1.Capsunile in legende, superstitii si simboluri

Comunele dar apetisantele capsuni au adunat de-a lungul vremii o multitudine de simboluri , de la senzualitate , fertilitate si belsug , pana la modestie , pace si perfectiune.

Capsuna a fost asociata inca din antichitate cu dragostea si a reprezentat unul din simbolurile favorite ale zeitei Venus . Potrivit unei legende romane , atunci cand Adonis a murit , zeita frumusetii l-a plans cuprinsa de o tristete adanca , iar lacrimile i-au alunecat de pe obraji transformandu-se la atingerea cu pamantul in capsuni, fructele in forma de inima.De aici , a provenit , poate , in imperiul roman traditia ca tinerii casatoriti sa fie ospatati cu capsuni.De asemeni , romanii pretuiau aceste fructe pentru capacitatile lor terapeutice , ele fiind considerate remedii puternice pentru aproape orice , de la pierderea dintilor pana la gastrite.

In Evul Mediu , capsunile pictate in altarele sau pe stalpii bisericilor simbolizau virtutea crestina.

Fructul capsunii , gratie parfumului si gustului delicios , este si un simbol al bunatatii perfecte.De fapt , de-a lungul istoriei crestinismului , capsuna a incorporat nu numai semnificatia bunatatii , ci si pe aceea a puritatii.Odinioara , acest fruct era considerat drept un simbol revelator al Fecioarei Maria.In multe picturi care o reprezentau pe maica lui Isus , artistii foloseau capsunile drept detalii sau elemente decorative ale chenarului.Aceasta credinta a ajuns pana in zilele noastre , in unele parti din Europa pastrandu-se inca obiceiul culegerii capsunilor de catre copii in ziua Sfantului Ion , prilej cu care se spune ca micutii ar fi insotiti de insasi Fecioara Maria.Intr-o alta interpretare crestina , manunchiurile de cate trei frunze ale capsunilor semnifica Sfanta Treime.

Datorita belsugului ei de seminte , capsuna a fost considerata si un simbol al fertilitatii si , in acest fel , al nuntilor sau uniunii a fertile a doi tineri casatoriti.

In opera Gradina deliciilor pamantesti , Hieronymous Bosch a inclus o gigantica capsuna inconjurata de un grup de oameni care par a se juca cu ea asemeni unui balon.Conform interpretarii consacrate , Bosch a folosit capsuna drept un simbol al voluptatii.

Nu intamplator , in multe culturi ale lumii capsunile sunt inzestrate cu darul unui eficient afrodisiac.

Indienii nord americani din tribul Seneca asociau capsunile cu primavara si renasterea , datorita faptului ca acestea erau primele fructe recoltate in noul an.In credinta lor , rosiile fructe aveau darul de aduce sanatate si cresteau de-a lungul drumului catre ceruri .

Alte credinte si superstitii despre capsuni

Daca imparti in doua o capsuna cu cineva de sex opus va veti indragosti unul de celalalt.

Daca o femeie mananca capsuni atunci cand este gravida , copilul ei va avea un semn din nastere asemeni unei capsuni.

Superstitia despre semnul de nastere in forma de capsuna ca apartinand vrajitoarelor a dus la convingerea ca regina Anne Boleyn , a doua sotie a regelui Henry al VIII-lea , ar fi o astfel de malefica creatura.

In Bavaria , s-a pastrat pana in prezent credinta ca spiridusii sunt mari iubitori ai capsunilor. Satenii obisnuiesc sa atarne cosuri pline cu astfel de fructe de coarnele vitelor ca o ofranda catre micutele fapturi legendare. In acest fel , se crede ca animalele vor fi sanatoase, iar vacile vor fi imbelsugate in lapte.

Daca vezi sau mananci capsuni in vis , inseamna ca esti stapanit de tentatii sau dorinte senzuale.Capsunile sunt asociate adesea cu calitatile femeilor sau sexualitatea feminina. Intr-o alta interpretare , visul despre capsuni este o indicatie ca obiectivele sau aspiratiile iti vor fi indeplinite.

In vrajitorie , aceste fructe sunt folosite in incantatii magice , potiuni de dragoste sau afrodisiace. Frunzele capsunilor sunt utilizate drept amulete ale norocului.

Perechile de indragostiti care isi fac impreuna tatuaje cu capsuni se spune ca sunt destinate sa ramana ramana nedespartite pentru totdeuna.Preferate de obicei de catre femei, tatuajele cu capsuni pot fi indicii ale fertilitatii si maturizarii feminine , ale pasiunii sau idealului feminin.

Cateva informatii despre capsuni

Capsunile au fost considerate drept plante salbatice pana in secolul XIII , cand a inceput sa se practice cultivarea lor.In secolul al XIV-lea ele erau folosite de catre francezi si englezi in decorarea gradinilor .

A ramas consemnat in istorie faptul ca regele Charles al V-lea al Frantei a poruncit sa fie sadite 1200 de capsuni in gradinile sale regale.

Se zvonea ca Madame Tallien, o femeie influenta la curtea imparatului Napoleon , obisnuia sa isi ingrijeasca frumusetea prin intermediul unor bai cu suc de capsuni.

Utilizate in prepararea prajiturilor , gemurilor sau placintelor , capsunile sunt unele dintre alimentele cu cel mai scazut aport de calorii.

De fapt , capsuna nu este un fruct , ea facand parte din familia trandafirilor.

Fiecare capsuna inglobeaza peste 200 de seminte.

Cel mai potrivit timp pentru a culege capsunile este dimineata , cand fructele sunt inca reci.

Exista peste 20 de diferite specii de capsuni, cea mai populara fiind capsuna de gradina.

Fructul capsunii este imbelsugat in vitamina C , potasiu , fibre si acid folic.Opt capsuni pot furniza necesarul zilnic de vitamina C al unui copil.

Culoarea rosie a capsunilor ascunde ascunde antioxidanti benefici pentru sanatate.

Florile de capsuni sunt favoritele fluturilor.

Belgia are un muzeu dedicat in exclusivitate capsunilor.

Pe plan mondial , cele mai mari exportatoare de capsuni sunt SUA si Spania.

2. ISTORIC nainte de aparitia capsunului modern, oamenii consumau fragul de padure (capsunul salbatic). Este surprinzator poate, pentru multi cititori sau cultivatori de capsun, sa afle, ca aceasta specie este cunoscuta din vremuri ndepartate, cu 2200 ani n urma. Cele mai numeroase consemnari si reprezentari ale capsunlui (specii salbatice) au fost realizate ncepnd din prima perioada a secolului al XIII-lea. Calugarii din vestul Europei pictau fructele rotunde de capsun salbatic (fragul de padure), n manuscrisele lor iluministe. Cu mult nainte de aducerea "capsunului cu fruct mare din Chile" n Europa, cu mult nainte ca botanistii sa-si ndrepte atentia catre fragul de padure cu un ochi taxonomic, calugarii l-au privit ndelung si l-au gasit minunat, pentru a-l darui ca ofranda Fecioarei Maria .Catre sfrsitul secolului al XIII-lea un nou spirit a fost raspndit prin Europa, care a fost reflectat ntr-un stil liber si mult mai natural pentru exprimarea artisitica. Acest spirit a fost numit "trezirea sentimentelor umane de sensibilitate si tandrete". Calugarii erau artistii vremii, avnd principala preocupare "iluminarea" cartilor bisericesti, pictarea de mici ilustratii - miniaturi - pentru textele religioase, pe care le copiau cu mna. Inspirati de iubirea lor pentru Marea Creatie, iubirea pentru natura si nevoia de a o exprima, privind lumea din jurul lor, pentru a vedea detaliile din natura si din viata de zi cu zi, ei pictau ceea ce i atragea si considerau unic prin frumusete.Simultan cu dezvoltarea sensibilitatii umane, care si are nceputurile n secolul al XIII-lea, se remarca dorinta pictorilor mistici de a se aproape de Fecioara si de a o glorifica. Ei petreceau timp ndelungat n contemplarea ei si a Copilului Isus, dedicndu-i poeme, atribuindu-i toate calitatile si virtutile, prin numele tuturor florilor. Ei se pierdeau n veneratia pentru Ea, iar cnd o reprezentau n pictura, decorau opera cu tot ce era pretios si rar.Intr-o miniatura franceza realizata catre anii 1400, se remarca fructul de capsun n mna lui Iosif care si ntinde bratele catre Copilul Isus, coordonndu-i primii pasi. In o alta, Fecioara, pe fundalul unei gradini cu flori, l tine pe Isus pe genunchi, ngerii culegnd fructe de capsun, probabil pentru Copilul Isus.Se presupune, ca pictorii mistici au nceput sa picteze prima data plantele de capsun inspirati de gratia acestei plante si de culorile pure ce o caracterizeaza , sau poate, pentru ca fructele au devenit foarte cunoscute(regele Charles V fiind si "patronul miniaturistilor", prin anii 1386, avea 12000 plante de frag de padure, amplasate n Gradina Regala).Aceas spirit iluminist, ncarcat de iubire divina, a avut un traseu complicat prin Europa, ajungnd mai trziu la Scoala din Cologne, unde gasim lucrari de o sensibilitate aparte: Madonna printre trandafiri, Gradina Paradisului, Madonna printre capsuni. Madonna este ntotdeauna o tnara care sta ntr-o gradina nchisa (pentru a indica virginitatea), tinnd n brate Copilul Binecuvntat, ntr-o atmosfera de bucurie radianta. Artistii: Lochner, Schongauer si alti maestri necunoscuti au nconjurat-o cu o galaxie stralucitoare de flori si plante, printre care se afla si capsunul. Floarea virginitatii - trandafirul este predominanta, alaturi de margaritar, iris, flori de capsun sau planta ntreaga de capsun, cu fructele sale.

In alte lucrari, plantele de capsun formeaza ntregul decor sau, o singura planta este plasata ntr-un loc important in pictura, la picioarele Fecioarei sau n mina Copilului Isus. Din punct de vedere botanic plantele si fructele sunt reproduse fidel, fructe rotunjite de frag continund sa fascineze si gradinarii de azi.

In incitantele publicatii despre simbolismul din picturile din evul mediu, suntem condusi n lumea n care florile, plantele, la fel si animalele, culorile si obiectele, aveau semnificatii pentru oamenii acelor vremuri. Anumite simboluri, crucea, pestele, au avut ca sursa Scriptura sau au fost atent alese din traditia crestina. Altele, au fost descoperite succesiv, ntr-o atmosfera de intense trairi religioase. Trandafirul - simboliza puritatea si virginitatea, garoafa - din cauza formei caliciului, simboliza piroanele cu care a fost ratignit Isus; ierburile cu virtute terapeutica sugereaza puterea divina a lui Isus.Aflam pe acesta cale despre capsun, ca are o pozitie aparte n simbolistica, n comparatie cu alte fructe sau specii. El se regaseste n miniaturile italiene, flamande, germane si englezesti de asemenea. Ca simbol, nu este singurul cu larga raspndire., Tinndu-se cont nsa de descoperirea sa timpurie, i-au fost atribuite succesiv mai multe simboluri: datorita pozitiei plecate a fructului, simbol al onestitatii, gndirii nobile si modestiei, "cu toate ca este tradat de parfum si culoarea fructului". Surse din Evul Mediu evoca simboluri si mai adnc penetrate n religia crestina: frunza trifoliolata - simbolul sfintei treimi; fructele - petele formate din picaturile cazute din sngele lui Isus; cele 5 petale de la floare, simbolizeaza cele 5 rani ale lui Isus.Intraga planta a capsunui(radacinile uscate, frunzele si fructele), era utilizata n cura pentru maladiile depresive, prezenta sa, putnd fi considerata ca "o trimitere la eterna salvare".Cu atitea calitati atribuite ntregii plante de capsun, nu este de mirare ca este descoperit n mod repetitiv n diverse lucrari religioase, reprezentat ca planta ntreaga n fundalul unei picturi sau ca fructe, flori individuale sau grupate n ghirlande formnd bordurile miniaturilor.Fructele de capsun din majoritatea reprezentarilor, au o forma rotunjita, presupunindu-se astfel ca apartin speciei F.vesca.ORIGINEDupa secole de istorie, capsunul ne conduce la descoperirea uneia dintre cele mai fascinante episoade, prin care s-a nascut o specie, una din primele aventuri agroindustriale ale secolului XVIII, care a condus la transformarea unui fruct mitic, ntr-o bogatie culturala si economico-sociala.Cele peste 600 de soiuri cultivate astazi, au la origine cele 6 specii salbatice de baza."Comoara rosie", capsunul cultivat (Fragaria x ananassa Duch.), fruct de lux, a carui aparitie se apreciaza ca a avut loc n jurul anului 1750, n apropierea orasului francez Brest (Scott si Lawrence, 1975), este rezultatul hibridarii a doua specii, introduse n Europa la nceputul secolului XVIII, originare din America de Nord (Fragaria virginiana Duch.) si, respectiv, America de Sud (Fragaria chiloensis L.)Adus din America de Nord (Canada) n anul 1534, capsunul de Virginia - capsunul de Quebec (Fragaria virginiana), se remarca prin marimea si aroma fructelor, comparabile cu cele din Europa. Cultivat sub numele de capsunul Scarlet, nu se va extinde n cultura datorita consitentei slabe a fructului si slabei rezistente la pastrare. Cu toate acestea, descoperirea acestei specii si aparitia sa n Europa, constituie primul eveniment, din sirul lung de momente importante, care au dus la aparitia capsunului cu fruct mare, att de cultivat astazi (capsunul modern).O alta specie necunoscuta n Europa, capsunul de Chile (Fragaria chiloensis), a doua specie care a contribuit, ca parinte matern, la formarea capsunului modern, a fost adusa dupa un voiaj de peste 6 luni, n anul 1712, de un , inginer de geniu maritim de origine franceza, din America de Sud. El mentiona:" se cultiva aici sate ntregi cu o specie de capsun, care difera de ale noastre, prin frunzele mai rotunjite, mai carnoase si mai valurate, fructele sale avnd n mod obisnuit marimea unei nuci si cteodata marimea unui ou de gaina"; Fructele sunt de un rosu albicios si sunt mai putin placute la gust ca fragile de padure".Desennd n marime naturala "capsunul de Chili" si descriindu-l, F.A.Frezier, nu s-a ndoit niciodata de importanta descoperirii sale.Cultivarea acestei specii n regiunea Plougastel (sud-vestul Frantei), ntr-un mediu complet asemanator celui de origine al acestei specii, a constituit un real succes, fiind specia care a asigurat pna n anul 1937, un sfert din productia de capsun din Franta.

Capsunul din Lumea Noua, cultivat de secole de indienii din Chile, a fost adus n Lumea Veche, pentru a oferi grandoarea fructelor sale unei noi specii. Daca acest spion francez, cu nume predestinat F.A.Frezier (fraise=capsun, fr.), intra n istorie pentru descoperirea speciei F.chiloensis, Antoine Nicholas Duchesne, botanist celebru, intra n istorie pentru experimentarile sale, care au condus la descoperirea capsunului modern neremontant. Duchesne, a fost primul om de stiinta care a identificat parintii capsunului modern (Fragaria ananassa), si a demonstrat la Versailles n anul 1770, originea genetica a noii specii descriind-o ca avnd aroma de ananas si denumind-o dupa aceasta caracteristica. Capsunul ananas a ramas fara concurenta n cultura pna n anul 1824, cnd au aparut pe piata varietatile englezesti. n anul 1844 a aparut pe piata soiul Princesse Royale, care a determinat eliminarea completa a varietatii initiale - capsun ananas.Daca anul de aparitie a capsunului ca specie este 1715, anul 1893 este considerat anul descoperirii capsunului remontant (prima varietate remontanta - Saint Joseph), autorul descoperirii fiind abatele Thivolet.Daca francezii au introdus a doua specie parinte a capsunului modern si au identificat originea noii specii Fragaria x ananassa, englezii, au fost totusi primii care au produs mangnificele soiuri ale capsunului modern, declansnd activitatea de ameliorare n Europa si America.Este adevarat ca exista o diferenta ntre soiurile vechi si cele noi de capsun, cum ar fi diferenta ntre o tomata coapta n februarie si una n august. Este adevarat! Soiurile vechi sunt slab productive si nu rezista la transport si pastrare, dar ce parfum, ce gust!Aparitia sa cu numai un sfert de mileniu n urma, confera capsunului statutul de unica specie fructifera, al carui istoric este n ntregime cunoscut (Darrow, 1966). Mai mult, se apreciaza ca se cunoaste despre aceasta planta mai mult dect despre oricare alta. (Wallace, 1966). n acest context, devine relevanta aprecierea ca nici o planta cultivata nu este mai complexa si mai sensibila din punct de vedere al adaptarii dect capsunul.Capsunul are un fruct cu totul unic (ignornd caracterizarea botanica), care are semintele la suprafata pulpei.Stiati ca? Fructul de capsun este un fruct fals, partea carnoasa dezvoltndu-se din receptaculului florii. Adevaratele fructe sunt micile seminte numite achene, fructe seci, care nu se deschid, amplasate la suprafata partii carnoase Triburile de indieni din America de Nord cred ca sufletelel defunctilor ramn ratacitoare, pna cnd ntlnesc o capsuna la deplina maturitate. Dupa ce acestea o gusta, pot intra n Tara Mortilor si se pot odihni n pace, pentru eternitate. Istoria capsunului cu fruct mare ncepe n anul 1714, atunci cnd inginerul de origine franceza Amde Franois Frzier, a fost nsarcinat sa observe fortificatiile portuare din Chile si Peru (America de Sud). Mai pasionat de botanica dect de tacticile militare din timpul Regelui Soare, Franois Frzier a descoperit capsunul cu fruct mare n apropierea orasului Conception din Chile. Aceasta planta (Fragaria chiloensis) nu va fructifica dect n prezenta unei alte plante de capsun originare din America de Nord (Fragaria virginiana). Din ncrucisarea acestor doua specii se va naste o noua specie "capsunul ananas"(Fragaria ananassa), care este la originea tuturor soiurilor de capsun pe care le cultivam si le consumam n prezent. Alergia la capsune, care se manifesta prin urticarie este data de o hipersensibilitate fata de histamina. Exista peste 600 de soiuri de capsun! Crearea unui nou soi de capsun, necesita o perioada de 8 - 10 ani. Sunt necesare 10.000 - 20.000 de plante pentru a selectiona soiul cu nsusirile dorite.

3. Muzeul capsunelor in oraselul Plougastel, Franta

Muzeul a fost deschis n 1992, i include sali 9, unde este inclusa istoria de cretere si recoltare a capsunelorinPlugastele, precum i costume populare Breton .

Muzeul Capsunelor .n oraul Wepion, Belgia, exista unmuzeu de cpuni.Acest ora neoficial se considera capitala mondial a capsunelor .Locuitorii din acest oras, le place s consume capsune cu suc de lmie i presrat cu piper alb . Un alt concurent al orasului Wepion este orasul Plant City, Philadelphia care deasemenea pretinde la titlul de capitala mondial a cpunelor .Cu toate acestea, este considerat capitala mondiala a capsunelordoar iarna. nPlant Cityeste "Laboratorul Capsunelor ", care sstudiaza si reproduce noi soiuri de capsune.

Fermierii Indieni au creat capsuna fara zahar.

Fermierii dinoraulindianRamnagar,au surprinsntreaga lume, eicultivacapsunifrzahr,ce permitpersoanelorcare suferde diabet,sa se bucure deacestprodus.Aceast iniiativa aprut lafermieriiindienipe terengol.De fapt,capsuneleesteprodusul celmainecesarpentru persoanele care suferde diabet,dectpentrualtecategoriide persoane.Cu toate acestea,datoritfaptuluiccapsunele continzaharuri,diabeticiinu i pot permites se bucure degustuliutilitateaacestor daruriale naturii.Cintarind"pro"i "contra",oamenii de stiintaau decis nc o datde a pacaliMamaNatura, prin crearea, cuajutorul unor tehnicispecialede cultivarecontinua fructelorfara zahar.n special,iniiativaa fost susinut cu succes,de catreun fermier cu numeledeNegi(Negi),care a reuits creasccpunifrzahr,care pot fi folositenu numai pentruutilizarea acestuian produsele alimentare,dar, de asemenea,pentru utilizarea nfabricarea medicamentelor.Aceste plantepot ajuta persoanele care suferadecancer,diabet,astm,alergiiialte boli.Acesta capsunaeste de fapto plantamedicala,i am fost capabilis o cultivam,folosindtehnicadecultur continu,.",- a spusntr-un interviupentru ageniile de tiriNegi.De fapt,oamenii de stiintaau fost capabilis cultivetrei speciide cpuni,ncareconinutul de zaharozeste cuzece la sutmai puindect nprodusultraditional cultivat.Cu toate acestea,dup cumau raportatagricultoricare au grijde aceste soiuri,aproape nimeni nuar puteala fel de uors creasccel puinunul dintre tipurilede cpuni, cuun coninutsczut de zahrngradina proprie.Aceasta sarcina a fost posibila doar pentru c agricultorii aucreat condiiispeciale de coacereacpunelorntr-un mediucu efect de ser.Inplus,oamenii de stiinta aufolosit metode,carenusunt raportate,dar carea permis entuziatilors se bucure deroadelemuncii lor, nadevratul sensal cuvntului.

Geneticienii britanici au creat -Tomatocapsuna .

Geneticieniibritanici aufostn msur screascroiihibridei cpuni (Strawmato),legumacare estedulcelagusti areo formalungit.Pe masa consumatorului,elevorajungenumai devreme deun an.Marketologiiprezicclegumaneobinuita vaproduce orevoluienpiaa agricol.Specialistii dinreelele de achiziii aSupermarket-urilor,susin capariianeobinuitigustulprodusului poate fidecisivapentrucumprtor. "Tomatocapsuna"adevenit una dintre celemai reusite rezultatealeconcurenei a"designerilorde legume."Printrealte legume-"tomata zebra"i"tomatulurt"-legume de oforma neregulata,caresunt considerate cele maidulcidin clasa sa.

Simpozionul Internaional de cpuni,China.

SimpozionulInternaional decpunide la Beijing,China.Simpozion Internaionala avut locndistrictulChangpingdela Beijing,18-22februarie.

Diverse

Blugi cu miros de capsunaCompaniacanadianNaked&DenimFamousa lansat pe peata pantaloni jeanscaremiroaseacpuni.Conceptul sudedenim,productorula decissal numeascaJeansScratch-n-mirosi(aprox.,,Porta si miroasa,,).Blugiipstreazmirosulpe parcursul lacincispalari.Sunt disponibile dou culori: albastru indigo i rou. Potrivit inventatorului,pantalonii sunt foarte potrivii pentru brbaii care nu-i spal prea des. Marca a propus deja un jeans care strlucete n ntuneric.

Casa in forma de capsuna Magazin de ngheat de cpuni (Strawberry Ice-cream shop), Carolina de Nord,SUA

Casa-Cpun, Tokyo, Japonia

Oraselul Capsunelor.In sudul Braziliei exista un oraselBom Princpio care se socoate oraselul national al capunei.Anual in octombrie se organizeaza festivalul dedicat acestui minunat fruct.

Prima ferma de capsuni bio din lume.Cultivarea cpunilor ecologice nu este o munc uoar, deoarece fructele sunt destul de pretenionase i uor perisabile. Mai muli fermieri au ncercat s cultive cpuni folosind unele unelepesticidepe baz de uleiuri naturale, dar afacerea lor nu a rezistat n timp.Un fermier din Statele Unite a reuit s realizeze prima ferm de cpuni ecologic din lume.Pentru a primii certificarea de ferm ecologic, afacerea trebuie s se menin minimum 3 ani,aceasta fiind o barier care i descurajeaz pe muli fermieri din Statele Unite. Jim Cochran a fost singurul care a mers mai departe cu un proces 100% ecologic de producere a cpunilor i cu o foarte mare grija pentru ferma lui. Astzi, ferma Swanton Berry este o afacere de succes, profitabil i certificat ca fiindsingura ferm de cpuni ecologic din lume.Jim a primit de asemenea premiul NRDC Growing Green din anul 2011, pentru iniiativa lui.

Capsuna cu gust de ananasCapsuna-ananasnu este un fruct modificat genetic, el creste in America de Sud si este incadrat la categoria produselor de lux.Desi arata ca o capsuna si contine structura genetica a acesteia,"capsnanasul" este alb cu seminte rosii si are gust de ananas.In urma cu catva luni, acest soi rar a fost pe cale de dispartiie, insa fermierii olandezi l-au salvat, iar acum fructele se cultiva in sere.

Capsunile-ananas se pot servi sub forma de punch sau in combinatie cu iaurt - o combinatie savuroasa, preferata magnatilor cu gsturi rafinate.

"Festivalul capsunilor si a mierii de albine"01-03 iunie 2012

Federatia Nationala a Fermierilor din Moldova ,Asociatia "Demetra" si Asociatia Apicultorilordin Moldova "Apis Melifera " au solicitat autorizatie pentru a desfasura tirgul de binefacere"Festivalul capsunilor si a mierii de albine",care are loc deja opt ani la rind,in scuarul magazinului UNIC.Acest eveniment este planificat pentru data de 01-03 iunie 2012 si care are ca scop colectarea de fonduri pentru Asociatia Obsteasca a parintilor copiilor cu dezabilitati "Mugurel" din s.Tatarasti,r Straseni.Pentru acest eveniment sunt invitati producatori de capsuna si apicultori din Republica Moldova ,care vor prezenta produsele autoctone direct de la producator.In timpul activitatii tirgului va fi inclus un program artistic etno -cultural ,cu participarea copiilor din internatele republicii ,artistilor amatori si profisionisti.In acest an tirgul incepe chiar de ziua copiilor care speram sa-i vedem fericiti cind vor gusta capsuni cu miere de albine.

4. CPUNELE sau genul FRAGARIA

Sunt plante din familia Rosacealeor (din aceeai familie cu cireele, viinii, dar i cu merii, perii, prunii, piersicii, caiii, corcoduii, murele i zmeura).Toate plantele familiei Fragaria sunt numite comun cpuni, fiind fructe comestibile.Cele peste 600 de soiuri de Fragaria cultivate n prezent au la origine 6 specii slbatice de baz.Ceea ce folosim n mod curent este cpunul de grdin Fragaria xananassa.ISTORIC AL APARIIEI CPUNILOROamenii au intervenit marcant n evoluia multor specii de fructe iar cpunele sunt printre cele mai manipulate plante aprnd specii i soiuri noi cele moderne fiind rezultatul acestei imixtiuni n Creaie.Cpuna este un fruct de lux, a crui apariie se apreciaz c a avut loc n jurul anului 1750, n apropierea oraului francez Brest (Scott i Lawrence, 1975).Denumit i comoara roie pare a fi rezultatul hibridizrii a dou specii introduse n Europa la nceputul secolului XVIII, originare din America de Nord (Fragaria virginiana) i America de Sud (Fragaria chiloensis).Adus din America de Nord (Canada) in 1534, cpunul de Virginia cpunul de Quebec (Fragaria virginiana) se remarc prin mrimea i aroma fructelor comparabile cu cele din Europa.Cultivat sub numele de cpunul Scarlet, nu se va extinde n cultur datorit consistenei slabe a fructului i slabei rezistene la pstrare. Dar descoperirea acestei specii i apariia sa n Europa reprezint primul eveniment, din irul lung de momente importante care au dus la apariia cpunului cu fruct mare, att de cultivat astzi (cpunul modern).O alt specie necunoscut n Europa, cpunul de Chile (Fragaria chiloensis) a doua specie care a contribuit, ca printe matern, la formarea cpunului modern, a fost adus dup un voiaj de peste 6 luni, n anul 1712, de un inginer din marina francez. El meniona: se cultiv aici sate ntregi cu o specie de cpuni care difer de ale noastre prin frunzele mai rotunjite, mai crnoase i mai vlurate, fructele sale avnd n mod obinuit mrimea unei nuci i cteodat mrimea unui ou de gin. Fructele sunt de un rou albicios i sunt mai puin plcute la gust ca fragile de pdure. Cultivarea acestei specii n regiunea Plougastel (S-V Franei) ntr-un mediu complet asemntor celui de origine al acestei specii a constituit un real succes, fiind specia care a asigurat, pn n anul 1937, un sfert din producia de cpun din Frana.Cpunul din Lumea nou, cultivat de secole de indienii din Chile a fost adus n Lumea Veche, pentru a oferi grandoarea fructelor sale unei noi specii.Antoine Nicholas Duchesne, botanist celebru intr n istorie pentru experimentrile sale, care au condus la descoperirea cpunului modern. Duchesne a fost primul om de tiin care a identificat prinii cpunului modern (Fragaria ananassa) i a demonstrat la Versailles n 1770 originea genetic a noii specii, descriind-o ca avnd aroma de ananas i denumind-o dup aceast caracteristic.Cpunul ananans a rmas fr concuren n cultur pn n anul 1824, cnd au aprut pe pia varietile englezeti. n anul 1844 a aprut pe pia soiul Princesse Royale, care a determinat eliminarea complet a varietii iniiale, cpunul ananas.Este o diferen ntre soiurile vechi i cele noi de cpun. Soiurile vechi sunt slab productive i nu rezist la transport i pstrare, dar aroma, parfumul i gustul sunt incomparabile.Apariia sa de numai un sfert de mileniu confer cpunului statutul de specie unic fructifer, al crui istoric este n ntregime cunoscut (Darrow, 1966). Se apreciaz c se cunoate despre aceast plant mai multe despre oricare alta (Wallace, 1966).Se apreciaz n prezent c nici o plant cultivat nu este mai complex i mai sensibil din punct de vedere al adaptrii dect cpunul.

SIMBOLISTICCpunele sunt considerate fructe ale evenimentelor simboliznd ntoarcerea zilelor fericiteForma sa rotunjit (simbol carnal i feminin), roul epidermei i pulpei (atracia cldurii, dar i sexualitatea) combinat cu verdele caliciului i penducului (iubirea inimii) reprezint adesea mesagerul iubirii/dragostei de cuplu.Este un simbol al Naturii i al prospeimii al MOMENTULUI PREZENT i al tririi n ACUM.Cpunul este un fruct bine ntiprit n memoria colectiv, fiind amintirea plcerilor copilriei (mirosul de cpune proaspt culese rmne n memoria olfactiv a tuturor oamenilor drept un semn al plcerilor de altdat).Cpunul este un fruct apreciat att de copii, ct i de aduli, consumat de ntreaga familie cu bucurie fiind foarte uor de consumat.Este un fruct gustos i dietetic, cu puine calorii i aducnd savoare n amestec cu alte produse (aroma de cpune este apreciat n creme, ngheate, prjituri, torturi i vin).n schimb, este considerat n acelai timp un fruct scump, fragil i perisabil, a crui atingere poate produce alergii. Muli l consider un fruct frumos, dar care poate dezamgi gustativ (cum se ntmpl cu cpunele din iarn).i paradoxal cpunele este un fruct anonim, ascuns, dei att de bine cunoscut nimeni nu poate reine denumirea unui singur soi de cpune, din cele pe care le consum!SOIURI DE CPUNIPremial (Timpuriu de Piteti) soi romnesc (1989) timpuriu i rezistent la ger, brume i boli a fost soiul cel mai des folosit in Romnia dar azi este considerat unul dintre cele mai vechi i neproductive soiuri.Soiul Regina, cultivat nca n Romnia pe 70% din suprafee, este demodat.n fiecare an apar din vest soiuri noi, care produc i de trei ori mai multe fructe.Am gsit pe Net descrieri la zeci de soiuri de cpuni, v amintesc doar cteva:Sunrise soi american rezistent la ger i secet, gust bun, intens aromat, rou aprinsCoral soi romnesc (1992) gust foarte dulce, acidulat, arom intensReal soi romnesc (1998) rezistent la ger gust dulce acidulat, fr arom intensElsanta soi olandez, foarte cultivat n Europa, datorit posibilitilor nelimitate de cultivare fructe mare, sfero-conic, cu aspect plcut, arom plcut uor acid n condiiile rii noastre (cpunile uor uguiate la capt i de dimensiuni mari de pe pia).Alba soi italian, timpuriu, productiv, frunze conice, lucioase, uniforme ca mrime, care se pstreaz bine (sunt primele cpuni care apar pe piaa noastr, la finalul iernii)Vissers cpuni foarte mariElegance cpuni rotunjite ca formRoxana soi italian, parfumate i aromateIrma soi italian, cu bun producie la hectar, coninut mai mic de fructoz (mai acrioare)

5. Comoara rosie, cpsunul cultivat (Fragaria x ananassa Duch.), fruct delux, a carui apariie se apreciaz ca a avut loc n jurul anului 1750, napropierea orasului francez Brest (Scott si Lawrence, 1975), esterezultatul hibridrii a doua specii, introduse n Europa la nceputulsecolului XVIII, originare din America de Nord (Fragaria virginiana Duch.)si, respectiv, America de Sud (Fragaria chiloensis L.)6. Muzeul capsunelor in oraselul Plougastel, Franta

Muzeul a fost deschis n 1992, i include sali 9, unde este inclusa istoria de cretere si recoltare a capsunelor in Plugastele, precum i costume populare Breton .

7. Povestea capsunelor, aceste delicioase fructe apreciate in intreaga lume, incepe in Antichitate, pe vremea cand inteleptii greci si razboinicii romani consumau adesea capsune, nu doar pentru gustul lor magic, ci si pentru calitatile lor terapeutice. Romanii considerau capsunele fructe atat de binefacatoare, incat vindecau orice afectiune, oricat de complicata ar fi fost aceasta. De-a lungul timpului, capsunele au impresionat fiecare popor in parte, acestea fiind considerate fructe magice, cu virtuti afrodiziace si erau folosite in cadrul ceremoniilor de nunti, in ritualuri pentru atragerea prosperitatii si a fertilitatii in noua familie formata.In Franta anilor 1300, cativa pictori mistici au pictat capsunul ca simbol al virtutii, al puritatii, in tablouri alaturi de Fecioara Maria sau de alti sfinti, considerand ca acest fruct era demn de ofranda pentru divinitate. Mai tarziu, datorita frunzelor trifoloidale, capsunul a devenit simbolul Sfintei Treimi, iar culoarea fructelor a fost asociata cu sangele Mantuitorului. In perioada Evului Mediu, foarte multi pictori realizau tablouri in care pictau chenare reprezentand capsune, incadrand astfel chipul sfantului, ca simbol al binelui absolut, al bunastarii prin puritate. Unele legende spun ca, la moartea lui Adonis, Venus a plans atat de mult de mahnire, incat lacrimile ei, stropind pamantul, luau forma unor fructe rosii, in forma de inima - capsunele.In India, capsunele sunt fructe asociate cu fertilitatea, cu prosperitatea, fiind folosite in ritualurile de atragerea bunastarii in casa.Pentru gustul lor deosebit, dar si pentru parfumul proaspat pe care il emana, capsunele au devenit, de-a lungul timpului, subiecte ale superstitiilor si credintelor populare. Astfel, se spune ca cine imparte o capsuna cu cineva de sex opus fara indoiala se va indragosti de aceasta, iar cine viseaza capsune are dorinte ascunse. In unele tari din Europa exista in trecut credinta ca aceste fructe sunt preferatele spiritelor. Astfel, seara se asezau cosuri cu capsune la portile caselor, pentru ca spiritele sa accepte ofranda si sa pazeasca gospodariile. Atat de venerate au fost capsunele de-a lungul vremii, incat in Belgia exista un oras, Wepion, considerat capitala capsunelor. Aici se afla un muzeu dedicat capsunelor, caruia ii face mare concurenta un alt muzeu, dedicat tot acestor fructe, din Franta, in orasul Plougastel. Aici muzeul dezvaluie curiosilor atat istoria si beneficiile capsunelor, cat si costume populare pe care oamenii le imbracau la recoltarea capsunelor sau la petrecerile date in cinstea acestora. Fara indoiala, capsunele au capatat, de-a lungul timpului, un prestigiu din ce in ce mai mare, odata cu dezvoltarea tehnologica, fiind descoperite noi si noi calitati terapeutice. Bogate in substante benefice sanatatii, capsunele sunt recomandate de catre nutritionisti si medici atat in diete specifice, cat si in mentinerea sanatatii.Un fruct legendarDe-a lungul istoriei, oamenii au considerat capsunile simboluri ale fertilitatii si belsugului (mai ales datorita nenumaratelor sale seminte), ale senzualitatii si nuntii, dar si ale perfectiunii. Avand o forma asemanatoare inimii si fiind de culoare rosie, in Antichitatea romana erau asociate cu iubirea, fiind considerate favoritele zeitei dragostei, Venus. O legenda spune ca, atunci cand Venus a plans moartea lui Adonis, lacrimile ei s-au metamorfozat in capsune. De altfel, tinerii casatoriti din Roma antica primeau de mancare capsuni. La fel, in Franta, tinerii insuratei primeau ca prim mic-dejun o supa facuta din capsuni cu smantana. Unele popoare le considera, si astazi, un foarte bun afrodiziac. In piesaOthelloa lui Shakespeare, batista Desdemonei este decorata, in mod simbolic, cu capsuni. O alta legenda medievala spune ca, atunci cand mananci o jumatate de capsuna, iar cealalta jumatate o oferi unei persoane de sex opus, va veti indragosti unul de altul. O doamna importanta de la curtea lui Napoleon devenise faimoasa pentru faptul ca se imbaia in suc de capsuni proaspete, iar regina Anne Boleyn, a doua sotie a regelui Henric al VIII-lea, avea un semn din nastere in forma de capsuna pe gat, fapt pentru care unii o considerau vrajitoare. In sudul Germaniei, in Bavaria, la tara inca se crede ca, agatand primavara cosulete cu capsuni salbatice de coarnele vacilor, le faci pe plac elfilor, care adora capsunile, iar acestia iti vor da in schimb lapte din abundenta.In traditia crestina, capsunile intruchipau bunatatea absoluta, modestia, puritatea si virtutea. Uneori, ele erau asociate imaginii Maicii Domnului, in tablouri. Alteori se spunea ca frunzele lor reveleaza Sfanta Treime. Unii constructori din Evul Mediu ciopleau pe altare si sus, in jurul coloanelor, in biserici si catedrale, capsuni, simbolizand perfectiunea si virtutea. Si astazi, in unele locuri din Europa, de Sfantul Ion, copiii culeg capsuni.Insa una dintre cele mai frumoase legende provine de la tribul de amerindieni Cherokee. Aceasta spune ca, odata, Primul Barbat a certat-o pe Prima Femeie pentru ca nu i-a pregatit mancarea la timp. Ea a inceput sa planga, iar el a alungat-o de acasa. Prima Femeie a fugit in padure. Seara, Primul Barbat s-a dus la marginea padurii, strigandu-si consoarta de mai multe ori. Nici un raspuns. Noaptea, el n-a putut inchide ochii, gandindu-se la ce a facut si la cate pericole are de infruntat Prima Femeie in padure. S-a rugat pentru ea. Dis-de-dimineata, a plecat in padure, rugandu-se:Creatorule, imi pare atat de rau pentru ce i-am spus sotiei mele. Te rog sa pui in calea ei multe flori frumoase. Sigur se va opri sa le miroase, iar eu o voi putea ajunge si imi voi putea cere iertare. Creatorul a pus cele mai frumoase flori in calea femeii, dar ea nu s-a oprit, atat era de suparata. Primul Barbat a gasit locul in care ea dormise peste noapte, apoi a gasit florile puse de Creator in calea ei. Insa n-a gasit-o pe iubita sa. S-a rugat din nou:Creatorule, probabil ca ii este foame. Te rog, pune in calea ei niste fructe. Sigur se va opri sa le manance, iar eu o voi ajunge din urma. Creatorul a pus tufe de mur in calea femeii. Fructele erau ispititoare, insa spinii i-au ranit pielea delicata, astfel ca ea a fugit mai departe. Barbatul a ajuns la mure si s-a rugat din nou:Creatorule, sunt un prost. Tu stii mai bine ce anume i-ar placea Primei Femei. Te rog alege tu ce sa pui in calea ei ca sa o opreasca, astfel incat sa o ajung si sa-i spun cat de mult o iubesc!Atunci, Creatorul s-a uitat la florile de pe pamant si ales cea mai delicata floare alba. S-a uitat la fructe, a ales cateva dintre ele, dar s-a intepat la deget in spini. Picaturile de sange au cazut peste fructe si le-au transformat, facandu-le mari, rosii si in forma de inima. Creatorul a pus florile albe si fructele rosii in calea Primei Femei. Cand ea a vazut florile delicate si fructele rosii, s-a oprit si le-a admirat frumusetea. A vazut ca nu au spini, asa ca a gustat un fruct. Era atat de dulce, incat s-a asezat in iarba si a inceput sa manance pe indelete. A vazut ca fructele aveau forma de inima, asa ca, pe masura ce le manca, a inceput sa se gandeasca la lucrurile frumoase pe care Primul Barbat le facuse pentru ea in trecut. Cu cat manca mai multe, cu atat ii veneau in minte amintiri mai dragi si mai dulci. A inceput sa planga, rugandu-l pe Creator sa i-l aduca pe sotul ei, ca sa-i spuna cat de rau ii pare si cat de mult il iubeste. Exact cand si-a terminat rugaciunea, Primul Barbat a aparut de dupa un copac. Cei doi s-au imbratisat, si-au spus cuvinte de iubire si s-au iertat unul pe altul. Indienii Cherokee au intotdeauna in casa capsuni proaspete sau dulceata de capsuni, sau imagini cu aceste fructe, ca sa-si aminteasca sa nu se certe intre ei. Forma de inima a fructului ne aminteste ca, atunci cand gresim si spunem lucruri dureroase, sa ne rugam, sa cerem iertare si sa spunem cuvinte de dragoste, asa cum au facut Primul Barbat si Prima Femeie. In limba Cherokee, capsuna se cheamaani.

8. Capsunile in legende, superstitii si simboluri

Comunele dar apetisantele capsuni au adunat de-a lungul vremii o multitudine de simboluri , de la senzualitate , fertilitate si belsug , pana la modestie , pace si perfectiune.

Capsuna a fost asociata inca din antichitate cu dragostea si a reprezentat unul din simbolurile favorite ale zeitei Venus . Potrivit unei legende romane , atunci cand Adonis a murit , zeita frumusetii l-a plans cuprinsa de o tristete adanca , iar lacrimile i-au alunecat de pe obraji transformandu-se la atingerea cu pamantul in capsuni, fructele in forma de inima.De aici , a provenit , poate , in imperiul roman traditia ca tinerii casatoriti sa fie ospatati cu capsuni.De asemeni , romanii pretuiau aceste fructe pentru capacitatile lor terapeutice , ele fiind considerate remedii puternice pentru aproape orice , de la pierderea dintilor pana la gastrite.

In Evul Mediu, capsunile pictate in altarele sau pe stalpii bisericilor simbolizau virtutea crestina.

Fructul capsunii , gratie parfumului si gustului delicios , este si un simbol al bunatatii perfecte.De fapt , de-a lungul istoriei crestinismului , capsuna a incorporat nu numai semnificatia bunatatii , ci si pe aceea a puritatii.Odinioara , acest fruct era considerat drept un simbol revelator al Fecioarei Maria.In multe picturi care o reprezentau pe maica lui Isus , artistii foloseau capsunile drept detalii sau elemente decorative ale chenarului.Aceasta credinta a ajuns pana in zilele noastre , in unele parti din Europa pastrandu-se inca obiceiul culegerii capsunilor de catre copii in ziua Sfantului Ion , prilej cu care se spune ca micutii ar fi insotiti de insasi Fecioara Maria.Intr-o alta interpretare crestina , manunchiurile de cate trei frunze ale capsunilor semnifica Sfanta Treime.

Datorita belsugului ei de seminte , capsuna a fost considerata si un simbol al fertilitatii si , in acest fel , al nuntilor sau uniunii a fertile a doi tineri casatoriti.

In opera Gradina deliciilor pamantesti , Hieronymous Bosch a inclus o gigantica capsuna inconjurata de un grup de oameni care par a se juca cu ea asemeni unui balon.Conform interpretarii consacrate , Bosch a folosit capsuna drept un simbol al voluptatii.

Nu intamplator , in multe culturi ale lumii capsunile sunt inzestrate cu darul unui eficient afrodisiac.

Indienii nord americani din tribul Seneca asociau capsunile cu primavara si renasterea , datorita faptului ca acestea erau primele fructe recoltate in noul an.In credinta lor , rosiile fructe aveau darul de aduce sanatate si cresteau de-a lungul drumului catre ceruri .

Alte credinte si superstitii despre capsuni

Daca imparti in doua o capsuna cu cineva de sex opus va veti indragosti unul de celalalt.

Daca o femeie mananca capsuni atunci cand este gravida , copilul ei va avea un semn din nastere asemeni unei capsuni.

Superstitia despre semnul de nastere in forma de capsuna ca apartinand vrajitoarelor a dus la convingerea ca regina Anne Boleyn , a doua sotie a regelui Henry al VIII-lea , ar fi o astfel de malefica creatura.

In Bavaria , s-a pastrat pana in prezent credinta ca spiridusii sunt mari iubitori ai capsunilor. Satenii obisnuiesc sa atarne cosuri pline cu astfel de fructe de coarnele vitelor ca o ofranda catre micutele fapturi legendare. In acest fel , se crede ca animalele vor fi sanatoase, iar vacile vor fi imbelsugate in lapte.

Daca vezi sau mananci capsuni in vis , inseamna ca esti stapanit de tentatii sau dorinte senzuale.Capsunile sunt asociate adesea cu calitatile femeilor sau sexualitatea feminina. Intr-o alta interpretare , visul despre capsuni este o indicatie ca obiectivele sau aspiratiile iti vor fi indeplinite.

In vrajitorie , aceste fructe sunt folosite in incantatii magice , potiuni de dragoste sau afrodisiace. Frunzele capsunilor sunt utilizate drept amulete ale norocului.

Perechile de indragostiti care isi fac impreuna tatuaje cu capsuni se spune ca sunt destinate sa ramana ramana nedespartite pentru totdeuna.Preferate de obicei de catre femei, tatuajele cu capsuni pot fi indicii ale fertilitatii si maturizarii feminine , ale pasiunii sau idealului feminin.

Cateva informatii despre capsuni

Capsunile au fost considerate drept plante salbatice pana in secolul XIII , cand a inceput sa se practice cultivarea lor.In secolul al XIV-lea ele erau folosite de catre francezi si englezi in decorarea gradinilor .

A ramas consemnat in istorie faptul ca regele Charles al V-lea al Frantei a poruncit sa fie sadite 1200 de capsuni in gradinile sale regale.

Se zvonea ca Madame Tallien, o femeie influenta la curtea imparatului Napoleon , obisnuia sa isi ingrijeasca frumusetea prin intermediul unor bai cu suc de capsuni.

Utilizate in prepararea prajiturilor , gemurilor sau placintelor , capsunile sunt unele dintre alimentele cu cel mai scazut aport de calorii.

De fapt , capsuna nu este un fruct , ea facand parte din familia trandafirilor.

Fiecare capsuna inglobeaza peste 200 de seminte.

Cel mai potrivit timp pentru a culege capsunile este dimineata , cand fructele sunt inca reci.

Exista peste 20 de diferite specii de capsuni, cea mai populara fiind capsuna de gradina.

Fructul capsunii este imbelsugat in vitamina C , potasiu , fibre si acid folic.Opt capsuni pot furniza necesarul zilnic de vitamina C al unui copil.

Culoarea rosie a capsunilor ascunde ascunde antioxidanti benefici pentru sanatate.

Florile de capsuni sunt favoritele fluturilor.

Belgia are un muzeu dedicat in exclusivitate capsunilor.

Pe plan mondial , cele mai mari exportatoare de capsuni sunt SUA si Spania.

12