Caracterizarea Personajului Principal Baltagul

2
 Vit oria Lipan -  personaj principal  şi figură reprezentativă de erou popular , întruneşte calităţile fundamentale ale omului simplu de la ţară, în care se înscriu cultul pentru adevăr şi dreptate, respectarea legilor strămoşeşti şi a datinilor  "ea nu e o individuali tate, ci un exponent al speţei" (George Călinescu). Ea este, aşadar, un personaj mitic şi un personaj-simbol  pentru ţăranul romn.  Portretul moral  reiese în mod indirect  , din gndurile, !aptele şi vorele eroinei, naratorul conturnd, #a început, trăsăturile din exterior spre interior . Gndindu$s e la soţul său, plecat la %orna să cumpere oi, &i toria trece printr$un proces de interiori'are, întreaga sa viaţă devenind lăuntrică, "acei oci aprigi şi încă tineri căutau 'ări necunoscute", ceea ce sugerea'ă o autoi'olare de lumea din jur. Neliniştea !emeii este cau'ata de într'ierea "peste oicei", de * de 'ile, a #ui +eci!or ipan şi ea încearcă să intuiască ce s$ar !i putut întmpla cu ăratul ei- "în singurătatea ei !emeia cerca să pătrundă pnă la el. +u putea să$i vadă cipul".  Eroina se gidea'ă în presupuner ile ei după ştiinţa semnelor şi după experienţa sa morală, intuitivă şi acţionea'ă în !uncţie de acestea. rimele semne rău$prevestitoare sunt visele: unul care a "împuns$o în inimă", i$/ arată "pe +eci!or ipan călare cu spatele întors cătră ea, trecnd spre as!inţit o revărsare de ape", iar altă dată /$a visat rău, "trecnd călare o apă neagră... era cu !aţa încolo". 0lt semn este glasul lui Lipanvenit din memoria ei afectivă (procedeu artistic), dar "nu  putea să$i vadă cip ul". Neliniştea devine bănuială , "un vierme neadormit" o roade permanent şi  pentru ea "timpul s tătu" (timpul mitic).  &itoria nu măsoară vremea după calendar, ci se conduce după semnele naturii  pe care le înţelege- vntul dă semne "şuşuind prin crengile suţiri ale mestecenilor", pădurea de rad "clipi din cetini şi dădu şi ea 'von", ra'ii erau "mai negri dect de oicei", dar mai ales "nourul către Cealău e cu ucluc". &e nirea iernii sugerea'ă aşadar drama !emeii.  Alte semne  prevestitoare vin din timpuri mitice- "cucoşul se întoarse cu secera co'ii spre !ocul din orn şi cu  pliscul spre p oartă 1...2 dă semn de plecare", deci i pan nu va veni acasă, ci va tr eui să plece ea #a drum.  Cnd bănuiala devine certitudine, &itoria porneşte în căutarea soţului,  zbuciumul şi căutările dinlăuntrul  &itoriei !iindlabirintul  interior  , pe care$l parcurg e din ntunericul neştiinţei la luminacertitudinii.  #naintea călătoriei simte n evoia unei puri!icări su!leteşti, ţine p ost negru în to ate "vin erele negre 1...2 !ără rană, !ără apă, !ără cuvnt, cu rooada cernită peste gură".  !otăr"tă să afle adevărul şi să răzbune moartea bărbatului ei , &itoria reconstituie cu luciditate drumul !ăcut de +eci!or - labirintul exterior-  , se amestecă printre oameni întrend cu discreţie şi  inteligenţă din loc în loc, din an în an despre omul cu căciulă  rumărie şi călare pe un cal ţintat.  Te nace, dârză şi aprigă , punnd cap la cap cele a!late cu o logică impecabilă, ia urma oilor şi a cioanilor. Cu o deducţie uimitoare de detectiv dovedeşte, relatnd în a mănunt, în!ăptuirea crimei şi$i demască pe vinovaţi. %atina înmormntării şi pedepsirea ucigaşilor vin dintr$ o credinţă străvec#e a poporului şi sunt împlinite după legi nescrise, pentru că "cine ucide om nu se poate să scape de pedeapsa dumne'eiască".  3dată împlinită datoria şi în!ăptuită dreptatea, viaţa reintră în normal, "ne$om întoarce iar #a 4ăgura ca să luăm de coadă toate cte le$am lăsat".  #n acţiunea sa, &i toria dovedeşte spirit justiţiar, inteli genţă, luciditate, stăp"nire de sine, devotament şi neclintire n mplinirea tradiţiilor şi d atinilor străvec#i .

Transcript of Caracterizarea Personajului Principal Baltagul

Page 1: Caracterizarea Personajului Principal Baltagul

7/26/2019 Caracterizarea Personajului Principal Baltagul

http://slidepdf.com/reader/full/caracterizarea-personajului-principal-baltagul 1/1

  Vitoria Lipan -  personaj principal  şi figură reprezentativă de erou popular ,întruneşte calităţile fundamentale ale omului simplu de la ţară, în care se înscriu cultul pentruadevăr şi dreptate, respectarea legilor strămoşeşti şi a datinilor  "ea nu e o individualitate, ci unexponent al speţei" (George Călinescu). Ea este, aşadar, un personaj mitic şi un personaj-simbol pentru ţăranul romn.

  Portretul moral  reiese în mod indirect  , din gndurile, !aptele şi vorele eroinei, naratorulconturnd, #a început,trăsăturile din exterior spre interior . Gndindu$se la soţul său, plecat la%orna să cumpere oi, &itoria trece printr$un proces de interiori'are, întreaga sa viaţă devenindlăuntrică, "acei oci aprigi şi încă tineri căutau 'ări necunoscute", ceea ce sugerea'ă oautoi'olare de lumea din jur. Neliniştea !emeii este cau'ata de într'ierea "peste oicei", de *de 'ile, a #ui +eci!or ipan şi ea încearcă să intuiască ce s$ar !i putut întmpla cu ăratul ei-"în singurătatea ei !emeia cerca să pătrundă pnă la el. +u putea să$i vadă cipul".  Eroina se gidea'ă în presupunerile ei după ştiinţa semnelor şi după experienţa sa morală,intuitivă şi acţionea'ă în !uncţie de acestea. rimele semne rău$prevestitoare sunt visele: unulcare a "împuns$o în inimă", i$/ arată "pe +eci!or ipan călare cu spatele întors cătră ea, trecndspre as!inţit o revărsare de ape", iar altă dată /$a visat rău, "trecnd călare o apă neagră... era cu

!aţa încolo".0lt semn este glasul lui Lipanvenit din memoria ei afectivă (procedeu artistic), dar "nu putea să$i vadă cipul". Neliniştea devine bănuială, "un vierme neadormit" o roade permanent şi pentru ea "timpul stătu" (timpul mitic).  &itoria nu măsoară vremea după calendar, ci se conduce după semnele naturii  pe carele înţelege- vntul dă semne "şuşuind prin crengile suţiri ale mestecenilor", pădurea de rad"clipi din cetini şi dădu şi ea 'von", ra'ii erau "mai negri dect de oicei", dar mai ales "nourulcătre Cealău e cu ucluc". &enirea iernii sugerea'ă aşadar drama !emeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice- "cucoşul se întoarse cu secera co'ii spre !ocul din orn şi cu pliscul spre poartă 1...2 dă semn de plecare", deci ipan nu va veni acasă, ci va treui să plece ea#a drum.

  Cnd bănuiala devine certitudine, &itoria porneşte în căutarea soţului, zbuciumul şicăutările dinlăuntrul  &itoriei !iindlabirintul  interior  , pe care$l parcurgedin ntunericul neştiinţei la luminacertitudinii.  #naintea călătoriei simte nevoia unei puri!icări su!leteşti, ţine post negru în toate "vinerelenegre 1...2 !ără rană, !ără apă, !ără cuvnt, cu rooada cernită peste gură".  !otăr"tă să afle adevărul şi să răzbune moartea bărbatului ei , &itoria reconstituiecu luciditate drumul !ăcut de +eci!or - labirintul exterior- , se amestecă printre oameniîntrend cu discreţie şi  inteligenţă din loc în loc, din an în an despre omul cu căciulă rumărie şi călare pe un cal ţintat.  Tenace, dârză şi aprigă, punnd cap la cap cele a!late cu o logică impecabilă, ia urma oilorşi a cioanilor. Cu o deducţie uimitoare de detectiv dovedeşte, relatnd în amănunt, în!ăptuireacrimei şi$i demască pe vinovaţi. %atina înmormntării şi pedepsirea ucigaşilor vin dintr$o credinţă străvec#e a poporului şi sunt împlinite după legi nescrise, pentru că "cine ucide omnu se poate să scape de pedeapsa dumne'eiască".  3dată împlinită datoria şi în!ăptuită dreptatea, viaţa reintră în normal, "ne$om întoarce iar #a4ăgura ca să luăm de coadă toate cte le$am lăsat".

  #n acţiunea sa, &itoria dovedeşte spirit justiţiar, inteligenţă, luciditate, stăp"nire de sine,devotament şi neclintire n mplinirea tradiţiilor şi datinilor străvec#i .