77

CAPITOLUL IV

Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

4.1. Generalităţi privind stocurile şi producţia în curs de execuţie

Stocurile şi comenzile în curs de execuţie, reprezintă bunurieconomice (materiale), altele decât imobilizările corporale necesarebunei desfăşurări a activităţii tehnico-economice. Aceste bunurieconomice, sunt destinate a fi vândute în aceeaşi stare sau dupăprelucrarea lor în procesul de producţie, fie a se consuma la prima lorutilizare.

În cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind:- mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimonială le

cumpără în vederea revânzării;- materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi

se regăsesc în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială,fie transformate;

- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili,materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale deplantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută laprocesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă, înprodusul finit;

- produsele, respectiv:- semifabricatele, produse al căror proces tehnologic a fost

terminat într-o anumită fază de fabricaţie şi care trec într-o altă fază defabricaţie sau se livrează ca atare terţilor;

- produsele finite, care au parcurs în întregime fazele defabricaţie, care pot fi depozitate sau expediate direct clienţilor;

- produsele reziduale, reprezentând rebuturile, materialelerecuperabile sau deşeurile;

- animalele şi păsările, crescute şi folosite pentru reproducţie,pentru îngrăşare şi valorificare sau pentru producţie;

- ambalajele, achiziţionate sau fabricate, necesare produselorvândute.

O categorie distinctă în cadrul stocurilor o constituie obiectele deinventar, baracamentele şi amenajările provizorii.

78

Obiectele de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai micădecât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durată mai mică de un an,indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora:echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru, îmbrăcăminteaspecială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile,aparatele de măsură şi control, matriţele şi alte obiecte similare.

Baracamentele şi amenajările provizorii sunt reprezentate debunuri achiziţionate sau construite de firmă pentru executarea lucrărilorde construcţii.

Producţia în curs de execuţie, reprezintă producţia care nu a trecutprin toate fazele procesului tehnologic precum şi produsele nesupuseprobelor şi recepţiei tehnice sau cele incomplete.Contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numaivaloric prin folosirea inventarului permanent sau a inventaruluiintermitent.

În condiţiile utilizării metodei inventarului permanent, încontabilitate se înregistrează toate operaţiile de intrare şi de ieşire debunuri materiale prin conturile de stocuri, ceea ce permite stabilirea şicunoaşterea în orice moment a stocurilor existente atât din punct devedere cantitativ cât şi valoric.

Metoda inventarului intermitent constă în stabilirea ieşirilor şiînregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la fineleperioadei. Astfel ieşirile (E) se determină ca diferenţă între valoareastocurilor iniţiale (Si) plus valoarea intrărilor (I) minus valoareastocurilor finale (Sf), determinate pe baza inventarierii, respectiv:

E = Si + I - SfPentru înregistrarea în contabilitate a bunurilor materiale, se

utilizează conturile din clasa 3 “Conturi de stocuri şi producţie în curs deexecuţie”, împărţită în 8 grupe, ultimul cont al fiecărei grupe fiind uncont de diferenţe de preţ, având pe poziţia a treia a simbolului cifra 8.Aceste conturi de diferenţe de preţ sunt utilizate în cazul evaluăriibunurilor materiale la preţ prestabilit sau standard.

79

4.2. Evaluarea bunurilor materiale ale firmei

La intrarea în patrimoniu, bunurile materiale se evaluează şi seînregistrează în contabilitate astfel:

- materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar,mărfurile, ambalajele şi alte bunuri procurate cu titlu oneros, la costul deachiziţie;

- producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite,obiectele de inventar, ambalajele şi alte bunuri produse de către firmă, lacostul de producţie;

- animalele şi păsările, la costul de achiziţie sau costul deproducţie, după caz.

Avându-se în vedere faptul că, un bun poate intra în patrimoniucu diverse valori (datorită fenomenului inflaţionist), este deosebit dedificilă la ieşirea din patrimoniu, identificarea cu exactitate a valorilor deintrare. De aceea, în practica internaţională şi naţională s-au instituit maimulte metode de evaluare a bunurilor la ieşirea din patrimoniu, toatebazate pe principiul costului istoric.

În România, Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii,la art. 68, prevede că “La ieşirea din patrimoniu, bunurile materiale seevaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea următoarelormetode:

a) “costului mediu ponderat” (CMP);b) “primei intrări-primei ieşiri” (FIFO);c) “ultimei intrări-primei ieşiri” (LIFO);d) altă metodă similară recunoscută de reglementările legale

în vigoare1.Costul mediu ponderat (CMP) se poate calcula în două variante:- stabilirea unui cost mediu ponderat, calculat ca raport între

valoarea stocului şi cantitate, după fiecare intrare în parte;- determinarea unui cost mediu ponderat lunar, ca raport între

valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor în cursul lunii şicantitatea existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate în cursul lunii,astfel:

1 Ordinul ministrului finanţelor publice nr.94/2001.

80

∑∑=

Qi

QixpiCMP

unde: - Qi - cantitatea aferentă stocului i;- pi - preţul de vânzare aferent stocului i.

1. a) Pentru exemplificarea modului de determinare a costuluimediu ponderat calculat după fiecare intrare în parte, presupunem că unmaterial “Z” se caracterizează prin următoarele informaţii:

a) stoc la 01.11.2000................. 400 unităţi a 120 lei/unitate;b) intrări în stoc:- 05.11.2000............................. 3.000 unităţi a 172 lei/unitate;- 07.11.2000.............................… 180 unităţi a 140 lei/unitate;- 18.11.2000...........................…. 150 unităţi a 160 lei/unitate;c) ieşiri din stoc:- 06.11.2000............................... 600 unităţi;- 11.11.2000..........................…. 400 unităţi;d) stocul final la 30.11.2000 este reprezentat de 2.730 unităţi.

Fişa de stoc pentru materialul “Z” se prezintă astfel:

Intrări Ieşiri StocData Explicaţii

Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val.01.11 St. iniţial 400 120 48.000 - - - 400 120 48.00005.11 Intrare 3.000 172 516.000 - - - 3.400 165,88 564.00006.11 Ieşire - - - 600 165,88 99.528 2.800 165,88 464.46407.11 Intrare 180 140 25.200 - - - 2.980 164,32 489.64411.11 Ieşire - - - 400 164,32 65.728 2.580 164,32 423.94418.11 Intrare 150 160 24.000 - - - 2.730 164,08 447.938

Total 3.730 164,40 613.200 1.000 165,26 165.256 2.730 164,08 447.938

1.b) Exemplificarea evaluării ieşirilor din stoc prin aplicareacostului mediu ponderat, calculat lunar:

81

Fişa de stoc pentru materialul “Z”

Intrări Ieşiri StocData Explicaţii

Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val.01.11 St. iniţial 400 120 48.000 - - - - - -05.11 Intrare 3.000 172 516.000 - - - - - -06.11 Ieşire - - - 600 164,40 98.640 - - -07.11 Intrare 180 140 25.200 - - - - - -11.11 Ieşire - - - 400 164,40 65.760 - - -18.11 Intrare 150 160 24.000 - - - - - -

Total 3.730 164,40 613.200 1.000 164,46 164.400 2.730 164,40 448.800

CMP = 613 200 / 3730 = 164,40 lei/unitate.

Potrivit metodei FIFO (primei intrări-primei ieşiri), bunurile ieşitedin gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) alprimului lot intrat iar pe măsura epuizării acestuia, la costul de achiziţie(sau de producţie) al lotului următor în ordine cronologică.

2. Exemplificarea evaluării ieşirilor din stoc după metoda FIFO:

Fişa de stoc pentru materialul “Z”

Intrări Ieşiri StocData Explicaţii

Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val.01.11 St. iniţial 400 120 48.000 - - - 400 120 48.000

05.11 Intrare3000 172 516.000 - - - 400

3.000120172

48.000516.000

06.11 Ieşire- - - 400

200120172

48.00034.400

2.800 172 481.600

07.11 Intrare180 140 25.200 - - - 2.800

180172140

481.60025.200

11.11 Ieşire- - - 400 172 68.800 2.400

180172140

412.80025.200

18.11 Intrare150 160 24.000 - - - 2.400

180172140

412.80025.200

82

150 160 24.000Total 3.730 164,40 613.200 1.000 151,20 151.200 2.730 169,23 462.000

Conform metodei “ultimei intrări-primei ieşiri” (LIFO), bunurile ieşitedin gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) alultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite dingestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotuluianterior, în ordine cronologică.

3. Exemplificarea ieşirilor din gestiune după metoda LIFO:

Fişa de stoc pentru materialul “Z”

Data Explicaţii Intrări

cant. P.U. val

Ieşiri

Cant. P.U. val.

Stoc

cant. P.U. val.

01.11 St. iniţial 400 120 48000 - - - 400 120 48000

05.11 Intrare 3000 172 516000 - - - 400 120 48000

3000 172 516000

06.11 Ieşire - - - 600 172 103200 400 120 48000

2400 172 412800

07.11 Intrare 180 140 25200 - - - 400 120 48000

2400 172 412800

180 140 25200

11.11 Ieşire - - - 180 140 25200

220 172 37840

400 120 48000

2180 172 374960

18.11 Intrare 150 160 24000 - - - 400 120 48000

2180 172 374960

150 160 24000

Total 3730 164,40 613200 1000 166,24 166240 2730 163,72 446960

Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a bunurilor de naturastocurilor se poate realiza şi prin metoda preţurilor standard(prestabilite) în baza cărora vor fi reflectate şi evaluate toate intrările deastfel de bunuri în cursul exerciţiului financiar. Acelaşi preţ standard vafi utilizat şi la ieşirea acestor bunuri din patrimoniu. În situaţia în care

83

bunurile intrate în patrimoniu în cursul exerciţiului vor avea preţuridiferite de cele standard, diferenţele de preţ vor fi reflectate într-un contdistinct, urmând ca la sfârşitul fiecărei luni, acestea să fie repartizateproporţional, atât asupra stocului consumat, cât şi asupra stocului rămas,cu ajutorul unui coeficient de repartizare:

Soldul iniţial al Diferenţe de preţ aferenteCoeficient diferenţelor de preţ + intrărilor în cursul perioadei de = ---------------------------------------------------------------------------------repartizare Soldul iniţial + Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ

al stocurilor de înregistrare, cumulat de la începutul anului

Coeficientul astfel obţinut de înmulţeşte cu valoarea bunurilorieşite din gestiune la preţ de înregistrare iar suma rezultată seînregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost evidenţiatebunurile ieşite.

4.3. Contabilitatea stocurilor de materii şi materiale

Contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric saunumai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventaruluiintermitent.

În condiţiile utilizării metodei inventarului permanent(acceptată de lege pentru toţi agenţii economici), în contabilitate seînregistrează toate operaţiile de intrare şi de ieşire de bunuri materialeutilizând conturile de stocuri, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea înorice moment a stocurilor, atât din punct de vedere cantitativ cât şivaloric.

Metoda inventarului intermitent constă în aceea că fiecareelement de stoc cumpărat se consideră consumat în momentul achiziţiei.În consecinţă, intrările de stocuri se înregistrează direct în conturile decheltuieli cu stocurile. În situaţia utilizării acestei metode decontabilizare, este obligatorie inventarierea la finele lunii a stoculuirămas neconsumat, care se înregistrează într-un cont de stocuri, pe seamadiminuării cheltuielilor cu stocurile. La începutul lunii următoare, stocul

84

inventariat în luna precedentă se înregistrează din nou pe cheltuielile custocurile, inversându-se formula contabilă. Astfel ieşirile (consumurile)de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plusvaloarea intrărilor minus valoarea stocurilor finale, determinate pe bazainventarierii.

Materiile prime şi materialele reprezintă elemente de stoc careparticipă direct la procesul de obţinere a producţiei şi care se regăsesc înproduse, integral sau parţial, în forma iniţială ori transformată.

Pentru contabilizarea acestor categorii de stocuri se utilizeazăconturile: 300 “Materii prime”; 301 “Materiale consumabile”; 308“Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”; 600 “Cheltuieli cumateriile prime” şi 601 “Cheltuieli cu materialele consumabile”.

Conturile 300 “Materii prime” şi 301 “Materiale consumabile”,au rolul de a evidenţia existenţa, mişcarea şi transformarea unor astfel debunuri. După conţinutul economic, sunt conturi de active circulantemateriale iar după funcţia contabilă, conturi de activ.

În debitul acestor conturi se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor

consumabile achiziţionate de la furnizori, (inclusiv taxa pe valoareaadăugată deductibilă):

% = 401 “Furnizori”300 “Materii prime”301 “Materiale consumabile”

4426 “TVA deductibilă”

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelorconsumabile, reprezentând aport în natură la capitalul social:

% = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”300 “Materii prime”301 “Materiale consumabile”

- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime (materialelorconsumabile) primite cu titlu gratuit:

% = 7718 “Alte venituri excepţionale din operaţii

85

300 “Materii prime” de gestiune”301 “Materiale consumabile”

- valoarea unor astfel de bunuri materiale constatate plus la inventar:

300 “Materii prime” = 600 “Cheltuieli cu materiile prime”(301 “Materiale consumabile” = 601 “Cheltuieli cu materialele consumabile”)

sau600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” în roşu ( - )(601 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 301 “Materiale consumabile”)

În creditul conturilor se înregistrează:- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor

consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar precum şipierderile din deprecieri:

600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime”(601 “Cheltuieli cu materialele consumabile” = 301 “Materiale consumabile”)

- valoarea la preţ de înregistrare a acestor bunuri, vândute ca atare:

371 “Mărfuri” = % 300 “Materii prime”

301 “Materiale consumabile”

- valoarea la preţ de înregistrare a acestor bunuri, donate saudistruse de calamităţi:

671 “Cheltuieli excepţionale privind = %operaţiile de gestiune 300 “Materii prime”

301 “Materiale consumabile”

Soldul conturilor este debitor şi reflectă valoarea la preţ deînregistrare a materiilor prime (materialelor consumabile) existente înstoc.

Contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, esteutilizat în situaţia în care la evaluarea stocurilor se utilizează preţul

86

standard sau prestabilit, în scopul de a evidenţia diferenţele în plus sau înminus între preţul de înregistrare prestabilit şi costul de achiziţie aferentemateriilor prime şi materialelor consumabile. De asemenea acest cont semai utilizează şi pentru reflectarea distinctă a cheltuielilor accesoriiprivind aprovizionările de materii prime şi materiale consumabile(cheltuieli de transport-aprovizionare, accize, taxe nerecuperabile, şidiverse alte cheltuieli) efectuate de firmă în scopul aprovizionării cumaterii prime şi materiale consumabile.

După conţinutul economic, este un cont rectificativ al valorii deînregistrare a materiilor prime şi materialelor consumabile iar dupăfuncţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu:- diferenţele între preţul de aprovizionare şi preţul standard

(prestabilit) aferente materiilor prime şi materialelor consumabileaprovizionate în corespondenţă cu:

- creditul contului 401 “Furnizori”, dacă plata are loculterior:

308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” = 401 “Furnizori”

- creditul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” sau531 “Casa”, pentru aprovizionările achitate imediat:

308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” = % 512 “Conturi curente la bănci” 531 “Casa “

- contravaloarea cheltuielilor de transport, aprovizionare, taxelornerecuperabile, accizelor şi altor cheltuieli accesorii în corespondenţă cu:

- creditul contului 401 “Furnizori”, pentru aprovizionărileachitate ulterior:

308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” = 401 “Furnizori”

- creditul contului 512 “Conturi curente la bănci” sau 531“Casa”, pentru aprovizionările achitate imediat:

308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” = %

87

512 “Conturi curente la bănci” 531 “Casa “

Se creditează la sfârşitul lunii, cu diferenţele de preţ repartizateasupra materiilor prime şi materialelor consumate, în corespondenţă cudebitul conturilor 600 “Cheltuieli cu materiile prime” sau 601 “Cheltuielicu materialele consumabile”, calculate cu ajutorul unui coeficient derepartizare (K), potrivit următoarei metodologii:

a) Se calculează coeficientul de repartizare (K) al diferenţelor de preţpe baza următoarei formule:

Sold iniţial debitor cont 308 + Rulaj debitor cont 308K308 =

Sold iniţial debitor cont 300 sau 301 + Rulaj debitor cont 300 sau 301

b) Coeficientul astfel obţinut se înmulţeşte cu valoarea la preţ deînregistrare a materiilor prime sau a materialelor consumabile eliberate înconsum, cumulată de la începutul exerciţiului financiar şi până la finelelunii pentru care se efectuează repartizarea diferenţelor de preţ. Se obţineastfel valoarea diferenţelor de preţ corespunzătoare ieşirilor de materiiprime şi materiale consumabile, cumulată de la începutul anului. Dinaceastă valoare se deduc diferenţele calculate până în luna precedentă,obţinându-se astfel valoarea diferenţelor de preţ pe luna în curs, cu carese creditează contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”,în corespondenţă cu conturile 600 “Cheltuieli cu materiile prime” sau601 “Cheltuieli cu materialele consumabile”, după caz:

% = 308 “Diferenţe de preţ la materii600 “Cheltuieli cu materiile prime” prime şi materiale”601 “Cheltuieli cu materialele consumabile”

Soldul contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şimateriale” este debitor şi reflectă diferenţele de preţ aferente materiilorprime şi materialelor consumabile existente în stoc (neconsumate).

Schematic, funcţionarea contului 308 “Diferenţe de preţ la materiiprime şi materiale”, în cazul aprovizionării şi consumului de materiiprime, poate fi reprezentată astfel:

88

4.3.1. Aplicaţie privind utilizarea metodelor inventarului permanentşi intermitent în cazul înregistrării în contabilitate a stocurilor de

materii prime şi materiale

Presupunem că firma se aprovizionează cu materii prime de la unfurnizor, la un cost de achiziţie de 20.000.000 lei, TVA deductibilă 19%.Se achită furnizorul din contul de la bancă. Se eliberează în consummaterii prime în valoare de 15.000.000 lei.

I. Metoda inventarului permanent.

a) aprovizionare cu materii prime:

% = 401 “Furnizori” 23 800 000300 “Materii prime” 20 000 0004426 “TVA deductibilă” 3 800 000

89

b) achitarea furnizorului:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 23 800 000

c) eliberare materii prime în consum:

600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” 15 000 000

Notă: Se constată că prin utilizarea acestei metode se poatedetermina valoarea stocului neconsumat de materii prime la fineleperioadei în sumă de 5.000.000 lei, obţinut ca diferenţă între intrări şiieşiri (20.000.000 – 15.000.000 = 5.000.000 lei).

II. Metoda inventarului intermitent.

a) aprovizionare cu materii prime:

% = 401 “Furnizori” 23 800 000600 “Cheltuieli cu materiile prime” 20 000 000

4426 “TVA deductibilă” 3 800 000

b) achitarea furnizorului:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 23 800 000

c) eliberare materii prime în consum:- nu se înregistrează în contabilitate

d) înregistrarea stocului de materie primă neconsumată la fineleperioadei, determinat pe bază de inventariere:

300 “Materii prime” = 600 “Cheltuieli cu materiile prime” 5 000 000sau

600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” 5 000 000

e) reluarea pe cheltuieli la începutul perioadei următoare astocului neconsumat la finele perioadei:

600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime” 5 000 000

90

4.4. Contabilitatea obiectelor de inventar

Obiectele de inventar sunt reprezentate de acele elemente destoc care prezintă particularitatea că nu se consumă la prima utilizare. Cutoate acestea, ele nu se înregistrează în contabilitate ca mijloace fixeîntrucât nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de durată şi valoare, necesarea fi considerate mijloace fixe. Neconsumându-se la prima utilizare,contravaloarea acestora se poate recupera integral, la darea în folosinţăsau treptat pe o perioadă de până la trei ani.

Contabilitatea obiectelor de inventar, presupune rezolvarea a douăprincipale probleme:

a) urmărirea existenţei şi mişcării obiectelor de inventar, de laintrarea lor în patrimoniu şi până la scoaterea lor din folosinţă;

b) calculul şi înregistrarea uzurii obiectelor de inventar, fieintegral la darea lor în folosinţă, fie eşalonat, în rate egale pe parcursul atrei ani.

Pentru înregistrarea în contabilitate a obiectelor de inventar, seutilizează conturile: 321 “Obiecte de inventar”; 322 “Uzura obiectelor deinventar” şi 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”. Dacă laînregistrarea stocurilor de obiecte de inventar se utilizează preţurilestandard (prestabilite), în contabilizarea acestora intervine şi contul 328“Diferenţe de preţ la obiecte de inventar”, care funcţionează în modasemănător cu contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şimateriale”.

Contul 321 “Obiecte de inventar” ţine evidenţa existenţei şimişcării stocurilor de obiecte de inventar aflate fie în depozitul firmei, fieîn folosinţă.

După conţinutul economic este un cont de active circulantemateriale iar după funcţia contabilă, este cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor deinventar:

- achiziţionate de la furnizori:- dacă plata valorii acestora se face ulterior:

% = 401 “Furnizori”

91

321 “Obiecte de inventar”4426 “TVA deductibilă”

- dacă plata contravalorii acestora se face imediat:

% = 512 “Conturi curente la bănci”321 “Obiecte de inventar” (531 “Casa”)4426 “TVA deductibilă”

- aduse ca aport în natură la capitalul social:

321 “Obiecte de inventar” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- primite cu titlu gratuit (donaţii):

321 “Obiecte de inventar” = 771 “Venituri excepţionale din operaţii de gestiune”

- constatate ca plus de inventar:

321 “Obiecte de inventar” = 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”sau

602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” = 321 “Obiecte de inventar” (în roşu)

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor deinventar:

-date în folosinţă:

321 “Obiecte de inventar” F = 321 “Obiecte de inventar” D

în care: F= folosinţă; D = depozit

- scoase din folosinţă, cât şi pierderile din deprecieri:

322 “Uzura obiectelor de inventar” = 321 “Obiecte de inventar”

- constatate lipsă la inventar, în corespondenţă cu debitulconturilor 322 “Uzura obiectelor de inventar”, pentru partea de uzurăinclusă pe cheltuielile de exploatare şi 602 “Cheltuieli privind obiectele

92

de inventar” pentru partea reprezentând valoarea uzurii neinclusă pecheltuielile de exploatare până în momentul constatării lipsei la inventar:

% = 321 “Obiecte de inventar”322 “Uzura obiectelor de inventar”602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”

- distribuite salariaţilor (cazul echipamentului de lucru). În acestcaz jumătate din contravaloarea echipamentului de lucru, inclusiv taxa pevaloarea adăugată colectată se suportă de salariaţi iar cealaltă jumătate seînregistrează pe cheltuielile de exploatare a firmei:

% = 322 “Uzura obiectelor de inventar602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”

respectiv:

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul” = 4427 “TVA colectată”

- donate sau distruse de calamităţi:

671 “Cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune” = 321 “Obiecte de inventar”

Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea la preţ deînregistrare a obiectelor de inventar existente în stoc.

Contul 322 “Uzura obiectelor de inventar”, evidenţiază uzuraobiectelor de inventar a căror valoare se include în cheltuielile deexploatare, fie integral la darea în folosinţă, fie eşalonat, pe o durată decel mult trei ani.

După conţinutul economic, este un cont rectificativ al preţului deînregistrare a obiectelor de inventar iar după funcţia contabilă este contde pasiv.

În creditul contului se înregistrează uzura obiectelor de inventarinclusă pe cheltuielile de exploatare ale firmei la darea în folosinţă aacestora, în corespondenţă cu debitul contului 602 “Cheltuieli privindobiectele de inventar”:

93

602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar = 322 “Uzura obiectelor de inventar”şi concomitent:

321 “Obiecte de inventar” F = 321 “Obiecte de inventar” D

Se debitează cu valoarea de înregistrare a obiectelor de inventarscoase din folosinţă, în corespondenţă cu creditul contului 321 “Obiectede inventar”:

322 “Uzura obiectelor de inventar” = 321 “Obiecte de inventar”

Soldul contului este creditor şi reflectă valoarea uzurii obiectelorde inventar inclusă pe cheltuielile de exploatare.

Contul 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar”, ţineevidenţa valorii uzurii obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuielile deexploatare ale firmei, fie integral la darea lor în folosinţă, fie eşalonat peo perioadă de cel mult trei ani.

După conţinutul economic este cont de cheltuieli de exploatare iardupă funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu valoarea uzurii obiectelor de inventar inclusă pecheltuielile de exploatare, în corespondenţă cu creditul contului 322“Uzura obiectelor de inventar”:

602 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” = 322 “Uzura obiectelor de inventar”

Se creditează la finele lunii cu ocazia închiderii, în corespondenţăcu debitul contului 121 “Profit şi pierdere”:

121 “Profit şi pierdere” = 602 “Cheltuieli privind obiectelede inventar”

Funcţionarea conturilor 321 “Obiecte de inventar”, 322 “Uzuraobiectelor de inventar şi 602 “Cheltuieli privind obiectele de inventarpoate fi redată schematic astfel:

94

4.4.1. Aplicaţie privind înregistrările contabile legate de achiziţia şidistribuirea echipamentului de lucru către salariaţi

Firma se aprovizionează de la furnizori cu echipament de lucrunecesar salariaţilor săi, la un cost de achiziţie de 50.000.000 lei, TVAdeductibilă 19 %. Se achită furnizorul din contul de la bancă.Echipamentul de lucru se distribuie salariaţilor iar cota de 50% dincontravaloarea acestuia (inclusiv taxa pe valoarea adăugată colectată) sereţine acestora din drepturile de salarii.

a) achiziţia de echipament de lucru de la furnizori:

% = 401 “Furnizori” 59 500 000 321 “Obiecte de inventar” 50 000 000 4426 “TVA deductibilă” 9 500 000

b) achitarea furnizorului: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 59 500 000

c) distribuirea echipamentului către salariaţi:

% = 322 “Uzura obiectelor de inventar” 50 000 000602 “Cheltuieli privind 25 000 000 obiectele de inventar4282 “Alte creanţe în legătură 25 000 000 cu personalul”

şi concomitent321 “Obiecte de inventar” F = 321 “Obiecte de inventar” D 50 000 000

95

d) TVA colectată aferentă contravalorii echipamentului de lucrusuportată de salariaţi:

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul” = 4427 “TVA colectată” 4 750 000

e) reţinerea contravalorii echipamentului de lucru, inclusiv taxape valoarea adăugată, de la salariaţi din drepturile de salarizare:

421 “Personal - = 4282 “Alte creanţe în legătură 29 750 000 remuneraţii datorate” cu personalul”

4.5 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie

Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu atrecut prin toate fazele procesului tehnologic precum şi produselenesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. Totîn curs de execuţie sunt considerate lucrările, serviciile şi studiileneterminate.

Este evidenţiată în contabilitate prin intermediul conturilor dingrupa 33 “Produse în curs de execuţie”, din care fac parte: 331 “Produseîn curs de execuţie” şi 332 “Lucrări şi servicii în curs de execuţie”.

După conţinutul economic sunt conturi de active circulantemateriale iar după funcţia contabilă, sunt conturi de activ.

Se debitează cu costul de producţie al produselor, lucrărilor şiserviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei, stabilit pe bază deinventar:

% = 711 “Venituri din producţia stocată”331 “Produse în curs de execuţie”332 “Lucrări şi servicii în curs de execuţie”

Se creditează cu ocazia scăderii din gestiune a valorii produselor,lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadeiurmătoare:

96

711 “Venituri din producţia stocată” = %331 “Produse în curs de execuţie”332 “Lucrări şi servicii în curs deexecuţie”

Soldul conturilor este debitor şi reprezintă costul de producţie alproduselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la finele perioadei.

4.6. Contabilitatea produselor

În categoria produselor se includ: semifabricatele, produselefinite şi produsele reziduale. Sunt evidenţiate în contabilitate prinintermediul conturilor din grupa 34 “Produse”.

Remarcă: Întrucât funcţiunea conturilor este asemănătoare, nevom referi mai pe larg asupra funcţiunii contului 345 “Produse finite”.

Produsele finite sunt reprezentate de acele bunuri materialeexecutate de firmă care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie,au fost recepţionate din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi se găsescdepozitate în vederea vânzării lor către clienţi.

Contabilitatea produselor finite se ţine cu ajutorul conturilor 345“Produse finite”; 348 “Diferenţe de preţ la produse finite” şi 711“Venituri din producţia stocată”.

Remarcă: În contabilitate, vânzarea produselor finite seînregistrează în conturi distincte de cele arătate mai sus, respectiv 411“Clienţi”; 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”, 4427 “Taxa pevaloarea adăugată colectată” şi un cont de trezorerie, prin care seînregistrează contravaloarea produselor finite încasate de la clienţi:

a) vânzarea produselor finite:

411 “Clienţi” = %701 “Venituri din vânzarea produselor finite4427 “TVA colectată”

b) încasarea contravalorii acestora:

97

% = 411 “Clienţi”512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”

Contul 345 ”Produse finite”, evidenţiază existenţa şi mişcareastocurilor de produse finite. După conţinutul economic este cont de activecirculante materiale iar după funcţia contabilă este cont de activ. Este demenţionat faptul că, pentru evaluarea produselor finite se poate utilizacostul de producţie sau costul prestabilit (standard), în cazurile în carecostul de producţie efectiv al produselor finite este determinat doar lafinele perioadei prin intermediul conturilor din clasa 9 “Conturi degestiune”.

Se debitează cu:- valoarea la preţ de înregistrare a intrărilor de produse finite în

depozite, din secţiile de producţie, precum şi a plusurilor la inventar, încorespondenţă cu creditul contului 711 “Venituri din producţia stocată”:

345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată”

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de laterţi, în corespondenţă cu creditul conturilor 354 “Produse aflate laterţi”sau 401 “Furnizori:

345 “Produse finite” = 354 “Produse aflate la terţi”(401 “Furnizori”)

Se creditează cu:- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite scăzute din

gestiune în urma vânzării acestora către clienţi, precum şi cu lipsurileconstatate cu ocazia inventarierii, în corespondenţă cu debitul contului711 “Venituri din producţia stocată”:

711 “Venituri din producţia stocată” = 345 “Produse finite”

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite trimise la terţi,în corespondenţă cu debitul contului 354 “Produse aflate la terţi”:

98

354 “Produse aflate la terţi” = 345 “Produse finite”

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite livratemagazinelor proprii de desfacere, în corespondenţă cu debitul contului371 “Mărfuri”:

371 “Mărfuri” = 345 “Produse finite”

- valoarea pierderilor din calamităţi sau a donaţiilor de produsefinite, în corespondenţă cu debitul contului 671 “Cheltuieli excepţionaleprivind operaţiile de gestiune”:

671 “Cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune” = 345 “Produse finite”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea la preţ deînregistrare a produselor finite existente în stoc.

Contul 348 ”Diferenţe de preţ la produse”, ţine evidenţadiferenţelor între preţul prestabilit(standard) şi costul de producţie alproduselor obţinute. După conţinutul economic este cont rectificativ alvalorii de înregistrare a produselor iar după funcţia contabilă, este contbifuncţional. De precizat că în acest cont, înregistrările se efectueazănumai la finele lunii.

Se debitează la finele lunii cu diferenţele de preţ între costul deproducţie şi preţul prestabilit, aferente intrărilor de produse în gestiune.Debitarea se face în roşu pentru diferenţele favorabile (costul deproducţie este mai mic decât preţul prestabilit) şi în negru pentrudiferenţele nefavorabile (costul de producţie este mai mare decât preţulprestabilit):

348 “Diferenţe de preţ la produse” = 711 “Venituri din producţia stocată”(în roşu, pentru diferenţe favorabile)

348 “Diferente de pret la produse” = 711 “Venituri din producţia stocată”(în negru, pentru diferenţe nefavorabile)

Se creditează tot la finele lunii, cu diferenţele favorabile saunefavorabile, corespunzătoare produselor finite ieşite din gestiune:

99

711 “Venituri din producţia stocată” = 348 “Diferenţe de preţ la produse”(în roşu, pentru diferenţe favorabile)

711 “Venituri din producţia stocată” = 348 “Diferenţe de preţ la produse”(în negru, pentru diferenţe nefavorabile)

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ (favorabile saunefavorabile) aferente produselor existente în stoc.

Funcţiunea conturilor prezentate mai sus, poate fi reprezentatăschematic astfel:

4.6.1. Aplicaţie privind contabilitatea produselor finite

4.6.1.1. Metoda inventarului permanent, evaluarea la cost deproducţie

Exemplul 1. Se obţin din procesul de producţie produse finite laun cost total de producţie de 800.000.000 lei şi se predau depozitului pebază de bon de predare.

100

345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată” 800 000 000

Exemplul 2. Se vând către clienţi jumătate din produsele finiteobţinute, la un preţ de vânzare de 500.000.000 lei, TVA, 19 %.

411“Clienţi” = % 595 000 000701 “Venituri din vânzarea 500 000 000 produselor finite”4427 “TVA colectată” 95 000 000

Exemplul 3. Se descarcă gestiunea depozitului de produsele finitevândute.

711 “Venituri din producţia stocată” = 345 “Produse finite” 400 000 000

4.6.1.2. Metoda inventarului intermitent, evaluarea la cost deproducţie

Exemplul 1. Se obţin din procesul de producţie produse finite laun cost total de producţie de 800.000.000 lei şi se predau depozitului pebaza bonului de predare.

- nu se înregistrează în contabilitate obţinerea de produse finite.

Exemplul 2. Se vând către clienţi jumătate din produsele finiteobţinute, la un preţ de vânzare de 500.000.000 lei, TVA, 19%.

411“Clienţi” = % 595 000 000701 “Venituri din vânzarea 500 000 000 produselor finite”4427 “TVA colectată” 95 000 000

Exemplul 3. Se descarcă gestiunea depozitului de produsele finitevândute.

- nu se efectuează înregistrări în contabilitate

Remarcă: În cazul utilizării metodei inventarului intermitent(recomandată pentru firmele mici şi mijlocii), este obligatorie la finele

101

lunii efectuarea inventarierii şi înregistrarea în contabilitate a stoculuifaptic de produse finite (400.000.000 lei):

345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată” 400 000 000

La începutul lunii următoare are loc operaţiunea de reluare astocului de produse finite inventariate:

711 “Venituri din producţia stocată” = 345 “Produse finite” 400 000 000

4.6.1.3. Metoda inventarului permanent, evaluarea la preţulstandard (prestabilit).

La începutul lunii, firma deţine în stoc 2.000 bucăţi produse finiteîn valoare de 10.000.000 lei (preţ standard 5.000 lei/bucată), diferenţefavorabile de preţ (-) 1.000.000 lei.

În cursul lunii, se obţin din procesul de fabricaţie 1.000 bucăţiproduse finite evaluate la un preţ standard de 6.000.000 lei (6.000lei/bucată).

Se vând clienţilor 2.500 bucăţi produse finite [al căror preţstandard este de 5.333 lei/bucată, adică

(10.000.000 lei + 6.000.000 lei)/(2.000 buc + 1.000 buc)= 5.333 lei/buc],

la un preţ de vânzare negociat de 8.000 lei/bucată, TVA 19%.La finele lunii, din contabilitatea de gestiune rezultă un cost de

producţie efectiv aferent produselor obţinute în cursul lunii de 5.500.000lei (5.500 lei/bucată).

Înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni, presupuneparcurgerea următoarelor etape:

a) obţinerea de produse finite la preţ standard:

345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată” 6 000 000

102

b) vânzarea către clienţi:

411 “Clienţi” = % 23 800 000 701 “Venituri din vânzarea 20 000 000

produselor finite” 4427 “TVA colectată” 3 800 000

c) descărcarea gestiunii depozitului cu produsele finite vândute:

711 “Venituri din producţia stocată” = 345 “Produse finite” 13 332 500

d) înregistrarea diferenţelor favorabile de preţ aferente produselorobţinute [(6.000 – 5.500) x 1.000 buc = 500.000 lei]:

348 “Diferenţe de preţ = 711 “Venituri din producţia stocată” 500 000 la produse finite”

e) repartizarea diferenţelor de preţ, proporţional asupra produselorfinite vândute şi asupra celor rămase în stoc:

- calculul coeficientului de repartizare:

09375,0000000600000010

)000500(0001000345/348 −=+

−+−=K

- determinarea şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor depreţ corepunzătoare ieşirilor cumulate de la începutul anului (carecorespund cu cele aferente vânzărilor pe luna în curs):

13.332.500 x (- 0,09375) = - 1.249.922

711 “Venituri din producţia = 348 “Diferenţe de preţ 1 249 922 stocată” la produse finite”

103

f) determinarea costului efectiv al produselor finite obţinute:

6.000.000 lei – 500.000 lei = 5.500.000 lei

g) determinarea costului efectiv al produselor finite vândute:

13.332.500 lei – 1.249.922 lei = 12.082.578 lei (4.833,03 lei/bucată)

h) determinarea costului efectiv al produselor finite rămase înstoc, după următoarea relaţie:

Cost efectiv sold iniţial + Cost efectiv produse obţinute – Cost efectivproduse vândute

9.000.000 lei + 5.500.000 lei – 12.082.578 lei = 2.424.218 lei (4.834, 84lei/bucată).

4.7. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi

Stocurile aflate la terţi cuprind materii şi materiale, obiecte deinventar şi produse trimise la terţi precum şi asemenea stocuri aflate încurs de aprovizionare.

Sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul conturilor dingrupa 35 ”Stocuri aflate la terţi”, din care fac parte:

- 351 ”Materii şi materiale aflate la terţi”- 352 ”Obiecte de inventar la terţi”- 354 ”Produse aflate la terţi”.După conţinutul economic sunt conturi de active circulante

materiale iar după funcţia contabilă sunt conturi de activ.Se debitează cu:- preţul de înregistrare al stocurilor trimise la terţi:

35 “Stocuri aflate la terţi” = %300 “Materii prime”301 “Materiale consumabile”321 “Obiecte de inventar”341 “Semifabricate”

104

345 “Produse finite”346 “Produse reziduale”

- preţul de înregistrare al materiilor prime, materialelor şiobiectelor de inventar în curs de aprovizionare:

35 “Stocuri aflate la terţi” = 401 “Furnizori”

Se creditează cu preţul de înregistrare al stocurilor intrate îngestiune de la terţi sau aflate în curs de aprovizionare:

% = 35 “Stocuri aflate le terţi”300 “Materii prime”301 “Materiale consumabile”321 “Obiecte de inventar”341 “Semifabricate”345 “Produse finite”346 “Produse reziduale”

Soldul conturilor este debitor şi reflectă valoarea stocurilor aflatela terţi sau în curs de aprovizionare.

4.8. Contabilitatea animalelor şi păsărilor

Se ţine prin intermediul conturilor: 361 ”Animale şi păsări”; 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”; 606 ”Cheltuieli cuanimalele şi păsările” în care sunt evidenţiate efectivele de animale şipăsări tinere, obţinute din producţie proprie sau prin achiziţie de la terţi,destinate creşterii precum şi folosirii lor pentru: muncă şi reproducţie;valorificare; producţie.

După conţinutul economic este cont de active circulante materialeiar după funcţia contabilă este cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şipăsărilor:

- achiziţionate de la furnizori:- cu plata ulterioară:

105

% = 401 “Furnizori”361 “Animale şi păsări”4426 “TVA deductibilă”

- pentru facturi nesosite:

% = 408 “Furnizori - facturi nesosite”361 “Animale şi păsări”4428 “TVA neexigibilă”

- cu plata imediată:

% = 512 “Conturi curente la bănci”361 “Animale şi păsări” (531 “Casa”)4426 “TVA deductibilă” (542 “Avansuri de trezorerie”)

- obţinute din producţie proprie, plusuri de inventar şi sporuri îngreutate:

361 “Animale şi păsări” = 711 “Venituri din producţia stocată”

- aduse de la terţi:

361 “Animale şi păsări” = 356 “Animale aflate la terţi”

- aduse ca aport la capitalul social al firmei:

361 “Animale şi păsări” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- primite de la unitate sau subunităţi;

361 “Animale şi păsări” = %481 “Decontări între unitate şi subunităţi”482 “Decontări între subunităţi”

- primite cu titlu gratuit:

106

361 “Animale şi păsări” = 771 “Venituri excepţionale din operaţii de gestiune”

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şipăsărilor ieşite din gestiune prin:

- vânzare:a) trecere la mărfuri

371 “Mărfuri” = 361 “Animale şi păsări”

b) vânzarea efectivă

411 “Clienţi” = %707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”4427 “TVA colectată”

c) scăderea din gestiune

607 “Cheltuieli = 371 “Mărfuri”privind mărfurile”

- livrare la unitate sau subunitate:

% = 361 “Animale şi păsări”481 “Decontări între unitate şi subunităţi”482 “Decontări între subunităţi”

- lipsă la inventar:

606 “Cheltuieli cu animalele şi păsările” = 361 “Animale şi păsări”

- trimitere la terţi:

356 “Animale aflate la terţi” = 361 “Animale şi păsări”

107

- sacrificare în abatorul propriu:- scăderea din evidenţă:

606 “Cheltuieli cu animalele şi păsările” = 361 “Animale şi păsări”

- obţinerea de produse:345 “Produse finite” = 711 “Venituri din producţia stocată”

- mortalităţi în urma unor calamităţi naturale:

671 “Cheltuieli excepţionale = 361 “Animale şi păsări” privind operaţiile de gestiune”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea la preţ deînregistrare a animalelor şi păsărilor existente în patrimoniul firmei.

4.9. Contabilitatea mărfurilor.

Mărfurile, reprezintă bunuri materiale cumpărate în scopulrevânzării lor ca atare sau după foarte uşoare transformări (ambalare,etc).

Contabilitatea mărfurilor se ţine cu ajutorul conturilor371”Mărfuri”; 378”Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 607”Cheltuieliprivind mărfurile”.

Funcţiunea conturilor privind evidenţa mărfurilor poate fireprezentată schematic astfel:

FIGURA ?????????????????????????????????????????

Contul 371”Mărfuri”, asigură evidenţa şi controlul existenţei şimişcării stocurilor de mărfuri. Din punct de vedere al conţinutuluieconomic este un cont de active circulante materiale iar după funcţiacontabilă este cont de activ. Evidenţa contabilă a mărfurilor se poateorganiza şi conduce utilizând următoarele preţuri de înregistrare:

a) costul de achiziţie, caz în care în contabilitate se opereazădoar cu conturile 371 “Mărfuri” şi 607 “Cheltuieli privindmărfurile”;

108

b) preţul de vânzare fără taxa pe valoarea adăugată, caz în careîn contabilitate se utilizează, pe lângă cele două conturi dinvarianta (a), şi contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”;

c) preţul de vânzare cu taxă pe valoarea adăugată (variantăutilizată de unităţile de desfacere cu amănuntul), caz în careintervine, în plus faţă de conturileprezentate mai sus şi contul4428 “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”.

Funcţiunea contului poate fi ilustrată astfel:FIGURA ????????????????????????????????????

Soldul contului este debitor şi reprezintă stocul de mărfuriexistent în depozitele firmei, exprimat în costuri de achiziţie, preţuri curidicata sau preţuri cu amănuntul, funcţie de varianta de înregistrareutilizată de firmă.

Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” ţine evidenţa adaosuluicomercial aferent mărfurilor existente în gestiunea firmelor cu activitatecomercială. După conţinutul economic este un cont rectificativ al preţuluide înregistrare al mărfurilor iar după funcţia contabilă este un cont depasiv.

Se creditează pe parcursul lunii, cu adaosul comercial aferentmărfurilor intrate în gestiunea firmei cu activitate comercială, încorespondenţă cu debitul contului 371”Mărfuri”:

371 “Mărfuri” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”

Se debitează o singură dată, la finele perioadei, cu ocaziadescărcării din gestiune a mărfurilor vândute, în corespondenţă cucreditul contului 371 “Mărfuri”:

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” = 371 “Mărfuri”

Soldul contului este creditor şi reflectă valoarea adaosuluicomercial aferentă mărfurilor existente în stoc (nevândute).

Contul 607 ”Cheltuieli privind mărfurile”, ţine evidenţacheltuielilor efectuate de firmă cu achiziţionarea mărfurilor. Din punct de

109

vedere al conţinutului economic este cont de cheltuieli de exploatare iardupă funcţia contabilă, este cont de activ.

În debitul contului se înregistrează valoarea mărfurilor vânduteprecum şi a celor constatate lipsă la inventariere, în corespondenţă cucreditul contului 371 ”Mărfuri”:

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”

Creditarea contului se face la finele lunii, cu ocazia decontăriicheltuielilor aspra rezultatului, în corespondenţă cu debitul contului121”Profit şi pierdere”:

121 “Profit şi pierdere” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

La finele perioadei contul nu prezintă sold.

4.9.1. Aplicaţie privind contabilitatea mărfurilor.

4.9.1.1. Metoda inventarului permanent, evidenţa mărfurilor fiindţinută la cost de achiziţie.

Exemplul 1. Firma achiziţionează de la un furnizor mărfuri la unpreţ de cumpărare de 20.000.000 lei, cheltuieli de transport aprovizionarede 500.000 lei, TVA 19%. Se vând mărfurile la un preţ de vânzarenegociat de 30.000.000 lei, TVA 19%. Se descarcă gestiunea demărfurile vândute.

a) achiziţia de mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 24 395 000 371 “Mărfuri” 20 500 000 4426 “TVA deductibilă” 3 895 000

b) vânzarea mărfurilor:

411 “Clienţi” = % 35 700 000707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 30 000 0004427 “TVA colectată” 5 700 000

110

c) descărcarea gestiunii:

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 20 500 000

4.9.1.2. Metoda inventarului permanent, evidenţa mărfurilor fiindţinută la preţ de vânzare cu ridicata.

Exemplul 2. Se înregistrează în contabilitatea depozitului,achiziţia de mărfuri de la furnizori conform facturii în valoare de100.000.000, TVA 19 %, adaos comercial 40%. Firma comercializeazămărfuri numai en gros. Se vând mărfurile către clienţi şi se descarcăgestiunea.

a) aprovizionare cu mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 119 000 000 371 “Mărfuri” 100 000 000 4426 “TVA deductibilă” 19 000 000

b) înregistrarea adaosului comercial:

371 “Mărfuri” = 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 40 000 000

c) vânzarea mărfurilor către clienţi, conform facturilor întocmite:

411 “Clienţi” = % 166 600 000 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 140 000 000 4427 “TVA colectată” 26 600 000

d) descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:

% = 371 “Mărfuri” 140 000 000607 “Cheltuieli privind mărfurile” 100 000 000378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 40 000 000

111

4.9.1.3. Metoda inventarului permanent, evidenţa mărfurilor fiindţinută la preţ de vânzare cu amănuntul.

Exemplul 3. Se înregistrează în contabilitate, achiziţia de mărfuride la furnizori conform facturii în valoare de 100.000.000, TVA 19%,adaos comercial 40%. Firma comercializează mărfuri numai cuamănuntul. Se vând mărfurile către clienţi şi se descarcă gestiunea.

a) aprovizionare cu mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 119 000 000371 “Mărfuri” 100 000 0004426 “TVA deductibilă” 19 000 000

b) înregistrarea adaosului comercial şi a TVA neexigibilă:

371 “Mărfuri” = % 66 600 000 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 40 000 000 4428 “TVA neexigibilă” 26 600 000

c) vânzarea mărfurilor către clienţi, conform monetarelor întocmite:

5311 “Casa în lei” = % 166 600 000 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 140 000 000 4427 “TVA colectată” 26 600 000

d) descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:

% = 371 “Mărfuri” 166 600 000607 “Cheltuieli privind mărfurile” 100 000 000378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” 40 000 0004428 “TVA neexigibilă” 26 600 000

112

4.9.1.4. Metoda inventarului intermitent, evaluarea la cost deachiziţie

Exemplul 4. Firma achiziţionează de la un furnizor mărfuri la unpreţ total de cumpărare de 20.000.000 lei, cheltuieli de transportaprovizionare de 500.000 lei, TVA 19%. Se vând jumătate din mărfurileachiziţionate la un preţ de vânzare negociat de 15.000.000 lei, TVA 19%.

a) achiziţia de mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 24 395 000607 “Cheltuieli privind mărfurile” 20 500 0004426 “TVA deductibilă” 3 895 000

b) vânzarea mărfurilor:

411 “Clienţi” = % 17 850 000 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 15 000 000 4427 “TVA colectată” 2 850 000

c) inventarierea stocului de mărfuri la finele perioadei în valoarede 15.000.000 lei:

371 “Mărfuri” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile” 10 000 000sau

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 10 000 000

4.9.2. Particularităţi privind contabilitatea mărfurilor în consignaţie

Vânzarea în consignaţie se realizează pe baza unui contract deconsignaţie, în care o parte denumită consignant (deponent) încredinţeazăunei alte persoane, denumită consignatar (vânzător) diferite mărfuri, învederea vânzării acestora. Consignatarul, prin contractul încheiat seangajează să păstreze bunurile iar după vânzarea acestora să remitădeponentului preţul încasat ( convenit prin contract cu consignantul) şisă-şi reţină comisionul cuvenit.

113

La primirea în consignaţie, mărfurile se înregistrează laconsignatar în contul în afara bilanţului 8033 “Valori materiale primite înpăstrare sau în custodie”. Utilizarea conturilor bilanţiere intervine doar cuocazia vânzării mărfurilor.

Dacă consignantul este persoană fizică sau agent economicneplătitor de taxă pe valoarea adăugată, atunci vânzarea bunurilor se facecu TVA calculată asupra comisionului. În situaţia în care bunurile suntprimite de la agenţi economici plătitori de taxă pe valoarea adăugată,atunci la vânzarea acestora se calculează TVA asupra preţului de vânzareplus comisionul cuvenit.

Pentru exemplificare, presupunem că un agent economic, plătitorde TVA, depune mărfuri spre vânzare în consignaţie în valoare de6.000.000 lei, comisionul consignatarului 15%, respectiv 900.000 lei . Sevând mărfurile şi se achită sumele către deponent.

I. În contabilitatea consignantului.

a) depunerea mărfurilor în consignaţie:

357 ”Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi” = 371”Mărfuri” 6.000.000

b) vânzarea mărfurilor de către consignatar cu încasare înnumerar:

- nu se înregistrează în contabilitate

c) întocmirea facturii fiscale de către deponent pentru mărfurilevândute (odată cu vânzarea mărfurilor sau cel mai târziu până la finelelunii în care are loc vânzarea):

371 ”Mărfuri” = 357 ”Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi” 6.000.000

411 ”Clienţi” = % 7 140 000 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” 6 000 000 4427 ”TVA colectată” 1 140 000

şi concomitent scăderea din evidenţă a mărfurilor vândute:

607 ”Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ”Mărfuri” 6 000 000

d) încasarea sumei de către consignant:

114

5311 ”Casa în lei” = 411 ”Clienţi” 7 140 000

II. În contabilitatea consignatarului.

a) înregistrarea contravalorii mărfurilor primite în contul în afarabilanţului 8033 ”Valori materiale primite în păstrare sau în custodie ”:

Debit 8033 6.000.000

b) vânzarea mărfurilor:

5311 ”Casa în lei” = % 8 211 000 707 ”Venituri din vânzarea mărfurilor” 6 000 000 708 ”Venituri din activităţi diverse” 900 000 4427 ”TVA colectată” 1 311 000

c) intrarea în patrimoniu a mărfurilor vândute:

371 ”Mărfuri” = % 8 211 000462 ”Creditori diverşi” 6 000 000378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri” 900 0004428 ”TVA neexigibilă” 1 311 000

d) TVA deductibilă aferentă mărfurilor vândute:

4426 ”TVA deductibilă” = 462 ”Creditori diverşi” 1 140 000

e) scăderea din gestiune a mărfurilor vândute:

% = 371 ”Mărfuri” 8 211 000607 ”Cheltuieli privind mărfurile” 6 000 000378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri” 900 0004428 ”TVA neexigibilă” 1 311 000

f) achitarea sumei către consignant:

462 ”Creditori diverşi” = 5311 ”Casa în lei” 7 140 000

115

g) înregistrarea contravalorii mărfurilor vândute în creditulcontului în afara bilanţului 8033 ”Valori materiale primite în păstrare sauîn custodie”:

Credit 8033 6.000.000

4.10. Contabilitatea ambalajelor

Ambalajele sunt bunuri care asigură protecţia materialelor,produselor, mărfurilor pe perioada transportului şi depozitării lor sauasigură prezentarea mărfurilor în vederea comercializării lor. Ele pot figrupate în două categorii:

a) ambalaje de transport care circulă după principiul vânzării -cumpărării, fiind facturate clienţilor, separat de materiale, produse,mărfuri şi a căror evidenţă contabilă se ţine cu ajutorul contului“381”Ambalaje”;

b) ambalaje de transport care circulă pe principiul restituirii, acăror valoare se cuprinde în facturile emise de furnizori, dar nu sedecontează şi sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor: 419”Clienţi -creditori” şi 409”Furnizori - debitori”.

Contabilitatea ambalajelor care circulă pe principiul vânzăriicumpărării se ţine prin intermediul contului 381”Ambalaje”, cont destocuri cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu valoarea ambalajelor:- achiziţionate, cu decontare ulterioară:

% = 401 “Furnizori”381 “Ambalaje”4426 “TVA deductibilă”

- achiziţionate din avansuri de trezorerie:

% = 542 “Avansuri de trezorerie”381 “Ambalaje”4426 “TVA deductibilă”

- obţinute din producţie proprie:

116

381 “Ambalaje” = 711 “Venituri din producţia stocată”

- aduse ca aport în natură la capitalul social:

381 “Ambalaje” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- aduse de la terţi:

381 “Ambalaje” = 358 “Ambalaje aflate la terţi”

- primite cu titlu gratuit:

381 “Ambalaje” = 7718 “Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune”

- nerestituite furnizorilor, în situaţia că acestea circulă peprincipiul restituirii:

381 “Ambalaje” = 409 “Furnizori - debitori”

Se creditează cu valoarea ambalajelor:- trimise la terţi:

358 “Ambalaje aflate la terţi” = 381 “Ambalaje”

- ieşite din gestiune (cele achiziţionate):

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje”

- ieşite din gestiune (cele din producţie proprie):

711 “Venituri din producţia stocată” = 381 “Ambalaje”

- constatate lipsă la inventar:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje”

117

- constatate plus la inventar:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje” (înregistrare în roşu)

- distruse ca urmare a calamităţilor:

6718 “Alte cheltuieli excepţionale = 381 “Ambalaje”privind operaţiile de gestiune”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea la preţ deînregistrare a ambalajelor existente în patrimoniul firmei.

4.11. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şiproducţiei în curs de execuţie

Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se constituie peseama cheltuielilor, de regulă la finele exerciţiului financiar, cu ocaziainventarierii şi sunt contabilizate prin intermediul conturilor din grupa 39“Provizioane pentru deprecierea stocurilor”.

După conţinutul economic sunt conturi rectificative a valorii deintrare a stocurilor iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu provizioanele pentru deprecierea stocurilorconstituite sau majorate:

681 “Cheltuieli de exploatare = 39 “Provizioane pentru depreciereaprivind amortizările şi provizioanele” stocurilor şi producţiei în curs deexecuţie”

Se debitează cu provizioanele pentru deprecierea stocurilordiminuate sau anulate:

39 “Provizioane pentru deprecierea = 781 “Venituri din provizioane stocurilor şi producţiei în curs de execuţie” privind activitatea de exploatare”

Soldul conturilor este creditor şi reprezintă valoareaprovizioanelor pentru deprecierea stocurilor constituite de firmă.

Contabilitatea stocurilor ºi producþiei în curs de execuþie4.1. Generalitãþi privind stocurile ºi producþia în curs de execuþie4.2. Evaluarea bunurilor materiale ale firmeiFiºa de stoc pentru materialul “Z”

4.3. Contabilitatea stocurilor de materii ºi materiale4.3.1. Aplicaþie privind utilizarea metodelor inventarului permanent ºi intermitent în cazul înregistrãrii în contabilitate a stocurilor de materii prime ºi materiale

4.4. Contabilitatea obiectelor de inventar4.4.1. Aplicaþie privind înregistrãrile contabile legate de achiziþia ºi distribuirea echipamentului de lucru cãtre salariaþi

4.5 Contabilitatea producþiei în curs de execuþie4.6. Contabilitatea produselor4.6.1. Aplicaþie privind contabilitatea produselor finite4.6.1.1. Metoda inventarului permanent, evaluarea la cost de producþie4.6.1.2. Metoda inventarului intermitent, evaluarea la cost de producþie4.6.1.3. Metoda inventarului permanent, evaluarea la preþul standard (prestabilit).

4.7. Contabilitatea stocurilor aflate la terþi4.8. Contabilitatea animalelor ºi pãsãrilor4.9. Contabilitatea mãrfurilor.4.9.1. Aplicaþie privind contabilitatea mãrfurilor.4.9.1.1. Metoda inventarului permanent, evidenþa mãrfurilor fiind þinutã la cost de achiziþie.4.9.1.2. Metoda inventarului permanent, evidenþa mãrfurilor fiind þinutã la preþ de vânzare cu ridicata.4.9.1.3. Metoda inventarului permanent, evidenþa mãrfurilor fiind þinutã la preþ de vânzare cu amãnuntul.4.9.1.4. Metoda inventarului intermitent, evaluarea la cost de achiziþie

4.10. Contabilitatea ambalajelor4.11. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor ºi producþiei în curs de execuþie