Povestea lui Harap-Alb este un basm cult a carui tema este triumful binelui asupra raului, care este de fapt o supratema pe care se grefeaza romanul unei initieri.Eroul pornestela drum nu pt a readuce lumina in lume ci pentru a o primi in sine sub forma invataturii morale, a experientei de viata, necesare asumarii rolului de conducator.Titlul este semnificativ deoarece pe de o parte trimite catre specia literara in care se incadreaza textul (poveste este sinonim cu basm in limbaj popular), iar pe de alta parte cupinde numele personajului prinicipal in jurul caruia se centreaza actiunea. Harap Alb este o structura oximoronica pt ca harap inseamna rob, negru , iar adjectivul alb indica starea de inocenta a eroului. In acelasi timp numele reflecta ipostazele in care e surprins fiul craiului : novicele si initiatul.Asadar titlul anticipeaza caracterul de bildungsroman al textului ( roman al formarii, initierii)

In text echilibrul initial este modificat de o lipsa: imparatul verde nu are urmasipe linie barbateasca si ii cere craiului, fratelui sau, sa trimita pe unul dintre fii pt a-l numi mostenitor.Incercasrile esuate ale fratilor si dezamagirea tatalui il determina pe mezin sa incerce sa duca la bun sfarsit dorinta unchiului, parcurgand un drum care se va dovedi initiatic.Pt aceasta insa, trebuie sa treaca anumite probe preinitiatice , menite sa-I scoatain evdienta bunatatea, curajul, ascultarea, calitati necesare celui predestinat ( motivul superioritatii mezinului)

Prima proba preinitiatica este proba milosteniei la care il supune batrana cersetoare .Confrunatrea aceasta va scoate la lumina mai degraba defectele fiului de crai : egoismul , mandria , superficialitatea, decat calitatile Dialogul cu Sf. Duminica e semnificativ in caract. Indirecta protagonistului relevandau-I statutul moral initial : Ce vorbesti in dodii, matusa? tocmai de la una ca d-ta ti-ai gasit sa astept ajutor? Fiul Craiului nu are capacitatea de a distuinge esenta de aparenta, pt el batrana garbova nu repr un simbol al intelepciunii ci al neputintei umane, ea ii ofera insa prima lectie de viata relevandu-I faptul ca cel de sus varsa drulsau si peste cei neputinciosi.

A doua proba preinitiatica este cea a curajului, la care il supune tatal sau, craiul.Pt a-l testa acesta il asteapta la capatul unui pod, intr-o piele de urs .Aceasta e prima proba care evidentiaza rolul calului nazdravan. Odata cu trecerea probei, a podului, fiul de crai trece catre o noua etapa a vietii-maturitatea.

Cea de a treia proba preinitiatica est proba labirintului.In padurea in care ajunge I se infatiseaza de trei ori un span care incearca sa-l convinga sa-l ia drept sluga. Harap Alb accepta ( motivul incalcarii interdictiei) Spanul goleste plosca de apa si il conduce pe fiul craiului intr-o fantana .Pacalit si obligat sa si descopere adevarata identitate si scopul calatoriei este nevoit sa accepte statutul de sluga si noul nume primit de la span :Harap Alb. Respectand juramantul depus in fantana H.A. dovedeste o alta calitate deosebita : onoarea.

Desfasurarea ulterioara a evenimentelor : trecerea probelor de la curtea lui verde imparat si mai apoi a celor de la curtea lui ros imparat evidentiaza numeroase calitati ale fiului de crai , care demonstreaza maturizarea lui spirituala. Cracterizarea indirecta se realizeaza prin trecerea probelor : aducerea salatilor din gradina ursului, a pieii de cerb cu pietre batute , a fetei de imparat ros, dar si cele 6 probe de la curtea acestuia ii evidentiaza pe rand : curajul, blandetea, intelepciunea , dar si prietenia ( se imprietenseta cu cei 5 uriasi si ii ia drept tovarasi de calatorie) .Portretul fizic lipseste accentul cazand pe cel moral , caracterizarea directa, succinta e realizata fie de narator : fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aiste, fie de calul nazdravan nu te mai olicai atata! Nu mai fi atat de nerbadator

In concluzie Harap Alb apare mai degraba ca un personaj realist decat ca unul fabulos , zugravit in toata complexitatea sufletului omenesc cu lumini si umbre, defecte si calitati.