• (Caracteristici) variabile

• Serii (şiruri) statistice

• Populaţie statistică

• Eşantion statistic

• Randomizare

• Inferenţe statistice

Trăsăturile sau proprietățile organismului viu

sunt denumite în statistică caracteristici și

sunt cuprinse în categoria generala de date.

Organismul viu, cel mai complex sistem existent în natură, nu poate fi descris exact prin

cuvinte sau prin numere oricât de multe am folosi.

Omul este capabil sa descrie numai anumite trăsături sau proprietăți ale organismului viu.

Trebuie sa fim conștienți că deși numărul de trăsături ale organismului pe care le studiază

anatomia, biochimia, biofizica, fiziologia și toate celelalte discipline este enorm, niciodata nu

vom fi capabili să-l descriem exact.

1DATE

Reperezentări (codificări) ale informațiilor cu ajutorul unor simboluri sau semnale

Statistica studiază mulţimi de observaţii efectuate asupra

unor obiecte denumite unităţi statistice care prezintă

anumite caracteristici variabile.

Unitatea statistică: CALUL

Caracteristici variabile: vârsta, culoarea, greutatea, rasă, etc.

Caracteristicile sunt ceea ce în limbajul obișnuit întelegem

prin atribut, calitate.

Unităţile statistice pot fi clasate, ordonate sau măsurate în raport cu caracteristicile respective.

Definiție:

Caracteristica este o proprietate comună

tuturor indivizilor dintr-o populație statistică

data.

Într-un spital clienţii (unităţile statistice) au

următoarele caracteristici:

grupa sanguină. - poate fi doar clasată (repartizată

în clasele, variantele respective: A, B, 0, AB).

nota sau calificativul pe care îl acorda calităţii

asistenţei medicale primite. - poate fi clasată şi

ordonată.

greutatea la internare. - poate fi clasată, ordonată

şi măsurată

Din punctul de vedere al statisticii medicale,

caracteristicile sunt de doua tipuri fundamentale:

cantitative și calitative.

Calitative (pot fi doar clasate):

• grupa sanguină,

• RH-ul,

• sexul,

• diagnosticul medical,

• specialitatea medicala,

• patologia,

• tratamentul,

• tipul de serviciu medical,

• spitalul,

• medicul,

• județul;

VARIANTE

Ordinale (pot fi doar ordonate):

• nota sau calificativul acordat asistenţei

medicale,

• ierarhia medicilor întrun spital,

• gravitatea unei patologii, starea de

sănătate, performanţa unui cadru

medical;

RANGURI

Cantitative (pot fi măsurate)

• greutatea,

• înălţimea,

• numărul de clienţi,

• timpul de spitalizare,

• durata de funcţionarea a unui aparat,

• costul unui tratament,

• numărul de zile de spitalizare.

VALORI

Caracteristici

Continue Discrete

CONTINUE

Nu sunt limitate la un număr precis de valori (numere întregi/categorii)

Teoretic, pot lua un număr infinit de niveluri măsurate

Permit utilizarea zecimalelor

Exemple: greutatea, ănălțimea.

DISCRETE

Se prezintă în categorii disctinte

Se exprimă prin numere întregi (nu suportă zecimale)

Exemple: nr. de nașteri (fătări) valorile TAS sau TAD.

Mulţimile de observaţii se numesc serii statistice

sau şiruri statistice.

În funcţie de numărul de variabile studiate o serie

poate fi:

univariate, cînd se observă o singură variabilă

bivariată cînd se observă două variabile;

multivariată cînd se observă mai multe variabile.

TAS mmHg 140 110 120 160 130 150 140

TAD (mm Hg 60 80 70 80 90 75 60

Serie statistică BIVARIATĂ de volum 2 a tensiunii arteriale

Sex f f m f m f f

greutate 58 62 85 92 102 75 62

Înălțime 1,52 1,65 1,87 1,70 1,92 1,48 1,60

TAS mmHg 140 110 120 160 130 150 140

TAD (mm Hg 60 80 70 80 90 75 60

Serie statistică MULTIVARIATĂ de volum 5

F M M F F F M M F M

Serie statistică UNIVARIATĂ

Constanta

O cantitate care își asumă doar o valoare se numește constantă.

Constantele sunt notate, de obicei, cu primele litere ale alfabetului.?

De exemplu: Valoarea = 3,1415 sau e= 2,7182

Constatntele nu sunt obiectul de studiu al statisticii.

Definiție

Caracteristică a

realității care

poate lua valori

diferite

Vârstă,

greutate, stare

de sănătate,

etc.

Definitie: O caracteristică care se schimbă de la individ la individ sau la același individ în timp sau ca răspuns la condițile de mediu, de boală de medicatie, etc, se numeste variabilă.

Un atribut ce descrie o persoană sau obiect. Valori care pot varia de la persoană sau obiect. Valoarea pe care o ia variabila se numește DATĂ.

Starea de sănătate

Înălțime

Vârstă Culoarea părului

Variabile ce descriu persoane

Unitatea statistică este persoana

Exemple de variabile (caracteristici)

Starea de sănătate

Inălțime

Vârstă Culoarea părului

Variabile au valori

170 cm

120 cm

5 ani

4 luni

Blond

Roșcat

Bolnav

Sănătos

Valorile variabilelor se numesc date.

Date: bolnav, sănătos, blond, roșcat, 170 cm, 12 cm, 5 ani, 4 ani

Starea de sănătate

Inălțime

Vârstă Culoarea părului

Variabile exprimate prin cuvinte

Blond

Roșcat

Bolnav

Sănătos

Caracteristici calitative.

Starea de sănătate

Inălțime

Vârstă Culoarea părului

Variabile exprimate prin numere

170 cm

120 cm

5 ani

4 luni

Caracteristici cantitative

VARIABILE

CALITATIVE CANTITATIVE

Numere Cuvinte

Variabilă Calitativă Cantitativă

Înălțimea

Înalt

Scund

Variabilă Calitativă Cantitativă

Înălțimea

170 cm

120 cm

Variabilă Continue Dicrete

Greutatea

120 kg

400 kg

120 kg 380kg

100 400

Variabilă Continue Discrete

Nr. de nimale ?

Exemple: numărul animalelor

dintr-o gospodărie, nr. fătări, nr. de

purcei la o fătare, etc.

Când două variabile au o legătură una cu cealaltă, ele se

numesc variabile asociate sau dependente.

Asocierea poate fi pozitivă sau negativă.

Dacă două variabile nu sunt asociate, nu au leătura una cu

cealaltă, ele se numesc independente.

Variabila dependentă

este răspunsul

subiectului (subiectilor)

observat şi înregistrat de

către experimentator

Variabila DEPENDENTĂ

(variază în funcţie de valorile

altei sau altor variabile) face

obiectul măsurării cu scopul

de a fi supusă unor

concluzii.

Variabila independentă este

variabila pe care o

manipulează cercetătorul, care

este definită explicit, măsurată

sau măsurabilă.

Variabila INDEPENDENTĂ

este utilizată ca variabilă de

influenţă, ale căror efecte

posibile asupra variabilei

dependente urmează să fie

puse în evidenţă.

Unitatea statistică = elementul constitutiv al populației

statistice

Variabila = caracteristică care poate prezenta variaţie de la

un element la altul al unei colectivităţi

Datele statistice = valorile observate şi înregistrate ale unei

variabile statistice

Informaţiile statistice = rezultă din prelucrarea şi analiza

datelor statistice

Statistica descriptivă = ramura statisticii care se ocupa cu

prezentarea unui set de date. Prin prezentare se permite

înțelegerea facilă a caracteristicilor evenimentelor studiate.

Variabilele sunt atribute ale lucrurilor

Valorile variabilelor se numesc date

Variabilele calitative sunt exprimate prin cuvinte

Variabilele cantitative sunt exprimate prin numere

Variabilele continue pot lua orice valoare de la o

valoare minimă la una maximă

Variabilele discrete au numai valori intregi între o

valoare minimă și una maximă

Variabilele pot fi independente sau dependente

Variabile

Cantitative Calitative

Continue

Discrete

Variabile

Independente Dependente

1. Variabilele pot fi clasificate în variabile cantitative și variabile calitative.

2. Variabilele calitative pot fi variabile continue.

3. Variabilele cantitative pot fi variabile discrete.

Răspunsul corect este: a. Numai 1.

b. Doar 2.

c. Numai 3.

d. Corect 1 și 2.

e. Corect 1 și 3.

înălţimea măsurată în centimetrii

greutatea măsurată în kg

numărul de zile lucrătoare dintr-o lună

numărul de zile însorite

culoarea părului

sexul

valoarea medie a temperaturii

Care dintre cele enumerate de mai

jos sunt variabile dependente:

a) boala cardiovasculara

b) fumatul

c) obezitatea

d) sedetarismul,

e) diabetul,

f) hipercolesterolemia,

g) hipertensiunea

Care dintre cele enumerate de mai

jos sunt variabile independente:

a) boala cardiovasculara

b) fumatul

c) obezitatea

d) sedetarismul,

e) diabetul,

f) hipercolesterolemia,

g) hipertensiunea

Într-un studiu al efectului de dexterităţii asupra capacităţii atletice

au fost constituite 3 grupe: dreptaci, stângaci şi ambiidexteri.

Capacitatea atletică a fost măsurată pe o scară cu 12 nivele.

Variabila independentă este……….. şi numărul de nivele al

variabilei independente este …….

Variabila dependentă este……….. şi numărul de nivele al

variabilei dependente este …….

a) capacitatea atletică; 3;

b) capacitatea atletică; 12

c) dexteritatea; 3

d) dexteritatea; 12

Într-un studiu al efectului de dexterităţii asupra capacităţii

atletice au fost constituite 3 grupe: dreptaci, stângaci şi

ambiidexteri.

Capacitatea atletică a fost măsurată pe o scară cu 12

nivele.

Care afirmații sunt corecte?

Variabila abilitatea atletică este:

1. Discreta

2. Calitativă

3. Continuă

4. Cantitativă

5. Variabilă dependentă

6. Variabilă independentă

Într-un experiment unde se urmărește efectul

somnului asupra memoriei.

Variabila independentă este:

a) Numărul de ore de somn

b) Rezultatul obținut la testul de memorie

c) Genul subiecților

d) Genul expereimentului

Într-un experiment unde se urmărește efectul

somnului asupra memoriei.

Variabila dependentă este:

a) Numărul de ore de somn

b) Rezultatul obținut la testul de memorie

c) Genul subiecților

d) Genul expereimentului

cantitative calitative

Sunt măsurate Sunt observate

Valorile înregistrate ale variabilelor sunt rezultatul unei activități de măsurare.

Măsurarea reprezintă un proces sistematic de cuantificare a aspectului unităţilor statistice. In procesul cuantificarii, se folosesc un set de reguli de atribuire a numerelor sau simbolurilor unitatilor statistice.

Modul in care se face atribuirea acestor numere / simboluri se numeste nivel sau scală de măsurare.

“procesul de atribuire de numere calităților

reprezentate” (N.R. Campell, 1920-267)

Concurs de manechine

(bonitare)

Inălțime

Bust

Talie

Șolduri

Frumusețe

Urâțele

Drăguțe

Frumușele

Frumoase de pică

S.S. Stevens (1946) „On thetheoryof scale of measurement”

a măsura înseamnă ”a atribui valori numerice obiectelor și

fenomenelor, în conformitate cu anumite reguli”

nu toate măsurările au un caracter numeric

caracteristica de gen (sex) poate fi simbolizată cu

caracterele ”m” și ”f”

o regulă de atribuire a numerelor are caracter de măsurare

numai dacă ea instituie o anumită semnificație cu privire la

caracteristica măsurată

Valorile înregistrate ale variabilelor sunt rezultatul unei activități de măsurare.

Măsurarea reprezintă un proces sistematic de cuantificare a aspectului unităţilor statistice. In procesul cuantificarii, se folosesc un set de reguli de atribuire a numerelor sau simbolurilor unitatilor statistice.

Modul in care se face atribuirea acestor numere / simboluri se numeste nivel sau scală de măsurare.

Nominal

Ordinal

Interval

Raport

Măsurare

nenumerică

Măsurare

numerică

Sunt ordonate ierarhic

Scalele superioare includ proprietățile

celor inferioare

Pentru înregistrarea datelor putem folosi:

numere (spunem ca înregistram date numerice),

simboluri consacrate sau convenite (spunem ca

înregistram date nominale, sau date ordinale),

simboluri amestecate cu numere (caz în care

spunem ca înregistram date alfanumerice).

Datele înregistrate ca numere sau prin simboluri

consacrate sau convenite se numesc scalate, în timp

ce restul le numim alfanumerice.

O variabilă este un atribut ce descrie o persoană sau obiect.

Variabilele au valori care pot varia de la persoană sau obiect.

Valoarea pe care o ia variabila se numește DATĂ.

De exemplu, grupa sanguina, stadiul

evolutiv al unei afecttiuni maligne, tipul

de afectiune, tipul de tumora, etc sunt

de obicei standardizate prin convenții

internaționale la scara continentală sau

mondială

Scala interval permite celui care înregistreaza

date să scrie numere reale sau întregi.

Scala raport, permite înregistrarea tot prin numere

reale sau întregi dar exprima rapoarte

Scala ordinala si cea nominala, scale asemanatoare,

permit înregistrarea dupa coduri si prescurtari

DATE

Scalate

Alfanumerice (literale)

Scala interval

Scala raport (ratio)

Scala nominală

Scala ordinală

Caracteristici:

• cel mai redus nivel de măsurare

• codurile valorilor sunt arbitrare

• valorile au doar o semnificaţie calitativă

• nu suportă operaţii aritmetice, în afară de

însumare

• Pot fi grupate sau rafinate

GRUPA SANGUINA, simbolurile 0, A, B, AB

sunt categorii exhaustive (orice individ intră

în exact una din ele) și mutual exclusive (un

individ nu poate intra în doua categorii în

același timp) și sunt date de tip nominal;

Masuratorile nominale constau în asignarea

pacienților la grupuri sau categorii.

Exemplu: rasa, sexul, mod de alimentatie, tip

de temperament, culoarea ochilor, a parului,

etc

Descriu o caracteristică pentru înregistrarea căreia se

folosesc tot simboluri ce definesc categorii exhaustive și

mutual exclusive, dar care sunt ordonate gradat, de obicei

crescător.

Exemplu: stadiul evolutiv în anumite afectiuni ca cele maligne

(stadiul 0, 1, 2, 3 si 4).

Masuratorile pe scala ordinală sunt ordonate în sensul că

numere mai mari reprezintă valori mai mari. Totusi, intervalele

între numere nu sunt în mod necesar egale.

stadiul evolutiv în anumite afecțiuni ca

cele maligne (stadiul 0, 1, 2, 3 si 4).

este locul ocupat de cineva la o

competitie anumita (primul, al doilea,

…, ultimul).

Caracteristici:

-valorile au o semnificaţie cantitativă (mai

mare/mai mic; mai mult/mai puţin), dar…

-precizează doar raportul de mărime dintre

valori

-intervalele dintre valori sunt neprecizate

-cit înseamnă “mai mare”?, cit înseamnă “mai mic?”

-primul admis=9.90; al doilea=9.70; al treilea=8.15 !

-codurile valorilor pot fi acordate și arbitrar,

dar ele trebuie sa exprime ideea de ordine.

Scală numerică care utilizează niște constate ca unități de măsură, iar distanța dintre aceste constante (niveluri) sunt egale și care permite pe lângă ordonarea datelor și calcularea distanței între niveluri .

Scala interval nu are un punct de origine unic.

EXEMPLE:

TEMPERATURA masurată în grade Celsius (intervalele dintre valori sunt egale, dar punctul 0 este convenţional ales ca fiind temperatura la care apa ingheaţă),

COEFICIENTUL DE INTELIGENŢĂ - IQ - (daca două persoane au scoruri de 100 şi respectiv 150, putem spune ca diferenţa dintre cei doi este de 50 de puncte, dar nu putem spune că cel de-al doilea este cu 1/2 mai inteligent decât primul sau că scorul 0 semnifică absenţa inteligenţei).

Caracteristici:

intervalele sunt egale, dar lipseşte zero absolut

0°C nu înseamnă absenţa temperaturii (0°K)

-10°C faţă de 5°C este “mai mare cu 5°”

-... dar nu şi “de două ori mai cald”!

suportă toate transformările matematice posibile

Exemplul tipic este scara pentru măsurarea temperaturii. Originea va fi

diferită la scara Fahrenheit față de scara Celsius. De exemplu, 0 grade

Celsius este egal cu 32 grade Fahrenheit, ceea ce înseamnă că

temperatură nu are un punct unic de origine 0, fiind o scală de tip interval.

TEMPERATURA masurată în grade Celsius (intervalele dintre valori sunt egale, dar punctul 0 este convenţional ales ca fiind temperatura la care apa ingheaţă)

COEFICIENTUL DE INTELIGENŢĂ - IQ - (daca două persoane au scoruri de 100 şi respectiv 150, putem spune ca diferenţa dintre cei doi este de 50 de puncte, dar nu putem spune că cel de-al doilea este cu 1/2 mai inteligent decât primul sau că scorul 0 semnifică absenţa inteligenţei).

Postualate:

Intervalel pot fi adunate și scăzute:

[(a-b)=(b-c), dup[ cum (5-3)=(3-1)

Nu există un punct zero absolut care să exprime absența

caracteristicii măsurate.

Intervalele pot fi deplasate sau extinse

Operați matematice:

Operațía de multiplicare sau înmulțíre nu este permisă

(temperatura de 30C nu este dublul temperaturii de 15 C)

Statistici parametrice :

Corelația

Regresia

Teste de semnificație

Datele înregistrate pe scala raport descriu acele caracteristici ale pacientului care

sunt prin excelență cantitative și se exprimă prin numere întregi sau zecimale.

Masuratorile pe scala raport sunt de așa natură încât o unitate pe scala are

aceeași magnitudine pe întreaga scala.

De exemplu, înregistrarea greutății, presupune ca o greutate de 40 kg, este de

doua ori mai mică decât una de 80 kg.

Pe scala raport sunt reprezentate caracteristici cantitative continue și

caracteristici cantitative discrete.

De exemplu, numărul de nașteri sau numărul de avorturi la o pacientă se

înregistrează numeric, discret, adica din 1 în 1, neavând sens valori zecimale.

Majoritatea analizelor de laborator însă, se înregistreaza numeric, prin numere

zecimale, de obicei cu una sau doua zecimale.

Caracteristici:

-cel mai înalt nivel de măsurare (valorile au mai

multă informaţie)

-suportă toate transformările matematice

posibile

În practică, distincţia dintre datele măsurate

pe scală numerică sau interval (ratio) nu este

relevantă, ambele suportând aceleaşi

proceduri statistice.

În rezumat despre nivele de măsurare:

Cel mai

mic nivel

Cel mai

mare

nivel

Scală Caracteristici

Nominală Denumire

Ordinală Ordonare a denumirii

Interval Intervale egale fără un zero absolut

Raport Intervale egale cu zero absolut

Denumirea

scalei Caracteristicile scalei EXEMPLE DE UTILIZARE

Nominală Absența relației de ordine

Sex, stare civilă, stagiul

militar, profesia,

culoarea părului,

Ordinală Relație de ordine stadiul evolutiv în

anumite afectiuni

Interval

Relație de ordine

Dierențe (intervale semnificative)

Origine arbitrară

Valoarea 0 nu înseamnă absență

Temperatura

Timpul calendaristic

Punctajul obţinut la un

test de verificare a

cunoştinţelor

raport

Relație de ordine

Diferenţe (intervale)

semnificative Origine fixă,

valoarea 0 înseamnă absenţă

Operaţii de multiplicare / divizare

Vârsta, greutatea

corporală

O variabilă se numește categorială atunci când valorile

acesteia descriu categorii.

În mod obișnuit, variabilele măsurate pe scală nominală sunt

categoriale.

-Variabilele ordinale pot fi și ele categoriale.

-Categoriile de vârstă:

1 (21-30 ani)

2 (31-40 ani)

3 (41-50 ani)

-Variabilele cantitative pot fi și ele categoriale:

Categoriile de motoare: 1100 cmc; 1400cmc; 1600 cmc …

-Există proceduri statistice speciale pentru variabile

categoriale, motiv pentru care trebuie reținute!

a) Nominală

b) Ordinală

c) Interval

d) Raport

a) Nominală

b) Ordinală

c) Interval

d) Raport

Identificaţi scala de măsurare pentru următoarele

gradele militare: capitan, maior, colonel, general.

Definiție:

POPULAŢIA statistică este o mulţime de elemente care:

- prezintă un interes la un moment dat,

- are un număr de însuşiri esenţiale comune

- este supusă unei prelucrări statistice

Se notează cu majusculele de la începutul alfabetului: A, B, C etc

Poate fi finită sau infinită.

Multimea pe care se realizează un studiu statistic se numește

populație statistică.

Studiul populație se face din punctul de vedere al unei

caracteristici comune tuturor indivizilor, ceea ce ne interesează

de fapt sunt nu indivizii în sine cât caracteristica ce le este

comună și pe care o studiem.

Când ne referim la populații ne referim de fapt la mulțimi de

numere ce reprezintă măsuratori efectuate pe indivizi umani

sau de alta natură, plante, obiecte, evenimente, etc.

Definiție:

Vom numi individ statistic un element al

unei populații statistice indiferent de

natura acesteia.

Un individ statistic poate fi:

• Pacient (uman, animal, etc.)

• Un grup (un spital, un adăpost, o

localitate, etc.)

• Un eveniment

• O măsuratoare, etc.

În practica statistică nu se

lucrează direct cu populaţia

deoarece aceasta cuprinde

un număr mare de indivizi

(elemente).

În anumite cercetări

dispunem de o cantitate

limitată de material de

analiză.

Se extrage o subcolectivitate din populaţie, ea este cunoscută

sub următoarele denumiri: selecţie, lot, probă sau eşantion

Totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii. „populaţie” = extinderea maximă posibilă, sub aspectul volumului, a

respectivei „unităţi de informaţie”.

„unităţile de informaţie”

selecţionate pentru a fi efectiv

studiate.

Eşantion

Cercetările bazate pe eşantioane,

permit aprecieri asupra unei

întregi populaţii, în anumite

condiţii, doar pe baza

caracteristicilor măsurate pe o

parte a acesteia.

Atributele populației sunt numite parametri

Atributele eșantionului sunt numite statistici

Exemple:

O caracteristică măsurabilă a unei populații, cum ar fi o abatere

medie sau standard, se numește parametru;

O caracteristică măsurabilă a unui eșantion este numită statistică.

Notații:

Pentru parametri: litere grecești (de exemplu , )

Pentru statistici: litere romane (de exemplu, s, m)

METODA SELECŢIEI:

eştionare aleatoare (probabilistă);

eşantionare nealeatoare (empirică, la

întâmplare) sau pe bază de raţionament.

Eșantionarea (selectie) = set de operații cu ajutorul cărora, din ansamblul populației vizate de cercetare, se alege o parte eșantion, ce va fi supusa investigației.

fiecare unitate a populaţiei cercetate are o

anumită probabilitate de a fi inclusă în

eşantion, probabilitate diferită de zero, care

poate fi cunoscută a priori.

fiecare unitate a populaţiei trebuie să aibe

aceeaşi şansă ca toate celelalte de a figura

în eşantion.

Aceasta conduce la constituirea eşantionului

prin tragere la sorţi.

Tehnică a stabilirii eşantionului care

presupune necunoaşterea probabilităţii

de includere în eşantion a indivizilor

colectivităţii.

Selecţia are deci un caracter arbitrar,

subiectiv, şi se bazează, în primul rând,

pe judecata personală a cercetătorului

presupunând o "alegere rezonabilă".

Un eșantion este reprezentativ când

scorurile în eșantion au aceleași

caracteristici ca și ale populației din care

a fost extras.

Esantionul trebuie sa posede o calitate

esențială = reprezentativitate (capacitatea de

a reproduce cât mai fidel structurile și

caracteristicile populației din care e extras.

Volumul eșantionului depinde de trei elemente:

1. Eroarea maximă admisă = Precizia (Dx);

2. Probabilitatea de garantare a rezultatelor = Coeficientul de

încredere în răspunsuri (p);

3. Dispersia = Nivelul împrăștierii populației studiate (σ2).

Se citeste: "Cu o probabilitate p se

garanteaza rezultatele cu o eroare

maxima admisa de +/-e%".

Se observa ca volumul esantionului nu

depinde de volumul colectivități

generale (N), atunci cand acesta ia

valori mari.

Volumul eşantionului

trebuie stabilit apriori, şi

nu în funcţie de

posibilităţile de moment

sau de constrângerile de

timp şi spaţiu.

1. Principiul fundamental – numărul de

participanți considerat acceptabil pentru

a forma un eșantiom reprezentativ

depinde de tipul de cercetare.

2. Pentru cercetarile corelaționale sunt

suficienți 30 de participanți pentru a

forma un eșantion reprezentativ (se

acceptă ca de la 30 de subiecti

distributia este normala).

Eroarea

maxima

admisă

Volum

esantion

1 9604

1,5 4268

2,5 1537

3 1067

3,5 784

4 600

4,5 474

5 384

5,5 317

6 267

6,5 227

7 196

7,5 171

8 150

8,5 133

9 119

9,5 106

10 96

“There are three kinds of lies: lies, damned lies, and statistics.”

Există trei felur de minciuni: minciuni. Minciuni sfruntate și statistici

Benjamin Disraeli (1804 - 1881)

“Statistics: The only science that enables different experts using the same figures to draw different conclusions.” Statistica: Este singura știință care permite experților să utilizeze aceleași cifre pentru a trage concluzii diferite.

Evan Esar (1899 - 1995)

“Medical students may not like statistics, but as doctors they will.” . “Studenții de la medicină nu iubesc statistica dar ca doctori vor trebui să o facă.”

Martin Bland, Letter to the Editor, 1998. BMJ; 316:1674