Mina-Maria Rusu (coordonator)

Geanina Cotoilrina Haila

Mihaela Timingeriu

Exercilii practice deLimba si literatrra rom6nat

CAIETDE LUCRUClasa aVII-a

Editura Paralela 45

Cuprins

EVALUARE tNtTtALA i 3

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE / 5Elemente de mitologie romdneascd / S

Limba gi cultura !drilor din vecinetatea Rominiei,l ii-Contacte culturale / 26

coMUNtcARE onRLA I sg

LECTURA / 46Texlul epic. Narativul literar. personajul. Mijloace de caracterizare / 46

Textul dramatic 9i arta spectacolului. Autor, personaj dramatic. Rolul indicaliilor scenice.Rolul dialogului. Actori, decor, costume, lumini, muzicd / 59

Dialogulin textul scris 9i in spectacol / 67 ;'Dialogul in te(ul nonliterar (interviul) / 71

Teldil liric. Exprimarea emofiilor gi a sentimentelor / 79Shategii de inte4re*are: interpretaiea limbajului figurat (repetilia, metafora) / 87

Shategiiile Mtprehensiune: refleclii asupra limbajuluiqi a stsuc'tndi textelor de tip epic, liric, dramatic / 92

":GMMATICA/97Fraza: coordonaea Fin juxbpunere gi prin joncliune. Conjunclii coordonatoare.

llane de punctualie (virgula, punctut gi virgula) / 97Atributul (rdizii Fin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb) / 102Circumstan$drl de cauzi. Topica in propozilie. Norme de punctualie / ,l0g

Circumstanlhll de scop. Topica in propozilie. Norme de punctuafie / 113Verbul. Utiliziri sintadbe de furmelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul.

Altb verbe copulatire (a derc ri, a ajunge, a leg4 a se face, a pdrea, a rdmdni, a in'semna),.tosibilitiili combinatorii ale verbului / 1

,17

Pronumele 9i adiativul pronominal posesiv posibilitdli combinatorii ale pronumelui

$i ale adjectivului pronominal posesiv / 125Pronumele gi adjectivul pronominal demonstrativ

Posibilitdli combinatorii ale pronumelui $i ale adjectivului pronominal demonstrativ / 130Pronumele gi adiectivul pronominal interogativ.

Posibilitdli combinatorii ale pronumelui gi ate adjectivului pronominal interogativ / 135Pronumele gi adjectivul pronominal relativ

Posibilitdli combinatorii ale pronumelui qi ale adjectivului pronominar relativ / 13g

Pronumele gi adjectivul pronominal nehoterat.Posibilitdli combinatorii ale pronumelui $i ale adjectivului pronominal nehotdrdt / 143

Pronumele gi adjectivul pronominal negativ gi negalia in propozitie.

Posibiliteti combinatorii ale pronumelui gi ale adjectivului pronominal negativ / 148Pronumele gi adjectivul pronominal de intarire. Folosirea corectd a adjectivului pronominal de intdrire.

Posibilitd(i combinatorii ale adjectivului pronominal de intdrire / 152Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilit6!i combinatorii ale adjectivului / 155

Numeralul. Posibilit6li combinatorii ale numeralului / 162

lnterjectia. Onomatopeele. lnterjec[ia predicativa / 170

oRToEP|E $t oRTOGRAFTE / 176

Utilizarea corectd a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normd / 176

VOCABULAR / 18'1

Mijloace interne de imbogd{ire a vocabularului: derivarea, compunerea;

^ cuvant de baze $i cuvant derivat. Familia lexicale / 181

lmbindri libere de cuvinte, locu(iuni, cuvinte compuse / 200Confuzii paronimice. Pleonasmul / 206

VARTATTE STTLTSTTCA / 213Seleclie lexicald in limba vorbitd gi in limba scrisi / 213

Termeni gtiinlifici / 215Limbaj popular. Varialie regionald a limbii / 218

Valori stilistice ale diminutivelor / 221

REDACTARE / 227

EVALUARE FINALA / 235

EVALUARE INITIALABarem de corectare $i de notare / 237

EVALUARE FINALABarem de corectare gi de notare / 238

.-

LecturS,

Textul epic, Narativul literar. Personajul, Mijloace de caracterizare

Si ne reamintim!Completeazd enunlurile urmdtoare:Pahu caracteristici ale unui text narativ literar sunt:

lntr-un text narativ litera[ personajul are urmdtoarele roluri:

Mijloacele de caracterizare a personajului dintr-un text narativ literar sunt:

- caracterizarea direcfd, realizatd prin

- caracterizarea indirecE, rcalizald. pdn

Autocaracterizarea este o modalitate de caracterizare a personajului literar.

Si rezolvdm exercilii, pentru a inlelege mai mult!Ini!iere1. Citegte cu atenlie textul care urmeazi, apoi rezolvd cerinfele:

Five o'clock pe englezegte insemneazd cinci ceasuri. in lumea nare, fiecare damd-gi hotdragte o zi pesdptdmttnd fiour fixe-), cdnd prinegte,la ceasurile cinci dupd-amiazi, vizite giface musafiritor tratatie cu ceai;de aceea se mal zlce si five o'clock tea, adicd pe romdnegfe ceaiul de la cinci ceasuri. in genere, damele dinlumea mare publicd in carnetul lui Claymoor, spre glrrnfa numeroaselor lor cuno$tinte, ziua tor de primire. Deexemplu, citim in Llnd6pendance Roumaine;

,,Madame Esm6ralde Piscopesco, five o'clock tea tous les jeudis."**

,Azi e joi. Haide - zic eu - la madame Piscopesco."Feciorul in frac Fi cu mdnugi albe md introduce in salonul splendid at somptuosului h1tet Piscopesco. Dar

nu vdz pe nimeni... A! in fund! auz, in salonagul intim de cel mai pur stilLouisXV , ciripind pe-ntrecute, ca dois-catii, doud glasuri de coconile. Merg acolo. Madam Mdndica Piscopesco cu surioara sa, madam Tincu,taPopesco. Cocoana Mdndica md int\mpind cu gralia-i obicinuitd. Mdrturisesc drept... Am nare stdbiciune deceea cle francezul numegte la causerie***, si de aceea frecventez bucuros cercurile mondains****. imi ptace

46

0e

ai;

lin

)e

arloi

ta

adicd, pe ronlnegte, sd sfau de vorbd cu damele din lumea mare. Gdsesc in conversalia lor mult mai multdt

gralie decdt in conversa,tia bdrbalilor Femeile gtiu sd spund o mle pl o sutd de nimicuri intr-un nod mult mai

interesant decdt spun bdrbalii lucrurile cele mai serioase ... O floare, o pangliculd, o deosebire d-abia simlitd

intre doudt nuanle, un nimic, distilate prin mintea subtild a uneifemei gi exprimate prin acele dulci modulaliuni

de voce gi prin jocul acela incAntdtor al luminilor ochilor, capdtd, pentru mine cel pulin, un farmec indicibil.

latd-nd dar in elementul meu... Aci desigur am sd petrec ceteva momente delicioase.

Eu: Madam Plscopesco. dall-mi voie...Mdndica: Vii tocma Ia pont.

Tincuta: Ai fost...?Mdndica: Taci, tu! Las' sd-lintreb eu... Aifost asearit la circ?

Eu: Am fost.Tincufa: Cine mai...Mdndica: Taci, sorol n-auzi? (Citre mine:) Al vdzut pe Mila?Eu: Pe sora matale?

Mdndica: Nu... Pe Mita, pe Potropopeasca a tAndrd?

Eu: Da; era intr-o lojdt in fala mea...

Mdndlca (Tinculii): Ai vdzut?

Tincula (mie): Cu cin'...Mdndica: Iacll... (Mie:) Cu ce pdldrie era?

Eu (incurcat): Cu...(Tincu!a vrea sd md-ntrerupd.)Mrindlca (astupdndu-i gura cu ndna): Cu o pdldrie mare...

Eu (rdsuflAnd): Da...(1.1. Caragiale, Five o'clock)

- jour fixe - zi nxe.*' Madane Esm'ralde Plscopesco, five o'clack tea tous /es leudis. - Doamna Esmeralda Piscupescu, five o'clock teain

fiecare joi.***/a causerie - discutie.****mordains - mondene.

a) incercuiegte varianta corectd de rdspuns:

. Autorul textului dat este l.L. Caragiale. DA/NU

. in text, apare un narator care este gi personaj. DA/NU

. Autorul textului este acelagi cu personalul-narator DA/NU

. La dialogul prezentat in text, participa trei personaje, DfuNU

b) Subliniazi o secven!6 din text in care personajul-narator igi prezintd o trds5ture de caracter.

c) llustreazd o caracteristici a unui text narativ literar care apare in fragmentul dat.

d) Precizeazd motivul pentru care naratorul merge in vizitd la doamna Piscopesco.

e) Numeqte personajul despre care discutd doamnele 9i musafirul.

f) Formuleazd o idee principald care se poate desprinde din textul dat.

FE g) Asumd-ti rolul unuia dintre personajele care apar in textul dat. Continud dialogul, in 5-6 replici.

41

€onsolidare2. Citegte cu atenlie textul care urmeazd, apoi rezolvd cerinlele:

CAnd mi-laduc aminte pe ddnsul, mise desfdgoardt inaintea ochitor intreaga lume a tinere,tilor, cu toate farme'

cele ei, acuma pierdute pentru totdeauna; 9i niciunul dintre noitoli, care impreund am trecut pin acea lume, nu

poate se se gyideascit ia tinerelite sale fdid ca sd-i treacd, agezat, retras Fi intotdeauna inlelept, Budulea Taichii

pe dinaintea ochilor, pentru cd Budutea nu era numai alTaichii, ci 9i al nostru altuturora

Mie, indeosebi, mi se cuvenea oarecare intAietate Iaimp(trleala pitrerilor de bine, pentru cd eu il ptiam incd din

copildrie qi eram prieten chiar 9i cu Budulea cel bdtrdn.

Nea 6udutea, inainte de toate, avea un picior mai scurt decdt cetdlalt pi era un on scutt, gros, rotund-la fa,td pi

zymbea mereu c6nd vorbeai cu el. Fdrdt de dilnsut nu se putea niciun fel de veselie in sat Ia noi, fiindcd el cinta

nai bine decdt toli ;i din vioard, gi din cimpoi, 9i din fluier iard pe Hulu il ducea intotdeauna cu sine, d.eoarece

Buduleasa fugise cu un sciitor al satului, gi nu putea sdJ lase pe copil singur acasit. Cdnd Budulea cdnta din vioard,

Hu,tu linea cimpoile, iarit cand oanenii se sdturau cle vioarit, Budulea schimba cu feciorul sdu' Fluierulil pufta

Buiduiea totdeauna in gerpar; altfel nu lam vdzut de cAnd il lin minte gi nici nu'mi pot inchipui un Budulea fdl de

fluier in gerpar

La praz.nic gi ta ziua numelui ptiam de mai nainte cit are sit ne vie Budulea cu nulti ani, cu spor in casd 9i cu

betgug la masd: aga m-am trezit eu; ce va fi fost mai nainte, nu gtiu''iii

aduc numai aninte cd eram copil mic gi cit priveam cilnd la piciorul cel scurt allui Budulea, citnd la Hulu,

care gedea cu cimpoile intr-un cory at casei. Mailin apoi minte cd i-am dat o bucatd cle pldcinttt, cd lam bdtut, fiindcit

nu voia sd-ni lase cimpoite, gi cir era bitiat bun, cdci nu s-a supdrat, degi era mai mare decat mine. ,

ii irna, h gcoala din sat, nd betea ceteodata el pe mine, dar nici atunci nu era supdrat' deqitotdeauna eu mit

legam de el.

ceci dascillul nostru era un om neobosit, 9i fiindcdt Budutea peste sdptitmilnit mergea la lucru, el zicea mereu:

,,Mdi Buduleo, nu mai purta gi copilut cu tine; pune-i o bucatit de p6ine in traistd 9itrimite-l la gcoald, ca sd-mi bat"gii,

,rp*t ,u d6nsul,l,. tartt'Budulea era om cuminte giinletegea cd dascdtut nu are altd treabdt decdl sd-plbatd

iaput ci copiii oamenilor lJn singur lucru il nai punea pe g\nduri: parcd tot nu'i venea sd creadd cd 9i Hulu are

sd invele carle.

C6ndeuincepusemaumblatagcoatd,Hu,tueraprintrebdie,tiidecareimierafricd.(loan Slavici, Budulea laichiD

a) llustreazA doud moduri de expunere care apar in textul dat

b) in text, apare naratiunea la persoana I sau Ia persoana a lll-a?

c) Numeqte personajele care apar in text, preciz6nd relatiile care se stabilesc intre acestea.

-3

d) ldentificd sentimentele pe care le trdiegte personajul-narator fali de Hulu, Budulea Taichii

tu

lii

s/

ta

)e'4,

ta1e

lu,

na

tU:

ntfta

tre

hi0

,-Jt

e) Transcrie secvente de text care sd ilustreze:

- o trdsdturd fizicd a personajului Budulea;

- o trdsdturd morald a personajului Hu!u.

f) Precizeazd doud modalitdli de caracterizare a personajului literar care apar in textul dat.

g) Alcdtuiegte, in 40-50 de cuvinte, caracterizarea personajului Budulea, din textul dat.

3. Citegte cu atentie textul care urmeazd, apoi completeazd tabelul dat:

Era incd vacanld gi, fiindcd afard era neobi;nuit de cald pentru un orag de munte, nu prea avean ce face. Dina

implinise 14 ani ;i gtia deja o mu$ime de lucrui despre viald, care pe mine md ldsau nedumeritd. Doru fdcea totsoiulde descoperiripe cont propriu. Caintotdeauna, Mateiera celmaivioidin grupulnostru, venea nereu cu cAte

o propunere neaqteptatd. CAt despre mine, eram cu siguran,td cea mai ndtdfleald dintre toli, credeam orice mi se

spunea, luam toful in serlos gl nu in,telegeam deloc metaforele, aga cd e de mirare cit tocmai eu am ajuns, cum

s-ar zice, scriitoare. De pildd, odatd, cend mergeam prin parc agdlatd de mdna mdtugii mele, iar un donn glumel

s-a uitat la mine s,i mi-a spus: ,,Uife ce ochi negri ai, cle ce nu te-ai spdlat pe ei azl-dimineafd?", mdtugd-mea apufnitin rds, iar nie mi-au dat lacrimile: nd spdlasem! Md spdlamin fiecare dimineafd! Sauin ziua asta cdldurcasd

despre care-li povestesc, cAnd Dina, care se agezase pe bralul fotoliului cu arcurile iegite, ne-a zis, oftilnd cam

teatral, ,,Doamne, cAt e de cald, m-a lovit in moalele capului!", m-am uitat la ea ingrozitd piparcd agteptam sd vdd

o gaurd sau, dimpotrivd, un cucui in cregtetut ei gaten. imi inchipuisem cdldura ca pe-o mdciucd, iar capul Dinei

avind undeva sub pdrul lins, ,un moale" al lui, ca o vizuina. M|am dus repede ndna Ia cap ca se vdd dace am $ieu noalele capului meu, dar, din fericire, al meu era tare peste tot. Sitocmai atunci am auzit-o pe veri7oara mea

spunend:

- Fata asta e cam tare de cap.

Ei, da. Dupd ce ne-am tot foit cdutAnd o idee bund de a petrece timpul, Doru, care aduna incd de pe-atuncipovegti de familie, ne-a intrebat dacd $tim de bdtend nostru unchi, nd rog, sd zicem unchi, de fapt o rudd maiindepdftatd, care line un anticariat. Eu nu gtiam de el, gtiam doar; intAmpldtor, ce inseamnd un anticariat, fiindcd

aveam unulin apropiere qitreceam des pe l€tngd vitrina lui cu cdrliinchise s,i deschlse. Aga cd, atunci cAnd Dina

s-a uitat la nine si mi-a spus cd n-are nicio legdturd cu cariile sau cu anti-cariile (eram nereu amenin,tali de

tata-mare, care fdcuse gi muncd de stomatolog Ia cabinetul lui din casa noastrd, cd, dacd nu ne spe6n pe dinli,

o sd facem carii), cred cd n-o sd vd mirati ce m-am bosumflat.

(loana P6rvulescu, /nocenfrr)

43

rrta

ald,

Gramatica

Fraza: coordonarea prin juxtapunere 9i prin joncliune.Conj u ncli i coordonatoare.

Norme de punctualie (virgula, punctul givirgula)

Sd ne reamintim!incercuieqte raspunsul corect:

. Enuntul este o comunicare independenti si suficientd din punctul de vedere al sensului. DIVNU

. Enuntul este intotdeauna alcdtuit dintr-o singurd propozitie. DA/NU

. Dupd scopul comunicdrii, enunfurile sunt: asertive, imperative, exclamative si interogative. DA/NU

. Enunlurile asertive transmit informalii care pot li considerate adeverate sau false, in raportcu evenimentul/aspectul din realitate la care se referd. DI/NU

o Enunturile imperative exprimd un ordin, o comandd, un indemn, o interdicfie. Dp/NUo Enunturile interogative cero informalie. DII/NU. Enunlurile exclamative exprimd o stare sufleteascd a emiletorului cu privire la o situafie sau

la un aspect care l-a emolionat, l-a surprins, l-a nemullumit. DIVNU

Si rezolvim exercilii, pentru a intelege mai mult!lniiiere1. Completeazd spatiile libere cu cAte o propozilie principald potriviti contextului:

. lntdrzierea voastrd ne-a pus pe ldnduri ............... Deodatd. in depdrtare, se auzi un sunet ciudat ........................

. Numai oamenii din apropiere cunosteau legenda acestui izvor . . . . . . . . .

2. Completeazd spafiile libere cu cate o propozitie subordonatd potrivitd contextului:. An fdcut un popas la marginea unui sat...................... Vom pleca la munte......................... Am luat nota zece /a fesf.................

3. Alcdturegte enunluri in care sd existe:r un subiect multiplu exprimat prin trei substantive comune

. un nume predicativ multiplu exprimat prin trei adjective

4. Subliniazd atributele care sunt subordonate aceluiagi termen regent gi pune in chenar termenul regent:. Pe bancd sunt creioane albastre si rosii.. imi plac romane/e lslorlce gi psrho/ogrbe

. Doamna Popescu este o femeie sufletistd, dar impulsivit.

97

5. Subliniazd complementele care sunt subordonate aceluiagi termen regent Ei pune in chenar termenul regent:. Mai rdmdnem la voi mAine gi poim1ine.. iti petrecivacanla ta mare sau la munte?. Citegte caftea cu aten,tie gi pldcere.

Consolidare6. Subliniazd cuvintele care sunt sau pot fi, intr-un anumit context, conjunctii coordonatoare: dat cd, de$i, clacd,

gi sd, cdnd, ci, sau, cAnd, pdnd, de, ori, deci, fie, insd, nici, pdnd, deoarece.7. Completeaze spatiile libere utiliz6nd conjunctille menlionate intre paranteze:

c Si-ar fi parcat magina nai aproape de hotel. .........,,........ nu a mal gasit niciun loc lrber (conjunc{ie coor-donatoare adversativd)

. Alexandru a povesftl ceea ce /ls-a intAmplat prietenului silu ................... bunlcllor: (conjunctie coordona-toare copulativi)

. Am trdit momente frumoase aici, voi reveni cu siguranfd. (conjunclie coordonatoare concluzivd)

. Vii ................... p/ecl? (conjunclie coordonatoare disjunctivd)8. Alcdtuiegte propozitii in care s6 utilizezi:

. doud atribute exprimate prin adjective, aflate in raport de coordonare adversativd

o doud complemente directe aflate in raport de coordonare disjunctivd

. un subiect multiplu ai cdrui termeni se afle in raport de coordonare copulativd

9. Rdspunde la urmdtoarele intrebdri prin cAte o frazd care sa contind raportul sintactic men{ionat intre paran-

teze:o La ce vd gindili? (raport sintactic de coordonare copulativ5 intre doud propozilii subordonate)

c Care a fost motivul nerespectdii regulilor jocului? (rapofi. sintactic de coordonare copulativd intre doudpropozi!ii principale)

. Ce pofl sd ne spui despre noul orag in care te-ai nutat? (raport sintactic de coordonare prin juxtapunere,

intre doui propozilii principale)

10. Citegte cu atenlie textul urmdtor, apoi rezolvd cerintele:

- Ah, tatd, cu tine nu se ,stie niciodatd cet e glumd ,sl cdt e seriosl

- lnvald atuncisdfaci diferen,ta, fiule. O sd-lrifie de folas. Acum insd sd facem pi pu,tind muzicd, nu?

Fdrd sd pregete, Pau[iltrase incantat pe tatalluiin canera aldturatd. Nu se intdmpla prea des ca tata sd cenbcu el, nerugat. $i nu era de mirare pentru cd tatdl lui era un naestru la pian; pe l1ngit el, bdiatul gtia doar sd sejoace pulin pe clape.

Mdtuga Grete rdmase s,ngurii. Tatdl gi fiulfdceau parte din acei muzicieni cdrora nu Ie plircea sit aibit vreunascultdtor de fatd. oreferdnd unul nevdzut despre care stlau cd std aidtud slascufte atent. Mefusa stia asta foartebine. [...]

Se odihnea intr-unul din fotoliile flexibile. din impletiturd de trestie. gi asculta. Ceea ce auzea era o uverturdcdntatd la patru mAini, pe care, sigu4 n-o asculta pentru pima oard.1.,.1

Pe mdsurd ce uvertura inainta, domnigoara ii putea vedea tot mai limpede pe cei doi si deslugea tot mai multepe chipurile lor tulburate de cenbL $i odatd cu muzica sprintend, prin fala ei treceau frinturi intregi de via,td,

experien,te, clragoste.

(Herman Hesse, Luna lui cuptot)

98

)nt:

cd,

na-

v5)

an-

)ua

rre,

nle

se

tun

fte

ffd

fte

ld,

or)

a) Subliniazd primele doue fraze din text.

b) Desparte prima frazd in propozilii qi precizeazd felul lor dupd rolul din frazd.

c) Transcrie prima conjunclie din text, precizAndu-i felul qi rolul.

d) Noteazd din secven(ele subliniate in text:o doud atribute aflate in raport de coordonare. doud propozitii principale aflate in raport de coordonare

11. Alcdtuiegte o frazd, alcdtuiti din doud propozitii principale coordonate prin punct gi virguld.

12. Corecteazd greselile de punctuafie din urm6toarele enunturi:o Am hotdrdt sd mergem la munte fiindcd doim sd participdm la nigte cursuride atpinism.o Nu Maria ci Ritzvan a fost sufletul petreceii.o Deci, nu am ce sd mai discut cu tine.o Suntem convin$i cd ori fratele tdu ori sora mea ne va insoti in excursie.. Aladar ii vom trimite un e-mail.. Copacii au inflorit devreme anul acesta; Se intrevede o vardt timpuie.

Aprof undare/Excelen!i13. Citeqte cu atenlie textul urmitor; apoi rezolvd cerin(ele:

- Melc, melc,Cotobelc,Ghem vdrgatgiferecat;Lasd noaptea din gdoace,Melc ndtdng si fd-te-ncoaceNu e bine sd te-ascunziSub pdrelii grei gi scunzi.Printre vreascuri cerne soare,Coltj de iarbd pe rdzoareAu zvdcnit, iar muguri noiPun pe ramurd altoi.

(lon Barbu, Dupd meicr)

inc^ercuiegte rdspu nsul corect.o ln structura Scoate umede $i mici/ Patru fire de arnlci conjuncfia coordonatoare marcheazd:

a) un raport de coordonare in propozilie;b) un raport de coordonare in frazd, inhe doui propozifii principale;c) un raport de coordonare in frazd, intre doud propozilii subordonate aceleiaqi regente.

. in versurile Printre vreascuri cerne soare,/ Coltj de iarbd pe rdzoare/ Au zvAcnit 1/ lar mugui noi/ Pun peranurd altoi.2l , exisfd

a) un raport sintactic de coordonare in propozilie Ei un raport sintactic de coordonare in frazd;b) numai un raport sintactic de coordonare in propozitie;

c) numai un raport sintactic de coordonare in frazi.

99

--

. in versul subliniat in text exista:a) atribute aflate in raport de coordonare copulativd;b) atribute aflate in raport de coordonare disjunctivd;c) complemente aflate in raport de coordonare copulativd.

. Virgula de la finalul versului al cincilea marcheaz5:a) separarea unui substantiv in cazul vocativ de restul comunicdrii;b) un raport de coordonare in propozilie prin juxtapunere;

c) un raport de coordonare in propozifie prin jonctiune.

14. Alcdtuiegte propozilii dezvoltate in care sd utilizezi perechile de conjunctii coordonaloare o ri....ori, nici...nici,fie...fie.

Ameliorare15. Citegte textul urmdtor; apoi rezolvd cerintele:H nu era numai un monarh absolut, era qi un monarh universal.

- ,,Sl ste/e/e te-ascultd?

- De bund seamd - zise regele. NumaidecAt m-ascultd. Eu nu ingddui nesupunerea.Asemenea atotputernicie il minund pe Micul Pin!. Dacd el ar fi avut-o, ar fi putut sd priveascit, nu doar patruzeci

gi patru, ci paptezeclsl doud, sau chiar o sutd, sau chiar doud sufe de apusuri de soare, intr-o singurd zi, fdrd amaifi nevoie sa mute scaunul dtn loc! Fiindcd Ia amintiea micit lui planete pdrdsite ilcam incercd tristelea, cutezda-i cere regelui se-i facd un hatdr

- {,s vrea sd vdd un asfinttt de soare... Fd-mi aceastd pldcere... Poruncegte-i soare/ul sii asl?nfeascd.

- Dacd eu i-ag porunci unui general sd zboare din floare in floare, asemenea unui fluture, ori sd scrieo tragedie, ori sd se prefacd intr-o pasdre de mare, gi dacd generalul nu mi-ar indeplini porunca, cine-ar fi devind? H sau eu?

- lylaria Ta ar fi - zise cu hotdrdre Micul Prinl.

- lntocmai. Trebuie sd ceri de la fiecare numai ceea ce poate fiecare sd dea.

(Antoine de Saint-Exup6ry, Micul Prin!)

a) Precizeazd felul conjuncliilor subliniate in text.

b) Mentioneazd cum se realizeazd raportul sintactic de coordonare intre propozitiile principale din prima frazda textului.

c) Transcrie, din secvenla scrisd ingrogat, propoziliile aflate in raport sintactic de coordonare.

d) Precizeazd valoarea morfologicd a cuvdntului si din primul enun! al textului.

: i:re) lmagineazd-ti cd egti Micul Prinf qi doreqti s5-l convingi pe rege cd a fi un bun conducdtor nu inseamnda-i transforma pe subordonali in niEte supusi. Alcdtuiegte dialogat de 100-120 de cuvinte, in care sd folosesti celpulin patru conjunctii coordonatoare.

16. AlcdtuieEte enunturi in care cuvintele nlcl si rar sd fie adverbe 9i conjunctii coordonatoare.

100