Caracteristicile regimului politic al României

în perioada comunistă

Contextul istoric al instaurarii regimului comunist in Romania (1945-

1989)

Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al

regimurilor comuniste de catre Uniunea Sovietica in Europa de Est dupa incheierea celui de-al

Doilea Razboi Mondial. Cauza fundamentala a comunizarii acestui spatiu romanesc si a

Europei de Est dupa 1945 a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei

sovietice . In Romania, armata sovietica a intrat mai intai ca armata inamica de ocupatie, iar

dupa 23 august 1944, statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. In 1958 armatele

sovietice s-au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu

Dej, seful comunistilor romani. Statutul international al Romaniei a fost stabilit prin Tratatul

de Pace de la Paris din 1947 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta

sovietica. Romania era considerata invinsa, iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a

impune prevederile tratatului.

Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea Sovietica prin

intermediul partidului comunist local. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea

comunistilor din partidul socialist.  In 1924 partidul comunist a fost interzis in Romania

pentru ca a pus la cale o lovitura de stat in Basarabia. Prin actul din 23 august 1944 Regele

Mihai I a inlaturat regimul de dictatura al Maresalului Antonescu si a proclamat revenirea

Romaniei la democratie. Regele a fost sprijinit de armata si partidele democratice P.N.T.,

P.N.L. si P.S.D. Ca o consecinta a inlaturari guvernului din regimul Antonescu, Romania a

iesit din  alianta Axei si a continuat razboiul alaturi de Natiunile Unite.  Prin proclamarea

revenirii la democratie dupa 23 august 1944 partidul comunist a fost acceptat in viata publica

din Romania.

Instaurarea comunismului in Romania s-a facut in patru etape:

1.    Instaurarea primului guvern  controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Groza la 6

martie 1945. Regele Mihai a fost obligat de reprezentantii Uniunii Sovietice in Romania sa

1

numeasca acest guvern condus de comunisti in locul guvernului condus de generalul Nicolae

Radescu. Cel mai vehement reprezentant sovietic a fost Andrei Vasinski, adjunctul

Ministrului de Externe, el l-a amenintat pe rege ca daca nu numeste un guvern procomunist,

multi dintre tinerii arestati de armata sovietica intre noiembrie 1944 si februarie 1945 vor fi

executati, astfel comunistii au luat sub control puterea executiva (guvernul).

2.    Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de

fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la

intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia

falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin

urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste

70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost

anuntate de  liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele

verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea

legislativa (parlamentul).

3.    Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un

proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de

tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in

afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in  exil. Despre aceasta

incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti

a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii

comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii

si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea

P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea

partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din  partea

autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost

arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un

grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au

schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati

care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin

distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii

deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

4.    La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza

l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu

moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori,

2

arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si

cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara

Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul

democratic, monarhia, garantul constitutiei.

De importanţă deosebită în caracterizarea regimului comunist din Romania, anumite

aspecte trebuie amintite:

1.     Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a avut

toate trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic, anticapitalist,

antimodern, bazat pe teroare, antiegalitarist si agresiv, cultul conducatorului.

2.    In evolutia sa, regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist

si cea a celui national-comunist.

3.    In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din

Uniunea Sovietica. In fapt, regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati

romanesti. In unele situatii era vorba de rusificare.

4.    In toata perioada sa de existenta regimul comunist din  Romania a fost subordonat

Uniunii Sovietice. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel international in sfera de

influenta sovietica.

5.    O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare, institutiile de represiune au fost create

dupa modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica), militia (forta de impunere si

aparare a ordinii publice), justitia (judecatorii si procurorii) si armata, lagarele de munca.

Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Această etapă se caracterizeaza prin:

1.    Aplicarea modelului sovietic – sovietizarea societatii, a economiei si a culturii pe

principiul luptei de clasa, supravegherea institutiilor, nationalizarea si colectivizarea si un

fenomen de rusificare, insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina.

2.    Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti

in toate ministerele, armata rosie, sovietica de ocupatie, care devine armata aliata pana in

1958 cand s-au retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE,

societati mixte, romano-sovietice, prin care Romania era exploatata economic, desfiintate in

1955 si 1956, dupa ce datoria Romaniei a fost achitata.

3.    Guvernarea prin teroare si institutii de represiune  – securitatea(politia politica), militia

3

(inlocuia politia), justitia si armata.

4.    Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. In 1948 are loc inlaturarea lui

Lucretiu Patrascan, arestat pentru deviatie nationalista, era un intelectual de o alta statura

morala eclipsandu-i pe ceilalti. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se

temea sa nu fie reabilitat si sa-l inclocuiasca. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de

rivail Ana Pauker, T. Georgescu si V. Luca, insa Pauker a fost scoasa din functie, nu si

inchisa ca si ceilalti. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski  si Miron Constantinescu este

arestat.

5.    Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare

a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimulrilor comuniste in lume. Declaratia P.M.R.

din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului

comunist. Ceausescu va urma aceleasi principii.

Efecte:

1.    Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste

transfrontaliere.

2.    Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza, franceza si

germana), iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat.

IV.    Etapa regimului national – comunist (1965-1989)

Este vorba de preluarea ideilor nationalismului etnic alaturi de cele ale stalinismului,

numindu-se si nationa-comunism. Acestea sunt teoretic incompatibile, dar apar dupa 1953

atunci cand liderii comunisti doresc sa se indeparteze de U.R.S.S. punand accent pe

nationalismul etnic pentru a-si capata autoritate proprie. Pe calea nationalissta au mers si

regimurile care au pus bazele pe nationalismul etnic, acestea aducand si valorile nationaliste

selectate in  baza criteriilor comuniste. Aici intra ideea superioritatii natiunii/neamului

romanesc, nu in formele extreme ale regimului nazist, fata de lumea occidentala si fata de

minoritatile etnice luand forma curentului protocronist (superioritatea in decursul istoriei a

lumii si culturii romanesti fata de lumea universala).                         Cultul personalitatii al lui

Nicolae Ceausescu, de a aduna valorile romanesti in favoarea conditiilor el devenind un

cumul al valorilor si culturii romanesti. Din punct de vedere politic avea scopul de a crea o

simpatie populara benevola. Lupta pentru putere care a fost data de Ceausescu importanti de

pe vremea lui Dej. Ceausescu a fost sef politic in armata, functie ce l-a propulsat in problema

cadrelor partidului construindu-si o retea de sustinere. Dupa moartea lui Dej, Ceausescu a fost

ales drept succesor, parand a fi cel mai usor de manipulat. Dupa ce a ajuns secretar general

4

incepe sa limiteze mostenirile lui Dej, schimband numele partidului Partidul Comunist Roman

si creand Republica Socialista Romania.

Intre 1965 si 1974 inlatura majoritatea partizanilor lui Dej . In 1968, Ceausescu il

scoate din functie pe rivalul sau Alexandru Draghici si il asasineaza pe Lucretiu Patrascan din

ordinele lui Dej pentru ca era national-comunist. In perioada 1970-1971 ii elimina din functii

pe Alexandru Barladeanu si Ion Iliescu. In 1974, ultimul lider important, Ion Gh. Maurer, este

convins de Ceausescu sa se pensioneze, iar acum vechea garda a lui Dej ii este alaturi sau in 

misiuni diplomatice.

Ceausescu revine la linia dura de control in numele adevaratei ideologii comuniste,

stalinismul, in 1971. Incepe interdictia operelor de cultura din Occident, cenzura era facuta de

Comitetul de Stat pentru Cultura. Ceausescu a inventat functia de Presedinte al Statului.

Asemanari si deosebiri cu regimul comunist din Romania

Asemanari:

- antidemocratia;

- guvernarea prin teroare;

- lupta pentru putere;

- stil de guvernare dictatorial, concentrarea puterii in mainile unui singur om.

Deosebiri:

- schimbarea atitudinii fata de U.R.S.S. vs aplicarea modelului sovietic;

- cultul conducatorului (in prima etapa Stalin, iar in a doua Ceausescu);

- politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii

nationale si promovarea valorilor culturii ruse, iar in a doua etapa este promovata

cultura romana, valorile luptei de clasa, accent pus pe specificul national si influenta

culturii ruse este redusa).

Represiune si rezistenta in regimul comunist din Romania (1948-1989)

I.    Represiunea politica

A.    Obiective

-    se leaga de guvernarea prin teroare si reprezinta obtinerea supunerii fortate

B.    Institutii

5

-    Securitatea (politia politica, 1948), militia, armata, justitia

-    existau ofiteri de securitate, numarul lor este greu de precizat nefiind cunoscut, care

actionau pe principiul recrutarii de informatori, platiti, ocazionali sau constransi

C.    Metode

-    anchetarea, arestarea si judecarea-condamnarea(la o perioada de munca fortata,

inchisoarea politica  sau la moarte)

II.    Rezistenta anticomunista

-    formele sunt actiuni indreptate impotriva politicii regimului comunist

1.    Rezistenta armata – 1944, organizata pe principiul grupului de partizani pana in 1958 :

-    participa ofiteri si oameni cu pregatire militara, actionand in zonele muntoase sau in Delta

Dunarii

-    aveau obiectivul de a aminti de o rezistenta in ideea ca se va porni Al Treilea Razboi

Mondial dus de Pactul nord-atlantic.

-    1956 – grupurile de rezistenta au inteles ca razboiul nu va avea loc si a avut loc o

demoralizare si treptat au fost neutralizate

-    1958 -  grupul condus de fratii Arnatoiu, ultimul, impreuna cu retea de sate de munte a fost

neutralizate

-    nu exista coordonare intre aceste grupuri

2.    Revoltele din lumea rurala (taranesti), 1949 – 1962, au drept cauza colectivizarile

-    credeau cu naivitate ca vor putea opri procesul

-    acestea erau revolte izolate si spontane, inabusite prin violenta de catre fortele de

represiune

-    exemple au existat in toata tara, Baragan + Oltenia + Moldova + Banat

-    obiectivul lor era blocarea procesului de colectivizare

3.    Revoltele urbane (muncitoresti) – 1977, 1987, 1989

-    erau  ale muncitorilor din marile intreprinderi avand drept cauza legi date de regimul

comunist ce ii afecta

-    august 1977 – greva muncitorilor de la Lupeni a fost cauzata de cresterea varstei de

pensionare, si de marirea programului de lucru cu doua ore, fara marirea concomitenta a

salariilor , iar fondurile pentru echipamentele de protectie sunt scazute. Acestia sunt arestati,

anchetati si deportati, iar in urma acestui incident securitatea primeste ordin sa se infiltreze in

randurile lor.

-    15 noiembrie 1987 – greva muncitorilor de la autacamioane din Brasov, incepe la

6

intreprindere si are drept cauza fundamentala injumatatirea salariului lor pe motiv ca nu

indeplinisera planul, desi lucrau si duminica, iar orele suplimentare erau neplatite. Acestia

sunt arestati si condamnati pentru deranjarea linistii publice si deportati dupa terminarea

sentintei de inchisoare

-    ianuarie 1989 – studentii nemultumiti de conditiile din camine pornesc o greva al carei

obiectiv era imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, eventual prin anularea unor legi,

fapt ce punea intr-o lumina proasta perfectiunea regimului comunist

7