun ile), p rim aru l a precizat că “totuşi sancţiunile există: vine baba cu coasa mai. repede pentru cei care fumează şi mai.tuziu pentru ceilalţi”. : ... - .

în urma votului nominal,' hotărîrea a trecut cu 23 de ■voturi pentru. Cei care nu au renunţat la opiniile lor “nici m orţi” au fost doi dintre consilierii UDMR (B ucur Ildiko şi Molnos Lajos) ş i . consilierul PNL, preşedintele de şedinţă, Horea Uioreanu. D upă ce hotărîrea a fost vo ta tă , t o ţ i . co n silie rii fumători, indiferent că au votat pro sau contră au ieşit la o ţigară pentru a “uda” hotărîrea. ; . ' : ‘

■ L.P. ■

f a T i i n t e f l P a r r n l C io rilo r!Dc fapt, parcului despre

care este vorba,, i. se spune., o ficial, P a rc u l, tineretului. După starea dezolantă în care se află, n-au greşit deloc aceia care i-au schimbat denumirea. Să vedem şi de ce. " '

în parcul cu pricina, inu vegeta ţia este aceea care tronează aici (nici acum şi nici m ai tîrz iu ) ci, m ai m ulţi copaci ale căror vîrfiiri - săgeţi îndurerate îndreptate spre cer, uscate de vreme, şi pe care au

devenit stăpîne ciorile. In această situaţie cine se încum etă' să adaste, m ăcar pen tru cîteva minute, pe băncile uzate şi ele, în alaiul ciorilor, al croncănitului i lo r stran iu şi al lip se i de protecţie? Că ciorile tot ciori sînt: nu cau tă unde să-şi elibereze excrementele!

Al doilea aspect dezolant ăl parcului, sînt îngrămădirile de barăci şi bărăcuţe metalice, stive de fierării pe care un şantier care de ani de zile, tot lucra şi nu

mai termina, le-a amplasat. N ici cop iii nu se p rea înghesuie la locurile de joacă ch iar dacă' R A D P -u l a încercat să repare aparatura.

La ieşirea din parc, înspre sediul Primăriei, un alt aspect neplăcut de la o conductă spartă (cine mai ştie de cînd?) pe unde apa curge şi bălteşte. Bună remarca unui mucalit:

- "O lasă să curgă că tot noi o plătim!" ] ''■

Io n C O R D O S

Cînd vom circula pe drumul roman?

Este o întrebare la care mulţi gherleni - dar, nu numai ei caută răspuns. Acum doi âni, s-au inaugurat cu mare fast lucrările • de m odernizare a drum ului „ roman dintre Băile Băiţa şi satul Buneşti. Locuitorii oraşului de pe ' Someş au sperat mult de la această investiţie importantă, îndeosebi cei care au locuinţele, pe străz ile p rincipale , u n d e 'V circulaţia camioanelor de mare tonaj provoacă multe bătăi de cap. Centura de ocolire prin cei 5 km de pe porţiunea Băile Băiţa .:- Buneşti ar rezolva situaţia. f.

Lucrările de modernizare ; a drumului înaintează însă în ritm ; de melc. Dacă anul trecut s-au, cheltuit 800 milioane lei pentru : construirea unor poduri şi podeţe, la începutul acestei primăveri,, lipsa banilor îşi spune cuvîntul.! Deocamdată nu sînt asigurate, resursele financiare necesare* con tinuării1 lucrărilor. P ă c a t, ' fiindcă gherlenii aşteaptă mult de la această arteră de ocolire, o ' investiţie declanşată rapid, dar care stagnează în prezent. La şedinţele Consiliului local, cei 21 de consilieri, tot se interesează de situaţia- reală a lucrărilor, dar ră sp u n su l.d e fiecare data... în tîrzie. Sîntem la începutul prim ăverii şi tim pul s-.a îmbunătăţit, dar drumul roman ■- încă nu cunoaşte febra muncii, li

: linişte deplină pe cei 5 kilometri, u tila je le şi m aşinile: luînd... drumul altor investiţii.

A şadar, gherlen ii nu vor circula nici în acest an pe drumul roman...

SZEKELY Csaba

r - S p e c ie legale şi fiscale

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii C iv iled in Bucureşti ' organizează sesiunea informativă “ONG - Aspecte legale şi fiscale” , în data de 16 ap rilie , la CIuj- Napoca. >

Participanţii, reprezentanţi ai ( organizaţiilor neguvemamentale,- : vo r dobîndi cunoştin ţe în următoarele domenii:

ri leg is la ţia o rgan izaţiilo r neguvemamentale : >, - procesul de bugetare c : ;u : . -.; regim ul donaţiilo r şi a l .

: sponsorizărilor . : ' ‘: - facilităţile fiscale acordate - organizaţiilor neguvemamentale. :.

Form ularele de înscriere se găsesc la sed iu l o rganizaţiei M işcarea Tinerilor pentru Pace 1 din str. Emil Isac nr. 8 ap. 1, CIuj- Napoca (tel/fax 43.18.24). , i-

Vă rugăm să transmiteţi formu­larele completate la adresa de mai, sus pînă la data de 6 aprilie! i \

R ă s p u n d e m c i t i t o r i l o r

“Poate li aruncată în stradă o femeie de 7 0 de ani”?- . în m un ic ip iu l C lu j- .

N apoca sîn t foarte m u lţi oam en i năpăstu iţi, afirm ă doam na I.I. în : ca rtie ru l “P lop ilo r” str. Salcîm ului, susţine d însa , locu ieşte o femeie în vîrstă de 70 de ani care este am enin ţată c u ’ evacuarea, pronunţată, printr-o h o tă rîre judecă to rească .. Această femeie este realmente

, disperată şi nu ştie ce să facă. S ingură nu poa te acţiona-, pentru ca este incapabilă fizic şi psihic. Fratele ei suferă de cancer şi la 80 de an i îş i aşteptă sfîrşitul. Proprietarul, , ne inform ează doam na I .I ., este hotărît s-o scoată afară din lo cu in ţă . T rebu ie să vă invederez că doam na- ce u rm ează să fie evacuată a 1 făcut apel îriipotriva hotărîrii p ronun ţa tă de judecă to rie , în treb a rea no astră e s te .

urm ătoarea: poate fi pu să în executare hotărîrea pînă ce nu "se soluţionează apelul? îş i poate permite proprietarul acest act de barbarie, de desconsiderare a fiinţei uname? /

- S tim ată doam nă L I / Sesizarea ‘ dum neavoastră îm bracă două aspecte: u n u l judiciar şi altul umanitar. Potrivit leg ii, p ro p rie ta ru l îş i p o a te revendica dreptul de a intra în posesia spaţiului în care locuieşte fem eia n ecă jită desp re care dumneavoastră amintiţi. După c îte am în ţe les p ro p rie ta ru l d o reş te să-şi ex tin d ă spa ţiu l com ercial şi acest lucru nu -1 îm p ied ică n im en i s-o facă. Proprietarului nu i se pot impune, îngrădiri în ce priveşte drepturile sale. L ocatara desp re care dum neavoastră am in tiţi s-a împotrivit la decizia de a părăsi locuinţa şi atunci proprietarul a

solicitat sprijinul justiţiei. Există- în acest sens o h o tă r îre de evacuare pe care loca ta ra a

. atacat-o cu apel. Sub acest aspect vă in form ăm că o h o tă r îre ju decă to rească îş i-p r o d u c e efectele num ai c în d răm îne definitivă şi irevocabilă. In speţă, p în ă ce tr ib u n a lu l nu soluţionează apelul, locatara nu poate fi evacuată . E fec tu l suspensiv de executate a hotărîrik judecătoreşti este indiscutabil.

Ş i ch iar în s itu a ţia în care hotărîrea judecătorească capătă

■ autoritate de lucru ju d eca t, o fiinţă umană poate fi aruncată în < stradă? Acest lucru, după opinia noastră, înseamnă barbarie, un act de ură şi d ispreţ la adresa fiinţei umane. Pînă nu i se oferă un spaţiu corespunzător în care să-şi desfăşoare viaţa, nu poate fi evacuată. La persoana în cauză nu se pune în discuţie o atitudine

de împotrivire, de rea credinţă. Incap ac ita tea e i fiz ică şi p s ih ică o îm p ied ică să-şi rezolve singură problem ele cotidiene. în acest context i se cere proprietarului înţelegere ' ş i b u n ăv o in ţă , în ştiin ţarea administraţiei publice locale în v ed e rea aco rd ă rii unu i spaţiu în care să-şi desfăşoare . viaţa. Este demnă atitudinea

. dumneavoastră, doam nă I.I. de a-i face vizite, a o încuraja şi sprijini în producerea celor necesare traiului. în ipoteza în care proprietarul ar trece la

^punerea în aplicare a decizici sa le , r iscă să fie tras la răspundere^ în cazul în carc locatara respectivă ar suferi vătăm ări corporale ori şi-ar pierde viaţa. Românul îl ştim bun la suflet şi tolerant.

J u r i s t , I o n G H E R C IO IU

E C O N O M I A sîmbătă-duminică, 29-30 martie 1997 (l4)

A C " C i m e n t u l " S A ■ T u r d a a ş t e a p t ă i n v e s t i t o r i :

De ciment, oricum, este nevoieLa "Cim entul” Turda doar două

coşuri fum egă. L -am în trebat pe dom nul T ra ian R usu , m anagerul general a societăţii: : '

S-â îu iim plat ceva?- Nu. Potrivit "tradiţiei”, ne aflăm

în perioada reparaţiilor. Asta pe o parte. Pe alta, deşi ne aflăm la sfirşitul

, Iui martie, încă nu avem cota de gaze naturale la nivelul capacităţilor de producţie. Dar avem, în stoc ciment şi vindem.

• M ai m ult sau m ai pu ţin decît în perioada sim ilară a anului trecut?

-.M ai mult cu 5000 t la ciment obişnuit, cu 15001 la ciment alb şi tot cu 1 .5001 la var. La ipsos, ne situăm Ia acelaşi nivel.

• C um v -a ţ i d e sc u rc a t a n u l trecut?

- Cu un profit brut de 2,1 miliarde Ici.

- In ce s tad iu vă a fla ţi ţ i cu p riv a tiz a re a ,, dom nule m an ag e r general?

- Societatea noastră a fost prinsă în programul de privatizare în masă conform legislaţiei în vigoare. Am vîndut peste 520.000 acţiuni ce reprezintă 13.142 acţionari, A mai

rămas 3,5% din acţiuni la fostul FPP 4 Muntenia.

Se află în lucru documentele şi caietul de sarcini în vederea vînzării a 51 procente unor investitori strategici. Ştim că, pînă acum, au fost depuse scrisori dc intenţii de către patru finne străine şi două româneşti. Se derulează, acum, procesul de ofertă, iar după aprobarea caietului de sarcini (sperăm ca în luna mai) să ştim şi cine este investitorul strategic.

- D om nule m a n a g e r g en e ra l, societatea pe care o conduceţi este grevată de vreo datorie?

- Nu avem nici. o datorie faţă de stat. Sîntem aproape la zi cu plata atît Ia RENEL, cît şi la Romgaz. Dacă vom reuşi să ne p ro cu răm , gaze naturale numai din ţară va fi şi mai bine. Dacă nu, vom apela la export şi atunci costurile vor fi mai mari. Sper - ca, şi într-un caz şi în celălalt, să ne descurcăm bine.

-.fn condiţiile în care societatea . va ii privatizată, oamenii vo r avea de p ierdut? M ă gîndesc la şom aj, evident.

- Depinde de investitorul strategic. Noi avem personal pe locul de muncă.

"Deci, pentru o funcţionare optimă, avem nevoie şi de oameni. Dacă

- investitorul va face modernizări (şi va ' trebui să facă) în mod sigur cîteva

locuri de muncă vor fi suprimate. Pînă acum, n-am avut necazuri din acest punct de vedere. In perioada reparaţiilor, trim item în şomaj

■ temporar 200-300 de oameni. Dar la sfirşitul lui martie îi rechemăm

- Cum s-a derulat p rogram ul de reparaţii?

- Bine. Este adevărat că, în această perioadă, au crescut consum urile materiale ş i , energetice. D in accst motiv am pierdutjm miliard de lei. Suma va fi recuperată în m od neîndoios, în trimestrul E

- Cura vedeţi perspectiva?- în ciuda anomaliilor, generate de

■perioada pe care o tranzităm, cred că noi vom .avea de lucru. Spun a s ta . gîndindu-mă Ia faptul că Executivul a aprobat deja sume importante de bani pentru materializarea unui obiectiv de investiţii de m are am ploare. Au început şi oamenii să construiască. Şi apoi, la cimentul alb şi ipsos n-ăvem concurenţă. Aşa îne ît vom avea solicitări. Io n C O R D O S

JD ŞlActivitatea în vii şi livezi ar fi trebuit să fie pe

terminale pentru a aştepta roade bune şi de calitate în acest an. Din păcate lucrurile nu stau chiar aşa, fie din motive obiective sau subiective. Dacă societăţile comerciale se confruntă cu probleme financiare mari, nu înţelegem apatia micilor producători agricoli care au în proprietate suprafeţe mici de livezi şi cărora am încercat să le acordăm un sprijin dar nu au răspuns la propunerea I.P.P.C.F.

Am anunţat deţinătorii de livezi ai judeţului că pot beneficia de facilităţile acordate de stat pentru a efectua tratamentele in perioada de repaus1 vegetativ. • ,

Fiindcă timpul încă permite efectuarea acestei lucrări dorim să reamintim tuturor deţinătorilor de livezi din judeţul Cluj că pot benefica de pesticidele utilizate în perioada de repaus vegetativ-gratuit în schimbul unei adeverinţe eliberate de primari şi contrasemnată de inginerul de la camera agricolă.

Pesticidele se eliberează de Ia cele 4 centre de protecţia plantelor din Cluj, Dej, Turda şi Huedin.

Dorim, de asemenea, să anunţăm deţinătorii de pomi fructiferi că se pot adresa pentru consultanţă tehnică la centrele mai sus mentionate sau la I.P.P.C.F. Cluj.la telefon 14.41.37.'

Pentru agricultorii care deţin terenuri arabile semănate cu cereale păioase sau vor înfiinţa şi alte culturi în această primăvară, specialiştii I.P:P.C.F. le stau la dispoziţie cu îndrumări tehnice, în special pentru combaterea bo lilo r dăunătorilor şi buruienilor, care pot aduce pagube însemnate'

-- culturilor.Pentru ca producătorii agricoli să nu apeleze la

comercianţi ocazionali, I.P.P.C.F. Cluj, a închiriat spaţii principalilor distribuitori de substanţe fitosanitare care sînt verificaţi privind calitatea şi autenticitatea acestora. Dorim să facem precizarea că cei care doresc să cumpere substanţele fitosanitare să consulte, în prealabil, inginerii dc la serviciul de consultanţă tehnică pentru a cumpăra cel mai adecvat pesticid culturii şi pentru a limita cheltuielile pe unitatea de suprafaţă.

O agricultură modernă nu se poate face fără • produsele fitosanitare şi metodele lor de aplicare oferite de protecţia plantelor, considerată medicina regnului vegetal, o verigă deosebit de importantă, care oferă recolte mari, libere de boli şi dăunători atît pentru om cît şi pentru animale.

Se apropie epoca de erbicidare a cerealelor păioase, în special a culturii griului. Facem rccomandarea că nici un metru pătrat cultivat cu grîu să nu rămînă neerbicidat cu toate că, aparent, costul unui litru de erbicid este marc"(80.000 lei), dar transformat în grîu preţul echivalează cu aproximativ 60 kg grîu. Asemenea calcule sînt valabile şi pentru alte culturi pe care agricultorii le cultivă (porumb, cartofi etc.)., i 'lilizarea raţională a pcsticidclor, pc lîngă rolul :■ , menţine sănătatea plantelor îi arc şi pe accla li i uşura munca agricultorilor şi de a reduce cu

mult cheltuielile pe hectar.. Noi vă slâm Ia dispoziţie în toate centrele de

proiecţia plantelor din judeţ. în Cluj, apelaţi Ia telefoanele 14.41.37 sau 14.41.87.

In g . H o r e a G H IB U I n s p e c t o r ş e f I .P .P .C .F . C lu j

RENEL negociază un credit sindicalizat

. RENEL se află în negocieri cu un grup de şapte bănci în vederea obţinerii unui împrumut sindicalizat în vederea asigurării' necesarului de combustibil din import şi constituirea de stocuri : pentru iama viitoare, au declarat agen ţie i M E D IA FA X surse oficiale din cadrul regiei.

Printre cele şapte, bănci se numără Chase Manhattan, Bank o f Tokio-Mitsubishi, Bank o f America, Citibank şi ING Bank.

De la începutul anului, regia a importat 1,150 milioane tone de 'păcură şi intenţionează să cum pere în con tinuare mari cantităţi la un preţ redus, a adăugat sursa citata. Pentru " optim izarea im p o rtu rilo r în raport cu preţurile pieţei, . în prezent se preferă importul de

păcură, al cîrui preţ este cu circa 30% mai mic decît al gazelor naturale.

în 1996, regia a im portat 2,452 milioane tone de păcură şi a achiziţionat din ţară 1,034 milioane tone. Importul de gaze naturale al anului trecut a fost

. de 2,992 miliarde mc, iar din ţară s-au ach iz iţionat 4 ,114 miliarde mc.

. în luna decembrie a anului trecut, RENEL a obţinut un credit sindicalizat în valoare de 160 m ilioane d o la r i, p rin intermediul ING Bank, pentru finan ţarea im p o rtu rilo r de păcură. în februarie a.c., regia a obţinut circa 150 de milioane dolari de pe piaţa privată de capital, prin intermediul băncii de investiţii Merrill Lynch.

Incă 20 milioane ECU pentru dezvoltarea' -

metrouluiB anca E uropeană pen tru

Investiţii (BEI) va acorda tranşa a doua din împrumutul de 100 milioane ECU, destinat finanţării Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti.

Acordul pentru această tranşă, în valoare de 20 milioane ECU, a fost sem nat, de m in istru l Finanţelor, Mircca Ciumara, de directorul general METROREX, Gheorghe Udrişte, şi de Walter C ernoia , d irec to ru lDepartamentului Operaţiuni de. Credit pentru Europa Centrală şi de Răsărit din cadrul BEI.

Creditul total se acordă pentru o perioadă dc 20 ani, din care cinci ani perioadă de graţie. Dobînda este dobînda standard BEI şi este fixă pentru fiecare tragere. Creditul este destinat finanţării executării lucrărilor la tronsonul dc metrou Gara dc N ord-1 M ai (d in cadrul ratordului 2 Gara de Nord) şi pentru achiziţionarea a 18 trenuri dc metrou pentru magistrala 2 IMGB-Pipcra.

Acordul pentru prima tranşă, în valoare de 20 milioane ECU, a fost semnat la 20 decembrie 1996.

Proiectul total, în valoare de 207 milioane ECU, va fi finanţat de BEI, Guvernul României, credite furnizor şi finanţare nerambursabilă prin Comisia E uropeană în cadrul Programului PHARE.

Acordul de împrumut aferent Proiectului de modernizare a. metroului din Bucureşti face parte d in program ul de împrumuturi al BEI, care se ridică, în prezen t, la ^75 milioane ECU. Proiectele de- finanţare în cadru l acestui program sîn t urm ătoarele: reabilitarea şi m odernizarea transporturilor, telecomunicaţii­lor, sectorului termo-cneigctic şi petrolier, reabilitarea Portului Constanţa, precum şi proiectul dc dezvoltare industrială GLOBAL Apex pentru finan­ţarea unor proiecte în industrie, servicii adiaccnte şi turism. ■

C ă r ţ i l e d e p l a t a

î n l o c u i e s c n u m e r a r u lC ârdurile (cărţile de p la tă)

reprezintă un mijloc de decontare ce a apăru t ca o alternativă la instrum entele clasice de p la tă - num eraru l şi cecul. S uport de tranzacţie standardizat, securizat şi in form atizat, cârdu l p rez in tă urm ătoarele elem ente definitorii: numele şi prenumele deţinătorului, data expirării valabilităţii, denumirea

• şi sigla emitentului, aplicate conform reg lem en tărilo r în v igoare, o hologramă vizibilă Ia lumina naturală, o bandă magnetică şi un panel de semnătură. ■

Avantajele titularului de card sînt numeroase şi diverse; monitorizare şi co n tro l a ch e ltu ie lilo r pe baza extrasului lunar de cont, posibilitatea de a efectua plăţi fără a dispune de cash, posibilitatea de a obţine sume în numerar prin utilizarea cârdului la automatele bancare (ATM - automatic teller machine), servicii de asistenţă etc. ...

Cărţile de plată pot fi de debit sau de credit. Cele de debit sînt concepute pentru a putea fi utilizate în vederea obţinerii de numerar de la automatele bancare, ceea ce înseamnă că titularul are acces doar la banii de care dispune în cont. Cu cărţile de credit, însă, se pot retrage sume mai mari decît cele disponibile în cont, respectîndu-se o anumită limită de creditare impusă d e ' banca emitentă. Acest plafon (în cazul persoanelor fizice) se stabileşte pe baza unei analize care ia în calcul o serie de date personale ale titularului de card, cum ar fi: virsta, situaţia m atrim onială, veniturile nete ale familiei, obligaţiile lunare ale acesteia.

N u m ă r u l p o s e s o r i l o r

d e c â r d u r i e s t e

î n c o n t i n u a c r e ş t e r eLansarea pe piaţă şi utilizarea pe

scară largă a cârdurilor este organic legată de funcţionarea sistemului de decontări interbancare. Cu toate că acesta se află, încă, în tr-o stare , incipientă, p înă în p rezen t'p a tru instituţii bancare emit cărţi de plată pe piaţa românească.

• CÂRD UL PRIM A, produs al Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD) este singura carte de credit pentru persoane fizice^ pentru cele juridice cârdul fiind de debit. Banca a stabilit (pentru persoane fizice) trei plafoane minime de (disponibilităţi - 100.000, 200.000, 400.000 de lei - precum şi limitele de creditare, ca fiind dublul sumei deţinute în cont: în cazul persoanelor juridice, aceste valori se stabilesc de comun acord între emitentul şi deţinătorul de card. Pentru Cârdul Prima BCR percepe două ţaxe: una de emitere şi alta de utilizare, ambele în valoare de 30.000 de lei şi un comision dc 1,5 % pentru sumele în numerar care se retrag de la automatele băncii. Prima se mai poate utiliza şi la plata anum itor bunuri sau servicii dar doar Ia agenţii econom ici care accep tă această

modalitate de plată şi care d ispun de ,dotarea co respunzătoare p e n tn i a / opera cu cârduri. _ f i

în anu l 1996 B a n c a R o m ân ă j j pen tru D ezvo lta re a v în d u t » 1 aproximativ 1000 de C ârduri Prima. J I

• C Â R D U L M A E S T R O (de I deb it) este em is de c ă tr e Banca | [ Comercială Română (B C R ). Suma minimă pentru deschiderea unu i cont 1 1 de card este de 50 .000 lei, banca ! nepercepînd taxă de em itere şi de »; utilizare ci doar uri com ision de 0,5 | j % la fiecare retragere d e numerar. | Pînă în momentul de faţă, BCR a ■ eliberat aproximativ 4100 de cârduri, « majoritatea deţinătorilor fiind salariaţii ■ băncii. în Cluj, primul autom at pentru I j acest card va fi pus la dispoziţia celor |

' interesaţi doar din vară, cînd sucursala | j locală a BCR se va m uta în noul . j sediu. I

• CÂRDUL U L T R A (de debit) I este emis de către B anc P ost şi e | j destinat atît persoanelor fizice cît şi | |

I

i i

celor jurid ice. Sum a m in im ă din contul de card este de 200.000 lei, taxa de emitere şi cea de utilizare fiind de cîte 30.000 lei ia r com isionul | | ^ perceput la automatele bancare este de 0,5 % din cuantumul sum ei retrase.

Pînă în prezent Banc Post dispune în Cluj de un singur A TM (în sediul său de pe str. Gh. D o ja ) dar se 1 p recon izează ca în v i i to r , cînd | numărul deţinătorilor de cârduri va fi Y mai mare, să se am plaseze şi alte . automate de bani în m agazine sau la ţ sed iile facu ltă ţilo r (p t . uzu l 1 studenţilor). B anc: P o s t a v îndut aproximativ 2000 de C ârduri U ltra .S Sumele din conturi (la toate tip u rile S p de cârduri) sînt bonificate cu dobîndă la vedere. I

» EUROCARD/ MASTERCARD | e produs de către Banca Comercială | Ion Ţiriac (BCIT). Suma m inim ă din ■ contul corespondent este de 500.000 J lei, se percep două taxe (una de * em ite re .de 60.000 lei şi a lta de | utilizare în valoare de 35.000 lei) şi | un comision de 1 % la retragerea de ■ j numerar şi de 1,5 % la cumpărarea . de bunuri. I

Acest card nu a fost încă lansat pe I piaţă. , |

ira;

ian

C â r d u r i l e a u u n n o u

a d r e s a n t - s t u d e n ţ i iO iniţiativă, inedită în domeniul

cărţilor de plată aparţine BCR şi Banc P o st Aceste două instituţii bancare, preconizează ca într-un viitor cît mai apropiat să-şi îndrepte oferta de cârduri către o nouă categorie de clienţi - studenţii. Este vorba, mai p recis, de posib ilita tea încasării b u rse lo r pe cârduri, o facilitate ■ extraordinară a cărei avantaj major e acela al siguranţei depline a banilor - element foarte im portant m ai ales

1

pentru studenţii care locuiesc în |cămine. Contul de card mai poate fi alimentat, pe lîngă valoarea burselor lunare; prin mandate poştale (banii trimişi de părinţi) sau prin virarea directă a salariului pe care studenţii care lucrează îl primesc de la firmele unde sînt angajaţi.

A lin T U D O R

i

Vosganian cere reducerea ratei dobînziiPreşedintele Comisiei de buget-fmanţe din Senat, Varujan Vosganian (AR),

i-a cerut guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, să-i comunice punctul de vedere referitor la posibilitatea reducerii ratei dobînzii.

Varujan Vosganian a apreciat, într-o scrisoare adresată lui Mugur Isărescu, că reducerea ratei dobînzii este “o prioritate stringentă a politicii monetare", avînd în vedere că agenţii economici se confruntă cu dificultăţi majore în derularea activităţilor investiţionalc şi ca urmare a nivelului ridicat al ratei dobînzii.

Senatorul Vosganian i-a solicitat guvernatorului BNR şi o apreciere asupra modului în care creditul bancar îşi va îndeplini funcţia de “sursă a dezvoltării”.

1151"sîmbătă-duminică, 29-30 martie 1997 E V E N I M E N T ADEVĂRUL

dle C luj

pvvsnondent la. dt& ju stiţie

«r o c e s u l u n u i f a l s p o l iţ is t• F l o r i n P i e r s i c „ a f o s t a r e s t a t ” • T e n ta ţ i i l e

m u z i c i i • D i r i j o r u l n u s - a l ă s a t . . . o r c h e s t r a i

d e b o r f a ş • D e c l a r a ţ i i •

La Tribunalul Cluj, în sala il”, au fost aduşi zece .ulpaţi. în zeghe, cu cătuşe mini, un tînăr brunet cu

‘i i de sportiv aşteaptă iiiştit să-i vină rîndul la totă. Tripon A lexandru,

‘Delu” de 28 ani este td e tentativă de tîlhărie

uzurpare de calităţi oficiale, ipta a săvîrşit-o în urmă cu Sliu ani, înţr-o dimineaţă umoasă de mai, cînd a fost itru cîteva ore „ofiţer de liţie” şi a, în ce rca t să

laiECupereze” de la o familie Ifiorabilă din CIuj-Napoca Işvazişori” falşi. . Pontul i l-a Iţîndut un „amic”, din lumea jfcterlopă clu jeană..Bineînţeles, pe bani! “Delu” JI aflat de la “sursă” că Eugen <D.. d ir ijo r şi p ian is t de

„Sînt locotenent de poliţie, am venit să clarific o problemă cu maestrul D”. A fost invitat în sufragerie iar după ce a servit o . cafea, “Poliţistul” le-a spus cu m u l tă . tr is te ţe în su fle t că, “Mărgelatu” a fost arestat pentru trafic de valută falsă şi cocaină. În trucît au fost îm preună în Israel, vrea să-i verifice dolarii pe care-i deţine,- aceştia fiind

şi, în mare viteză, a părăsit zona. în urm a loviturilor p rim ite de la “p o liţis t” , victima a necesitat îngrijiri medicale 24 de zile. ,

M aestru l D .E. a depus p lîn g e re la P o liţia CIuj- Napoca. Falsul poliţist a fost arestat în 14 ianuarie 1997., “Locotenentul Delu” , la

jprima în fă ţişa re in acestfalşi, urm înd ca banii să fie proces, a declarat: „Recunoscconfiscaţi. că am afirmat că sînt ofiţer

B ătrînu l i-a d a t 2 .000 de de poliţie şi am vrut să-l înşeldolari, pe care îi avea în casă, pentru ridicarea dolarilor,cerînd să fie dus la P o liţie afirmînd că sînt falşi. Cîndîm preună cu soţia pen tru a cei doi şi-au dat seama că nuclarifica’situaţia. “Poliţistul” a sînt poliţist şi au vrut să măverificat “veizişorii” şi a afirmat: reţină, i-am îmbrîncit...”.„Aceşti dolari sînt falşi ş i ,în ' Soţia lui, Adriana Tripon,consec in ţă u rm ează să fie înain te de proces a spus:confisca ţi” . în c îteva c lip e ,: „Soţul meu nu s-a dus să-lvaluta a dispărut în buzunarul tâlhărească pe D.E., ci doarlui Tripon. Soţii D. nu âu fost să-l înşele. Dacă a văzut căde acord , in s is tîn d să li se . nu merge, l-a bruscat, cîndrestituie banii. După „negocieri”, acesta a strigat după ajutor”,d o la rii au fo s t daţi înapo i, D -l A drian A nghel,victimei. “Locotenentul Delu” av o ca tu l apărării ne-afurios a început să înjure şi declarat: „în raport cu poziţiasă-i bruscheze pe cei doi soţi., părţii vătămate, familia D., seD upă o asem enea scenă, va clarifica dacă este tentativămaestrul D. şi-a dat seama că de tîlhărie, cum s-a reţinut“poliţistul” recalcitrant este un p rin rechizitoriu sau este

urne, a făcut mai multe impostor. Şi a cerut omului legii vorba de vătămare corporală,e e în Israel’cu actorul ! să se legitimeze. Falsul poh ţist S -a depus cerere pen tru

SSbnn Piersic, de unde s-a s-a înfuriat şi i-a, agresat pe cei punerea , în liberta te sub 'întors cu o sumă mare de doi batrîni. D.E. a reuşit să iasă control judiciar, care a fostiolari. Şi i-a ven it .o idee în curte şi să strige după ajutor.; - respinsă de instanţă. Rămîne,lăznet. S-a dus pe strada Tripon, speriat de situaţia în care to tu ş i, in frac ţiunea deh n u rg , unde locu ieşte , se găsea, a luat-o la fugă, sărind uzurpare a calităţii oficiale,familia D., a sunat la poartă poarta care era închisă. A urcat Fapta rămîne însă... "Faptă”,icind uşa s-a deschis, a zis: într-un autoturism care-1 aştepta - : V ■ ■

Aflăm de Ia B iroul de presă a l P o liţie i

0 bandă de "găinari"

în arestul PolitieiHoţii se adaptează rapid la

economia de piaţă. După cerere şi ofertă. Mai nou, în pieţele agroalim entare se vînd găini furate. Oamenii le cumpără fără să întrebe “vinzătorul” de unde au fost aduse pe piaţă. De la “A vicola”, ferma Bogata, de

. cîteva luni, lipseau de la “apel” zeci de moţate, fii urmă cu cîteva zile, în “p lasa” P oliţie i din

comuna Călăraşi au fost prinşi “găinarii”. Cheţa Lucian (28 ani), Duma Ciprian (20 ani), Popa T eodor (19 an i) şi Suciulug Ştefan (18 ani) sînt învinuiţi că au furat utilaje şi găini în valoare de 40 milioane Ici. ■ ; '-7 "

Evaziune finala la firma "Popasul"

-Poliţia din Huedin a efectuat un control de “rutină” la S.C. “P opasu l”. A ici s-au g ăsit nereguli în actele contabile. în lunile mai-iulie 1996, la firmă s-au vîndut diverse p roduse alimentare şi băuturi alcoolice, fără ca sumele încasate să fie ev iden ţia te în docum ente le contabile. Patroana societăţii,. Popa Lucreţia a încercat să înşele statul. Valoarea totală a acestor

bunuri este de peste 11 milioane de lei.

Tîlharii erau•• •

eleviD.G. din localitatea Boian a

fost victima unei tîlhării. în 18 martie, a.c., în jurul orei 18, a : fost acostat de doi consăteni. Ionaş Florin (18 ani) şi Furdui Felic ian (17 ani), care p rin violenţă l-au jefuit .de 200.000 le i.' D upă tîlh ă rie , ce i do i ag reso ri au d isp ăru t de la domiciliu.Fapta a fost reclamată la Poliţie după o săptămînă (25 martie), iar poliţiştii au reuşit să-i prindă pe cei doi. în 26 m artie a.c. Parchetul a emis mandat de arestare preventivă pe 30 de zile. Pentru infracţiunea de tîlhărie, Ionaş şi Furdui riscă o pedeapsă între 5 şi 15 ani.

• Muzica ta telefon celularMai rar se intimplă ca un îni'udor sâ fie indiâgostit de ...

m u/ica clasică. De fapt, în sălile de concert nu a\em oea/ia sa-l \ edem, însă in K'cunlc de unde pot ..ciupi” cc\a, apar chiar

l i l l l i i i w l l l l i l l B l l K l l B l l B i H i l B l l i i i l H S l l S H l l l i i i i lUn meloman înrăit este şi clujeanul în \ iista de 44 am, Horşan

Lcontin Vasile. HI iubeşte mu/ica. dar nu cea clasici Asia nu înseamnă câ instrumentele îi sînt necunoscute. I’enlru a stuJia şi mai „amanunţit” instiumenlelc, într-o seară a pătruns în vila de studiu a Academiei de M u/ica „Cili. Dima”, de undea sustias un instrument mu/ieal (oboi), un Leii Ion Panasonic in valoare dc milioane lei. intre timp a îm i Comis şi alte turtun. Acum ascultă mu/ică la stătu de amplificare a puşcăriei.

Porcul de Crăciun ■ “mort" In primăvară/a lu n RoJiea, director la (irâdimîa de copii “Ion Ratiu" din

Tuida este în\ inuita de luare de milă în decembrie 1996 a pietms şi pniml de la o cilaleancă ca vi-i angaje/c liica, “cadou” de Crăciun un poic de peste 100 de kg. Angajarea s-a lăcut in ianuarie 1996. In noiembrie 1996 a mai primit şi alte bunun: o cergă ţărănească, cartofi, morcovi, pătrunjel, came şi ţuică, în \ aloarc dc peste 500.000 lei l’înă la l’aşti se vor restitui o parte dm hunun După caic...

Cum se ajunge poliţist?

în perioada 1 aprilie -1 mai a.c. are loc înscrierea pentru: Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti; Şcoala de subofiţeri de poliţie “Vasile Lascar" Cîmpina; Liceele militare de. poliţie “Neagoe Basarab” Buzău şi “Constantin •Brîncoveanii” Ploieşti. Din anul şcolar.1997/ 1998’ Centrul de’ formare şi perfecţionare a pregătirii cadrelor M.l. “Nicolae Golescu” Slatina are următoarele specializări: -paşapoarte şi poliţie de frontieră şi intendenţa.

Cei interesaţi se pot adresa Serviciului personal şi învăţămînt, I.J.P. Cluj (str. Traian nr. 27) sau la telefon: , 43.27.27.

tron C ozm a, lideru l ilor din Valea Jiului, şi Iţ

(r) Silviu Octavian Popescu st trimişi în judecată, în faţa - înţei C urţii de A pel ureşti, pentru subminarea

f rii de stat. . .•liron Cozma mai este acuzat echizitoritil în to cm it de

iurorul Alexandru Cinteză,, cadrul Secţiei de urmărire

şi crim inalistică din slietul General, de sâvîrşirea ■

multor infracţiuni contra ■ franţei circulaţiei pe căile & şi nerespectarea regimului tor şi muniţiilor.

3 actul de sesizare a instanţei: incriminate “faptele repetate lui Cozma de a determina

tfle de mineri să acţioneze knt împotriva Guvernului, riamentului, P reşed in ţie i, Ini a slăbi puterea de stat” ,

şi “modul în care el a :!uraat sensul ac ţiun ilo r r*ilor săi de la problemele lor '«d in economic (creşteri

■i'J-’ridc, indexări) îndrep- rfJii-lc către instituţiile puterii j stat”.

-onform rech iz ito riu lu i, M c săvîrşite de M iron

conslînd în instigarea *lati a minerilor să agreseze rsonalyl căilor ferate, să •etueze acte contrare •atoririlor de serviciu şi să ■Ceaşcă posturile, provocînd Ararea activităţii de transport wlca ferată şi distrugeri ale

in s ta la ţiilo r , - rep rez in tă infracţiun i contra siguranţei circulaţiei pe calea ferată.

'■ C ozm a este în v inu it că a comunicat minerilor informaţii false pentru a-i determina să: agreseze personalul CFR, pentru ca acesta să le pună la dispoziţie g a rn itu ri de tren în scopu l deplasării lor la Bucureşti, pe 24 şi 25 septembrie 1991.

conduşi de Miron Cozma s-au îndreptat spre Piaţa Victoriei,

: unde s-au oprit în . faţa clădirii G uvernului, cerînd ca prim-

: ministrul Petre Roman să iasă să discute cu ei. în jurul orei 15 .20, m inerii au declanşat prim ul atac cu pietre asupra fo rţe lo r de o rd ine aflate în dispozitivul din faţa Palatului Victoria.

■Minerii au dev asta t gara ; P e tro şan i ş i . ^ u ag resa t , personalul acesteia determinînd ; astfel plecarea primului tren spre B ucureşti pe 24 septem brie 1991. Ulterior, această garnitură a fost oprită în gara Livezeni. Minerii au transmis, prin staţie, tu rnu lu i de contro l că, dacă tren u l nu po rn eş te spre B ucureşti, îl vo r decapita pe impegatul Ioan Bolescu. .

In dimineaţa de 25 septembrie 1991, în staţia Craiova au ajuns două garnituri de tren, cu mineri care se îndreptau spre Capitală. M iro n C ozm a a . re fu za t ■ să d iscu te , la C ra iova , cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai Prefecturii Dolj, susţinînd că, de fapt, “este vorba de o cursă prin care se încearcă arestarea sa” .

D in gara Băneasa, m inerii

După o oră, minerii au atacat din nou clădirea Guvernului, cu

; stic le incend iare , fapt ce a de te rm in a t : evacuarea funcţionarilor din imobil. După aceea, M iron Cozma a avut o d iscu ţie cu preşedintele Ion Iliescu, în cursul căreia liderul d in V alea Jiu lu i cond iţiona re tragerea oam enilo r săi de demiterea primului ministru.■ In acecaşi după-amiază, Miron

; C ozm a a: p rim it u n p is to l Makarov şi două încărcătoare cu 12 cartuşe de război, armament de care fusese d eposeda t

' su b o fiţe ru l M I C o n stan tin Răzvan Bălan, de către mineri.

1 Ulterior, Cozma a predat arma ■ şi muniţia şefului corpului de

gardă al TVR.P e 26 septembrie 1991, în

Piaţa Victoriei, Miron Cozma,

pe dc o parte, şi ofiţerul MApN Silviu Octavian Popcscu au instigat minerii la violenţă.

în noap tea dc 26 /27 septembrie 1991 s-au produs

■ distrugeri şi furturi din magazi­nele situate în zona Universităţii şi Dorobanţi, precum şi ciocniri violente între mineri şi forţele de ordine. Minerii au plecat spre Valea Jiului în dimineaţa de 28 septembrie 1991.: Procurorul Cinteză a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Hie Torsan, vicepreşedinte ai sindicatului, Ioan Ranta, fost funcţionar în D epartam entul nunelor, şi faţă de alte 27 de persoane. De asem enea, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la infracţiunile de furt,

. tîlhărie şi distrugere în paguba MApN şi MI.

în cu rsu l d esfăşu ră rilo r acţiunilor violente din perioada 24-28 septembrie 1991, SNCFR a fost p re ju d ic ia t cu

- 595.399.146 de lei, Guvernul României cu 399.689.301 de lei, Ministerul Afacerilor Externe cu 106 .631 .023 de le i, SC Compania de Librării Bucureşti cu 34.421.692 de lei, Direcţia G enera lă de T ra n s p o r ta ş i Distribuţie a Energiei Electrice cu 200.000.000 de lei,. Spitalul Militar Central cu 158.069 lei şi Spitalul Elias cu 1.212.007 de lei. Curtea de Apel va audia 306 m artori în procesu l Cozm ă' Popescu.

 D E V  E t U Lde Cluj ANUL VII NR. 1»34

ISSN 122CK**D3

z ia r fnrfependen tSÎMBATAGUMiMCA28-30 MARTIE 189? 1« PACHNI «OO un

U L T IM A O R A sîmbătă-duniinică, 29-30 martie 1997 Q Ă

ijn 7 aprilie ■ primul zborClui-Mapoca -Budapesta. cuD ac Ab

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Compania aeriana Dac Air, in colaborare cu Compania MALEV {Himgarien Airlines) inaugurează o nouă rufă: Cluj- Timişoara-Budapcsta şi retur, dc două ori pe zi- Primul zbor va avea Ioc, luni, 31 martie, din Timişoara spre Bucureşti, milial, compania Dac A ir a comunicat că va deschide, în aceeaşi /i, rula Cluj-Napoca - Timişoara-Biicnreşti. Din motive comerciale, no-a dcclarat dna Livia Petariu, managerul companiei, inaugurarea /borului Cluj-Napoca - Budapesta a losl amînată pentru data de 7 aprilie 1997.

De luni într-o săptâmina, va avea loc primul /bor pe ruta (Tiij-Napoca-Hiidapcsta, via Timişoara, ne-au continuat surse din conducerea Dac Air. Plecarea din Cluj-Napoca va avea loc Li ora 6,45. Returul din Budapesta spre Cluj va li la ora 20, iar sosiiua în Cluj-Napoca - la ora 23,2S.

Costul unei curse dus-înlors eslc de 250 dolari, mai pulin decît pentru cursa ’1 îmişoara-Biidapesla, care este (ic 190 dolari

Cursa Tim işoara-Hudapcsla va li in au g u ra tă co n fo r^ programului iniţial - in "îl martie.

Compania Dac Air o p e re tă curse icgiilatc cu avioane (lţ_- fabricaţie canadiană de Havilland DASfl N-300 şi ( ’anadair Regional Jet.

Dacă nu intervine neprevăzutul, de luni într-o săptămînă, de pe Aeroportul Cluj va fi inaugurată prima cursă internaţională regulată. Vămuirea va fi făcută de către specia liştii de la Aeroportul Internaiional din Timişoara, la acest capitol capiUja 'transilvaniei, municipiul Cluj-Napoca, fiind răm as în urmă (in raport cu Aradul, de exemplu).

Primarul vrea să sesizeze Parchetul deoarece PUG a fost supraevaluaiu r m a r e d in p a g i n a 1 ■ ” ! " - — - - i— ------ * - i ----------- -

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 29 martie, a.c. în jurul orei 15.

De ÎTs H ăreT a"tran sfo rm ări

I în nici un fel. Acuzaţia de umflare | a costului lucrării este absolut | imorală. Tarifarea s-a făcut în , conformitate cu Ordonanţa 11 a

. în zilele de 13-14 martie 1997, la D resda, în organizarea D eu tsche Hochschulverband, a avut loc reuniunea De Ia schimbare Ia transform are. Au participat lideri politici şi academici germani, în frunte cu preşedintele Germaniei, R om an H erzog ,rep rezen tan ţi-d ip lom atici francezi şi austrieci, precum şi invitaţi din ţările candidate la intrarea în comunitatea europeană. Dezbaterile au argum entat ideea că în Europa este nevoie d e extinderea d ia logu lu i culturilor, de multiplicarea legăturilor dintre oameni, de extinderea - cooperării internaţionale a studenţilor, de o reform ă reală a universităţilor. Dezbaterile au profilat formele de sprijinire

de că tre u n iversită ţile germ ane a transformărilor din U niversităţile Europei C entrale şi Răsăritene. în cadrul reuniunii, re c to ru l A n d re i M arg a a susţinut conferinţa De la opţiunea sch im bării Ia com petenţa transform ării.

Cu prilejul participării la reun iunea de la D resda,

■ rectorul Universităţii “Babeş- Bolyai” a stabilit, împreună cu reprezentanţii germ ani, explorarea posibilităţilor de trecere n e în tîrz ia tă la doctorate în cotutelă, per­manentizarea cooperării cu. Fundaţia  denauer, deschi­derea co o p eră rii cu U n iversita tea tehn ică din D resda. îm p reu n ă cu p reşed in te le U n iversită ţii W iirzburg , p reşed in te le DAAD, T heodor Berchem, rec to ru l A ndrei M arga a stabilit ca vizita renumitului lider academ ic germ an la Universitatea “Babeş-Bolyai” să aibă loc în luna-iun ie 1997. v > - ,

l M I.PATI - : * : ■ .

| I n s p e c to a r e a ■ A n a N e a g o tă a ta c ă

Acuzaţiile care au fost aduse I proiectanţilor sînt foarte grave. | Lista constatărilor prezentate de | inspectoarea Ana Neagotă, I într-un referat aflat pe ordinea I de zi a Consiliului local, este

interminabilă şi cuprinde două aspecte: financiare şi cantitativ- calitalive. Cîteva din acestea sînt: majorarea nejustificată a valorii ac tu lu i adiţional, de la aproximativ 728 de milioane lei, Ia 1,3 miliarde lei (prin invocarea cîtorva “artificii”), predarea unor lucrări incompatibile cu lucrările din cadrul actelor adiţionale, predarea aceluiaşi studiu în ani diferiţi, plătindu-se astfel triplu şi alte nenumărate minusuri.

S p e c ia l i ş t i i s e s i m t o f e n s a ţ i

Ie ri, a doua zi după “dezvălu iri”, a avut loc la Primărie, întîlnirea dintre toţi autorii PUG şi reprezentanţii D irec ţie i de Urbanism din Primărie. Subproiectantul care şi-a exteriorizat cel mai virulent nemulţumirea a fost dl arhitect Em anoil Tudose, unul dintre patronii firmei “Interproiect” . “Ne considerăm jigniţi de aceste acuzaţii. Este o bătaie de joc

crasă şi ordinară. Dacă nu ne aduceţi scuze publice ne retragem din proiect, fiind dispuşi să înapoiem toţi banii prim iţi”, precizează dl Tudose. Imediat după, această poziţie vehementă, viceprimarul Grigore Dejeu şi-a cerut scuze că a convocat proiectanţii la aceste discuţii incomode. Dl Radu Moldovan a afirmat că in urma ofensei aduse, se vor retrage din această acţiune, urmînd ca Primăria să organizeze o altă licitaţie pentru PUZ.. _

■ ■■ ■ \D u p ă a m e n in ţă r ile c u r e tra g e re a , p r o ie c ta n ţ i i au a u z i t s c u z e le d ir e c to r u lu i d e la U rb a n ism

La aceste luări de poziţie, dl Eugen Ciocoi, directorul Direcţiei de Urbanism din Primărie,, şi-a cerut la rîndul lui scuze pentru situaţia care a fost creată. “Să ne scuzaţi instituţia. Am făcut această şedinţă în urma unei informări făcute de o angajată de-a noastră. Inspectoarea Neagotă a făcut verificarea la cererea prim arului şi a viceprimarului Nicolae Ruja. Importanţa deosebită a acestui PUZ este indiscutabilă, iar termenul dc finalizare a planului impus de către miBister se apropie. Ca urmare, încă din 1996 am propus să fie o întîietate în bugetul pentru 1997. împreună cu coordonatorul trebuie să stabilim dacă unele subcapitole mai suferă amînare, astfel îneît să facem o economie de cîteva milioane”, precizează dl Ciocoi.

S p e c ia l iş t i i n u s -a u lă s a t în m u ia ţi

Specialiştii nu s-au lăsat înmuiaţi,^amintind salariaţilor Prim ăriei că datorită complexităţii studiului, singurul -organ competent să verifice ' aceste docum entaţii este proiectantul general şi nicidecum o persoană lără experienţă. Pe lîngă aceasta, întîrzierea plăţilor pentru studiile făcute a dus la exasperarea proiectanţilor. Pentru ultima documentaţie, trimisă în 20.11.1996, nu au fost primiţi banii nici pînă astăzi. Şi de data aceasta Primăria a recunoscut că nu şi-a respectat angajamentele.

I n s p e c to a r e a N e a g o tă n -a m a i a v u t d r e p tu l la c u v în t

încercările disperate ale inspecioarei Neagotă, de a-şi susţine materialul, s-au soldat cu eşec. Proiectanţii au refuzat să asculte orice justificare din partea ei, ameninţînd cu părăsirea sălii dacă i se dă cuvîntul. Dl profesor doctor \V a s i le M itrea, coordonatorul general al proiectului, mult mai temperat, a dem ontat, piesă cu p iesă, acuzaţiile aduse. “Evaluarea prezentată de Institu tu l de Proiectare Cluj-Napoca este în

: a:

’A

baza costului pe oră al proiectării Dacă în octombrie ’96 ora d( proiectare era de 4.000 de lei, prezent a ajuns la aproape 9.00( de Iei. Orice amînare din parte; Primăriei duCe la creşterea valori PUG-ului. Pînă aciim lucrările fost în tîrz ia te cu un an ş jum ăta te . D in ce le afirmat privind supraevaluarea, s-a greşi de către cei care au întocmi verificarea. Studiile făcute de nc sînt în număr de 25 şi nu de I cît s-a luat în calcul. Au fo: scăpate de asemenea alte don, trei puncte pe care noi le avea în devizul general. Mi s-ar nom părut corect,ca, înainte, să se fac o verificare a acestor informaţ de către oameni de specialitat apoi să treacă prin Comisia < urbanism a consiliului, iar să fie prezentată consilierilo Pînă în m om entu l de faţ PUG-ul este realizat în proport de 45 la sută. Dacă nu 4f finalizat în acest an, înseaaft^ Prim ăria nu poa te să ei. autorizaţii de urbanism, neavîi acest in strum ent de luc: J prevăzut de MLPAT

în cele din urm ă, întîlnin proiectanţilor cu “meseriaşii’ Primărie s-a soldat cu bună pact convenindu-se ca ambele părţi revină laprevederile contractulu

djjmtriică

* 4 .#'

0 fereastră deschisă spre lumel

Sîmbătdj.^ martie

- 5 ,00 D eschidereaprogramului; 5,05 Videotcxt; 19,10 Film: îngerii oraşului;. 20,45 Film: Iubirea este o armă; 22,30 Film: Născut american;’ 0,00 Babilon Blue - sexy; 4,00 închiderea programului.

Canalul Discovery-în direct 18,00 Program Discovery:

Curse în natură; 23,00 Maşinării extreme: Viteze incredibile; 0,00 Cîmpuri dc lupii: Normandia;2.00 în afara legii: GafF Ladds;3 .00 M ărci renum ite : A lfa Romeo;,3,30 Sporturi extreme:

V înătoarea de rechini; 4 ,00 Program D.W,

S ub titra re în rom ână pe teletext pag. 698: Discovery.

Duminicjy^O martie

5 .00 D esch iderea programului; 5,05 Videotext; 19,15 Film: Dispariţia; 20,40 Film: Lista neagră; 22,15 Film: Solar Crisis; 0,00 Babilon Blue;4.00 închiderea programului.

Canalul Discovery- în direct18.00 Program Discovery:

Aripi - Tancul zburător; 19,00 Războinicii:„Top Dogs” ; 20,00 Planeta singuratică - Africa de

. vest; 21,00 The Quest - Ştiinţa p s ih icu lu i; 21 ,30 Lum ea misterioasă a lui- A.C.Clarke;22.00 Showcasc: Corpuri ccrcşti - Ju p itc r; 23 ,00 S paţiu l

extraterestru: Viaţa pe Marte ?; 0,00 Viaţa pe Marte: Dovezi indub itab ile ; 1,00 D osarele Justiţiei:,A veţi încredere”; 2,00 Camionagii: Viaţa pe drumuri; 3,00 Maşinării extreme: Viteze incredibile; 4,00 Program D.W.

Subtitrare în română pe telext pag. 698: Discovery.

„lumini”; 19,10 In dialog cu personalită ţi clujene; 19,45 ABC-ul calculatorului - magazin ştiinţific; 20,15 Trei destine; 21,45 Pentru un poliţist ucis - film; 23,15 Inimi dezgolite- film.

ate; 9,55B ig Top 40; 10,20 La dispoziţia dumneavoastră; 11,20 Lacrimi dc copil - film (r); 17,30 Rock Allround the world; 17,55 Arta dc a trăi prin yoga; 18,15 Ştefan Ruha - concert festival; 18,25 Reţeta săptămînii; 18,45 Paris

ist odata ...- desene animate; 9,45 Gimnastica de în treţinere; 9 ,50 A B C -ul calcu latoru lu i - m agazin ştiinţific; 10,20 Inimi dezgolite- film (r); 17,30 H EA T - magazin pentru tineret; 18,25 D edicaţii m uzicale; 18,35 T elecinem ateca: „Dam a de companie" - film; 19,35 Folclor bihorean; 20,00 Invazie mortală- film; 21,20 Paris „lumini” ; 22,00 Nume de cod - dansatorul- film; 23,30 Imagini din Elveţia- documentar.

Senatorul Corneliu Vădim Tudor susţin că SRI poate face si în prezent

interceptări aie convorbirilor telefonice]

1 tic ind îpl nit;

ftra lin.

» Senatorul Corneliu V ădim T udor, c ita t ca m arto r în procesul fostului căpitan SRI Constantin Bucur, a declarat, v ineri, în faţa in stan ţe i Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, că şi în prezent SR I' poate efectua in te rcep tă ri telefonice, Iară mandat, în baza Ordinului 00135/95.

Vădim a reprodus o discuţie care ar fi fost purtată pe 14 martie 1997, între “colonelul Olaru şi directorul SRI, Virgil Măgureanu”, la şedinţa de bilanţ a Diviziei de Protecţie a SRI.

C onform dec la ra ţiilo r lui Vădim, Olaru l-ar fi întrebat pe Măgureanu cînd are de gînd să abroge Ordinul 00135, “care permite interceptarea de către SRI, fară mandat, a telefoanelor unor persoane sau chiar ale unor

&

nc

cadre SRI, precum şi instalare*! ş de tehn ică audio-video 14® domiciliul acestora”.

V ădim a m ai spus că, p< m om ent, M ăgureanu nu reacţionat dar că, ulterior, T* ameninţat pe Olaru cu represali dacă va mai insista în această problemă şi a cerut angajamente scrise, d in partea^ martorilo prezenţi la discuţie, că vor păstra tăcerea'

C ăp itanu l (r) Constantin B ucur este ju d eca t pentru încălcarea L eg ii siguranţe* naţionale, în urma conferinţei dc presă a PRM din 13 mai i996. unde ofiţerul SRI a făcut public unele în reg is tră ri ale co n v o rb irilo r telefonice efectuate de SRI, asupra unof personalităţi politice şi din masS" media. t

ziarul ndstroTbloseşte serviciile Inîorm ative ale agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

1

. IL IE C Ă L I AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ IA : C luj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18 ,

TIPARUL EXECUTAT l a — — 1 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105^^r / « . I IJ .O I1 U -

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40 54 — ~~L/ ' - TlpOBnJk: ,rL""I c iu j- N a p o c a . în m a tr ic u la ta la Oficiul R e g is tru lu i IC o m e rţu lu i jude ţu lu i Cluj, s u b n r . J / 1 2 / 3 0 8 din 1 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9