1

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL POPA TANDA

Mare clasic al literaturii noastre, alturi de Eminescu, Creang i Caragiale, Slavici a facut parte din centrul societii literare Junimea unde scrie nuvela Popa Tanda in 1873 i apoi o publica in revista Convorbiri literare. George Clinescu l considera pe Slavici cel mai important reprezentant al realismului popular n literatura noastr. Nuvela Popa Tanda se afla n strans relaie cu povetile publicate de Slavici n prima perioada a creaiilor sale ( Budulea Taichii,Padureanca, Moara cu noroc) nuvele care au aparut n primul volum Novele din popor. Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei, deoarece este prezent n toate momentele aciunii; este un personaj fictiv. Fiind unul dintre cei doi copii ai dasclului Pintilie, Trandafir devine preot, i ntemeiaz o familie n care la un moment dat se aflau trei copii mici, al patrulea de lapte, i i profeseaz meseria aproape doi ani in Butucani, satul natal. In urma unor dispute cu stenii, este mutat la Srceni, un sat care i merita numele, avnd n vedere aspectul lui i starea material a locuitorilor. Preotul Trandafir este prezentat de-a lungul nuvelei n mai multe ipostaze: preot, so, tat, socru i bunic.Avea relaii cu celelalte personaje pe plan social ( ncearc s fac din poporenii si oameni harnici deoarece ct vreme vor fi srcenii lenei, ei vor rmnea sraci i eu flmnd), i pe plan familial ( bun so, tat i bunic). Evoluiile personajului de-a lungul nuvelei sunt n plan social ( evoluia de la indiferen la implicare) i n plan sufletesc ( pe parcursul nuvelei are loc maturizarea interioar treptat a printelui urmrind un traseu de la vorb la fapt). Autorul folosete mai multe modaliti de caracterizare: caracterizarea directa fcut de autor n care sunt evideniate unele caliti ale personajului principal. El este un om bun; a nvat mult carte i cnta mai frumos dect chiar rposatul tatl su (). Vorbete drept, cumptat ca i cnd ar citi din carte. Este harnic i grijitor (grijuliu,strngtor), pentru c este aa de priceput inct aduna din multe i facea din nimica ceva. Strnge,drege si culege ca s aib pentru sine i pentru alii. Naratorul i gsete si unele defecte: sinceritatea si corectitudinea, el fiind prea aspru n relaiile pe care le are cu semenii sai: Minunat om ar fi printele Trandafir dac nu l-ar strica un lucru: este cam greu la vorb, cam aspru la judecat, prea de-a dreptul. Prea verde fi. El nu mai sucete vorba, ci spune drept n fata daca i s-a pus ceva pe inima. Caracterizarea directa fcut de celelalte personaje: vecinul Marcu Florii Cucului ( Popa e omul dracului) aceasta apreciere se repeta de patru ori evideniind schimbarea printelui; clopotarul Cozonac ( popa e omul lui Dumnezeu) sugereaza faptul ca satenii ineleg rolul schimbrii i se schimba i ei. Caracterizarea indirecta prin fapte: preotul are mai multe strategii dndu-i seama c trebuie s fac din poporenii si oameni harnici: i ncepe aciunea cu o energie ieit din comun i cu o uimitoare tenacitate: prin predici care impresioneaz pe

2

asculttori, dar care nu au nici o consecin practic; apoi preotul nu cedeaz i apeleaz cu mai mult insisten la sfat, la munca de la om la om; incrcenarea sa, vointa de actiune sunt reflectate prin hotararea luata: Ateptai! Gri el.Daca nu veniti voi la mine, m duc eu la voi. Neobinnd nici acum un rezultat, parintele apeleaza la batjocora, fiind neiertator, aspru cu cei care se dovedesc lenesi, cu o limba ascutita si mucatoare, el i ironizeaza pe satenii trandavi. Neobinnd nici acum vreun rezultat, printele trece la ocar, care se dovedete la fel de ineficient avnd chiar un efect negativ: In sfrit, vznd ns ca merge prea gros, incepura si ei sa ocarasca pe popa. Judecnd realist situatia, i da seama ca singura modalitate este exemplul personal. De aceea, cu aceeasi energie , voin i tenacitate de nenfrnt, i repar casa, isi imprejmuieste curtea si isi cultiva pamantul, ceea ce i uimeste pe sateni. Parintele adopta si modul de influenta din aproape in aproape , determinandu-i pe sateni sa devina receptivi la nou. Primii care cad sub influenta binefacatoare a muncii si a exemplului pozitiv sunt clopotarul Cozonac, Marcu Florii Cucului si Mitru Ctna. Caracterizarea indirecta se realizeaza si prin limbajul personajului principal Popa Tanda: are talent oratoric dar nu are capacitate de convingere. Caracterizarea indirect se realizeaz i prin elementele de portret fizic (barb, pr crunt) care subliniaza trasaturile morale. Vestimentatia nu are rol in aceasta caracterizare. Autorul folosete ca mod de expunere naraiunea: este remarcabil caracterul narativ specific lui Slavici, dialogul cu stenii , monologul interior la biseric: Puternice Doamne! Ajut-m!; Stilul indirect liber: Copii lui! Sotia lui! Ce va fi de dansii?, Afurisitul de acoperi! Nu mai era chip s-l lase precum era!. Folosete ca modaliti artistice comparaii plastice, oralitatea; stenii vd n aciunile printelui Trandafir doar o tndlitur, o pierde var, de unde personajul se alege cu numele Popa Tanda. Personajul are o atitudine fa de via ( o vede ca pe o lupt), fa de natur ( bucuria pentru recolt), fa de societate (perseverena cu care se poart cu satenii) si fata de familie ( are responsabilitate). Popa Tanda este tipul preotului de la tara, perseverent si luptator pentru a ridica sau lumina viata Srcenilor. Prin Popa Tanda, Slavici a realizat conturarea unui personaj memorabil, una dintre marile energii ale literaturii sale. Prin toate procedeele folosite Slavici a realizat un personaj complex, caci bun cunoscator al sufletului omenesc, nu face parte din parintele Trandafir un personaj schematic ci unul care gndete practic.(Pompiliu Marcea)

HRC ALEXANDRU VIII- A ,SC.12