Teama de zbor - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/689/Teama de zbor - Erica Jong.pdf · cu...

8
ERICA IONG Teama de zbor Traducere din englezi qi note de MonicaWad

Transcript of Teama de zbor - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/689/Teama de zbor - Erica Jong.pdf · cu...

ERICA IONG

Teama de zbor

Traducere din englezi qi note de

MonicaWad

I

in drum sprecongresul

viselorsau sexul

firi oprelfti

Bigamia e sd ai un sol tn plus.

**Yr;zi,trT:L?i{l;

Era:; 17 psihanaligti in cursa Pan Am cltre Viena gi fusesem

tratatl de cel pulin gase dintre ei. $i cis[toriti cu al gaptelea. Numaibunul Dumnezeu gtie - poate ci era fie un tribut adus incompetenteipsihiatrilor, fie propria-mi incapacitate glorioasi de a fi psihanali-zatd cea care md ficea acum, dac[ e posibil, mai speriati de zbordecdt atunci cAnd imi incepusem aventurile psihanalitice, cu trei-sprezece ani in urmd.

Solul meu mI apuci terapeutic de minl in momentul decolirii.

- Hristoase - e rece ca gheafa, zise el.

Trebuie s[ fi.cunoscut deja simptomele din moment ce imi finusemdna in atdtea alte zboruri. Degetele de la mAini (qi de la picioare)imi inghea!6, stomacul imi urci in cutia toracicl, temperatura dinvirful nasului coboari la acelaqi nivel cu cea a degetelor, sfircurile

ro Teamadezbor

EricoJong 1

mi se int[resc gi saluti partea din interior a sutienului (sau, in cazul

lsta, a rochiei - din moment ce nu port sutien), gi timp de un minutln care panica pune stipdnire pe mine inima mea qi motoarele se

contopesc pe cAnd incerc[m si dovedim din nou ci legile aerodina-

micii nu sunt higte superstilii nefondate degi, in adincul sufletului

meu, ;tiu ci sunt. Diabolicele INFORMATII CATRE PASAGERI

nu mai au importanli, se intAmplS si fiu convinsi ci doar propria

mea concentrare (gi cea a mamei mele - care intotdeauna pare

cd se a;teaptd ca odraslele ei s[ moarl intr-un accident de avion)

menline aceastl paslre mare in inalturi. Mi felicit la fiecare deco-

lare reugiti, insi nu cu prea mult entuziasm, pentru cI e gi parte

din religia mea faptul c[ in momentul in care devii mult prea sigur

pe tine gi o la;i mai moale cu teama de zbor, avionul se pr[bus,egte

imediat. Vigilenll permanenti, Ista e motto-ul meu. O stare de

optimism precaut ar trebui si predomine. in realitate, starea mea

e mai bine descris[ drept pesimism precaut. OK, imi sprtn, se Pareci am pirdsit plmdntul gi suntem in nori, ins[ pericolul nu a trecut.

Aceasta e, de fapt, partea cea mai periculoasi. Chiar aici, deasupra

Golfului |amaica, unde avionul se inclin[ si se intoarce, gi indicatorulluminos ,,No smoking" dispare. Acesta poate foarte bine sd fie locul

unde cobordm cu o vitezl uimitoare gi ne prefacem in mii de buclliarzdnde. Deci continui si mi concentrez foarte tare, pentru a ajuta

pilotul (o voce linistitoare cu accent din Vestul Mijlociu, pe nume

Donnelly) s[ piloteze grozdviaasta cu z5o de pasageri. ii mulpmesc

lui Dumnezeu pentru tunsoarea lui periulI si pentru accentul lui dincentrul Americii. Newyorkezi cum sunt, n-ag avea niciodatd incre-

dere intr-un pilot cu accent newyorkez.

De indatl ce indicatorul iuminos cu centura de siguran![dispare gi oamenii incep sd se migte de colo-colo in interiorul avio-

nului, arunc nelinigtiti o privire in jurul meu ca si vid cine se afl[la bord. E o psihanalisti genul mami cu sAnii mari, pe nume Rose

Schwamm-Lipkin, cu care am al'ut de curAnd o discutie referitoare

la faptul dacd ar trebui sau nu si renun! la psihanalistul pe care

il am in prezent (qi care nu e, slavi Domnului, de fall). Mai este

dr. Thomas Frommer, severul expert teuton in Anorexia nervosa,

care a fost primul psihanalist al soplui meu. Este prezent amabilulgi grisulul dr. Arthur Feet |r., care a fost al treilea (gi ultimul)psihanalist al prietenei mele Pia. Mai este de fali insistentul dr.

Raymond Schrift, un birbat micut care-i face semn cu mina uneistewardese blonde (pe nume ,,Nanci") de parcl ar fi un taxi. (Amfost pacienta doctorului Schrift timp de un an memorabil, cindaveam vreo paisprezece ani qi voiam s5. mor prin infometare dreptpedeapsd pentru cd mI masturbasem pe canapeaua din camera de

zi a pirinfilor. El tot insista ci acel cal pe care il visam era tatil meu

9i c[ o si-mi vinl iar ciclul doar daci o si ,,ackzept cd sunt vemeie".)

E zdmbitorul qi pleguvul dr. Harvey Smucker, la care am fost la oconsultalie cdnd primul meu so! a decis ci era Iisus Hristos qi ainceput si ameninle ci o si meargi pe apa lacului din Central Park.

E filfizonul cu haine la comand6, dr. Ernest Klumpner, presupusul

,,eminent teoretician" a clrui ultiml carte e un studiu de psihana-

lizi asupra lui |ohn Knox. Mai este dr. Stanton Rappoport-Rosen,

cu barba lui neagri, care de curdnd Ei-a cigtigat notorietatea incercurile psihanaligtilor din New York in momentul in care s-a

mutat la Denver qi gi-a extins sfera de activitate, creAnd aqa-numita

,,Ski-terapie extinsl de grufl'. Este prezent gi dr. Arnold Aaronson,

care se preface cd joacd gah pe o tabll magneticl cu noua lui sofie(care a fost pacienta lui pAn[ anul trecut), cdntlreafa ]udy Rose.

Ambii se uiti pe furi; in jurul lor si vad[ cine ii privegte - gi

pentru o clipiL, ochii mei gi ai lui |udy Rose se intilnesc. fudy Rose

a devenit faimoasl in anii cincizeci pentru ci a inregistrat o serie

de balade satirice referitoare la viala pseudointelectuali din New

York. Cu o voce plAngdreall gi deliberat lipsitl de muzicalitate, a

c1ntat saga unei fete evreice care merge la cursuri la New School,

citegte Biblia pentrt prozd., discutl despre Martin Buber in pat 9ise indrigostegte de psihoterapeutul ei. Acum a devenit una cu rolulpe care l-a creat.

rz Teamadezbor

Eticolong B

ln afari de psihanaligti, soliile lor, echipajul gi cifiva amlrAlitle profani, mai erau Ei cAliva copii ai psihanaliqtilor care yeni-

sertr 9i ei in aceasti cilitorie. Fiii doctorilor erau in mare parterrigte adolescenfi cu moace ursuze, pantaloni evazali gi pir pinilt umeri care igi priveau pirinfii cu un grad de cinism gi dispreflproape palpabil. Mi-am adus aminte de mine cllltorind ln stri-intrtate cu pirinlii mei, adolescenti fiind, gi cum incercam intot-tleauna s[ mi prefac ci ei nu erau cu mine. Am incercat si mipicrd de ei la Luvru! Si-i evit la Uffizi! Si pierd timpul singurir'u o sticlS de coca-cola in fali intr-o cafenea din Paris qi si miprefac cd oamenii aceia gillgiogi de la masa alituratl nu erau -rlegi evident ci erau - pdrinlii mei. (Mi preficeam, cum sd spun,

r'il eram o exilatd a Generaliei Pierdute, cu plrinfii care st5.teau latkrar un metru depirtare de mine.) $i iati-mi inapoi in propriultrecut, intr-un vis urAt sau intr-un film prost: Psihanalistul sau

l;iul Psihanalistului. Un avion plin cu psihiatri gi adolescenla mea

pcste tot in jur. Aruncat[ intr-un punct inalt in spafiu, deasupra

Atlanticului, cu Lr7 psihanaligti care, mulli dintre ei, auziserlpovestea mea lung[ qi trist[ gi niciunul nu gi-o amintea. Un inceputideal pentru cogmarul ce arrea sl devinl aceast[ excursie.

Eram in drum spre Viena qi ocazia era una istoricl. Cu cdteva

secole in urm[, cu citeva rlzboaie in urmd, in 1938, Freud Ei-apdrlsit faimoasa camerd de consultalii de pe Berggasse cind nazigtiii-au ameninlat familia. in timpul anilor celui de-al Treilea Reich,

orice simpl[ pomenire a numelui siu era interzis[ in Germania, Ei

psihanaliqtii au fost expulzali (daci au avut noroc) sau gazali (dacitt-au avut). Acum, cu mare ceremonie, Viena ii reprimea cu bralele

deschise pe psihanalisti.'Inaugurau chiar un muzeu inchinat luiFreud, in vechea sa camerd de consultatii. Primarul Vienei avea s6-i

intdmpine gi o receplie avea si se lini in pseudogoticul Rathaus al

Vienei. Atracliile includeau mincare gratis, Schnaps-uri gratis, croa-

t,ierepe Dunlre, excursii in podgorii, cdntece, dansuri, garade, semi-

narii Ei cuvdntdri gi o excursie in Europa. $i cel mai important, avea si

fie multi Gemiltlichkeif'austriaci de bund calitate. Oamenii care au

inventatschmaltz-tl. (gi crematoriile) aveau si le arate psihanaligtilor

cAt de primitori erau ei.

Bine ali revenit! Bine ali revenit! Cel pufin aceia dintre voi care ali

supravieluit Auschwitzului, Belsenului, London Blitzului gi cooptdrii

Americii. WillkommenlAustriecii sunt fermecitori inainte de toate.

Organizarea acestui congres la Viena fusese o dezbatere aprinsitimp de mulli ani, gi mu[i dintre psihanaliqti veniserl aici fhri prea

mare tragere de inim[. Antisemitismul era o parte a problemei, inslexista gi posibilitatea ca studenlii radicali de la Universitatea din Viena

si protesteze in strad6. Psihanaliza nu se afla in graliile noilor membri

de stdnga, fiind prea,,individualist6". Nu ftcea nimic, ziceau ei, ca siparticipe la,,efortul lumii intregi de a urca pe culmile comunismului'.

Mi se ceruse de cltre o publicalie noul sd studiez indeaproape

toate aspectele amuzante gi jocurile de culise ale congresului gi

sI scriu un articol satiric despre aceste lucruri. Mi-am inceput

investigalia apropiindu-m[ de dr. Smucker lingl bufet, unde una

dintre stewardese il servea cu o cafea. Mi privi fbrd a schila nici cel

mai mic gest ci m[ recunoagte.

- Ce simlili in legituri cu faptul cd psihanaligtii se.intorc la

Viena? am intrebat cu cea mai bine dispusl voce a mea, de doamnicare ia un interviu.

Dr. Smucker plrea si fi rdmas inmirmurit de Eocanta intimitatea intrebirii. M6 privi lung gi scrutltor.

- Scriu un articol pentru o publicafie noui, intitulatd, Voyeur,

am zis.

Mi-am imaginat ci m[car o sd schileze un zimbet Ia auzul

numelui publicaliei.

- Ei bine, zise Smucker cu indiferenf[, ce simlili dumneavoastrd

in legdtur[ cu asta?

z Cuv6,nt de origlne germani adoptat in limba englezi - cordialitate; atitudine prietenoasi.

3 (ln germ. in orig.) - muzice sau arte sentimentali gi inflorati.

14 Teamadezbor

Encolong E

$i se duse b[lnbinindu-se citre sofia lui mirunti gi oxige-

nat6, imbrlcatl cu o rochie albastrd tricotati, cu un aligator verde

deasupra sinului ei drept (qi albastru).

Ar fi trebuit sl-mi dau seama. De ce psihanaligtii rispundlntotdeauna la o intrebare cu alti intrebare? $i de ce ar trebui sI fienoaptea asta diferitl de altl noapte - in ciuda faptului ci zburimintr-un Z+Z $i mancim mincare necuqer?

,,$tiinla evreiascl", a$a cum o numesc antisemi{ii. Si intoarciorice intrebare cu fundul in sus gi si o vire in fundul celui care

intreabi. Psihanaligtii par cu tofii talmudigti dali afari de la seminarln primul an. Mi-am adus aminte de unul dintre gagurile preferate

ale bunicului meu:

l: ,,De ce rlspunde intotdeauna un evreu la o intrebare cu ointrebare?"

R: ,,$i de ce n-ar trebui un eweu sd rispundi la o intrebare cu o

lntrebare?"

Degi, in ultime instanfi, Iipsa de inventivitate a psihanaligtilor

a fost ceea ce m-a doborit pe mine. OK, am fost ajutati mult de

primul - neamltr lare urma s[ lini o prelegere la Viena -, insd

era o specie rarfu spiritual, autoironic, nepretenlios. Nu avea niciuna

dintre fixaliile clare gi precise care fac ca pAni gi cei mai strllucilipsihanaliqti si pard atdt de pompogi. insl ceilalli la care am fost s-au

dovedit a avea fixa(ii uimitor de puternice. Calul pe care il visezi e

tatel teu. Aragazul pe care il visezi e maici-ta. Mormanele de rahat

pe care le visezi sunt, in realitate, psihanalistul ti'u. Chestia asta se

numegte transfer. Nu?

Visezi cd ili rupi piciorul pe pdrtia de schi. De fapt, tocmai

[i-ai rupt piciorul pe pArtia de schi gi zaci pe canapea cu un ghips

de patru kilograme gi jumitate care te line inchisd in casd citevaslptimdni bune, insi i1i oferd gi o noui si frumoasl perspectividegetelor de la picioare qi a drepturilor civile ale paraplegicilor.

lnstr piciorul rupt din vis reprezinti propriul tiu ,,organ genital

rtrutilat". Ai vrut intotdeauna si ai penis qi acum te simli vinovati