CAPITOLULUNU

Fornrl Mytilene se contura ameninplor pe dealul de dea-

srryra lor. Pmcte de luminl se nigoau pe ziduri, h timp ce

sts[jile lgi parcugeau Fdse€le in lntueric. Poafia de fier $i

stejar era inchistr, iar singurul drum care urca pantele abrupte

era foade bine pdzit.

Gaditicus l9i ldsase doar douizeci de oameni pe galern. De

indati ce restul centuriei debarcase, ordonas e ca pl'o]tea con'vsl

str fie retastr" iar Accipilet se depirtase de insula intunecattr,

vdslele fdcAnd foarte pulin zgomot in ap€le linigtit€ ale mirii.GalEra avea str fie la adipost de orice atac cit timp ei erau

plecali, Cu toate luminile stinse, era doar o pafi de lntuneric,

pe care vasele inamice n-o puteau descoperi decdt dac6 intaudiect in porhrl micutei insul€.

Iulius sultea impreunl cu contuburnid sa agtept6nd ordinele.

lnvagunat, $i stEpeni enhziasmul pe ca,e i-l stimea faphn ca

avea sd aibi in sfiirgit part€ de c€va a4iune, dupl gase luni de

patulat p€ mastt D€9i av€au avantajul eleme,nnrlui-supriz5,

I in latin* co.b sau (pe oovele de.izboi romaDe) platteu de abordaj cato avca

la capdt o cange din netal, ce se tufigea ftr chila vasului abordal pemterdtreoerca rapidA 9i relariv sigurf a sold4ilor romani pe puniea celuilalt vas. (n.ts )

' Subdiviziue a centuriei (nred.)

Conx lcculoeN

fortul pft€a fainic Ai periculos, iar el qtia bine ci escaladareazidurilor umra si fie sangeroase Verificl din nou echipamen-tul, controldnd fiecarc treaptE a sctrrilor care li firseseri date,plimb6ndu-se prinne oaneni pentru a se asigura c6 igi legaserIc&pe peste sandale, ca sa nu faci zgomot ti penftu a avea maimultit stabilitaie la urcare. Totul era in ording fire$te, dar oa-menii se swuser[ inspecliei flrn se crecneasce, ata cllrn maificuseri de doul ori de cdnd debarcasertr- $tia ci n-aveau s6Jface de ruSine. Patu dintre ei erau sold4i de multi vreme, in-clusiv Pelitas, care avea zece ani de experienp pe galerE_ Iuliusil ftcuse ofiJer secrmd in contubumie, duptr ce realizase c[ omulse bucura de respecnrl majorigtii echipajului. inainte, firseset€cut cu vederea cand se ftcrser[ avans6d ln gra{ dar Iuliusv5zuse calitatea din spatele atitudinii sale desrul de relaxate faltrde uniform[ 9i a felei nducitor de urite a omului. Pelitas devenirepede rm tovilrag de neclintit al tantrrului tesserafi1lst.

Ceilalfi gase fuseseri adunali de prin porturile romane dinjurul Grcciei, pe mdsruur5 ce Acc ip iter igi completa efectivul. Flr[indoialE, necunrl unora era destul de dubios, dar brmul renumereprczenta o ceri4e ignoratii adese4 c6nd venea vorba despresoldafii de pe galere. Oamenii care aveau datorii sau necazuricu ofilerii gtiau cE. singura lor $anstr de a mai prirni soldtr erape mare. Iulius lnsd nu se pl6ngea. Toli cei zece oameni ai luiftseser[ in rizboi $i;rovegtile lor rezumau progresul Rornei dinultimii douizeci de ani. Erau brutali 9i duri, iar Iulius se bucurade luxul de a gti ctr n-aveau sa se codeasc.S sau sI dea inapoi dinfala tseburilor murdare, cum ar fi str curele fortul Mytilene derebeli in toiul rmei nopli de var6.

Gaditious trecu printe conhrbumii, vorbind cu fieoarc ofi1erln parte. Suetonius dldu din cap la tot ce i se spune4 apoi salutlIulius tgi privi foshrl vecin, sirnfind un nou val de ostilitate pe

I Ofilor d€ aang infarior din armala romana, instrrcinat cu pr€luares parolelorde la comandaDt gi prst'arga lor (did latinescul ,errer4 ce desemm pllcutelede lenn pe care ereu scris€ parolele). (n.tr.)

lmpiranrl - Moartea regilor

care nu o putea prme pe seama nici rmui lucru anume legat de

tAnirul ofiler de gardE" Luni tntegi lucraseri imprermi, cu opolitet€ lngheJa$, care acurn pirea de nezdnmcinat. Suetonius

ftrcd vedea ln el pe blielandnrl pe care, lrnpreml cu c6]iva prie-

teni, il legase $ il b#use parcd lntr-o altl viap Nu gtia ce se

lntAmplase cu Iulius lntr€ timp Si se sffimbase cu disprq cend

ll auzise povestind cum era si t€ lntorci la Rorna int-rm cartiumfal, alaturi de Marius. Evenimentele din capitall nu erau

decal zvonuri lndep&tate pentu oanenii de pe vas qi Iuliusavea sazalia cI unii dintre prietenii lui Tonius nu li dtrdeau

crezare. Acest lucru il sdciia, dar cel mai mic semn de tensirme

sau de conflict intre contubumii atr{gea retrogradarea ime-diailt Iulius pestrase tecerea chiar qi atrmci cind il auzise pe

Suetonius povestind cum il lisase siJ spdnzure de picioare pe

cel[l^t tesserqrhls, dupi ce ii trtrsese citeva la cap. Tonul cucare vorbea f{cea ca incidennrl s6 nu pad nimic altc€va decet

un pic de dishaclie mai dur6, ca tnte biiefi. Simlise cS lulius illintuia cu privirea 9i se preficuse surprins, ftlcfndu-i cu ochiulofilemlui secund, ln timp ce se intorceau la indatoririle lor.

Cdnd Gaditicus plecd spre ultimele connrbumii, Iulius llvdzu pe Suetonius ranjind peste umerul c€nturionului. El tsugise uiti drept la Gaditicus li saluti scurt ln timp ce lua poziliade drcpli. Gaditicus dtrdu din cap gi ii rispunse la salut cu omigcarc iute a mdinii drepte.

- DacI nu afli ci suntem aici, putern si facem scrum cuibulista pini miine-n mri. Dar, dactr au fost avertizafi, va trebuisI luptiirn pentu fiecare pas. Ai griji ca armurile qi s{biile s[ fielnftguraie-n cdrpe. Nu weau se dea careva alarma c.ind o sS fimpe flancurile expuse.

- D4 domnule! rlspunse Iulius prompt.

- Oamenii tiii vor ataca pe partea dinspre sud. Panta e rmpic mai lini acolo. Adu scirile repede qi pune cate un om labaz: fiecdreia sn le fnI bine, oa sd nu mai pierzi timp clutindreazeme ferme. Oamenii lui Suetonius au ordin sA ucidi strij il€.

Coxx lccur-onr

Srmt patu la numdr, ata ctr s-ar putea str ias6 gillgie. Dacn arzistrig[te lnainte sI ajuui la zi4 gdbili-vI" Nu tebuie sn b &hntimp sd se organizeze. S-a-ntel€s? Bine. inteblri?

- Domnulg gtim cumva c6ti sunt inilmtu? intebl lulius.Gaditicus pdru srprins.

- O sn cucerim fortul Esta indifercnt dacl au cincizeci de

oameni sau cinci sute. N-au mai pltrtit taxe de doi ani, iar guver-natonrl a fost ucis. Crezi poate c[ ar tebui sn atteptftn intlriri?

Iulius rogi dejeon-

-Nu domnule.Gaditicus chicoti amar.

- Flota e 9i a9a prea imprngtiatiL Dacd nu mori ln noapteaasta ai sn ajungi deshtl de npede sI te obitnuietti sI n-ainiciodattr destui oameni sau nave. Acrnn, ocupl-Ji pozilia qi dnocol fotului. Ai griil si nu fiti vdzu]i. S-a-nleles?

- D4 domnule! rlspunse Iulius, salut&rd din nouSi fii of1er, chiar 9i cu cel mai mic grad era heabe grea Si ln

cele mai brme momente. Toli se atbprau str gtii mereu exact c€ai de ftcut, de parcl priceperea se dobtndea odatl cu gradul. Numai participase niciodatn h asaltul unei fortnreF, nici ziu4 nicinoaptea, dar se voia de la el sI ia iot-o clipitl decizii cere pr-rteau

irueoma viala sau moartea oam€nilor stri. Se intoarse spre ei gi

gdsi noi rezerve de hotilr&e. N-avea str-i dezamdgeasctr"

-A1i auzit ce-a zis centEionul. Inaintali h lini$te. Fomaliedubll. Dagi-i drumul!

Ca o singlrl finfA, soldalii loviri cu pr:rnnul in platosele depiele, salut6nd asfel ordhul. Iulius ucsiri de nepliicere cfudauzi zgomotul.

- $i lermin4i cu gilIgia asta! Pin[ nu intlm ln fort, n-ose mai salrrtati nici rm ordin. Nu weau str v[ aud stsig6nd: ,p4domnulel" cdnd incercem $ ne migcem neauziji, bine?

Unul sau doi zimbirtr, dar tensiunea era aproape palpabillin timp ce lgi croiau drum, lncet qi prudent, afard din ascunziq.

Alte doul contuburnii plecarn odattr cu ei, lilsAndu-l pe Gaditicusstr comande atacul &ontal dupi ce Suetonius avea str taie get-lejul stljilor.

Iulius se simli r€qmoscitor psntsu nesferlitele e)(€rcilii 9i

simulfi cfnd vizu cit de lin se lmpd4eau oanenii fn puechi,

ducand c€l€ pdu scn i hnedinlare fiec&€i contuburnii. Sold4ii

€mu in starc sd se wce pe scirile largi la vitezn ryroape naximd

gi ln doar csteva secunde puteau si afungt in vdrfirl zidr'nilor

negre Si si inhe in fort. Dupit aceea avea s[ fie un iad. De vreme

c. nu rtiau ce{i rebeli aveau sl-nftunte, legionmii tebuiau sIincerc€ s[ omoare c6t mai mulfi ftr primele momente.

Cupatma deschisl, le ftcu seinn oamenilor sn s€ ghemuiasc[

atrmci cdnd una dinuc $nj e cme pu au to4e se opri aproape

de pozilia lor. Smetele s-ar fi anzit fodte ugor' in ciuda Frei-tului rimic al geierilor din iarba Drpi o scurti zibav4 lumina

se indepetn, iar,Iulius clutii privirile ofilerilor cae erau mai

aproape de el, f$&ldu-gi semne cu capul s[ trc€ap6 aracul.

Se ridicl in picioare 9i inima incepu s6-i ba$ nai repede.

oamenii s€ ridicd oda6 crr el, tmul dinte ei gem6nd ugor

sub greutatea scerii solide. incepurn s[ urce stiinca sftrAma$

de pe panta sudictr- in ciuda cfopelor cu care omrenii lgi infr-gurasertr sandalele gi armurile, bocinihrl piciodor i se p!rc8

prca zgomotos lui Iulius, care trc€?u sI alerge ufor pe l&lg[oameni. Pelitas €ta h fr$, la capdtul primei sc5ri, dar ordinea se

schimba lntrlln4 in timp ce ei se poticneau pe pmta n€regdatn'

neavand nici mlcar hma str le hmineze calea Gaditicus alesese

noaptea perfedef ie"ute Oiote sceri rccu repertc prin mtinile omului din

faJE, care o a5ezi cu panea de jos foarte aproape de zi{ astfel

incet sI ajungf cft mai sus. Prinul o linu bine iar al doilea se

cillre ln hhneric. in cdteva secunde, prinul gnrp tsecuse, iar

al doilea se pregdte4 urcarea fiindu-le ingreunatit considerabil

de scara carc tot aluneca 9i zgaria piatra- Iulius prinse o scarl

care tocmai aluneca 9i igi lncordn urnerii ca sn o fnn in loc p6nl

cend greutaiea de la celtrlalt caplt disparu. Avu astfel ocazia

si i$i dea s€ama de sarcina extrern de dificild a celor care te-buiau s[ propteasc[ scara. Unul cate unul, soldaJii dispdreau ln

interiorul fortului 9i lncl nu se ddduse alarma.

r6 CoNN IcctJI-DEN

Migci scara pSnn cind capetul ceptu$it se prinse de cev4o apucd sffins gi incepu sA wce, trebuind si se lipeascd de ea

din cauzd ci aceasta era alit de aproape de zid. Nu se opri c6ndajrmse sus, ca str nu fie luat la linul de c6tse arca5i. N-avea timpsi analizeze situali4 aga ctr se ltrsl str alunece peste zid gi slcadi in inimericul de dedesubt.

Se rostogoli gi, c6nd se ridicS ln picioare, iqi glsi oamenii a5-

teptend. in fala lor se afla o f65ie scurti de mdr[cini care crescu-

sertr peste pietele sdvechi. Era rm ,,teren de vanitoarc" psltruarcaSi 9i trebuiau sI plece de acolo repede de tot. Iulius vtrzu cinici celelalte mittr1i nu se oprisertr, ci se apropiaseri de zidulinterior. Se incrunilL Ac€sta era aproape la fel de inalt ca 9i pri-mul qi se afla la nu mai mult de gapte metri deptrrtare, numai

ctr sc&ile rimiseseri in afarn, iar ei erau prin;i ln cu$6 intrecele doud ziduri, exact a$a cum prevezus€rE coostuctorii dintimpud tecuG. injuri incet cdnd oamenii il privirl, a$t€4end

si ia rapid o hotirdre.Apoi, un clopot incepu a se auzi din fort, sunetul grav bu-

buind in intrmeric.

- Ce facem acum, domnule? intrebd Pelitas gi vocea luiparu plictisitl.

Iulius inspiri ad6nc Si simli cum nervii i se mai calmea-zd pulin.

- Dacd rimdnem aici, suntem mo4i gi, cat de cur6nd, o sd-n-

ceap, sI anmce to4e, ca str ne vadil arcatii. Peli, tu te pricepi celmai bine la diversiuni, ata ce scoate-li armura 9i vezi daci polisd heci o firnie p€ste zidul interior. Bolovanii $tia sunt vechi,ar trebui si aibe destule g[uri.

Se intoarse spre ceilalfi, in timp ce Pelitas desfdcea gireturile

carc ii lineau armura.

- Trebuie str recuperam scara. Dacl Pelilas cade, vom fitinte sigrue pentru arcagi. Zidul exterior are patru metri jrnnate,

dar ar trebui sA pulem sA-i ridiclm pe doi dintre cei mai uqoripdni in vfi ca sd se aplece peste zid gi str lragd scara.

Nu lutr in seamd din ce in ce mai putemicele zgomote de

panici 9i de lupt6 care se auzeau din fort. Cel pu$n, rebelii se

concentsau asupra atacului lui Gaditicus, dar soldatii acestuia

nu aveau str mai reziste mult.

Oamenii pricepuri imediat care era planul gi cei mai masivi

dintre ei iqi unird brafele gi se proptiri cu spatele de pietrele

intun€cate ale zidului exterior. A$i doi se ceprard pe primii 9i

se intoarseri cu grijd, a$a incet str Poatd fi ei se se sprijin€ de

zidul din spate. Cei trei de la bazd icnir[ din cauza greutiJii

care le aptrsa pe armuri. Pl6cile de metal mu$cau din umerii

oamenilor, dar fdrl ele riscau s6-9i rupl claviculele. Suportau

disconfortul in linigte, dar Iulius iqi didea seama cI n-aveau

sl mai reziste mult.Se lntoarsqfthe ultimii doi, carc lgi dezbrlcasere armurile

si hainele pdni la lenjerie gi l;i scoseserl gi incelprile. Arn6ndoi

zAmbir6 nerabdltori cdnd Iulius le flcu sernn s[ pomeascd 9i

incepurl str se calAre pe tumul uman cu ac€ea'i vitezl 9i efi-

cienli cu care contsibuiau la manewarea lui ,4 ccipiler A$eVt6n4 Iulius isi scoase sabia din teacd ti se chinui sI vadi ceva

in bezna de deasupra

La gase metri de ei, pe zidul interior, Pelitas lfi aplsi fala

pe pietrele reci Si uscate 9i ingann o rugiciune scurti gi dis-

peratii. Degetele li tremurau cAnd se agdFd de o crepehrA

minuscula dintre lespezi. Se chinui sd nu factr zgomot lnweme ce se impingea cu mare greutate mai sus, c6utAnd in

grabi un sprijin cu picioarele. Respiralia ii r6zbtrtea printre

dinfi atet de zgomotos, incit era sigw ca avea se vine cineva

sd vadtr despre ce este vorba. PrE de o clip5, ii plru r6u cIluase qi greoaia sabie - gladius - cu el, pe ldngtr colacul de

nutie inlIL9urat in jurul piephrlui, deqi nu putea si-ti inchiPuie

ceva mai riu dec6t se se trezeasca neinarmat in virfirl zidului.

Dar nici si cadl in cap de la inillimea aceea nu era o varianttr

mai pl6cute.

19l8 Coxx Iccurorx

Deasupra lui, putea sI distingd buza lntmecattr de piafd, cese contura vag in lucirea slabd a to4elor pe mdsurd ce soldatii dinfort se repezeau str se apere de cei cincizeci de oameni condugide Gaditicus. FEri un sunel schiti o grimastr de dezgust. NiSt€profesionigti ar fi trimis de mult csrceta{ii s6 se asigure c6 numai sunt $i allii $i cd nu se pregetette o arnbuscadd. ,,lr4are lucrusd te poli mdndri cu munca ta", gAndi el.

Mena hi cduta orbeste in sus, gEsind ln sfErqit un sprijin bruqacolo unde collul unei pietse se mdcinase in decursul secolelor.Bratele li temurau de epuizare cend apucn, in sfiirSi! ultimaleqrede. RAmase atlimat un moment, ascdand ca nu cwnva sdfie cineva indeajuns de aproape incit si-l spintece c6nd ar fitecut pesie zid.

Nu migcaninic, nici mdcar cind i9i linu ldsuflare4 ca s6 auddmai bine. Dddu din cap ca pentru sine gi i9i inclegtii maxilarele,de parctr ar fi vnrt si sflgie cu dinlii frica pe care o simlea mereuln mornenie ca acela- Apoi, se opinfi in sus, iqi t€cu picioarelepest€ zid Si almeci indmrrL Se lls6 imediat pe vine ti l$i tasesabia c€ntimetu cu c€ntimetu pentru a nu fac€ zgornot.

Se gdsea int-un con de inhmeric, la marginea unei miciplatforme de rmde pomeau trepte ce duceau in jos, spre ce-lelalte clldiri de pe cele doun laturi. Resturile de m6ncare depe jos demonstau cd acolo fisese o santinell, dar cu siguranldomul pl€case sA gini piept atacului fiontal, in loc sd stea unde ise sputese. ln gendul lui, Pelitas dezaprobd lipsa de disciplini.Miqc6ndu-se ince! igi desftcu colacul de fimie de pe umeri gilegi un cap6t de un inel de fier ruginit prirs in piatrd. Trase decAteva ori 9i zimbi, in vreme ce didea drumul ffinghiei sd sedesfdgoare in inhmeric.

Iulius v{zu c[ o altA contuburnie era blocat]l ldng6 zidulinterior $i ii umn ordinul de a recupera sc6rile. Data viitoareaveau str lege o sfoari de ultima rreapti" astfel incet uftimulom si poat6 trage scara peste zid, dar nu era mare lucru s6 fiiinlelept dupE ce o pdleai. Gaditicus ar fi hebuit str-$i acorde

Impiranrl - Moanca regilor

mai mult tirnp pentru a studia planul constuctiei, de$i era

cam greq avind in vedere ci in jw nu se afla nimic mai inaltdecit dealul abrupt pe care fusese clidit fortul Mytilene. Iuliusrespinse gandul acesra ca fiind lipsit de loialitate, desi o parte

din el qtia cn" daci el ar fr fost la comande" nu gi-ar fi trimisoarrenii sd cucereasc[ fortul pdnd c6nd n-ar fi ttiut absolut totc€ se putea 9ti despre el.

Fetele celor trei oameni de la baza tumului erau brtrzdatede sudoare qi contorsionate de druerea sffigietoare. De deasuprase auzeau hirt6ituri qi, cur6nd dupd acee4 infeaga lungime ascnrii deveni vizibiltr- Iulius o sprijini iute de zid gi piramidaumani se desficu de-a lmgul ei. Cei trei dejos g6fdiau ugurali

ti iti roteau umerii ca sd alunge crampele musculare. Iulius libdtu pe brale in sann de mulfumire 9i le spuse ln toapt?i padeaumdtoare a planului. Se duseri irnpreun6 sub zidul interior.

Deasupra lor, din intunericul fortului se auzi o voce strigdnd,ia inima lui Inlius incepu sd bubuie. Nu intelesese cuvintelq darpmica din vocea omului em evidentS" Nu mai aveau avantajuls.rprizei, dar aveau in schimb scara 9i, c&rd se lipi de zid,Iuliusvtrzu ci Pelitas nu cizuse gi nici nu ddduse greg.

- Ducefi scara ceva mai departe gi rezernafi-o bine. Treidinbe voi se vor c{5ra pe fimia de-aici. Reshrl venili cu mine.

Alergarn inspre scartr 9i brusc aenrl fu despicat de sIgelicare le guierau pe deasupra capului $i se infigeau in tupurilesold4ilor din celilalt grup, care tocmai incerca sA l$i aduclscara in[unau. Puteau si aud6 lipetele romadlor dobordtri.

Iulius numtrr6 cel pulin cinci arcagi care aveau o vizibilitatebme in lumina to4elor aprinse aruncate pe ,,ter€nul de vanl-toare'. Chiar sub zidul interior era incd inhmeric ai Iulius ghicici rebelii credeau cd tocmai respingeau prirnul asalt. Habarn-aveau ctr romanii ajunseseri deja sub ei.

]inind strdns sabi4 Iulius puse piciorul pe scari 9i incepusi urce treptele largi. O amintire ii strifirlgerd prin minte. Re-volia care ii ucisese tatil cu mulfi ani inainte. Deci aga te simleaicdnd treceai primul peste zid! iqi alungn gandudle exact cand