CAPITOLUL III - ISU Prahova teritoriale/capitolul III.pdf · Teleajen la statia hidrometricã Moara...

Nesecret

Pagina 72 din 142

str. Rudului, nr. 96, Ploiești

Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66

E-mail: [email protected]

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA Ediţia a III-a

3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă.

Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor

decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului fiind identificate

următoarele tipuri de risc potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, după cum urmează :

TIP DE RISC RISCURI

Furtuni şi viscol

Viscol

Furtuni - vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau căderi de grindină

Inundaţii

Ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor provenite din

precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile

insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de gheţuri sau de

plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi

inundaţii prin scurgeri de pe versanţi.

Provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice

Inundaţii Produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică.

Căderi masive de zăpadă Ninsori abundente

Căderi masive de zăpadă Blocare căi rutiere şi feroviare

Tornade

Secetă

Hidrologică

Pedologică

Temperaturi extreme

Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii

Polei

Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor)

Caniculă

Incendii de pădure

Incendii la fondul forestier

Incendii la vegetaţie uscată

Incendii la culturi de cereale păioase

Avalanşe

Alunecări de teren

Cutremure de pământ

Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte

activităţi tehnologice

Accidente, avarii, explozii

şi incendii în activităţi de

transport şi depozitare

produse periculoase

Accidente chimice cu implicaţii pe amplasament

Accidente chimce cu implicaţii în afara amplasamentului

Accidente, avarii, explozii Terestre

CAPITOLUL III

RISCURI GENERATOARE DE

SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nesecret

Pagina 73 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



TIP DE RISC RISCURI


transport Aeriene

Accidente, avarii, explozii


transport

Pe cablu

Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi nucleare

Poluare de ape

Care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective majore de alimentare cu apă

Cu impact major transfrontalier

Poluări accidentale ale cursurilor de apă

Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Eşecul utilităţilor publice Reţele importante de radio şi televiziune

Reţele importante de telefonie şi comunicaţii

Eşecul utilităţilor publice

Reţele importante de energie electrică şi de gaze

Reţele importante de energie termică

Reţele importante de alimentare cu apă

Reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale

Eşecul utilităţilor publice Cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viaţa

oamenilor

Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos

Muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare

Epidemii

Epizootii / zoonoze

Risc radiologic - inclusiv de radiaţii ionizante

Incendii

3.1.1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE.

3.1.1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE.

Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile

principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare faţă de

caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija efectele

secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de comunicaţii

rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu vulnerabilitate

crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene. Trebuie totuşi

să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde adeseori s-au manifestat

furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori nespecifice sezonului (zăpadă,

lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi avalanşe - iarna).

A. INUNDAŢII

In general, reteaua hidrograficã are directie predominantã NV – SE , conform dispunerii marilor

trepte de relief. Directiile V-E si NE-SV sunt dictate de particularitãtile morfologice si ele dependente

in numeroase cazuri de conformatie litologicã si structuralã a teritoriului.

Reteaua hidrograficã este mult mai inrãmuratã in zona muntoasã si de dealuri, unde multitudinea

pantelor cu diferite inclinãri si predominarea rocilor putin permeabile au oferit, in cursul evolutiei

reliefului, conditii propice pentru scurgerea apelor si formarea vãilor. In aceste regiuni, densitatea retelei

atinge valori cuprinse intre 0.3 – 0.7 km/kmp, depãsind uneori aceastã ultimã cifrã.

Nesecret

Pagina 74 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



In schimb, in partea sudicã a judetului Prahova, densitatea retelei hidrografice atinge valori intre

0,1 – 0,5 km/kmp. In zona de la NV de Ploiesti, pe conul de dejectie al Prahovei, se intâlnesc suprafete

relativ intinse nebrãzdate de nici-o apã , incât aici densitatea retelei este nulã. Acest fapt, datorat

grosimii mari a aluviunilor, explicã adâncimea mare la care se gãseste pânza de apã . Imediat la S si SE

de Ploiesti insã, acolo unde depozitele aluvionare se subtiazã si apar izvoare, densitatea retelei

hidrografice creste la 0,3-0,5 km/kmp.

In regimul hidrografic al râurilor din judetul Prahova, ca si din oricare altã regiune, ansamblul

conditiilor fizico-geografice joacã un rol hotãrâtor. Relieful cu inãltimea si fragmentarea lui asigurã o

anumitã scurgere a apelor, iar conditiile climatice si constitutia litologicã asigurã alimentarea retelei

hidrografice, in mod diferit, de la loc la loc. Astfel, scurgerea medie se cifreazã la 10 – 20 l/s/kmp in

regiunea muntoasã culminând in masivul Bucegi unde atinge 35 l/s/kmp, si este asiguratã de cantitatile

mari de precipitatii; dimpotrivã in zona subcarpaticã valoarea se diminueazã la 3-10 l/s/kmp iar in cea

dinspre câmpie la 1-3 l/s/kmp , unde pantele longitudinale ale rãurilor sunt foarte mici.

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din

cei 3777,5 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele

judetului, la obarsie si la varsare . In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale

judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de

nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva

mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul

si Cricovul Sarat.

Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 180

km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ialomiţa. Izvoraste din

Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului, Doftana si raurile mici Talea si

Câmpiniţa.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita ,

Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti

sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.

Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent

raul Lopatna.

Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie

sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul

Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri

formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin - Inundaţie – se înţelege,

acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate

provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-

economice din zona afectată.

Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ-

teritorială

Tipuri de inundaţii

pe cursuri de apă pe torenţi

0 1 2 3 4

1. Prahova Municipiul Ploieşti * -

2. Oraşul Boldeşti-Scăeni - *

3. Buşteni - *

4. Comarnic - *

5. Slănic - *

6. Comuna Adunaţi * -

Nesecret

Pagina 75 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ-

teritorială

Tipuri de inundaţii

pe cursuri de apă pe torenţi

0 1 2 3 4

7. Aluniş * -

8. Brazi * -

9. Dumbrava * -

10. Filipeştii de Târg * -

11. Gura Vitioarei * *

12. Măneşti * *

13. Proviţa de Sus - *

14. Râfov * -

15. Scorţeni * -

16. Starchiojd * -

17. Şirna * -

18. Târgşoru Vechi * -

19. Vărbilău - *

Lucrări Hidrotehnice

Din punct de vedere al echipãrii cu lucrãri hidrotehnice in judetul Prahova functioneazã douã

lacuri de acumulare mari Paltinu si Mâneciu cu un volum de 47.11 mil.mc respectiv 38.02 mil.mc,

folosinta lor principalã fiind alimentarea cu apã dar prin aceste acumulãri se face si reglarea debitelor in

caz de inundatii.

Mai există şi o priză de apă-Baraj Nedela precum şi un nod hidrotehnic-derivaţie Nedelea –

Dâmbu.

Sunt de asemenea 8 diguri pentru apãrarea impotriva inundatiilor a localitatilor Aricestii

Rahtivani (sat Nedelea), Drãgãnesti (Tufani), Râfov (Moara Domneascã), Mãnesti (Băltiţa), Sirna (

Brãtesti) , Dumbrava (Zãnoaga), Complexul de Porci Gherghita şi Boldeşti-Grădiştea, in lungime de

36,48 Km aflate in adminstrarea S.G.A. Prahova, lucrãri de apãrãri si consolidãri de mal in

administrarea primãriilor, lucrãri de corectii torenti in special in zona montanã in administrarea

Inspectoratului Silvic Prahova si lucrãri de combaterea eroziunii solului in administrarea A.N.I.F.

Filiala Judeteana Prahova si lucrãri de apãrãri de mal in administrarea consiliilor locale. De asemenea

trebuie avute in vedere cele 40 acumulãri cu folosintã piscicolã din administrarea primãriilor sau unor

agenti economici, din care 17 prin ruperea lor pot provoca inundarea unor localitãti.

În general inundațiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanșarea

fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanșării acumulărilor

de apă datorate căderilor masive de precipitații, există suficient timp pentru avertizare alarmare.

In anul 2005 s-au inregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.05), debite deosebite pe râul

Teleajen la statia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol si un

debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite si in lunile mai, iunie,

iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judetului

Prahova.

Existenţa în judeţ a două baraje de acumulare, respectiv Paltinu şi Măneciu, duce la un control

riguros al precipitaţiilor de pe torent care vin din zona de munte, reprezentând un bun atenuator de

viitură pe râurile Prahova şi Teleajen, astfel :

BARAJUL MĂNECIU.

Singurul fenomen atipic manifestat încă din 1997 a fost variaţia presiunilor interstiţiale măsurate

la celulele de presiune interstiţială amplasate în nucleu la cota 584 mdM. Fenomenul a făcut obiectul

unor investigaţii speciale. Au fost executate 3 foraje geotehnice de pe coronament cu adâncimi de circa

30 m, echipate ulterior cu celule de presiune interstiţială.

Nesecret

Pagina 76 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Riscurile asociate barajului Măneciu:

Riscul hidrologic Caracteristicile principalelor viituri înregistrate după anul 2005 sunt prezentate mai jos. Viitura

cu debit maxim din acest tabel (309 m3/s), corespunzător unei probabilităţi de apariţie sub 2%, a avut

loc în 2007. Nivelul maxim în lac (cota 603,30) a fost atins în timpul viiturii din septembrie 2005, care a

avut un debit ceva mai mic (235 m3/s), apropiat de viitura cu probabilitatea de 5%. Volumul viiturii a

depăşit 20 hm3, din care au fost acumulaţi circa 14 hm3.

Viituri înregistrate la barajul Măneciu în perioada 2005-2014 DATA

VALORI MAXIME TIMP VOLUM [hm3] Dh

[m] COTA

[mdM]

Qaf

[m3/s]

Qdef

[m3/s]

Tcr

[ore]

Ttotal

[ore]

ac. tot.

19-21.09.2005 603,30 235 44 15 52 14 20 8,10

22-24.03.2007 598,10 308,85 45 19 78 13 18 6,70

01-07.04.2013 599,20 113,20 18 21 128 9 16 6,60

16-22.04.2014 599,35 108,81 18 24 79 12 15 8,70

Colmatarea lacului La scăderea nivelului în acumulare sub 590,00 mdM s-a observat o colmatare mai accentuată la

coada lacului. Ritmul anual de colmatare este de 1,2%, valoare considerată normală pentru acest tip de

amenajare.

Riscul seismic Barajul MĂNECIU este situat la o distanţă de circa 65 km de zona epicentrală Vrancea, cea mai

importantă zonă seismică din România, şi la circa 110 km de zona Făgăraş-Câmpulung, a doua ca

activitate seismică. Conform standardului de zonare seismică a României (SR 11100/1-1993)

amplasamentul se găsea în macrozona de intensitate seismică I=81 (MSK), (unde indicele 1 corespunde

unei perioade medii de revenire de 50 ani), la cca. 10-15 km de macrozona de intensitate seismică I=92

(MSK) (unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani).

În conformitate cu codul P100-1/2013, care prevede zonarea seismică a teritoriului României în

termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurență

de 225 ani adică 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani, barajul Măneciu se încadrează în zona cu ag

= 0,40g şi perioadă de colţ Tc = 1,60.

Ipoteze la cedarea barajului:

Ipotezele analizate au constat într-o combinaţie între presupuse defecte apărute în corpul

barajului , apariţia unor viituri, accidente la uvrajele de descărcare a apelor mari şi se prezintă astfel:

Ipoteza I – Cedarea barajului prin deversarea coronamentului barajului

Ipoteza II – Cedarea barajului prin crearea unei căi de infiltrație prin corpul barajului.

IMPACTUL UNDEI DE RUPERE

Ipoteza maximala Din analiza debitelor maxime rezultate, prin tranzitul undei de rupere in ipoteza maximala a

rezultat ca pe raul Teleajen exista o atenuare de cca. 66% pe o lungime de rau de 143,9 km ( 3.947 mc/s

amonte confluenta cu raul Prahova fata de 11.496 mc/s in sectiunea barajului acumularii Măneciu), iar

pe raul Prahova de cca 48% pe o lungime de rau de 50 km ( 1.714 mc/s amonte de confluenta cu raul

Ialomita fata de 3.335 mc/s in sectiunea aval confluenta cu raul Teleajen).

BARAJUL PALTINU

În timpul primei umpleri, s-au înregistrat o serie de fenomene atipice. Odată cu ridicarea

nivelului în acumulare se înregistrează o deplasare a coronamentului spre aval. Se constată că la

Nesecret

Pagina 77 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



contactul dintre cupolă şi aripa de pe malul stâng se produce o deplasare spre amonte. Deplasările sunt

foarte mici şi umplerea acumulării continuă.

În luna iunie 1974 cota în lac atinge un maxim de 642,85 şi fenomenele atipice de extind:

împingeri ale fundaţiei barajului asupra CHE, deplasări vizibile la pasarela de acces în galeria de la cota

610, debite exfiltrate prin fundaţia barajului pe terasa malului stâng etc. Amploarea fenomenelor

determină golirea acumulării şi executarea unor lucrări de reabilitare.

IDENTIFICAREA CAUZELOR POTENŢIALE DE RISC

Risc hidrologic

Secţiunea barată controlează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 334 km2 şi cu o altitudine

medie de circa 900 mdM. Debitele cu diferite probabilităţi de apariţie sunt date în tabelul urmator. după

un studiu INMH din 1992. Viitura de calcul are un timp de creştere de 10 ore, timp total de 48 de ore.

Riscul hidrologic este în prezent micţorat din două motive: micşorarea debitului de verificare cu

20 % şi coborârea nivelului normal de exploatare cu 5,00 m.

După incidentul înregistrat în 1974 au urmat lucrările de consolidare care au ţinut până în 1987

când a început efectiv cea de a doua umplere experimentală terminată îm 1996 odată cu atingerea NNR.

Nu dispunem de foarte multe date cu privire la viiturile înregistrate pe râul Doftana.

Instrucţiunile iniţiale nu prevedeau centralizarea acestor informaţii în cadrul urmăririi comportării.

Rapoartele anuale prezintă nivelele pentru întreaga perioadă de exploatare. Se observă că au existat

variaţii importante ale nivelului în lac, datorate unor debite afluente mari.

Cele mai mari variaţii la creşterea nivelului în lac s-au înregistrat, în ordinea creşterilor de nivel

în 24 de ore, în anii 1979 (18,75 m), 1983 (9,90 m), 1981 (8,90 m), 1980 (6,85 m), 2001 (5,05 m) etc.

Ca o viitura caracteristică se reţine cea din 11 august 1999, cu un debit maxim de 218 m3/s

(probabilitatea de 5%). Viituri înregistrate la barajul Paltinu în perioada 2001-2013

DATA

VALORI MAXIME TIMP VOLUM [hm3] Dh [m]

COTA

[mdM]

Qaf

[m3/s]

Qdef

[m3/s]

Tcr

[ore]

Ttotal

[ore] ac. Tot. 24 h Total

1979 18,75

1980 6,85

1981 8,90

1983 9,90

11.08.1999 218

2001 5,50

19-20.06.2001 278 5 12

07-08.05.2005 644,95 348 60 5 20 6,70 9,27 4,30

12.07.2005 643,30 573 45 5 20 4,96 8,20 3,25

19-20.09.2005 642,30 204 7 7 16 7,15 8,36 4,45

19-22.09.2005 646,05 204 61 7; 3 ;7 48 12,51 18,73 8,20

21-24.03.2007 646,40 408 60 4; 7 30 13,86 18,94 10,48

05-08.03.2009 644,36 149 7-14 6 34 3,35 6,65 3,71

20-23.06.2010 644,59 216 54 12; 4 20;8 5,20 8,70 2,50

03-06.12.2010 643,88 74 26 14 77 4,00 8,00 2,87

22-23.05.2012 643,80 157 26 7 24 3,80 5,11 2,25

02-05.04.2013 645,30 112 28 15 39 6,01 9,30 3,40

Caracteristicile principalelor viituri înregistrate după anul 2000 sunt prezentate tabelar. Viitura

maximă din acest tabel a avut loc în 2005, cu un debit maxim de 573 m3/s, corespunzătoar unei

probabilitaţi de apariţie de aproximativ 0,5%. Cea mai mare ca volum a avut loc în 2007, când s-a

înregistrat și cel mai ridicat nivel, după atingerea NNR-ului (1995).

Colmatarea lacului

Nesecret

Pagina 78 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Prima batimetrie a lacului a fost făcută în octombrie 2007. Procentul de colmatare ajunsese în

2007 la circa 20%. După această dată s-au mai înregistrat viiturile din 2009, 2010 şi 2013 care, fără

îndoială, au contribuit la creşterea colmatării. Este clar că depunerile în faţa barajului sunt foarte mari în

special înspre versantul drept, din cauza aportului pârâului Secăria.

Risc seismic

Barajul PALTINU este situat la o distanţă medie de cca. 86 km sud-vest de zona epicentrală

Vrancea, zonă a cărei seismicitate intermediară, ca persistenţă, concentrare şi intensităţi maxime

observate, determină aspectul dominant al seismicităţii întregului teritoriu al României.

Distanţele epicentrale ale celor mai mari cutremure intermediare vrâncene produse în ultimii 200

de ani, faţă de barajul PALTINU sunt cuprinse între 46 km [1977; Ms=7,2; Io=8,5 (MSK); IB=8,3

(MSK)] şi 97 km [1940; Ms=7,4; Io=9,0 (MSK); IB=8,4 (MSK)].

Amplasamentul barajului Paltinu se află, de asemenea, sub incidenţa zonei epicentrale

Câmpulung-Făgăraş, a doua ca activitate seismică din România. Epicentrul celui mai puternic seism

înregistrat în această zonă la 26.01.1916 (Ms=6,5; I0=8,0 MSK) a fost la ca 93 km faţă de

amplasamentul barajului Paltinu.

SCENARII DE CEDARE

Ipotezele analizate au constat intr-o combinație intre presupuse defecte apărute în corpul

barajului şi apariția unor modificari in structura geologica a terenului.

Ipoteza I – Cedarea barajului central – barajul in dublu arc

Ipoteza II – Cedarea barajului lateral – barajul de greutate.

IMPACTUL UNDEI DE RUPERE

IPOTEZA MAXIMALA

Din analiza debitelor maxime rezultate, prin tranzitul undei de rupere in ipoteza maximala (S1) a

rezultat ca pe paraul Doftana exista o atenuare destul de importanta de cca. 67% pe o lungime de rau de

18,4 km (16.737 mc/s amonte confluenta cu raul Prahova fata de 50.494 mc/s in sectiunea barajului

acumularii Paltinu), iar pe raul Prahova de cca 90% pe o lungime de rau de 117,8 km (1.800 mc/s

amonte de confluenta cu raul Ialomita fata de 20.741 mc/s in sectiunea aval confluenta cu raul Doftana).

Locuitorii din zonele inundabile situate în aval de cele două baraje, precum şi cei de pe cursurile

inferioare ale râurilor Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi al afluenţilor acestora sunt în permanenţă

pregătiţi, iar în planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt prevăzute locuri de adunare pentru

sinistraţi şi spaţii în care aceştia vor fi cazaţi.

În judeţ există o reţea de lucrări hidrotehnice care protejează populaţia şi terenurile de

revărsarea apelor, dar nu este suficientă, existând foarte multe zone critice, vulnerabile, precum:

Azuga, Buşteni, Sinaia, Slănic, Râfov, Gherghiţa, Starchiojd, Ceraşu, Valea Doftanei, Bărcăneşti,

Cornu, Proviţa de Sus, Teişani, Cărbuneşti, Drajna, Bertea, Şoimari, Şirna.

Nesecret

Pagina 79 din 71

Situaţia numărului de intervenţii pentru limitarea efectelor inundaţiilor înregistrate de ISUJ Prahova în perioada 2005 – 2015 :

0

100

200

300

400

500

600

Inundatii

568

52 57 65

129

315

59

109

70

321

113

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nesecret

Pagina 80 din 142

str. Rudului, nr. 96, Ploieşti

Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66


SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE A JUDEŢULUI PRAHOVA

Din analiza efectuată în perioada 2005 – 2015 cu privire la inundaţiile produse se observă că

cele mai multe s-au înregistrat în anii 2005, 2010 şi 2014 datorită căderilor masive de precipitaţii

precum şi a topirii rapide a zăpezii.

Din această analiză s-au desprins două posibilităţi de risc la inundaţii:

producerea de inundaţii prin scurgerea pe versanţi în zonele de deal şi de munte, în situaţii de

ploi în cantităţi semnificative (>de 25 l/mp), în timp relativ redus (până la 3h);

producerea de inundaţii prin băltire în zona de câmpie, cauzate de ploi cu caracter torenţial

(>de 25 l/m2 în mai puţin de 3 h), sau de ploi însemnate cantitativ (80-100 l/m

2 în 24 h).

În cursul anului 2013 sub coordonarea Consiliului Judeţean Prahova, în parteneriat cu SGA

Prahova au fost întocmite hărţile de risc la inundaţii pentru toate localităţile județului. De asemenea au

fost întocmite planurile de apărare împotriva inundaţiilor la localități, precum și Planul județean de

apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice

şi poluărilor accidentale pe cursuri de apă.

Se poate concluziona că fenomenele generate de inundaţii au căpătat o amploare foarte mare la

nivel global şi este de aşteptat ca inundaţiile să se producă şi în viitor. De aceea, este necesar să se

întocmească din timp planuri viabile, care să răspundă riscurilor la inundaţii, şi în care să se prevadă

fonduri şi utilaje necesare intervenţiei.

Fiecare CLSU trebuie să acţioneze în realizarea îmbunătăţirii bazei materiale şi a pregătirii

serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în vederea unei bune gestionări a situaţiilor de urgenţă

generate de inundaţii. De asemenea, fiecare localitate trebuie să-şi dimensioneze bugetele proprii

pentru a achiziţiona materialele şi tehnica necesare intervenţiei în caz de dezastre.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova a acţionat cu forţa umană şi

materiale pentru scoaterea apei din locuinţe şi pentru asistarea sinistraţilor.

Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive, în ultimii ani un loc aparte l-au

ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ.

B. FURTUNI, GRINDINĂ.

Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere științific, meteorologii

consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12

pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88 – 101 km/h, iar cele de intensitate 11

ating 102 – 117 km/h, cauzând furtuni violente.

Se produc cu preponderență în perioada caldă a anului, pe spații destul de restrânse și se

manifestă prin cer înnorat, ploi torențiale, descărcări electrice și intensificarea accentuată a vântului.

Pagubele constau, în general, în acoperișuri afectate parțial sau total, crengi ale copacilor rupte, rareori

copaci smulși din rădăcină sau rupți. În funcție de locul de producere, pot fi afectate rețelele de

alimentare cu energie electrică sau de telecomunicații. Datorită precipitațiilor abundente se pot

produce inundații cauzate de torenți sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-

socială, dar pe termen relativ scurt.

Aceste fenomene meteorologice extreme se manifestă cu precădere în zona de munte şi de

câmpie. Din păcate, unele fenomene (furtuni, tornade) debutează brusc şi se manifestă cu o violenţă

extremă. Există foarte puţine posibilităţi de a fi prognozate.

În zona de sud a judeţului, s-au manifestat cu precădere furtuni şi ploi abundente, urmate de

distrugeri de culturi şi inundaţii de scurtă durată. În ultimii ani, au fost semnalate furtuni violente în

municipiile Ploieşti şi Câmpina, oraşele Băicoi, Mizil şi Urlaţi şi multe din comunele situate în

partea de sud a judeţului.. Datorită modificărilor climatice din ultimii ani, sunt tot mai frecvente

furtunile cu aspect de vijelie, însoţite deseori şi de grindină. Pentru atenuarea efectului de grindină, în

judeţul Prahova funcţionează sistemul integrat de luptă antigrindină, care dispune de logistica necesară

şi rachete antigridină. Acest sistem acoperă partea de sud a judeţului.

C. SECETA – este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare și este caracterizată

prin scăderea precipitațiilor sub nivelul mediu, prin micșorarea debitului râurilor și a rezervelor

Nesecret

Pagina 81 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer și în sol, cu efecte directe asupra

mediului și în primul rând asupra culturilor agricole. În condițiile lipsei precipitațiilor, pentru un

anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitațiilor determină

uscarea profundă a solului și instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă și

diminuarea resurselor subterane de apă determină apariția secetei agricole care duce la reducerea sau

pierderea totală a culturilor agricole.

Seceta poate fi clasificată ca:

Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a

precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități foarte mici.

Seceta agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită din

precipitații sau ape freatice).

Seceta hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei freatice, rezervorul de apă.

În județul Prahova se poate afirma că partea de sud a judeţului este din ce în ce mai mult

afectată de fenomenul de secetă, manifestat cu precădere în lunile de vară. Această zonă reprezintă

aproximativ 30% din suprafaţa judeţului. Din studiile făcute de specialişti, se constată o tendinţă de

deșertificare a zonei de câmpie datorită fenomenului de secetă.

Totodată s-a constatat că, în lunile de toamnă –iarnă, apar fenomenele de ceaţă sau îngheţ, care

se manifestă cu precădere în zona de câmpie şi zona colinară, uneori persistand zile în şir.

3.1.1.2. INCENDII DE PĂDURE.

În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart în cinci categorii:

Incendiul pe sol sau de litieră, numit şi „focul alergător” – se caracterizează prin aceea că arde

pădurea vie şi moartă de pe suprafaţa solului: muşchi, iarbă vie, uscături, frunze căzute, cetină,

resturi de material lemnos, etc.

Incendiul de coronament – se caracterizează prin aceea că arde coroana copacilor(cetina,

ramurile) extinzându-se şi la tulpina acestora. Viteza de ardere este cuprinsă între 8 şi 25

km/oră.

Incendiul subteran – se mai numeşte şi incendiul de pământ întrucât provoacă arderea

materialelor aflate imediat sub suprafaţa solului, cum ar fi: turba, cărbuni şi rădăcinile

superficiale ale arborilor. Acest incendiu se extinde încet, progresând numai cu 10-20 m/oră.

Incendiul combinat (de litieră şi coronament) – apare mai des în pădurile de răşinoase, unde nu

s-au luat măsuri de curăţire a vegetaţiei, crengilor şi a altor resturi lemnoase aflate la partea

inferioară a copacilor. Acest incendiu ia naştere, de la incendiul de litieră şi se propagă la

coroanele arborilor.

Incendiul de doborâturi – ia naştere în porţiunile de pădure unde copacii au fost doborâţi de

furtuni puternice sau alunecări de teren sau în zone în curs de exploatare în care operaţiunea de

doborâre a copacilor nu a fost urmată imediat de curăţirea şi scoaterea masei lemnoase din

zonă.

Fondul forestier al judeţului Prahova este de peste 142.000 ha din care aflate în proprietate

particulară 37.000 ha, suprafaţa împădurită fiind de 124.107 ha împărţită în păduri de răşinoase,

foioase şi amestec de răşinoase cu foioase astfel :

păduri de răşinoase – 32.197 ha;

păduri de foioase şi amestec – 89.708 ha;

pepiniere, plantaţii, poieni şi alte terenuri aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ploieşti –

2.302 ha.

Direcţia Silvică Ploieşti este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi care

administrează o suprafaţă de fond forestier proprietate publică a statului de 105.000 ha din care

acoperite efectiv cu vegetaţie forestieră 102.761 ha, cu o mare varietate în ceea ce priveşte distribuirea

spaţială a vegetaţiei forestiere, respectiv de la golul alpin şi până la câmpia forestieră. De asemenea,

Nesecret

Pagina 82 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



unitatea administrează pe bază de contracte de administrare o suprafaţă de 16.000 ha pădure particulară

a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului Prahova.

Distribuţia pe specii este de 23% (23.504 ha) acoperite cu răşinoase (brad, molid, pin, larice şi

altele) iar diferenţa de 77% (79.257 ha) este acoperită cu foioase. Specia preponderentă este fagul care

ocupă un procent din suprafaţa de 42%, urmat de răşinoase şi stejari (stejar pedunculat şi gorun

predominant) cu un procent din suprafaţă de 14%.

Alte specii întâlnite sunt paltinul de munte, frasinul, salcâmul, cireşul sălbatic, carpenul,

diferite specii de plopi şi salcie.

Direcţia Silvică Ploieşti este administrată prin centrala unităţii situată în Ploieşti şi 9 ocoale

silvice la care se adaugă Pepiniera Centralizată Beizadele şi Fazaneria Gherghiţa.

Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând prin

zona de deal cotele 500 m – 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000 (păduri

de brad, molid).

Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar pedunculat

(>140 ani) aflate în gospodăria Ocolului Silvic Slănic.

Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite

pentru exploatarea masei lemnoase.

Zone greu accesibile sunt cele muntoase : munţii Jepii mici – păduri amestec de răşinoase până

la cota 2070, munţii Cumpătu, munţii Baiului, vârful Clăbucet (1.459,8 m) – pădure amestec de

răşinoase cu foioase, muntele Furnica, vârful Peştera, Podişul Pietricica, vârful Ţiganului (1.080 m) –

pădure de fag.

Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma şi pe timpul

campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, din următoarele

motive:

- cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune;

- probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activităţii umane din zonă:

recoltare, transport pe căi de comunicaţii din zonă- şosele, căi ferate;

- lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu;

- combustibilitatea materialelor şi suprafeţele mari ce pot fi afectate.

a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi:

- unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră);

- în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră);

- în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră);

b. Viteza de propagare:

- viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min;

- viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult.

c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de:

- viteza vântului;

- tipul incendiului;

- natura şi vechimea pădurii;

- gradul de umiditate;

- densitatea pădurii;

- obstacole din teren.

Viteza de răspândire a incendiilor de pădure:

Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ci îşi lărgesc continuu

frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cu viteza de înaintare.

Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp este definită ca viteză de răspândire a

incendiului.

Viteza de răspândirea a incendiului depinde de:

- ora de izbucnire;

- temperatura exterioară;

Nesecret

Pagina 83 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



- gradul de umiditate;

- intensitatea şi direcţia vântului

Cauze de incendiu la fondul forestier :

Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segment larg de cauze de incendiu

cuprinzând:

- folosirea iresponsabilă a focului deschis;

- aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse;

- jocul copiilor cu focul;

- arderea resturilor de exploatare;

- arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor

- suprafeţe de teren;

- trăsnetul;

Fondul forestier din zona de competenţă a judeţului Prahova este gestionată de 9 ocoale silvice,

şi anume:

Ocolul Silvic Ploieşti ;

Ocolul Silvic Vălenii de Munte ;

Ocolul Silvic Slănic ;

Ocolul Silvic Măneciu ;

Ocolul Silvic Verbila ;

Ocolul Silvic Câmpina ;

Ocolul Silvic Sinaia ;

Ocolul Silvic Azuga ;

Ocolul Silvic Doftana.

OCOLUL SILVIC PLOIEŞTI.

Ocolul Silvic Ploieşti este situat în Câmpia Română şi se întinde până la contactul cu dealurile

subcarpatice. În partea de nord s-a dezvoltat un sistem de câmpii piemontane, formate din terase,

înclinate spre sud şi sud-est.

În zona câmpiilor înalte (piemontane) depozitele de terasă formează roca de bază. Cu o

permeabilitate slabă pentru aer şi apă şi textură grea, ele au determinat formarea unor soluri grele

(soluri argiloiluviale), cu puternice fenomene de pseudogleizare.

În zona câmpiilor medii (tabulare) loessul şi depozitele loesseide formează roca mamă.

Materialul loesseid, cu permeabilitate bună pentru apă şi aer, cu textură mai uşoară, bogat în carbonat

de calciu, a determinat formarea solurilor cu aciditate slabă şi complex absortiv saturat în baze (soluri

luvice).

Materialul din câmpia joasă şi luncă este format din aluviuni depuse de râurile Ialomiţa,

Prahova şi Teleajen. La baza aluviunilor se află un strat de pietriş sau de nisip, urmat de aluviuni

stratificate nisipoase şi nisipo-lutoase, solurile formate fiind diversificate, dar cele mai reprezentative

sunt solurile brune şi solurile aluviale.

Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge

spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu.

Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi

Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au

fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie.

În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere,

constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe

traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că

apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la

confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime.

Nesecret

Pagina 84 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a nivelului apei freatice pe parcursul râului Prahova

(cu precădere în U.P.IV), fiind probabil unul din motivele care a contribuit la diminuarea ponderii

aninului negru (de la 53,2 ha la 16,1 ha).

Sunt parcele (de exemplu 14) unde aninul era în proporţie de 20-30 % în urmă cu 10-15 ani, iar

la data descrierii parcelare din 2001 mai erau în proporţie de 10%. Mai mult de atât, exemplarele

existente erau afectate de uscare.

Pădurile din Ocolul Silvic Ploieşti au o întindere redusă, fiind păduri de foioase (stejar şi fag)

având o înălţime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m şi distanţa din arbori

aproximativ 5 m. In vestul pădurii Crângul lui Bot există tufişuri, accesul în această zonă fiind mai

dificilă.

În estul comunei Plopu există o pădure de stejar cu înălţimea de 14 m şi distanţa dintre

trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o altă pădure de stejar cu înălţimea de 16

m, grosimea trunchiului de 0,3 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Aceste două păduri aparţin de

Ocolul Silvic Verbila.

La nord-est de Păuleşti este o plantaţie tânără ce se continuă cu o pădure de stejar cu înălţimea

de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m.

Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit

relativ constant tot timpul anului;

Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge

spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu.

Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi

Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au

fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie.

În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere,

constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe

traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că

apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la

confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime.

Lungimea totală a drumurilor din O.S. Ploieşti este de 113,6 km, din care drumurile forestiere

17,1 km. Starea drumurilor forestiere este bună şi contribuie la asigurarea accesibilităţii fondului

forestier. Densitatea instalaţiilor de transport publice este de 9,1 m/ha, iar densitatea instalaţiilor de

transport forestiere este de 1,8 m/ha. Distanţa medie faţă de drumurile forestiere, publice şi existente

este de 0,73 km.

Datorită dispersiei trupurilor de pădure şi existenţei unei reţele dese de drumuri de pământ, care

fac legătura cu drumurile publice, nu este necesară construirea de drumuri forestiere.

OCOLUL SILVIC AZUGA.

Ocolul Silvic Azuga este situat în partea de nord a judeţului Prahova şi gospodăreşte o

suprafaţă de 12137,7 ha din care 8158 ha păduri de răşinoase şi 3979,7 ha păduri de foioase.

Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii tinere până la arborete ce depăşesc 170 ani. Accesul

forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere existente care se utilizează

la transportul masei lemnoase exploatate şi pe drumurile publice.

Drumurile forestiere sunt incluse, cu toată lungimea lor, în fond forestier administrat de ocol.

Lungimea lor este de 116,5 km. Reţeaua de drumuri publice care deserveşte pădurea este de 19,5 km.

Totalul lungimii drumurilor existente este de 136,0 km. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este

de 10,5 m/ha, din care 9,0 m/ha pentru drumurile forestiere şi 1,5 m/ha pentru drumurile publice.

Pe suprafaţa gospodărită de Ocolul Silvic Azuga se află şi zone greu accesibile cum ar fi în

U.P.I. Caraiman, U.P.II Valea Cerbului (abruptul Munţilor Bucegi), U.P.VI Valea Azugii (Unghia

Mare şi Unghia Mică) care sunt acoperite cu păduri de răşinoase foarte vulnerabile la incendii, datorită

afluxului mare de turişti atât vara cât şi iarna.

În cadrul ocolului există mai multe zone de risc expuse incendiilor, datorită afluxului mare de

turişti, atât vara cât şi iarna. În unitatea de producţie IX există o suprafaţă de 1 ha. care aparţine

Nesecret

Pagina 85 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Primăriei oraşului Buşteni şi care este folosită drept rampă de gunoi. Primăria practică în această

rampă focul deschis pentru arderea deşeurilor menajere.

De asemenea zone cu grad mare de risc privind producerea incendiilor sunt bazinul Văii Azugii

şi Văii Limbăşelului unde sunt arborete pure de molid precum şi zona Văii Cerbului în jurul Cabanei

turistice Gura Diham, deoarece mulţi turişti amplasează vara corturi pe terenul primăriei oraşului

Buşteni, care se învecinează cu pădurea.

Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt :

- Buşteni-Gura Diham-Poiana Izvoarelor;

- Căminul Alpin-Poiana Coştilei-Poiana Izvoarelor-Vânători;

- Azuga-Cabana Gârbova-Cabana Clăbucet plecare-Cabana Susai;

- Azuga-Valea Limbăşel-Cabana Susai;

- Azuga-Valea Azugii-Pietricica;

- Cabana Susai-Valea Roşie-Poienile Ritivoiu-Lacul Găvan-Cabana Rentea

Zone/Puncte vulnerabile:

în nord-vestul raionului, la vest de Azuga este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea

de 28m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 5 m, care se

continuă spre vest cu molid, cu înălţimea de 30 m, diametrul trunchiului de 0,60 m

şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;

la limita nord-est, între Clăbucetul,Azuga şi Munţii Neamţului este o pădure de

brad, cu înălţimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,20 m şi distanţa dintre

trunchiuri de 2 m, iar la sud de aceasta este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de

26 m, diametrul trunchiului de 0,40 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;

la vest de Buşteni este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28 m, diametrul

trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m, iar la est de Buşteni este o

pădure de brad, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa

dintre trunchiuri de 4 m.

Trasee turistice: NR. CRT. TRASEUL TURISTIC U.P./u.a.

1 Hotel Silva- Cascada Urlătoarea U.P. I/u.a. 12-2

2 Hotel Silva- Cabana Caraiman U.P. I/u.a. 13 şi 24

3 Căminul Alpin – Poiana Costilei- Cabana Poiana

Izvoarelor

U.P. II/u.a. 11-35-47

4 Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 52-47

5 Cabana Gura Diham- Cabana Dihamul Militar U.P. II/u.a. 53-58

6 Azuga- Cabana Gârbova U.P. IV/u.a. 55-49

7 Cabana Gârbova- Clăbucet Plecare- Cabana Susai U.P. V/u.a. 7-16

8 Cabana Susai- Poienile Ritivoiului- Lacul Găvan U.P. VI/u.a. 15, 47, 46-60

9 Cabana Susai- Cabana Piatra Mare U.P. VI/u.a. 15-20

Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt:

- Buşteni – Gura Diham – Poiana Izvoarelor;

- Căminul Alpin – Poiana Căştilei – Poiana Izvoarelor – Vânători;

- Azuga – Cabana Gârbova – Cabana Clăbucet plecare – Cabana Susai;

- Azuga – Valea Limbăşel – Cabana Susai;

- Aguga – Valea Azugii – Pietricica;

- Cabana Susai – Valea Roşie – Poienile Ritivoiu – Lacul Găvan – Cabana Rentea.

OCOLUL SILVIC CÂMPINA.

Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Câmpina este de 14011 ha, din care, 82% sunt

păduri de foioase şi 18% păduri de răşinoase. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m până la

cota 1700 m , vârsta arboretelor variind de la 1 an (plantaţii + regenerări naturale) până la 180 ani

(arborete de fag).

Nesecret

Pagina 86 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Câmpina este cuprinsă în 7 unităţi de

producţie: UP I Câmpina, UP II Cheile Brebului, UP III Florei, UP IV Prislop, UP V Orjogoaia, UP VI

Musita şi UP XII Măgureni.

Administrativ suprafaţa O.S. Câmpina este amplasată pe teritoriul judeţului Prahova – 99% şi a

judeţului Dâmboviţa (loc. Moreni) – 1%, în raza teritorială a următoarelor localităţi: Filipeşti de

Pădure, Măgureni, Proviţa de Jos, Poiana- Câmpina, Câmpina, Cornu, Şotrile, Secăria, valea Doftanei

şi Moreni.

Ocolul Silvic Câmpina face parte din D.S.Ploieşti fiind situat în partea de vest a Subcarpaţilor

Prahovei şi în vestul Munţilor Teleajenului fiind împărţit în 4 districte silvice şi 24 cantoane silvice.

Limita sudică a ocolului este drumul judeţean Băicoi- Moreni, iar cea nordică ajunge până la

golul de munte Musita (1700 m).

Hidrografic, suprafaţa O.S.Câmpina aparţine cursului mijlociu al râului Prahova şi a

principalilor lui afluenţi: râul Doftana şi râul Proviţa.

Principalele ape care străbat O.S. Câmpina sunt râul Prahova cu afluienţii săi Doftana şi

Proviţa. În bazinul râului Prahova sunt cuprinse unităţile de producţie U.P.I Câmpina şi partea vestică

a U.P. II Ch. Brebului ; în bazinul Proviţei se găseşte U.P.XII Măgureni, iar în bazinul Doftanei sunt

situate U.P.III Florei, U.P. IV Prislop, U.P. V Orjogoaia şi U.P. VI Musita.

Râul Doftana, în bazinul căruia se află majoritatea pădurilor din O.S.Câmpina, are mai mulţi

afluienţi cei mai importanţi fiind: Secăria, Florei, Prislop, Orjogoaia şi Musita.

Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite

pentru exploatarea masei lemnoase. Acestea sunt în număr de 16 şi au o lungime totală de 65,8 km:

DAF Tisa Mare, Valea Câmpiniţa, Florei, Zănoaga, Mierlele, Prislop, Purcareata, Baiul Mare,

Cotofana, Valea Seacă, Orjogoaia, Glodeasa, Paraie Caleasa, Calda şi Musita.

Trasee turistice/zone vulnerabile la incendiu: Nr. crt.

Denumire Traseu Turistic

UP U.A.

1. Ruda XII Măgureni 111-130

2. Podul cu Tei II Ch. Brebului 6-10

3. Orjogoaia V Orjogoaia 55-68

4. Podul Musitei VI Musita 59-62

OCOLUL SILVIC VERBILA.

Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 10679 ha, din care

10517 păduri şi 162 ha alte terenuri.

Calea de acces (DC 71A şi DJ 100H) este practicabilă tot timpul anului, asigurându-se accesul

autospecialelor în zona suprafeţelor împădurite. Pantele abrupte existente în imediata vecinătate a

drumului de acces fac imposibilă acoperirea întregii zone cu dispozitive de stingere realizate de la

autospecialele de intervenţie.

Alimentarea autospecialelor cu apă se poate realiza doar din surse naturale, în urma

amenajărilor de captări pe cursurile de apă existente în zonă – pârâul Niscov. În această situaţie, prima

intervenţie pentru stingerea unui eventual incendiu se poate realiza doar cu mijloace iniţiale de stingere.

În cazul unui eveniment de amploare care nu poate fi controlat de forţele de intervenţie locale, se

preconizează întinderea pe o durată mare de timp o a operaţiunilor de localizare şi lichidare a

incendiului, datorită distanţelor mari faţă de sediile de dispunere a forţelor specializate, a drumului de

acces accidentat şi greu accesibil precum şi a timpului estimat pentru amenajarea captărilor pe sursele

de apă, în vederea alimentării autospecialelor.

OCOLUL SILVIC MĂNECIU.

Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Măneciu este de 23986,4 ha şi este organizată

în 9 unităţi de producţie, astfel:

U.P.I Crasna – 4219,2 ha;

U.P.II Orăţii – 3620,8 ha

Nesecret

Pagina 87 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



U.P.III Grohotiş – 2128,5 ha

U.P.IV Suzana – 3269,3 ha

U.P.V Cheia – 1008,2 ha

U.P.VI Bratocea – 1333,0 ha

U.P. VII Zăganu – 1116,1 ha

U.P. VIII Clăbucet – 4019,0 ha

U.P. IX valea Stânii – 3272,3 ha

Suprafaţa Ocolului Silvic Măneciu este situată în întregime pe teritoriul judeţului Prahova.

Pădurile din acest ocol ocupă 99% din suprafaţa totală a fondului forestier şi 78% din întreg teritoriul

ocolului silvic, procent considerat ca fiind foarte bun faţă de necesităţile de reglare a factorilor

climatici, de menţinere a echilibrului hidrologic şi de reglare a altor funcţii social-economice.

Pădurile sunt răspândite în mod uniform pe teritoriul ocolului, fiind formate, în cea, mai mare

parte, din bazine şi bazinete compacte. Sub raportul claselor de vârstă şi al compoziţiei, structura

actuală a arboretelor este diferită de cea normală.

Din punct de vedere geografic, teritoriul O.S. Măneciu este situat în Carpaţii de Curbură,

respectiv Munţii Grohotişu şi Munţii Ciucaş din Masivul Teleajenului şi în partea de nord a

Vărbilăului din Subcarpaţii Teleajenului (% din U.P.VIII şi U.P.II).

Din totalul suprafeţei cu păduri şi terenuri destinate împăduririi, 20100,5 ha (84%) sunt

ocupate cu staţiuni de productivitate mijlocie, 2547,1 ha (11%) sunt ocupate de staţiuni de

productivitate inferioară şi 1089,7 ha (5%) cu staţiuni de productivitate superioară.

În cadrul O.S. Măneciu au fost identificate 24 de tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai

răspândite sunt:

Făget montan pe soluri schelete cu floră mull (m) – 10467,2 ha (44%);

Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) – 5398,3 ha (23%);

Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) – 2653,3 ha (11).

Arboretele actuale sunt natural fundamentale de productivitate superioară (3%), de

productivitate mijlocie (57%) şi de productivitate inferioară (10%), artificiale de productivitate

superioară şi mijlocie (28%), subproductive (1%) şi parţial derivate (1%).



Sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu.

reţelele de alimentare: Râul Teleajen, Telejenel şi reţeaua hidrografică care alimentează

aceste râuri, Barajul de acumulare Măneciu;

reţeaua de apă a comunei Măneciu;

puncte de alimentare: - centru de fructe la 500 m de unitate, pepiniera Oraţii la 6 km de

unitate, Brigada silvică Cheia la 18 km de unitate, Garda de Intervenţie Măneciu la 300 m

de unitate, platforma amenajată pentru alimentare, realimentare auto pompieri cu apă în

zona Valea Popii;

OCOLUL SILVIC SLĂNIC.

Ocolul Silvic Slanic este situat in bazinul mijlociu al raului Teleajen (bazinetele Varbilau,

Cosmina, Mislea), regiunea Carpatilor Meridionali, Carpatii de Curbura, Muntii Cicas (Muntii

Grohotis din Masivul Teleajen) si Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Teleajenului. Padurile ocupa o

parte din versantii sud vestici ai Muntilor Grohotis (versantii sudici ai Muntelui Radila si versantii

vestici ai Muntelui Moasa) si din Subcarpatii Teleajenului (Dealurile Varbilau, Dealurile Cosminele,

Depresiunea Magurele, Depresiunea Bertea, Depresiunea Mislea – Podenii Noi), pana spre Campia

Piemontana a Ploiestilor. Suprafata fondului forestier national proprietate publica a statului administrat

de ocolul silvic Slanic este de 10003.41 ha. In cadrul ocolului silvic sunt constituite patru unitati de

productie: I Cosminele, II Varbilau, III Plopeni, IV Doftanet. Suprafata fondului forestier administrat

de Ocolul Silvic Slanic este arondata pe patru districte silvice conduse de un sef de district. In cadrul

districtelor silvice sunt un numar de 22 de cantoane silvice conduse de un padurar.

Nesecret

Pagina 88 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Ocolul Silvic Slanic se invecineaza la: N si V cu Ocolul Silvic Doftana, pe culmea Clabucet,

plaiul Radila, culmea Macinului, Plaiul Hotilor, Plaiul Nemernicului, Culmea Pietriceaua, Culmea

Clabucet, DJ Baicoi – Bordenii Mici; N – E cu Ocolul Silvic Maneciu, pe plaiul Moasa, plaiul

Trifoiului, plaiul Serban Voda; E cu Ocolul Silvic Valenii de Munte, pe plaiul Muscelului, plaiul

Comorilor paraul Varbilau, raul Teleajen, DJ Plopeni – Magurele, DN 1A Ploiesti - Brasov S cu

Ocolul Silvic Ploiesti pe DJ Gageni – Baicoi – Floresti, linii parcelare.

Ocolul Silvic este delimitat de limite naturale formate din culmi inalte numai cu O.S. Ploiesti

limita este prin linia somiera deschisa. Arborii de limita sunt insemnati cu vopsea rosie cu litera H.

Caracteristicile de ansamblu ale arboretelor din cadrul O.S.Slanic sunt date de dispunerea lor

teritoriala pornind de la campie inalta (Plopeni) si pana in zona subalpina (loc. Stefesti) precum si de

compozitia si structura lor.

Intalnim arborete valorose de stejar pedunculat cu varsta de peste 140 ani, amestecuri de gorun

si fag cu diverse specii valoroase, amestecuri de fag cu rasinoase, fagete precum si molidisuri.

Datorita faptului ca O.S.Slanic este dispersat pe raza a 15 localitati (Alunis, Baicoi, Bertea,

Cocorastii Mislii, Cosminele, Dumbravesti, Lipanesti, Paulesti, Plopeni, Scorteni, Slanic, Stefesti,

Telega, Varbilau, Valcanesti), cu retea de drumuri relativ deasa (publice, forestiere, industriale si de

colectare a masei lemnoase), alternanta suprafetelor impadurite cu fanete si pasuni, fragmentarea

padurii in trupuri ale diversilor proprietari, cu gospodarii care in marea majortiate se intind pana la

marginea padurii si existenta in zona Baicoi si Doftanet a sondelor de extractie pertoliera riscul de

producere a incendiilor este accentuat. De asemenea arboretele de rasinoase din bazinul Varbilaului

prezinta un risc ridicat pentru incendii. Padurile mai frecventate de turisti sunt in jurul Plopeniului si

pe valea Varbilaului de la Stefesti in sus cand turistii amplaseaza corturi in poenile ce apartin

cetatenilor.

Sursele de apa pentru stingerea incendiilor sunt cele naturale din raurile Varbilau, Bertea,

Cosmina, Slanic, Doftanet, Teleajan, cat si doua lacuri naturale de pe Valea Doftanetului.

Pentru anul 2011 s-a avut in vedere dotarea-completarea pichetelor de prevenire si stingere a

incendiilor conform Normelor de Prevenire si Stingere a Incendiilor in Fond Forestier (8), precum si

respectarea si efectuarea cu strictete a traseelor de patrulare in zonele de risc.

Alimentarea cu curent electric a cantoanelor si constructiilor ce apartin Ocolului Silvic Slanic

se fac din reteaua electrica a S.C. ELECTRICA S.A.

OCOLUL SILVIC SINAIA.

Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este situat pe ambii versanţi din bazinul

mediu şi superior al râului Prahova în regiunea de munte şi o mică parte în regiunea deluroasă.

Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul Silvic Sinaia

este de 10804 ha, reprezenta 0,30% din suprafaţa fondului forestier al ţării, fiind ocupată, în principal,

de arborete cu un deosebit rol social şi economic.

În cadrul Ocolului Silvic Sinaia, răşinoasele ocupă aproape jumătate din suprafaţa acestuia,

44% ponderea deţinând-o fagul cu 48%, urmează apoi gorunul cu 1%, restul de 9% fiind specii mai

puţin valoroase.

Suprafaţa fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este de 13817,0 ha şi este

împărţită în 11 unităţi de producţie după cum urmează:

Nr.

crt.

Denumirea Suprafaţa

1 U.P.I. Comarnic 2999,3 ha

2 U.P.II Posada 851,0 ha

3 U.P.III Valea Largă 1093,1 ha

4 U.P.IV Valea Izvorului 1633,0 ha

5 U.P.V Sinaia 879,7 ha

6 U.P.VI Piatra Arsă 738,2 ha

7 U.P. IX Valea Sipei 887,5 ha

8 U.P.X Valea Rea 1168,1 ha

Nesecret

Pagina 89 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



9 U.P.XI Valea lui Bogdan 1345,3 ha

10 U.P.XII Floreiu 925,8 ha

11 U.P.XIII Proviţa 1296,0 ha

Total 13817,0

Suprafaţa arboretelor, pe formaţii forestiere, se prezintă astfel:

Brădeto – făgete 32%;

Făgete pure montane 32%;

Brădete pure 3%;

Amestec Mo, Br, Fa 10%;

Făgete de dealuri 8%;

Rest formaţii 15%.

Rezultă că cele mai reprezentative sunt bradeto – făgetele, brădetele şi făgetele pure care ocupă

71% din suprafaţa păduroasă a ocolului.

Majoritatea acestor arborete sunt cuprinse în clase de producţie superioare I – 8%; II – 27%; III

– 47%.



Zone de risc deosebit de mare : toate zonele cu pădurile din vecinătatea complexelor turistice, a

traseelor turistice pietonale şi auto din zona localităţilor Sinaia, Buşteni, astfel:

Urlătoarea – Poiana Ţapului – Piatra Arsă;

Valea Babei – Poiana Stânii – Piatra Arsă;

Peleş – Furnica – Poiana Stânii – Piatra Arsă;

Peleş – Furnica - Poiana Stânii – Cota 1400 – Cota 1500;

Calea Codrului – Furnica – Drumul Cotei;

Calea Moroieni – Vânturişa;

Păduchiosu – Cota 1000 – Dichiu;

Platoul Izvor – Olga Bangic – Valea Largă;

Valea Şipa – Tufa – Cumpătu;

Valea Rece – Piscul Câinelui;

Izvorul Rece – Valea Gagului;

Izvorul Rece – Valea lui Bogdan

Zone de risc mediu: traseul C.F.R., Valea Largă – Posada; D.N.1 – Sinaia – Comarnic;

Zone de risc scăzut: toate lizierele din preajma localităţilor, pajiştilor, islazurilor.

3.1.1.3. AVALANŞE.

Avalanşele sunt definite ca fiind o cantitate mare de zăpadă care se deplasează cu viteză în

zona abruptului muntos, fiind provocate de cauze naturale, de natură umană sau animală şi de cauze

artificiale. Au o mare forţă distructivă şi provoacă daune materiale complexelor industriale şi

hidrotehnice, căilor ferate şi drumurilor, reţelelor electrice şi de comunicaţii, localităţilor şi nu rareori

produc victime omeneşti. Se produc de regulă în munţii cu versanţi abrupţi şi se formează din zăpada

ce se strânge pe pantele din apropierea vârfurilor, formând nămeţi uriaşi care în anumite condiţii îşi

pierd stabilitatea şi se prăbuşesc, antrenând totul în calea lor.

Cauzele producerii :

Naturale :

mişcările seismice care pot antrena concomitent mai multe avalanşe;

suprapunerea straturilor de zăpadă ;

suprapunerea mai multor tipuri de straturi de zăpadă: primul strat granulat şi crustă îngheţată,

restul straturilor putând fi de orice altă natură (pulver, compactă etc) ;

cornişele care prin mărire devin instabile, rupându-se şi antrenând restul masei de zăpadă.

Nesecret

Pagina 90 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Umane şi animale : vibraţiile – pot apărea în urma deplasării unui schior, om sau animal, pe creastă ;

fisurarea straturilor de zăpadă în urma deplasării unui schior în zona firului văii.

Tipuri de avalanşă :

avalanşa pulver care are o forţă distructivă mai mică, de cele mai multe ori decesul

persoanelor surprinse sub avalanşe este cauzat de asfixiere ;

avalanşa în plăci are cea mai mare forţă distructivă, fiind antrenate mai multe straturi

compacte şi delimitate de cruste îngheţate. Decesul intervine prin zdrobire şi asfixiere ;

avalanşa mixtă are o forţă distructivă medie.

În Munţii Bucegi cele mai multe avalanşe se produc în zona localităţii Buşteni. Caracteristica

principală a acestor avalanşe este că nu afectează locuinţele populaţiei, nu blochează căile rutiere sau

feroviare. Avalanşele produse afectează traseele turistice şi ceea ce este şi mai grav, îngreunează

intervenţia echipelor SALVAMONT.

Zonele cele mai expuse avalanşelor şi cu flux mare de turişti sunt :

- telecabina Buşteni – Cantonul SCHILL Piatra Arsă;

- Buşteni – Pichetul Roşu – Bucşoiu – Vf. Omu;

- Buşteni – Pichetul Roşu – Mălăieşti ;

- Buşteni – Pichetul Roşu – Cabana Caraiman şi Cabana Babele;

- Buşteni – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Omu.

Datorită condiţiilor meteo (viteza vântului peste 15 m/s şi producerii avalanşelor, rămân izolate

următoarele cabane : Cabana Omu, Staţia Meteorologică Omu, Releul Coştila, Cantonul Baba Mare,

Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor şi Cabana Mioriţa.

3.1.1.4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ

A. CUTREMURE. În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul că majoritatea cutremurelor sunt de

natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a

cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea

cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi respectiv a

stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150

km adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe scala

MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci

tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese

de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau

intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc

cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale

specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism

focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.).

Zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia.

Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de

ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului

secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic,

judeţul Prahova este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati);

zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului.

Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele aspecte:

cutremurul din 26.10.1802, s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 = IX-X, urmată de

o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK (în care a fost cuprins şi judeţul Prahova), o zonă

importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi.

Restul ţării a fost afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %);

Nesecret

Pagina 91 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX MSK (relativ

restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK la care trebuie adăugată o amplificare de

I=VIII în zona Ploieşti, o zonă importantă de intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de

intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60% din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată

cu efecte I=V MSK;

cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII de o extindere

moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu I=VIII de la Bucureşti,

Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu. Aproape 45% din teritoriu a fost

afectat de intensităţi I=VII MSK. Dincolo de Subcarpaţi se remarcă o amplificare locală de

grad I=VII în zona de munte a judeţului.

În urma acestui dezastru, în judeţul Prahova au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39 de

morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416

locuinţe distruse şi 5648 lociunţe avariate.

Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina şi în oraşele Plopeni,

Boldeşti-Scaeni, Mizil şi Vălenii de Munte.

Pierderi cauzate de cutremure puternice în România : Nr. crt.

Data Timp (UT)

M Richter

Pierderi de vieti si raniti

Avarii si pierderi economice

Zona Vrancea - Cutremure intermediare

1 1940 Noie 10 01:39 7.4 500 morti multi raniti

- Avarii grave la cladiri joase in special in zona epicentrala;

- cladirile moderne inalte avariate si una prabusita in Bucuresti; - 10 milioane US$ pagube

2 1977 Mar 3 19:21 7.2 1570 morti 11300 raniti

- 32900 cladiri prabusite si grav avariate;

- 28 cladiri pre-1940 prabusite si 3 cladiri post-1940 partial prabusite

alte avarii ample; 2 miliarde US$ pagube

3 1986 Aug 30 21:28 7.0 2 morti 558 raniti

- 55000 cladiri au suferit diferite grade de avariere

4 1990 Mai 30 10:40 6.7 7 morti 100 raniti

- Avarii puternice in zona epicentrala; -avariile nestructurale sunt

majoritare

5 1990 Mai 31 00:17 6.1 Avarii moderate cumulate cu cele precedente

Izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că la seismele de

magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în jurul sursei Vrancea,

zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către S-V. În Moldova, Transilvania

şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.

În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza experienţei

evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici:

izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977)

dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta

(de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt resimţite la mari

distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);

uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km;

procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale)

planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70

o către NV, sub Munţii

Carpaţi;

Nesecret

Pagina 92 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - M11,9; cele mai mari

post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;

ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismică este mai

intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai multor autori,

următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI;

ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul

cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe mai mult de 50%

din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din

teritoriu) ;

pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost

remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În

aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986 (M=7,0), 30 mai 1990

(M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1).

Dupa anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din

zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în constructii, de la proiectare şi până la

execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele.

În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţiona l- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur, se înţelege

mişcarea vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la

victime umane şi distrugeri materiale.

ZONAREA

SEISMICĂ A

ROMÂNIEI

Toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII şi IX

grade pe scara MSK, situația fiind prezentată în tabelul următor: Unitatea administrativ-

teritorială

Intensitatea seismică exprimată

în grade MSK

Municipiul Ploieşti VIII

Municipiul Câmpina VIII

Oraşul Azuga VII

Oraşul Băicoi VIII

Oraşul Boldeşti-Scăeni VIII

Oraşul Breaza VIII

Oraşul Buşteni VII

Oraşul Comarnic VIII

Oraşul Mizil IX

Oraşul Plopeni VIII

Oraşul Sinaia VII

Oraşul Slănic VIII

Oraşul Urlaţi IX

Nesecret

Pagina 93 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Oraşul Vălenii de Munte VIII

B. ALUNECĂRI DE TEREN. Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează

versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare,

ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la

baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de

alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.

În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care,

negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi sub

greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta

timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.

Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine seama

în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post dezastru,

în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare.

Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele

cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică

naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile

economice ale unei perioade determinate.

Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile judeţului

reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă trebuie tratată

individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le provoacă este

imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane sunt cele care

primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru.

În urma precipitaţiilor căzute, pe teritoriul judeţului Prahova, au fost reactivate/activate alunecările de

teren din următoarele localităţi:

Nr.

crt. Localitati

Nr.

crt. Localitati

1. Municipiul Câmpina 32. Comuna GuraVadului

2. Oraşul Azuga 33. Comuna GuraVitioarei

3. Oraşul Băicoi 34. Comuna Izvoarele

4. Oraşul Boldeşti - Scăieni 35. Comuna Jugureni

5. Oraşul Breaza 36. Comuna Lapoş

6. Oraşul Comarnic 37. Comuna Măgurele

7. Oraşul Mizil 38. Comuna Măgureni

8. Oraşul Sinaia 39. Comuna Măneciu

9. Oraşul Slănic 40. Comuna Păcureţi

10. Oraşul Urlaţi 41. Comuna Plopu

11. Oraşul Vălenii de Munte 42. Comuna PodeniiNoi

12. Comuna Adunaţi 43. Comuna PoianaCâmpina

13. Comuna Aluniş 44. Comuna Poseşti

14. Comuna Apostolache 45. Comuna PredealSărari

15. Comuna AriceştiiZeletin 46. Comuna Proviţa de Jos

16. Comuna Baba Ana 47. Comuna Proviţa de Sus

17. Comuna Bătrâni 48. Comuna Salcia

18. Comuna Bălţeşti 49. Comuna Sîngeru

19. Comuna Bertea 50. Comuna Scorţeni

20. Comuna Brebu 51. Comuna Secăria

21. Comuna Călugăreni 52. Comuna Starchiojd

22. Comuna Cărbuneşti 53. Comuna Surani

Nesecret

Pagina 94 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



23. Comuna Ceptura 54. Comuna Şoimari

24. Comuna Ceraşu 55. Comuna Şotriile

25. Comuna Chiojdeanca 56. Comuna Ştefeşti

26. Comuna CocorăştiiColţ 57. Comuna Talea

27. Comuna Cornu 58. Comuna Tătaru

28. Comuna Cosminele 59. Comuna Teişani

29. Comuna Drajna 60. Comuna Telega

30. Comuna Dumbrava 61. Comuna ValeaDoftanei

31. Comuna Gornet 62. Comuna Vărbilău

Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea

alimentării alunecării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta

versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei subterane

cantonată în nisipuri şi calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul alunecării.

O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive ce

au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene.

Efectele alunecărilor de teren au constat în:

distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor;

distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi;

blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi;

apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor;

avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături în culeele podurilor);

distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;

distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie electrică a

locuinţelor cetăţenilor;

blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi frământării

drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni;

avarierea conductelor de gaze şi apă;

prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor din

pământ.

În judet nu s-au produs în ultimul timp alunecări de teren masive în zonele locuite. Există

localităţi în care un număr limitat de case sunt ameninţate şi pentru care au fost luate măsurile necesare

privind prevenirea populaţiei şi au fost identificate locaţii pentru eventualii sinistraţi în locuri mai

sigure.

3.1.2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

3.1.2.1. RISCURI INDUSTRIALE

La nivelul judeţului Prahova există un număr de 10 operatori economici cu risc de producere

de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Pentru prevenirea şi înlăturarea

posibilelor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii

populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului, ISUJ Prahova împreună cu Agenţia judeţeană de

Protecţie a Mediului Prahova, monitorizează îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, respectiv

Legea 59/2016 :

Denumire

amplasament

Adresă

amplasament

Activitate

principală

(conform listei de

activităţi SPIRS)

Substanţe nominalizate Substanţe nominalizate

Denumire substanţă Capacitate de

stocare (t)

Denumire

substanţă

Capacitate de

stocare (t)

Nesecret

Pagina 95 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Denumire

amplasament

Adresă

amplasament

Activitate

principală

(conform listei de

activităţi SPIRS)



stocare (t)

Denumire

substanţă

Capacitate de

stocare (t)

Rompetrol -

Punct de lucru

Rafinaria Vega

Ploieşti rafinării

petrochimice/petro

liere

SE30/60 2146 N-metilanilina 589

SE65/80,75/115 1526 Aditiv ADD8 202

Light Nafta type 2 11654 HITEC 3062

aditiv 28

Normal Hexan 7324

White Spirit rafinat 722

white Spirit 103

combustibil tip P 352

Rompetrol calor extra 1

1271

Rompetrol calor

economic 3 966

CLU tip 3 (amestec) 187

păcură 40/45 8282

şlops (component pt.

păcură) 2936

fracţia C5-C6 1470

Hidrogen 0.4

păcură 16427

slurry 421

JET A 1 1794

rafinat 4794

white-spirit sfabricat 377

Distilat de vid 305

aditiv ADD8 202

Citom 143

Hexan nesolventat 554

hexan solventat 0

Light nafta tip A 660

benzină grea Hexan 381

benzina semifabricat 108

OMV

PETROM -

rafinăria

Petrobrazi

comuna Brazi rafinării

petrochimice/petro

liere

benzina comerciabilă 90650 ţiţei 179600

benzină semifabricat 48020 benzen 5910

petrol comercial 17680 toluen 1830

petrol semifabricat 8440 xileni 2290

motorină finită 54250 pentan 250

motorină semifabricat

43100 MTBE/ETBE 5598

propan 840 stadis-aditiv 0,8

propilena 1005 amoniac soluţie 2

combustibil lichid

usor 9720 ETANOL 6506

Nesecret

Pagina 96 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Denumire

amplasament

Adresă

amplasament

Activitate

principală

(conform listei de

activităţi SPIRS)



stocare (t)

Denumire

substanţă

Capacitate de

stocare (t)

component termic lichid

2070

produse

depozitate în depozitul chimic

236

fracţii uşoare 16668 izohexan 1200

fractie grea de CC 3060 alchilat 2270

GPL auto 405 biostable 22

Aragaz 6563 OMV GPP08 12,4

oxigen 61 mc dodiflow 568

butan-butene 4239 percloretilena 1,12

izohexan 1200

păcură 42000 chimec 25

fracţie C5 C6 12000 distilat de vid 45900

metanol 2549 etilmercaptan 850

hidrogen 54 mc 2-etilhexilnitrat 110

produse stationate in triaj - GPL

6840 OMV PP08 110

gazolina 900 keropur 14

rafinat 4700 aditiv Afton 14

concentrat aromatic 5400 Holse fuel green 19

fracţie grea izomerizare

1540 GTL 2300

extract aromatic 250

izopentan 1014

SC Rafinăria

Steaua

Română SA

Câmpina

rafinării

petrochimice/petro liere

benzina 56 titei 13992

păcură 1609

leunasol 50

combustibili diesel 2931

SC Petrotel -

Lukoil SA Ploiesti

rafinării

petrochimice/pet

ro liere

metanol 1620 Titei 121800

gaze lichefiate extrem de

inflamabile si gaz

natural

7280 MTBE 2950

Hidrogen 2 aditivi carburanti 500

benzina semifabricat 21000 etanol 2100

benzina finita 53000 FAME 6500

fractia C5-C6 1970

păcură 70

motorina

semifabricat 25900

motorina finita 9500

SC Bulrom

Gas Impex

SRL

Ploieşti depozitare GPL amestec propan,

butan, propilena, GPL

990

SC Unilever

România SA Ploieşti alte activităţi motorină 60

percarbonat de

sodiu 195

Nesecret

Pagina 97 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Denumire

amplasament

Adresă

amplasament

Activitate

principală

(conform listei de

activităţi SPIRS)



stocare (t)

Denumire

substanţă

Capacitate de

stocare (t)

(cod CAEN

2014 -

producerea

detergenţilor)

alcooli

polietoxilaţi 61

amoniac gaz 2,2

compoziţii pentru

parfumare 63

SC GASPECO

L&D SA -

punct de lucru

staţia de

îmbuteliere

Negoieşti

Brazi

producerea,

depozitarea şi

distribuţia în

vrac a GPL

propan 278

autogaz 84

Aragaz 340

motorină 4

metanol 3.35

CN Romarm

SA - Filiala SC

Uzina

Mecanica

Plopeni SA

Plopeni

producerea,

distrugerea şi

depozitarea

explozivilor

produse militare

finite continand

subst. periculoase

> 200

hexogen, AIX2 si

PbAl

>50

Pulbere nitroceluloza,

pulbere

nitroglicerina

pulbere neagră TO

34

azotat de potasiu sulf cărbune

de lemn

DRP - pulbere neagra azotat

de potasiu

sulf cărbune de lemn

ST 1

MGS 54

SB 160

MS-2

V-11

PK-5

MGS-100

pulverin

tetril

pulbere cu triplă

bază M 30

TNT

Nesecret

Pagina 98 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Denumire

amplasament

Adresă

amplasament

Activitate

principală

(conform listei de

activităţi SPIRS)



stocare (t)

Denumire

substanţă

Capacitate de

stocare (t)

SC Veolia

Energie

Prahova SRL

Brazi

furnizare de abur

şi aer condiţionat,

producţie de

energie electrică

păcură 25237

hidrogen 0.0897

soluţie amoniacală 0.91

motorină 2.4

SC Dachser

România SRL

Ariceştii

Rahtivani

depozitarea şi

distribuţia en

gros şi en detail

GPL 10

lacuri, vopsele protecţii metalice

8783

substanţe pentru protecţia plantelor

În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din 16.05.2005 în planurile de urgenţă

internă şi externă, sunt prevăzute pentru fiecare operator economic, măsurile de protecţie şi intervenţie

pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul

amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia.

Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul

obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie

şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei,

atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice

fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte

autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse.

Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită

poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se

întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie.

În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă sunt dimensionate capacităţile de răspuns şi măsurile de

protecţie civilă adecvate pentru fiecare tip de scenariu identificat şi evaluat, cu efecte în exteriorul

amplasamentelor (scenarii de tip C).

Având în vedere posibilitatea producerii unui accident major cu implicarea zonelor limitrofe şi

că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite planuri de

înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce trebuiesc luate

pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea contaminării.

Riscul tehnologic reprezintă activitatea de extracţie şi tratare a ţiţeiului (operator economic

OMV Petrom, zona de producţie Asset VII Muntenia Est), cele mai importante zone unde sunt

Nesecret

Pagina 99 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



amplasate sonde, parcuri, staţii de tratare şi distribuţie sunt situate în zonele Boldeşti Scăieni,

Urlaţi,Cărbuneşti, Băicoi.

Depozitarea şi vehicularea produselor periculoase (solvenţi, gaze lichefiate,produse toxice şi

corozive) induc riscuri antropice şi pe amplasamentele altor operatori economici situaţi în parcurile

industriale (Ploieşti, DIBO Negoeşti, Plopeni, Mizil, Urlaţi) şi staţiile de tratarea apei în vederea

potabilizării (prin depozitele de clor) situate în localităţile: Câmpina, Vălenii de Munte, Măneciu,

Păulești, Șirna.

3.1.2.2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE

PERICULOASE.

Judeţul Prahova se caracterizează printr-o reţea densă de şosele şi căi ferate, pe care circulă o

mare diversitate de vehicule. Un rol aparte îl au vehiculele de mare tonaj care transportă substanţe sau

deşeuri periculoase, destinate proceselor de producţie, stocării sau distrugerii în instalaţii speciale. De

regulă, substanţele periculoase destinate operatorilor economici din judeţ sau care tranzitează judeţul

sunt gaze petroliere lichefiate (GPL), carburanţi, alte mărfuri periculoase aparţinând tuturor

clasificărilor ADR, inclusiv deşeuri periculoase ş.a. Riscul cel mai mare îl reprezintă implicarea

acestor vehicule în accidente rutiere sau feroviare, în urma cărora pot să apară emisii de produs

periculos, ceea ce impune luarea unor măsuri specifice pentru gestionarea intervenţiei. Zonele cu risc

ridicat în producerea accidentelor cu autovehicule ce transportă substanţe periculoase, sunt DN1 în

zona de munte, Comarnic-Azuga, zona Ploieşti-Mizil şi DN1B, în zona Vălenii de Munte - Cheia.

RUTE DE TRANSPORT DEŞEURI ŞI MATERIALE PERICULOASE:

Ploieşti-Câmpina-Sinaia-Azuga;

Ploieşti-Boldeşti Scăieni-Vălenii de Munte-Cheia

Ploieşti-Albeşti Paleologu-Ciorani

Ploieşti-Cocorăştii Colţ

Ploieşti-Filipeşti de Pădure

Ploieşti-Pucheni-Potigrafu

Marii operatori economici - rafinăriile Petrobrazi, Petrotel Lukoil, Vega, parcurile industriale,

deţin parcuri proprii de mijloace de transport auto autorizate ADR destinate mărfurilor proprii sau

celor achiziţionate.În acelaşi scop sunt încheiate contracte operatori specializaţi: Romstyl Târgovişte,

Oil Depol Constanţa, Envirotech Constanţa, Consal Trade.

3.1.2.3.TRANSPORTURI.

A. TRANSPORT RUTIER.

Reţeaua de drumuri cuprinde:

o autostradă : Bucureşti – Ploieşti;

6 trasee de drumuri naţionale, din care:

- 1 traseu de drum european, E 60;

- 5 trasee de drumuri naţionale principale;

71 trasee de drumuri judeţene;

214 trasee de drumuri comunale.

Situaţia transporturilor speciale monitorizate de ISUJ Prahova în perioada 2010 – 2015

Anul

Transporturi speciale

Total materiale explozive bunuri şi valori

deşeuri

periculoase

Nesecret

Pagina 100 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



2010 674 302 1733 2709

2011 902 302 3380 4610

2012 1220 2536 3756

2013 1165 2463 3628

2014 1291 2888 4179

2015 1366 3397 4763

Înzăpeziri se pot produce pe

În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele

rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti, Băicoi, Bucov, Bărcănesti, Puchenii Mari,

Valea Călugărească, Boldesti Scăieni, Comarnic.

B. TRANSPORT FEROVIAR.

Reţeaua de cale ferată are o lungime de 348 km din care 163 km este electrificată, densitatea

fiind de 73,8 km/1.000 km2

teritoriu situând judeţul pe locul 3 în ţară.

Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, este un important nod de cale ferată, asigurând tranzitul

atât spre capitala ţării cât şi spre Transilvania şi Moldova.

În judeţul Prahova, sunt identificate cinci staţii C.F.R. cu risc ridicat de producere a situaţiilor

de urgenţă, acestea fiind poziţionate în apropierea localităţilor sau a agenţilor economici identificaţi ca

sursă de risc.

Astfel, în apropierea municipiului Ploieşti sunt amplasate staţiile C.F.R. Ploieşti Sud şi Ploieşti

Est, staţii tranzitate frecvent de garnituri ce transportă produse petroliere şi gaze petroliere lichefiate.

O eventuală situaţie de urgenţă produsă în aceste locaţii impune o concentrare masivă de forţe

pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie civilă, respectiv evacuarea populaţiei din zona

periculoasă.

În zone relativ izolate faţă de centrele urbane, se află staţiile C.F.R. Ploieşti Ghighiu şi Ploieşti

Triaj, staţii în care permanent se află mari cantităţi de produse petroliere sau g.p.l.

O altă staţie C.F.R. identificată cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă generate de

incendii (datorită cantităţilor mari de produse petroliere care o tranzitează), este staţia C.F.R. Brazi.

Astfel, cantităţile mari de substanţe combustibile care tranzitează sau staţionează în

respectivele staţii, duc la o creştere a riscului de incendiu iar natura acestora duce la apariţia riscului de

explozie, cu implicaţii majore asupra procedurilor de limitare şi lichidare a efectelor negative (prin

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

26 14 19

496

646 647 616

464

206

684

334

Situaţia accidentelor rutiere 2005 - 2015

Nesecret

Pagina 101 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



realizarea intervenţiei de specialitate) dar şi pentru protejarea populaţiei aflate în zonele de risc (prin

evacuare sau adăpostire).

Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Ploieşti-Braşov, componentă a Culoarului IV

Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din

surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul

aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind

Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent,

dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.

Reţeaua de cale ferată poate fi afectată de înzăpeziri şi căderi de stănci, inundatii, cutremure

în special, dar şi de accidente majore în dreptul localităţilor unde sunt amplasate obiective deţinătoare

clasificate din punct de vedere a directivei SEVESO II.

Înzăpeziri se pot produce pe rutele Ploieşti – Mizil, Ploieşti – Urziceni, Ploieşti Vest – Buda

– Găgeni, Buda – Câmpina, Ploieşti Est – Vălenii de Munte şi Ploieşti Triaj – Brazi – Crivina.

Circulaţia poate fi blocată din cauza căderilor de stânci pe traseul dintre staţiile Câmpina şi

Azuga.

În dreptul staţiilor de cale ferată Ploieşti Triaj şi Brazi acţionează pericolul accidentului

chimic de la operatorul economic Petrobrazi, în staţia Ploieşti Sud de la operatorul economic Astra

Română iar în staţiile Ploieşti Est şi Corlăteşti de la operatorul economic Petrotel Lukoil.

C. TRANSPORT AERIAN.

În judeţul Prahova nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi

marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat

la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii.

3.1.2.4 RISCURI NUCLEARE Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaţia şi provoacă iradierea

sau contaminarea populaţiei ori a mediului, peste nivelurile permise de reglementările în vigoare.

Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicații

(feroviar și rutier) cât și prin contribuirea factorilor climatici care ajută la deplasarea norului radioactiv

în urma accidentului produs la CNE Kozlodui – Bulgaria.

CNE – PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre - Marea

Neagră, la proximativ 2 km est de orașul Cernavodă și la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind proprietății

Societății Nuclear – Electrica.

CNE – PROD CERNAVODĂ este proiectată să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR – CANDU

anvelopate, cu o putere de 2180 Mwt și 700 Mwe fiecare.

În caz de accident nuclear cu depășirea barierei de protecție a anvelopei se pot elibera și

dispersa în mediu produși radioactivi sub formă gazoasă, lichidă sau aerosoli, care se pot răspândi pe o

suprafață mare, astfel încât, în czul unui accident nuclear major se pot depăși nivelurile de intervenție

asociate măsurilor de protecție.

Radioactivitatea poate depăși normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la

radiațiile ɤ emise de radionuclizi prezenți în nor sau depuși pe sol, cât și din punct de vedere al

expunerii interne prin inhalare, consumul apei și alimentelor contaminate, prezentând un pericol

deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronțiului, cesiului precum și ai gazelor nobili.

Aceste evenimente pot provoaca iradierea sau contaminarea populaţiei şi a mediului

înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare.

Urgenţele radiologice pot fi generate de :

instituţii medicale cu aparatură folosită în radiografiere sau radioterapie;

dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj şi perforare in

industria petroliera;

Nesecret

Pagina 102 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



instituţii de cercetare şi învăţământ din municipiile Ploieşti şi Câmpina (Universitatea de Petrol

şi Gaze Ploieşti şi Institutul de Cercetare şi Proiectare în domeniul petrolului şi gazelor

Câmpina);

orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată) pe teren neted sau accidentat;

aplicaţii de teren cu radiografie gama;

altă locaţie:

pe câmp (surse de radiografie gama);

activităţi teroriste sau criminale;

trafic ilicit;

Principalele riscuri ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate sunt: Nr.

Crt.

Obiectivul

sau practica

Descrierea riscului Obs.

1. Prelucrare

radio-

farmaceutica

Off-site: fara potentiale efecte deterministice. O mica eliberare radioactiva in exteriorul

amplasamentului. Eliberarea poate fi marita de un incendiu si este functie de cantitate si

volatilitate. Exploziile, furtunile scurgerile si rupturile prezinta un risc scazut.

On-site: efectele deterministice asupra sanatatii sunt putin probabile, dar este posibila

depasirea limitei dozei operationale.

2. Spitale Off-site: fara potentiale depasiri ale dozelor permise legal

On-site: posibile efecte deterministice pentru personal, daca sunt utilizate surse etanse.

3. Laboratoare

de cercetare

Off-site: deoarece cantitatile de materiale radioactive depozitate si utilizate nu sunt mari, nu

exista o potentiala eliberare radioactiva care sa depaseasca nivelele de urgenta.

On-site: pot aparea efecte deterministe pentru personalul implicat prin expunere externa.

4. Aparate de

realizare a

radiografiilor

Off-site: dozele localizate sunt suficiente pentru a duce la efecte deterministe si la depasirea

nivelului de urgenta si la contaminarea localizata de la surse pierdute sau furate.

On-site: posibile efecte deterministe de la o sursa externa prin pierderea ecranarii sau printr-

un control al accesului neadecvat.

5. Pachete

exceptate

Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un

risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale.

On-site: fara aplicabilitate.

6. Pachete

industriale

Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale radioactive. Nu exista nici un

risc pentru consecinte radiologice, care sa necesite actiuni protective speciale.


7. Pachete de tip

A

Off-site: Activitatea prescrisa pentru pachetele de tip A limiteaza pericolul radiologic.

Depasirea dozelor peste limitele de urgenta nu prezinta nici un pericol in vecinatatea

pachetului. In cel mai rau caz limita poate fi depasita prin inhalarea fumului rezultat in urma

unui incendiu la locul accidentului. Insa persoana contaminata poate pleca de la locul

accidentului fara a i se face monitorizarea. Este posibil sa fie necesara decontaminarea

locului unde a avut loc accidentul.


8. Pachete de tip

B

Off-site: pachetele de tip B pot contine o cantitate mare de material radioactiv. Aceste

pachete au fost proiectate sa reziste la orice accident posibil; de aceea dozele care sa

depaseasca limitele nu pot fi luate in considerare. Insa, daca pachetul este fisurat si are loc

un incendiu la locul accidentului, dozele pot depasi limita de urgenta in imediata apropiere.


9. Accident cu

arma nucleara-

eliberare de Pt

Off-site: Daca are loc un incendiu sau explozie in urma utilizarii unei arme nucleare, pot

aparea efecte deterministice prin inhalare sau resuspensia materialelor depozitate. Zona

contaminata semnificativ poate fi de cativa kilometri patrati.


10. Sursa

pierduta/furata

/necontrolata

Off-site: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizeaza o sursa neecranata. Dintr-o sursa

fisurata pot rezulta doze letale si semnificative contaminari. Poate fi contaminata o arie

considerabila din cauza activitatilor desfasurate de personal.


11. Contaminare Off-site: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante de la un obiectiv foarte

Nesecret

Pagina 103 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



din cauza unei

eliberari

transfrontiera

indepartat.


12. Caderea unui

satelit nuclear

Off-site: Riscul este foarte scazut si va fi imposibil sa se limiteze zona in care trebuie luate

actiuni de protectie rezonabile. Parti din satelit sau manevrarea unor piese din acesta pot

duce la efecte deterministe.


13. Importul de

materiale sau

alimente

contaminate

Off-site: utilizarea necontrolata a otelului contaminat sau a altor materiale de acest fel poate

conduce la depasirea dozelor peste nivelul de urgenta.

On-site: riscul poate aparea din aducerea in interior materiale sau surse necunoscute.

Obiectivul poate fi primul care sa identifice pericolul.

În categoria accidentelor nucleare intră:

accidente nucleare majore survenite la o centrala termonucleara din tara sau strainatate;

caderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactiva in zona de impact.

In ambele cazuri efectul este producerea unei urgente radiologice

In situatia urgentelor radiologice pot sa apara urmatoarele efecte:

contaminarea solului,vegetatiei si a animalelor cu elemente radioactive;

contaminarea radioactiva a apelor de suprafata si a lacurilor de acumulare de la Paltinu si

Maneciu precum si lacurile din domeniul piscicol;

contaminarea furajelor,alimentelor si produselor agroalimentare cu radionuclizi;

transferul radionuclizilor din lanturile alimentare in organismul uman.

La nivelul compartimentului de specialitate din cadrul ISUJ Prahova se ţine în permanenţă

evidenţa surselor radioactive de la operatorii economici care lucraza in mod curent cu acestea. Situatia

surselor este intocmita dupa datele furnizate de reprezentantul CNCAN şi Laboratorul de Igiena

Radiaţiilor din cadrul DSP Prahova, astfel:

S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235;

S.C. TEHNICAL DIAGNOSTICS S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu, nr.235;

S.C. WEATHERFORD EASTERN EUROPE S.R.L. – BOSS CÂMPINA – municipiul

Câmpina, str. Orizontului, nr.2A;

S.C. ATLAS GIP S.A. – Laborator de carotaj radioactiv situat în municipiul Ploieşti, str.

Clopoţei, nr.2A;

S.C. 24 IANUARIE S.A. – municipiul Ploieşti, str. General Dragalina, nr. 18;

S.C. INSPET S.A. – municipiul Ploieşti, str. Crâşmăriţelor, nr.4;

S.C. UPETROM – 1 MAI S.A. – municipiul Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.1;

S.C. DYOMEDICA CND S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Intrarea Cibinului, nr.3;

SPITALUL MUNICIPAL PLOIEŞTI (Schuler) – str. Ana Ipătescu, nr.59;

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Buna Vestire)– municipiul Ploieşti, str. Buna

Vestire, nr.3;

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Pneumologie) – municipiul Ploieşti, str. Oborului,

nr.2;

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Boldescu) – municipiul Ploieşti, str. Romană, nr.

116;

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ (Nord) – municipiul Ploieşti, str. Găgeni, nr.100;

S.C. CONFIND S.R.L. – municipiul Câmpina, str. Progresului, nr.2;

S.C. CONFIND S.R.L., Punct de lucru Floreşti – comuna Floreşti, str. Gării, nr.1;

S.C. LUKOIL ENERGY & GAS ROMANIA S.R.L. – municipiul Ploieşti, str. Mihai Bravu,

nr.235;

S.C. UZUC S.A. – municipiul Ploieşti, str. Depoului, nr.16;

S.C. MONTICOR INDUSTRIES S.A. – municipiul Ploieşti, str. Rudului, nr.7.

Nesecret

Pagina 104 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



3.1.2.5. RISCURI DE POLUARE A APELOR.

Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fie

ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi grad de

risc pentru flora şi fauna acvatică.

Se cunoaşte faptul că în zona municipiului Ploieşti, apa din subteran este poluată cu produse

petroliere. Dintre posibilele cauze ale poluării subteranului enumerăm :

pierderile de produse petroliere din rezervoare, separatoare, bazine de decantare, batale, rampe

de încărcare, conducte subterane, reţele de canalizare ;

calamităţile naturale (cutremure) ;

bombardamentele din al doilea război mondial ;

incendii, explozii.

Rafinăriile, fac eforturi de depoluare a subteranului, cel puţin în incinte, dar datorită curgerii pe

direcţie NV-SE, „pata” s-a extins. Nu există studii recente referitoare la acest subiect, însă se fac

eforturi pentru depoluarea subteranului în zona de sud-est a municipiului Ploieşti.

De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează în

acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată.

Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat pe

malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sau antidăunători,

trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare.

Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor

poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem de

canalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul de monitoring

al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (recoltarea periodică a probelor de apă de suprafaţă) nu

permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi aprecierea evoluţiei calităţii

apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplarea şi/sau analizarea apei

brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor

difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, în caz că apa nu poate fi

tratată.

Prezentăm câteva obiective cu problemele specifice, puncte critice, poluări accidentale şi

măsurile necesare pentru evitarea şi/sau limitarea efectelor acestor tipuri de poluări :

S.C. Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti

Poziţionată în partea sudică a municipiului Ploieşti, rafinăria şi-a întrerupt activitatea la finele

anului 2004. Cu toate acestea sunt monitorizate în continuare punctele critice din incinta acestei

unităţi. Staţia de epurare a rafinăriei este în funcţiune pentru epurarea apelor uzate provenite de la

Rafinăria Vega, S.C. SSVAC Ghighiu, etc.

Datorită faptului că în staţia de epurare apa la intrare şi pe diferitele trepte de epurare este

analizată cu o frecvenţă de 4 ore, se poate semnala orice creştere a valorilor concentraţiilor

indicatorilor de calitate şi pot fi semnalate poluările accidentale.

În staţia de epurare, măsurile ce pot fi luate sunt limitate şi depind de poluantul din apă (by-

pass treaptă biologică), dar pe traseu se pot lua măsuri de limitare a efectelor poluării şi anume

stoparea sursei, stocarea apei uzate, izolarea zonei şi recuperarea produsului petrolier (dacă poluarea a

fost produsă de acest poluant), evitarea contactului cu sursa pentru personalul necalificat, evitarea

şocurilor puternice şi contactului cu focul.

Batalul de reziduuri industriale al unităţii este amplasat în afara perimetrului unităţii şi are o

capacitate proiectată de 115.000 mc, suprafaţa fiind de 2,6 ha. Amplasamentul (departe de resursa de

apă), existenţa şi monitorizarea forajelor de observaţie, fac ca batalul să nu fie o potenţială sursă de

poluare.

Rompetrol Rafinare – punct de lucru Rafinăria VEGA S.A.

Nesecret

Pagina 105 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Unitatea a creat de-a lungul timpului probleme în ceea ce priveşte poluările accidentale. Având

două evacuări, din care una în pârâul Dâmbu, iar cealaltă spre staţia de epurare a rafinăriei Astra la

Corlăteşti, cu posibilitate de trecere din una în alta, au fost semnalate situaţii de depăşiri ale valorilor

indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în special datorită poluării cu produse petroliere şi alte

reziduuri din procesul de prelucrare.

Poluarea din primăvara anului 1997 cu n-hexan şi alte produse petroliere a condus la

producerea unui incendiu la gura de evacuare a apelor în pârâul Dâmbu. În urma acestui eveniment

nedorit, unitatea a fost obligată să suprime evacuarea apelor uzate în pârâul Dâmbu şi să canalizeze

toate apele uzate spre staţia de epurare a rafinăriilor Corlăteşti. Acest lucru a condus la investiţii pentru

repararea, înlocuirea, testarea şi mărirea capacităţii tronsonului de canalizare din municipiul Ploieşti

spre Corlăteşti.

În vederea preluării debitului suplimentar de ape provenit din precipitaţii şi evitarea inundării

zonei s-a construit un bazin de retenţie cu un volum util de 2500 mc.

În incinta unităţii există :

13 bataluri de gudroane acide, în care se depozitează şlamurile rezultate din curăţarea

rezervoarelor, a canalelor tehnologice, precum şi a unor componente ale instalaţiilor ;

3 batale de şlam de alumină cu o suprafaţă de 1100 mp, capacitate totală depozitată de circa

600 tone (instalaţia de catalizatori este în conservare).

Începând cu anul 2002, conţinutul lichid al batalurilor acide este preluat şi procesat în instalaţia

de prelucrare gudroane acide, exploatată de către S.C.Ecomaster Servicii Ecologice S.A.

După golirea acestora, se va trece la ecologizarea solului şi a apelor subterane, conform

studiului de fezabilitate întocmit de firma CDM din S.U.A.

Cele 3 batale de alumină urmează să intre într-un proces de lichidare.

Unitatea dispune de o reţea de monitorizare a pânzei freatice constituită din 14 foraje de

observaţie.

Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele

provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute accidental

la instalaţiile şi utilajele din dotare, incendii, acţiuni răuvoitoare.

Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea are un program permanent de instructaj al

personalului care lucrează în punctele critice.

S.C. Steaua Română S.A. Câmpina

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a unităţii, există probabilitatea de a avea probleme

datorate poluării pârâului Voila şi a râului Doftana în amonte de captările unităţii.

Unitatea nu a avut în general probleme la alimentarea cu apă, datorită faptului că apa captată

din sursa râu Doftana este utilizată în scop industrial, rareori acesta fiind poluat.

Influenţă a avut doar accidentul (spargerea conductei aparţinând S.C. Petrotrans S.A.) din luna

ianuarie 1996, atât pentru râul Doftana, cât şi pentru alimentarea cu apă potabilă a S.C. Steaua Română

S.A. (din sursa S.C. C.P.G.C. S.A. Câmpina).

Evacuarea apelor uzate provenind din rafinărie se realizează prin lacul Peştelui. Apele uzate

intră în lac, considerat ca lac de aerare naturală, printr-o conductă de Ø 800 mm şi este evacuată după

aproximativ 5-7 zile printr-un canal deschis din beton, cu deversare în trepte. Dimensiunile lacului sunt

800x40/90x2 m, capacitate de aproximativ 92.000 mc. Lacul are rol benefic în ceea ce priveşte

calitatea apei uzate evacuate de către unitate, deoarece prin staţionare o parte din emulsii se desfac

formând peliculă recuperabilă, suspensiile se depun şi, parte din fenoli se degradează. Perioada de

staţionare a apei în lac permite luarea de măsuri în caz de poluări accidentale şi permite recuperarea

produselor petroliere flotante pe suprafaţa apei, unitatea preconizând a face acest lucru în mod

permanent.

Pentru evitarea poluărilor şi pentru limitarea efectelor acestora, s-au prevăzut amenajarea de

baraje pe colector (doar în caz de poluare accidentală) în vederea recuperării produselor petroliere

evacuate, înălţarea şi consolidarea malului de la coada lacului Peştelui, recuperarea permanentă a

şlopsului din lac.

Nesecret

Pagina 106 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Unitatea are 10 bataluri (3,9 ha active), amplasate pe malul drept al râului Doftana. Batalele

conţin gudroane acide şi au capacitate de depozitare redusă circa 10 % din capacitatea totală.

Pentru evitarea poluărilor accidentale au fost consolidate şi înălţate malurile batalelor. În

prezent gudroanele acide nu sunt recuperate de către unitate. Pentru evitarea poluărilor accidentale,

unitatea monitorizează permanent zona. Începând cu anul 2009 activitatea de prelucrare a ţiţeiului a

fost întruptă pe amplasament desfăşurându-se activităţi de colectare uleiuri uzate şi fabricare

combustibil de focare ( păcură , combustibil uşor etc.)

S.C. PETROM S.A. – Punct de lucru PETROBRAZI

Interconectările sistemelor de canalizare de pe plarformă, lipsa din inventarul unităţii a

canalelor de evacuare ca mijloace fixe, necunoaşterea traseelor de canalizare a condus la apariţia

substanţelor poluante (în special produse petroliere).

Evacuarea apelor uzate, într-un receptor constituit dintr-un canal aparţinând S.G.A. Prahova,

prin mai multe puncte şi faptul că acest canal este parţial subteran (posibil spart şi în legătură cu pânza

freatică infestată cu produs petrolier din aval de perimetrul unităţilor), conduc la considerarea apei

uzate evacuate ca sursă permanentă de poluare. Totuşi, s-au înregistrat şi poluări accidentale, cu

produse petroliere în special, datorate imposibilităţii epurării apei din cauza concentraţiilor prea mari

din apă la intrarea în instalaţiile de epurare, sau din cauza unor erori de operare la rampa de descărcare

a staţiei de epurare Ploieşti, fără ca emisarul să fie afectat grav, produsele petroliere nedizolvate fiind

reţinute la instalaţiile de recuperare montate pe canal.

Se consideră întreaga incintă a Sucursalei Petrobrazi ca punct critic în ceea ce priveşte poluările

accidentale, acordându-se atenţie în special, instalaţiilor de epurare, dar şi canalizărilor.

Având în vedere poluările frecvente apărute înainte de anul 2000, canalizările industriale şi

meteorice au fost redirecţionate către staţiile de epurare ECBTAR II şi III, (ECBTAR I fiind

actualmente folosită ca bazin de stocare). Există două conducte de avarie care sunt sigilate şi

deversarea în caz de forţă majoră pe aceste conducte se face numai cu acceptul şi înştiinţarea

S.G.A.Prahova.

S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. PLOIEŞTI

Faţă de anii precedenţi, după finalizarea modernizării staţiei de epurare a societăţii la sfârşitul

anului 2004, s-a diminuat pericolul apariţiei unor poluări accidentale la această unitate.

În prezent, activitatea de epurare şi alimentare cu apă industrială este externalizată către S.C.

PRO-WATER ECOSISTEM S.R.L. care asigură prin instalaţiile proprii, o diminuare a pericolului de

poluare.

Se consideră puncte critice : instalaţiile tehnologice, rezervoarele de produse petroliere,

rampele de încărcare, batalele de şlamuri, nămoluri şi reziduuri de produse petroliere. Pe lângă

calamităţile naturale, printre cauzele provocatoare de poluări accidentale, enumerăm avarii la

instalaţiile tehnologice, fisuri apărute în digurile batalelor, accidente tehnice, erori de operare.

Ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale, instalaţiile tehnologice sunt dotate cu bazine

de avarie care pot prelua zestrea tehnologică în situaţie de accident tehnic.

În situaţia depăşirii valorilor admise ale impurificatorilor la intrarea în staţia de epurare, apele

uzate sunt dirijate şi stocate în bazinul de egalizare care trebuie menţinut permanent 7 trepte gol (3.000

mc disponibil).

Unitatea are 3 batale de depozitare gudroane acide, amplasate pe malul drept al râului Teleajen.

Dat fiind faptul că în acea secţiune debitul râului Teleajen este în medie de aproximativ 7,5 mc/s, iar

gradul de periculozitate al amestecului apei acide – produse petroliere este mare, se poate aprecia că

poluarea va afecta flora şi fauna pe tot tronsonul din aval de batal până la vărsarea în râul Prahova.

În scopul evitării poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Se impune

impermeabilizarea batalului şi neutralizarea in situ a apelor acide conţinute de batal.

Nesecret

Pagina 107 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



S.C. CONPET S.A. şi S.C. PETROM S.A. - Sucursala Ploieşti – Schelele petroliere Boldeşti şi

Băicoi

Deşi nu au evacuări de ape uzate în resursele de apă, care să creeze probleme de poluare, aceste

unităţi pot fi considerate unităţi potenţial poluatoare datorită profilului de activitate. Desele spargeri ale

conductelor de transport în scopul sustragerii de produse petroliere au condus la poluări accidentale, în

special ale solului.

În ceea ce priveşte Schelele petroliere, ele pot fi oricând surse de poluare accidentală. S-a

constatat că batalurile de pământ aferente forajelor sondelor au fost şi sunt în continuare surse de

poluare. În prezent li se acordă o atenţie deosebită pentru eliminerea lor ca surse de poluare, folosindu-

se rezervoare şi renunţându-se la batalele de pământ.

Este în curs de ecologizare batalurile existente prin firme specializate, existând o monitorizare

permanenta a factorilor de mediu , apă şi sol.

S.C. APANOVA S.R.L.PLOIEŞTI

Această unitate necesită investiţii masive pentru realizarea Programului de Etapizare, staţia de

epurare a municipiului Ploieşti având doar treaptă mecanică, ea nu face altceva decât „să

tranziteze” apa uzată.

Aceste ape uzate nu provin doar din gospodării, ci şi de la unităţile industriale de pe teritoriul

municipiului Ploieşti. Nu putem considera că apa uzată evacuată de S.C. ApaNova S.R.L. Ploieşti

poluează accidental, poluarea fiind continuă. Eforturile de a întreţine în bună stare de funcţionare

decantoarele sunt insuficiente pentru ca apa uzată evacuată să nu reprezinte o sursă permanentă de

poluare.

Ca principiu, orice unitate industrială sau de gospodărire comunală poate fi considerată

potenţial poluatoare în caz de calamitate naturală, accident, avarii sau din cauza unor erori de operare.

Considerăm că doar măsurile de prevedere pe care unităţile le iau, creşterea gradului de

implicare şi de interes pentru problemele de protecţia mediului, cointeresarea acestor unităţi, atât prin

măsuri coercitive cât şi punitive, ar conduce la scăderea numărului şi a gravităţii poluărilor accidentale.

Poluările accidentale ale cursului de apă pot afecta alimentarea cu apă a unor unităţi,

întrerupând continuitatea acesteia şi, dacă nu se acţionează corespunzător, pot fi înregistrate efecte

importante asupra populaţiei sau proceselor industriale şi pagube materiale importante.

Unităţile ce pot fi afectate de o deteriorare a calităţii apei la captare sunt:

S.C. CIVITAS BREAZA

Este unitatea care se ocupă de alimentarea cu apă a oraşului Breaza, una din surse fiind

captarea din râul Prahova, în zona Nistoreşti. Apa este trecută prin bazine de infiltraţie şi apoi pompată

în rezervor de stocare înainte de alimentarea gravitaţională a consumatorilor. Atenţionarea în timp util

şi o acţiune eficientă a operatorilor staţiei de tratare pot avea ca rezultat evitarea situaţiei neplăcute în

care poluantul ajunge în reţea.

Sursele de apă din râul Doftana, respectiv Teleajen, aparţinând A.N. APELE ROMÂNE

Aceste surse de apă pot fi afectate de poluările accidentale ce se pot produce în amonte de

lacurile de acumulare, Paltinu, respectiv Măneciu, direct în acestea, sau pe cursul de apă până la staţiile

de tratare, de unde apa pleacă prin conductă către utilizatori. Nu există unităţi economice posibile surse

de poluări accidentale în zonă, dar prezenţa conductelor de combustibil, posibilele accidente rutiere pe

şoselele din apropierea obiectivelor, poluarea difuză produsă de aşezările umane pot afecta calitatea

apei. Având în vedere importanţa acestor obiective, este bine stabilit modul de acţiune în cazul acestor

evenimente, pentru a evita pătrunderea poluantului în acumulări sau în cursul de apă, în staţiile de

tratare sau chiar, în cazul grav, în apa furnizată consumatorilor.

ZONE CRITICE.

Nesecret

Pagina 108 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Siturile contaminate cu fosfogips, cenuşi piritice, gudroane – reziduri petroliere şi alte deşeuri ,

în judeţul Prahova, au însumat cca.132 ha la finele anului 2012, în diminuare cu 6 ha. faţă de anul

2011, prin încheierea lucrărilor de decontaminare la trei situri poluate care aparţin S.C. Petrotel –

Lukoil şi la două situri aparţinând Rafinăriei Petrobrazi.

Cele 132 ha. terenuri contaminate reprezintă un pericol real pentru apele şi terenurile agricole

şi se localizează în:

Batal fosfogips Valea Călugărească – 56,0 ha.

Depozit de cenuşă pirită Valea Călugărească – 6,5 ha.

Batal gudron Vega – Ploieşti – 10 ha.

Batal reziduri petrol Rafinăria Astra Ploieşti – 2,6 ha

Batale gudron Rafinăria Astra Câmpina – 16,0 ha.

Batal reziduri Petrotel – Lukoil – 4,5 ha.

18 Batale industria extractivă - Petrom S.A. – 2,7 ha.

Batal zona Vega – Direcţia Silvică Prahova – 1,9 ha.

Rampa deşeuri menajere Teleajen – Primăria Ploieşti – 31,0 ha.

Batal reziduri petrol Câmpina – Primăria Câmpina – 0,8 ha.

Pentru decontaminarea acestora este pus în aplicare un program riguros de eliminare a poluării

istorice şi recente prin participarea operatorilor economici poluatori şi a autorităţilor locale. De

asemenea, calitatea aerului, solului şi vegetaţiei sunt afectate de poluarea cu metale grele (plumb,

zinc), datorită traficului auto foarte intens, specific traseului DN 1 şi aglomerărilor urbane.

Pentru zona industrială dezafectată Romfosfochim Valea Călugărească, considerată „pata

neagră nr. 1” a judeţului Prahova, datorită cantităților uriașe de cenușă piritică și fosfogips, cu impact

asupra atmosferei, solului și subsolului, a început implementarea unui program amplu de ecologizare

având două componente principale:

evacuarea întregii cantități de cenușă piritică și reconstrucția ecologică a terenului;

asanarea, reconfigurarea, tratarea fizico-chimică și biologică a batalelor de fosfogips și

înființarea pe terenul astfel rezultat a unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 5 MW.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Componentă importantă a programului judeţean de protecţie a calităţii mediului, gestionarea

controlată a deşeurilor s-a înscris într-o evoluţie pozitivă în judeţul Prahova, urmărindu-se încadrarea

în preverile Directivelor europene şi a reglemetărilor interne în materie.

Gestionarea deşeurilor

La nivelul judeţului Prahova au fost elaborate două documente importante privind gestionarea

deşeurilor:

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD 2008), aprobat prin Hotărârea Consiliului

Judeţean nr. 113/30.09.2008, care asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a

deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile

operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean; asigură, pe termen mediu

şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive

asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Planul de Investiţii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat

al Deşeurilor în judeţul Prahova - identifică măsurile, pentru o perioadă de 30 de ani, care trebuie

îndeplinite pentru dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul

Prahova.

Tipuri de deşeuri

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din

gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri

Nesecret

Pagina 109 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii-demolări

generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la epurarea apelor uzate

orăşeneşti.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea

acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice

locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic

autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi

eliminarea finală a acestor deşeuri.

Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul judeţului. În anul 2013, primăriile

şi operatorii de salubritate au colectat deşeuri menajere de la 90% din populaţia urbană şi 44,86% din

populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivelul judeţului, o medie de 67,43% (conform datelor

preliminare raportate de operatorii de salubritate din judeţ).

Cantităţile de deşeuri municipale colectate în anul 2013

Tipul de deşeu colectat

Cantitatea de deşeuri

(tone)

1. Deşeuri menajere şi asimilabile – Total, din care: 142 686

deşeuri menajere de la populaţie, în amestec 107 107

deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi

comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare

32 185

deşeuri municipale fără altă specificaţie 1 660

deşeuri menajere colectate separat (fară cele din construcţii,

demolǎri)

1 734

2. Deşeuri din servicii municipale – Total, din care: 33 007

deşeuri stradale 28 053

deşeuri din pieţe 1 820

deşeuri din grǎdini, parcuri şi spaţii verzi 3 134

3. Deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la

demolǎri

3 558

Total deşeuri municipale colectate 179 251

Sursa: Date transmise de operatorii de la salubritate la ANPM

În ceea ce priveşte sistemul de colectare al acestor deşeuri, metoda tradiţională de colectare în

amestec este cea mai frecventă. Colectarea selectivă are încă o pondere redusă, fiind în curs de

extindere.

Compoziţia deşeurilor menajere

Nr.

Crt. Tip deşeu

Compoziţia

deşeurilor %

1. Hârtie/Carton 9,30

2. Sticlă 3,61

3. Metale 2,00

4. Material plastic 8,60

5. Deşeuri biodegradabile 57,82

6. Lemn 1,70

Nesecret

Pagina 110 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



7. Altele 16,97

Total 100,00

Sursa: Date transmise de operatorii de la salubritate la ANPM

Deşeuri biodegradabile

Fracţia biodegradabilă reprezintă aproximativ 65% din deşeurile menajere şi asimilabile. În

anul 2013, o cantitate de 111 309 tone deşeuri biodegradabile a fost depozitată în rampele de gunoi,

din care aproximativ 33 007 tone reprezintă deşeuri provenite din parcuri şi gradini.

Soluţiile de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre

depozitare finală, disponibile la acest moment, sunt: compostarea (degradare aerobă) – cu producere de

compost utilizabil; degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; tratare termică; tratare mecano-

biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile.

La nivelul judeţului Prahova, în comuna Balta Doamnei, functioneaza staţia de compostare a

deşeurilor menajere biodegradabile, capacitate de 2000-4000 tone/an. Aceasta este dotată cu două linii

tehnologice: una pentru deşeurile menajere biodegradabile şi una pentru transformarea în compost a

resturilor vegetale şi a gunoiului de grajd de la gospodăriile populaţiei. În anul 2013 a fost adusă în

vederea compostării o cantitate de 2 511 tone resturi vegetale, din care o cantitate de 2 138 tone au

intrat în procesul de compostare.

Depozitarea deşeurilor industriale periculoase şi nepericuloase

La nivelul judeţului Prahova, în anul 2013 au fost în operare două depozite de deşeuri

industriale:

-un depozit pentru deşeuri periculoase, situat în comuna Ariceştii Rahtivani, sat Târgşoru Nou,

administrat de SC Ecomaster Servicii Ecologice SRL, cu o capacitate proiectată de 1 576 000 tone si

un volum de 985 000 mc, în prima fază funcţionând cu o celulă de 212 000 mc;

- un depozit pentru deşeuri industriale nepericuloase, situat în oraşul Baicoi, administrat de SC

Vitalia Salubritate Prahova SRL, cu o capacitate proiectată de 1100000 mc, în prima faza funcţionând

o celulă de 300 000 mc.

Odată cu realizarea platformelor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a

deşeurilor la nivelul judeţului, se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile. In

proiectul „ Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova” este prevăzută o staţie

de tratare mecano-biologică la Ploieşti, pe o suprafaţă totală de 7 ha, cu o capacitate de 50 000 tone/an.

Cantitatea de deşeuri biodegradabile care va intra în staţie a fost stabilită prin studiile pentru

implementarea ţintelor naţionale de reducere a biodegradabilelor depozitate. Din această cantitate un

procent de 75% il reprezintă fracţia biodegradabilă, iar 25% fracţia nebiodegradabilă.

Incinerarea deşeurilor periculoase.

În judeţ este în operare un incinerator de deşeuri periculoase, amplasat în comuna Brazi, sat

Negoieşti. Instalaţia are o capacitate de ardere de 4 000 tone/an deşeuri periculoase.

În anul 2013 a fost colectată o cantitate de 2226 tone deşeuri, din care o cantitate de 1968 tone

deşeuri a fost incinerată.

Deşeuri generate de activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementată prin acte normative

specifice ale Ministerului Sănătăţii. Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe,

strategii de management şi proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau să

reducă pe cât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu de

gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi cu

codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.

Eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase, colectate de pe raza judeţului Prahova se

realizează prin incinerare în instalaţii autorizate.

Nesecret

Pagina 111 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



O alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare

termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile

tratate, fiind nepericuloase, sunt depozitate în depozitul de deşeuri municipale. O astfel de tratare a

deşeurilor medicale se realizează în instalaţia deţinută de Spitalul Judetean de Urgenţă Ploieşti.

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase colectată şi incinerată în anul 2013 a fost de 537 tone.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate orăsenesti provin din diferite etape ale

proceselor de epurare. Înainte de valorificare sau eliminare, nămolurile trebuie să fie supuse tratării, cu

scopul de a reduce conţinutul de apă, proprietăţile de fermentare si prezenţa agenţilor patogeni.

Nămolul tratat poate fi utilizat sau eliminat, cel mai frecvent, în trei moduri: utilizarea în agricultură,

incinerarea sau depozitarea în depozite de deseuri, funcţie de proprietăţile nămolului, precum si de

opţiunea operatorului staţiei de epurare.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

La nivelul judeţului Prahova sunt 18 agenţi economici care au staţii de epurare industriale.

Cantitatea de nămoluri generată în industrie este de aproximativ 18000 tone substanţă uscată. Cantităţi

importante de namoluri industriale, în special cele de la rafinării, au fost transportate pentru

valorificare prin co-incinerare la fabricile de ciment din ţară şi au fost supuse unui tratament fizico-

chimic sau unui tratament biologic, în vederea eliminării.

Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Conform PRGD- Sud Muntenia nu există capacitate de depozitare specifică pentru deşeurile din

construcţii şi demolări. Aceste tipuri de deşeuri se folosesc pentru reconstrucţia ecologică (dacă se

pretează pentru acest tip de valorificare) sau se elimină necontrolat (în marea majoritate).

In judeţul Prahova, operatorii de salubritate colectează separat deşeurile din construcţii şi

demolări. In anul 2013 cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectată a fost de 3558 tone.

In judetul Prahova, la data de 1 iulie 2014, din cele 104 localităţi, 101 au serviciile de salubrizare

contractate (95 cu operatori specializaţi si 6 localităţi au servicii publice organizate de către Consiliile

locale). Nu au contractat încă acest serviciu comunele Călugăreni, Salcia şi Tătaru, urmând să

contracteze serviciile după organizarea licitaţiilor publice de către Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova.

Situaţia contractelor de salubrizare pe localităţi conform zonării stabilite prin proiectul „Sistem

de management integrat al deşeurilor în județul Prahova” este următoarea:

ZONA 1

Nr.

crt. LOCALITATE OPERATOR

CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

1 AZUGA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv

2 BUȘTENI COMPREST S.A. BRAŞOV Selectiv

3 SINAIA GRUP SALUBRIZARE URBANĂ S.A. Selectiv

ZONA 2

Nr.


CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

1 PLOIEŞTI ROSAL Selectiv

2 BĂICOI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

3 BOLDEŞTI SCĂENI VITALIA SERVICII PENTRU

MEDIU Neselectiv

4 PLOPENI SERVICIU LOCAL Neselectiv

Nesecret

Pagina 112 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



5 SLĂNIC LICITATIE Selectiv

6 ALUNIŞ TERMOELECTRICA (CSPER) Selectiv

7 ARICEŞTII RAHTIVANI ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv

8 BĂRCĂNEŞTI LICITATIE Neselectiv

9 BERCENI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

10 BERTEA SERV. ECOLOGICE SALUBRITATE

PRAHOVA Selectiv

11 BLEJOI VITALIA SERVICII PENTRU MEDIU Neselectiv

12 BRAZI AQUASAL UTIL SERV-BRAZI Neselectiv

13 BUCOV LICITATIE Neselectiv

14 COCORĂŞTII COLŢ S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

15 COCORĂŞTII MISLI GOSP. LOCALA BĂICOI Neselectiv

16 COSMINELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv

17 DUMBRĂVEŞTI TERMOELECTRICA (CSPER) Selectiv

18 FILIPEŞTII DE PĂDURE SERV. LOCAL Neselectiv

19 FILIPEŞTII DE TÂRG GOSP. LOCALA BĂICOI Neselectiv

20 FLOREŞTI SERV. LOCAL Neselectiv

21 GORGOTA S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv

22 LIPĂNEŞTI FLORICON SALUB Neselectiv

23 MĂGURENI FLORICON DISTRIBUTION Neselectiv

24 MĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

25 OLARI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv

26 PĂULEŞTI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv

27 POIENARII BURCHII S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

28 PUCHENII MARI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv

29 SCORŢENI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv

30 ŞIRNA SERV PUBLIC BRAZI/AQUASAL

UTILSERV Neselectiv

31 ŞTEFEŞTI SERV. ECOLOGICE SALUBRITATE

PRAHOVA Selectiv

32 TÂRGŞORU VECHI SERV LOCAL Neselectiv

33 TINOSU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv

34 VÂLCĂNEŞTI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv

35 VĂRBILĂU ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv

ZONA 3

Nr.


CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

1. BALTA DOAMNEI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

2. BODEŞTI GRĂDIŞTEA VODNA ECOSAL Selectiv

3. CIORANI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv

4. DRĂGĂNEŞTI VODNA ECOSAL Neselectiv

5. DUMBRAVA VODNA ECOSAL Neselectiv

6. FULGA TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv

7. GHERGHIŢA VODNA ECOSAL Neselectiv

8. RÂFOV ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv

9. SĂLCIILE VODNA ECOSAL Neselectiv

ZONA 4

Nr.


CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

1 URLAŢI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv

2 ALBEŞTI PALEOLOGU ROSAL GRUP Neselectiv

3 BABA ANA SALUB INTERSERV Neselectiv

4 CĂLUGĂRENI NU ARE CONTR. -

5 CEPTURA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv

Nesecret

Pagina 113 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



6 COLCEAG TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv

7 FÂNTÂNELE TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

8 GORNET CRICOV TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv

9 GURA VADULUI IN CURS DE SEMNARE CONTRACT Selectiv

10 IORDĂCHEANU ROSAL GRUP Selectiv

11 JUGURENI SALUB INTERSEV Neselectiv

12 LAPOŞ TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

13 PLOPU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

14 SÂNGERU TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

15 TĂTARU NU ARE CONTR -

16 TOMŞANI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

17 VADU SĂPAT IN CURS DE SEMNARE CONTRACT Neselectiv

18 VALEA

CĂLUGĂREASCĂ

SALUB Neselectiv

ZONA 5

Nr.


CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

1. VĂLENII DE MUNTE SALUB Neselectiv

2. APOSTOLACHE VALEA LOPATNEI Selectiv

3. ARICEŞTII ZELETIN VALEA LOPATNEI Neselectiv

4. BĂLŢEŞTI TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv

5. BĂTRÂNI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

6. CĂRBUNEŞTI VALEA LOPATNEI Neselectiv

7. CERAŞU TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

8. CHIOJDEANCA TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

9. DRAJNA TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

10 GORNET S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

11 GURA VITIOAREI ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv

12 IZVOARELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv

13 MĂGURELE TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

14 MĂNECIU URBAN Neselectiv

15 PACUREŢI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

16 PODENII NOI TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv

17 POSEŞTI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

18 PREDEAL SĂRARI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

19 SALCIA NU ARE CONTR -

20 ŞOIMARI VALEA LOPATNEI Neselectiv

21 STARCHIOJD TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv

22 SURANI VALEA LOPATNEI Neselectiv

23 TEIŞANI ROMPREST Neselectiv

ZONA 6

Nr.


CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

1. VALEA DOFTANEI SERVICII SALUBRITATE

BUCUREŞTI S.A Selectiv

ZONA 7

Nr.


CLAUZĂ CONTRACT

OPERARE SERVICIU

Nesecret

Pagina 114 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



1 CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

2 BREAZA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv

3 COMARNIC PISA ECO AMBIENT Neselectiv

4 ADUNAȚI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

5 BĂNEȘTI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv

6 BREBU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

7 CORNU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

8 POIANA CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv

9 PROVIȚA DE JOS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv

10 PROVIȚA DE SUS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

11 SECĂRIA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv

12 ȘOTRILE S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv

13 TALEA LICITATIE Neselectiv

14 TELEGA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv

În scopul respectării acquis-ului comunitar de mediu, Consiliul Judeţean Prahova a iniţiat

constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor

Prahova, la care au aderat toate localităţile din judeţ. Această organizare instituţională permite

abordarea problematicii privind gestiunea deşeurilor în sistem integrat la nivelul întregului judeţ.

În anul 2013 Consiliul Judeţean Prahova a obţinut finanţarea proiectului „Sistem de

management integrat al deşeurilor în județul Prahova”, în cadrul Programului Operaţional

Sectorial de Mediu, Axa prioritară 2, Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și

reabilitarea siturilor contaminate istoric, Domeniul de intervenţie 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate

de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor.

3.1.2.6. PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ORI AMENAJĂRI.

Având în vedere urmările cutremurelor de mare intensitate ce pot afecta pe scară largă

populaţia, construcţiile, bunurile şi funcţiunile social-economice, reducerea riscului seismic al

construcţiilor existente trebuie considerată ca o acţiune de interes naţional.

Situaţia centralizatoare referitoare la construcţiile expertizate tehnic şi încadrate în

clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic din judeţul Prahova. Nr.

crt

Localitatea Adresa Tipul de imobil Destinaţia

imobilului

Clasa de

risc

Locuitori Observaţii

1 PLOIESTI Str. Democratiei, Bloc 108 – 110D

Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995

2 PLOIESTI Str. Democratiei, Bloc 96 –

106E


3 PLOIESTI Str. Democratiei, Bloc 92 –

4F


4 PLOIESTI Str. Crizantemei, Bloc 8 Bloc S+P + 9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1995

5 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 112 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995

6 PLOIESTI Ploiesti Nord, Bloc 29 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1995

7 PLOIESTI Str. Jianu, Bloc A Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73 ap. Expertizat în anul 1995

8 PLOIESTI Str. Jianu, Bloc B Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73 ap. Expertizat în anul 1995

9 PLOIESTI Str. Jianu, Bloc C Bloc S+P +9 locuinţe I ~219 pers. / 73 ap. Expertizat în anul 1995

10 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 42 Bloc S+P +9 locuinţe I ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996



13 PLOIESTI Str. Scorusului, Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996



16 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 39 Bloc S+P +9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996

17 PLOIESTI Str. Alunului, Bloc 1 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap. Expertizat în anul 1996

18 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 113 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996

19 PLOIESTI Str. Cameliei, Bloc 24 S + P+ 9 locuinţe I ~120 pers. / 40 ap. Expertizat în anul 1996



22

PLOIESTI Centru Civic Vest

Tronson, I,II,III,IV

S + P+ 4 locuinţe I ~396 pers. / 132 ap. Expertizat în anul 1996

23 PLOIESTI Str. Teatrului, nr.7, 9, 11 S + P + 3 Locuinţe II – II - II ~60 pers. /20 ap. Expertizat în anul 1997

24 PLOIESTI Str. E.C.Catalin, nr.3 –5 S + P + 5 Locuinţe I – I ~210 pers. / 70 ap. Expertizat în anul 1997

Nesecret

Pagina 115 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



25 PLOIESTI Str. M Bravu, nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. /6 ap. Expertizat în anul 1997

26 PLOIESTI Str. Paris, nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. /6 ap. Expertizat în anul 1997

27 PLOIESTI Str. M.Eminescu, nr.2, 4 S + P + 4 Locuinţe I - I ~252pers. / 84 ap. Expertizat în anul 1997

28 PLOIESTI Str. Unirii, nr.8 S + P + 3 Locuinţe II ~21 pers. /7 ap. Expertizat în anul 1997

29 PLOIESTI Bdul Republicii, Bloc 201,

207

P + 9 Locuinţe II – II ~240 pers. / 80 ap. Expertizat în anul 1998

30 PLOIESTI Ploiesti Nord, Bloc 2 S + P + 4 Locuinţe I ~90 pers. /30 ap. Expertizat în anul 1998

31 PLOIESTI Ploiesti Nord, Bloc 5, 9, 10 S + P + 4 Locuinţe II ~270 pers. /90 ap. Expertizat în anul 1998

32 PLOIESTI Str. M.Eminescu, Bloc 3 D + P + 3 Locuinţe II ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 1998

33 PLOIESTI Str. M.Eminescu, Bloc 1 D + P + 4 Locuinţe I ~108 pers. /36 ap. Expertizat în anul 1999

34 PLOIESTI Soseaua Nordului, Bloc 4 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 1999



37 PLOIESTI Bdul Republicii, Bloc 209 –210

P + 9 Locuinţe II ~120 pers. /40 ap. Expertizat în anul 1999

38 PLOIESTI Bdul Republicii, Bloc 210 P + 9 Locuinţe II ~120 pers. /40 ap. Expertizat în anul 1999

39 PLOIESTI Str. Tarnavei nr.3, Bloc A2 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 2000

40 PLOIESTI Str. Cibinului nr.2, Bloc A7 S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /60 ap. Expertizat în anul 2000

41 CAMPINA Str. M.Eminescu, nr. 6 P + 3 Locuinţe I ~72 pers. /24 ap. Expertizat în anul1995

42 CAMPINA Str. M.Eminescu, nr. 8 P + 3 Locuinţe I ~72pers. /24 ap. Expertizat în anul 1995

43 CAMPINA Str. M.Eminescu, nr.10 P + 3 Locuinţe I ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 1995

44 CAMPINA Str. Orizontului,

Bloc 38,39,40,41,43

P + 9 Locuinţe I ~600 pers. /200 ap. Expertizat în anul 1997

45 URLAŢI Str. 1 Mai Bloc 1 P + 1 III ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 1998

46 MIZIL Str.N.Balcescu, Bloc 15 S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995



49 MIZIL Str. Unirii, Bloc 43B S + P + 4 III ~36 pers. /12 ap. Expertizat în anul 1995

50 MIZIL Str. Unirii, Bloc 43C S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995

51 MIZIL Str. Unirii, Bloc 43A S + P + 4 III ~24 pers. /8 ap. Expertizat în anul 1995

52 VĂLENII

DE MUNTE

Str. B.Delavrancea, nr. 1 P + 3 II ~36 pers. /12 ap. Expertizat în anul 1995

53 VĂLENII

DE MUNTE

Aleea Alunilor, Bloc 5 P + 4 II ~60 pers. /20 ap. Expertizat în anul 1995

54 VĂLENII

DE MUNTE

Aleea Alunilor, Bloc 6 P + 4 II ~60pers. /20 ap. Expertizat în anul 1995

55 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Fagului nr.19, Bloc 2B P + 4 III ~57 pers. /19 ap. Expertizat în anul 1994

56 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Fagului nr.17, Bloc 3A P + 4 III ~75 pers. /25 ap. Expertizat în anul 1994

57 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Podgoriei nr.9, Bloc 2 P + 2 II ~54 pers. /18 ap. Expertizat în anul 1994

58 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Podgoriei, nr.5 P + 2 I ~54 pers. /18 ap. Expertizat în anul 2001

59 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Fagului, nr.21 P + 4 II ~60 pers. /20 ap. Expertizat în anul 2001

60 BOLDEŞTI-

SCĂIENI

Str. Intr.Pietii nr.3, Bloc 12 P + 3 I ~96 pers. /32 ap. Expertizat în anul 2002

Din datele prezentate, rezultă că:

fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de construcţie şi norme

de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecţie în raport cu expunerea

locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acţiunii seismice;

categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau prezintă

caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să fie analizate prioritar

pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua efectele şi măsurile pentru a-i proteja

şi educa adecvat pe locatari.

În aceste categorii pot fi incluse:

clădirile pre-1940, proiectate numai la încărcări gravitaţionale şi avariate succesiv de

cutremure;

clădirile înalte pre-1977 (situate cu precădere în zona centrală, cartier Cina, Cartier Nord zona

pieţii, Complexul Mic, str. Cameliei) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de

acoperitoare în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu utilizarea unei curbe spectrale

inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără

armare corespunzătoare, structurile glisate cu calitate de şantier necorespunzătoare.

Nesecret

Pagina 116 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă

caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi încadrate în activităţile curente de protecţie şi

educaţie antiseismică.

În aceste categorii pot fi incluse:

clădirile cu P...P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural-constructive şi conformare

antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi fără avarii evidente.

clădirile din panouri mari P+4 si P+8 realizate în Ploieşti în număr mare.

3.1.2.7. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE.

Reţeaua de alimentare cu apă.

Probabilitatea de eșec la utilitățile publice este direct legată de factorii de mediu și de ceilalți

factori de risc dar și de starea tehnică a rețelelor.

Pe raza județului Prahova s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la rețelele de

apă, electricitate, gaz și telefonie fixă.

Factorii determinanți sau favorizanți pentru producerea eșecului utilităților publice sunt:

- starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a rețelelor;

- exploatarea necorespunzătoare a rețelelor;

- eroarea umană și nerespectarea normelor de securitate;

- acțiunea negativă asupra rețelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni,

inundații, îngheț, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren;

- avarii, accidente, explozii la obiectivele situate în apropierea rețelelor;

- acțiuni cu caracter terorist,

1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale:

a. În administrarea S.G.A. Prahova: a. Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila;

b. Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu;

c. Sistem de stocare comuna Movila Vulpii - capacitate 60.000 mc.;

d. Barajul de priză Nedelea;

e. Conducte de transport:

- Paltinu - Movila Vulpii;

- Măneciu - Movila Vulpii.

b. În administrarea Consiliului Judeţean Prahova: f. Captarea Azuga;

g. Front captare puţuri forate Bălţeşti;

h. Captare şi transport din sursa Vulpea;

i. Captare şi transport din sursa Crasna;

j. Conducte de transport:

- Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia;

- Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil;

- Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Bălţeşti - Gornet.

2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a

localităţilor prahovene: Sisteme existente:

a. Sistemul deservit de sursa Paltinu

b. Sistemul deservit de sursa Măneciu

c. Sistemul microzonal Azuga

d. Sistemul microzonal Bălţeşti

Alimentarea cu gaze naturale

Nesecret

Pagina 117 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuția (total sau parțial) în 56 localităţi

ale județului Prahova, din care în 13 oraşe și 43 de comune.

Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în

municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie Prahova (fost S.C. Dalkia

Termo Prahova S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa

58.000 apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici,

însumând aproximativ 150.000 persoane.

Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al

Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a

gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod

centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie.

S.C. Veolia Energie Prahova exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi

furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică.

Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 65,1

km realizat eşalonat îm perioada 1968-1993, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai

Bravu.

La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din care

sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban.

În anul 2010, Veolia Energie Prahova a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare CET

Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta produce în

cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu precadere in timpul

verii si in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică.

Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie Prahova de la începutul contractului de

concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de euro faţă de obligaţia

contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului,

modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în exploatare, etc., atat pe retelele

primare cat si pe cele secundare de transport si distributie.

Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin

Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A.

Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului Prahova cuprinde:

Linii electrice aeriene (LEA)

(km)

Linii electrice subterane (LES)

(km)

Posturi

de

transformare

(nr.)

Staţii de transfer

110 KV MT

• 110 KV – 830,34

Medie Tensiune (MT) – 2.291,9

Joasă Tensiune (JT) – 9.234,7

110 KV – 4,5

Medie Tensiune (MT) - 1.105,2

Joasă Tensiune (JT) – 1.349,1

2.088 31 16

Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km

reţea aeriană şi 25 km reţea subterană).

În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi

iluminat public.

În perioada 2007-2013 Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru îmbunătăţirea

condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ; 47

lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati , 2 staţii de transformare 100/20KV.

Nesecret

Pagina 118 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



3.1.2.8. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS

Căderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ rare şi greu de prognozat.

Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni

înainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente, să poată fi prevăzute doar cu câteva ore

înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se

aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100.000 km2. Un satelit poate conţine

materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de

aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate

nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h.

Conform Convenţiei de Notificare Rapidă în caz de Accident Nuclear, autorităţile naţionale

competente vor fi informate prin AIEA despre orice cădere de satelit, după ce s-a primit notificarea din

partea statului responsabil pentru satelit.

Teritoriul judeţului Prahova este străbătut de rute aeriene, având în vedere existenţa aeropoartelor din

Bucureşti. De asemenea pe teritoriul judeţului există suprafeţe agricole care sunt tratate aerian. Având

în vedere aceste aspecte există posibilitatea prăbuşirii unor aparate de zbor.

3.1.2.9. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ.

Muniţii rămase neexplodate – toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin

gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi

care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise.

Acţiuni ce pot determina existenţa unor muniţii rămase neexplodate: atacuri aeriene;

operaţiuni şi manevre terestre;

explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materiale explozive;

accidente pe timpul transportului;

trageri de instrucţie cu muniţie de război, în poligoane ce au trecut în circuitul economic.

Tipuri de muniţie : muniţie de infanterie:

- cartuşe calibrul 4 – 14 mm;

- grenade de mână;

- mine antipersonal; muniţie de artilerie:

- bombe (mine) de aruncător calibrul 60 -120 mm;

- proiectile de artilerie calibrul 20 – 240 mm

explozive,fuzante, brizante, incendiare, fumigene şi reactive; muniţie de aviaţie:

- bombe brizante de calibru 0,5 – 150 Kg.;

- bombe exploziv - brizante de calibru 50-10.000 Kg.;

- bombe (mină) cu acţiune explozivă de calibru 150-5.000 Kg.;

- bombe pentru rupere – pătrundere de calibru 150 – 5.000 Kg.;

- bombe de apă destinate distrugerii prin efectul şocului hidraulic;

- bombe de aviaţie – ghidate (rachete).

Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de: lucrări

arheologice, lucrări de construcţie, sistematizări şi îmbunătăţiri funciare, lucrări agricole, în alte cazuri

speciale.

Nesecret

Pagina 119 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



3.1.3. RISCURILE BIOLOGICE

Epidemii și epizotii.

Epidemie – răspândirea în proporții de masă și într-un timp scurt a unei boli transmisibile la

oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populației și perturbarea activităților

economice, sociale și de altă natură. Declanșarea efectelor vătămătoare se datorează acțiunii specifice

provocate de agenții patogeni asupra oamenilor.

Epizotiile – reprezintă răspândirea în proporții de masă în rândul animalelor a unor boli infecto-

contagioase, unele din ele putând fi transmise și la oameni prin contactul direct cu animalele sau prin

consumul de produse de origine animală contaminată. Deținătorii de animale au obligația și

răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar – veterinare pentru prevenirea și

combaterea bolilor transmisibile la animale precum și de asigurarea bazelor materiale și a condițiilor

organizatorice necesare.

Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate

de D.S.P. Prahova – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al

bolilor transmisibile.

Resursele de apă

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile se afla in Bazinul hidrografic Ialomita,

administrat de A.B.A. Buzau –Ialomita, iar pentru judetul Prahova prin Sistemul de Gospodarire al

Apelor (SGA) Prahova.

La nivel bazinal, resursele de apa se exprima prin doi indicatori importanti:

- cerinţa de apă, pe surse şi utilizări: Destinaţia 2013

Sursă suprafaţă

(mii mc)

Sursă subterană

(mii mc)

populaţie 19035 23567,88

industrie 46160 17941,86

Pastrăvării/ piscicultură si

alte activităţi

14650 480,7

Total 79845 41990,44

- prelevarea de apă pe surse şi utilizări:

Destinaţia 2013

0

20

40

60

80

100

120

61

70

110

72

56

78

50

79

50 53

Asanare/distrugere muniţie 2006 - 2015 2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Nesecret

Pagina 120 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Sursă suprafaţă

(mii mc)

Sursă subterană

(mii mc)

populaţie 14440,734 23022,559

industrie 35158,777 13013,579

Pastrăvării/ piscicultură si

alte activităţi

16096,257 316,404

Total 65695,768 36352,542

Apele de suprafaţă si apele subterane

- lungimea cursurilor de apă( km) evaluată din punct de vedere calitativ: 651 km;

- ponderea tipului de calitate din lungimea totala evaluata(%): Evaluarea stării ecologice a

corpului de apă s-a realizat prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea

dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale si poluantii specifici. In anul 2013 au fost

monitorizate 25 corpuri de apa din care 23 corpuri de apa naturale, un corp de apa puternic modificat si

un corp de apa artificial, iar rezultatele încadrării sunt următoarele:

stare ecologică bună la nivelul a 18 corpuri de apă reprezentând un număr de 462 km

(70,97%)

stare ecologică moderată la nivelul a 5 corpuri de apă reprezentând un număr de 189 km

(29,03%)

potentialul ecologic moderat pentru corpurile de apa puternic modificat si artificial

reprezintă un numar de 39 km (7,7%).

Calitatea apei lacurilor din judeţul Prahova

Evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare s-a realizat prin integrarea

potenţialului dat de elementele de calitate fizico-chimice generale (oxigen dizolvat, fosfor total) si

poluantii specifici pentru cele două lacuri monitorizate.

Acumulările Paltinu si Măneciu sunt folosinţe complexe cu rol de atenuare unde de viitura,

rezerva de apa pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea de energie

electrică.

Potenţialul ecologic stabilit pentru cele doua lacuri a fost bun.

Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel judetean

In anul 2013, in judetul Prahova, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare,

32 foraje si 6 fântâni. Numai 3 din acestea au înregistrat depăşiri la indicatorul azotati, reprezentând

un procent de 6,52%.

Apa potabilă - Urmărirea calitătii apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un

numar de 17 sectiuni in subbazinul hidrografic Prahova.

Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apa pentru prizele situate pe

apele curgatoare de suprafata şi in secţiunea de priză (baraj, mal) in cazul acumularilor. Conform Legii

Apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare au fost stabilite ca puncte de

monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care

asigură in medie mai mult de 100 mc apă/zi. Sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoriile de

calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici si microbiologici, indeplinind

conditiile de potabilizare impuse de reglementari.

Apa de îmbăiere - La nivelul judeţului Prahova nu s-au identificat ape de suprafaţă utilizate

ca ape de imbaiere.

Situatii deosebite (neconformitati la calitatea apei) se inregistreaza la nivelul localitatilor/statiilor :

Nesecret

Pagina 121 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



-Valea Doftanei, Talea,Malu Vanat-Izvoarele, Filipestii de Targ, Puchenii Mari,

Busteni-Zamora, Cosminele (neconformitati frecvente la parametrii bacteriologici);

-La statiile de tratare Crasna Schiulesti si Stefesti sunt inregistrate deficiente in procesul

de tratare a apei de suprafata; statia de tratare Stefesti este depasita fizic si moral din

punctul de vedere tehnico-sanitar;

Breaza (zona Nistoresti-turbiditate) si Valea Doftanei (bacteriologic si turbiditate);

Fantanele, Vadu-Sapat si Podenii Noi (datorita prezentei nitratilor in sursa de apa);

Scorteni - au fost inregistrate in mod sistematic depasiri ale concentratiilor maxime admise

la parametrul cloruri.

-Cornu de Jos si Cocorastii Colt (pentru nitriti);

-Poienarii Burchii, Poienarii Rali si Cocorastii Colt (pentru amoniac);

-Iordacheanu (pentru fier);

O alta problema o constituie efectuarea necorespunzatoare a dezinfectiei apei potabile distribuite

sau neefectuarea dezinfectiei apei distribuite (Busteni).

Sunt zone amplasate pe teritoriul administrativ al orasului Comarnic si care nu sunt monitorizate

din punctul de vedere al calitatii apei.

O problema deosebita o reprezinta prezenta poluarii microbiologice masive si prezenta

nitratilor/nitritilor in apa de fantana asa cum reiese si din monitorizarea fantanilor publice de la nivelul

judetului Prahova in cursul anului 2012.

DSPJ Prahova a impus prin notificarile si controalele efectuate o serie de masuri de remediere

dintre care amintim: salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apa,asigurarea de perimetre de

protectie pentru aceste surse, amplasarea si amenajarea corespunzatoare a acestora,asanarea si

dezinfectia periodica si ori de cate ori este nevoie a fantanilor.

PREZENTAREA ZONELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA (ZAA) (sisteme

centralizate-judet Prahova - 2012)

Operatori -numar: 42

Numar de zone de aprovizionare cu apa potabila(ZAA) : 178;

Numar statii de tratare a apei:106

Numar fantani publice: 1085;

Numar fantani individuale: 33663

Impactul asociat.

distribuţia discontinuă crează dificultăţi în funcţionarea unor agenţi economici (ex: unităţi de

cazare, de alimentaţie publică), dar şi a unor instituţii publice (unităţi de învăţământ, unităţi

sanitare). La toate acestea se adaugă, agravând situaţia, lipsa unor rezervoare de înmagazinare

ce sunt obligatorii să asigure o rezervă pentru cel puţin 12 ore la nivelul spitalelor (ex: Spitalul

Judeţean Boldescu, Buna Vestire, Dermatologie, TBC, Municipal 1, Spital Sinaia, Spital

Azuga, Spital Mizil, Spitalul Vălenii de Munte, Bălţeşti, Câmpina, Băicoi, Poiana Câmpina,

Voila, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Sanatoriul TBC Floreşti, Sanatoriul Balneoclimateric

Buşteni, Spitalul de Boli Pulmonare Breaza);

distribuţia discontinuă, asociată cu starea reţelelor, determină deteriorarea calităţii apei,

provocând disconfort şi reclamaţii din partea populaţiei.

Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită.

Concentraţia nitraţilor în apa distribuită în sistem centralizat este mult sub C.M.A. (50 mg/l).

Conţinutul de nitraţi variază între 0 mg/l şi 25 mg/l. Concentraţii mai mari chiar peste C.M.A. se

înregistrează în fântânile din zona de sud şi est a judeţului (ex: Lapoş, Balta Doamnei, Ciorani,

Gherghiţa, Gorgota, Plopu, Vâlcâneşti, etc.).

Cele 30 de localităţi rurale, dar şi unele sate din localităţile care dispun parţial de sisteme

centralizate sunt aprovizionate din surse locale (fântâni publice). În aceste localităţi se constată:

inexistenţa şi/sau nereactualizarea evidenţelor fântânilor publice;

Nesecret

Pagina 122 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



neimplicarea primăriilor în amenajarea, întreţinerea, asanarea şi dezinfecţia acestora;

existenţa unor instituţii publice fără apă curentă (unităţi de învăţământ, cabinete medicale

individuale);

calitatea necorespunzătoare chimică şi bacteriologica a apei acestor fântâni;

construcţia, amenajarea şi întreţinerea necorespunzătoare a surselor locale (fântâni publice):

fără perimetre sanitare, acoperiş şi capac;

Servicii de salubritate.

Asigurarea serviciilor de salubritate în cadrul unei comunităţi reprezintă un factor de prevenire

şi combatere a apariţiei factorilor de risc potenţial de izbucnire a unor epidemii, fiind cunoscută

interrelaţia existentă între factorii de mediu (apă, aer, sol, habitat) şi modul de reflectare a poluării

unuia dintre ei în ceilalţi factori de mediu.

Servicii de canalizare şi epurare a apelor fecaloid menajere.

Principala problemă în acest domeniu, din punct de vedere epidemiologic, o reprezintă lipsa

canalizării, în special în mediul rural, cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea parţială/sau

deteriorată a unor localităţi şi neutralizarea necorespunzătoare a apelor uzate datorită lipsei sau

existenţei unor staţii de epurare neperformante/exploatate necorespunzător (în special nerezolvarea

dezinfecţiei înainte de deversarea în emisar a efluentului (pentru staţiile de epurare orăşeneşti) şi în

canalizare (pentru unităţile sanitare).

Gestionarea deşeurilor medicale periculoase.

Principala problemă în acest domeniu o reprezintă existenţa unor spaţii şi circuite

necorespunzătoare de depozitare temporară, respectiv evacuare a deşeurilor medicale periculoase,

datorită soluţiilor constructive depăşite moral a tuturor unităţilor sanitare din judeţul Prahova. La

aceasta, se adaugă şi posibilitatea nerespectării cu stricteţe a prevederilor existente în actul normativ ce

reglează acest domeniu (O.M.S. 219/2002).

Riscul epidemiologic este cu atât mai important, cu cât grupele populaţionale expuse prezintă

deja o imunitate scăzută (pacienţi).

Habitat.

Chiar dacă mai dificil de cuantificat, există numeroşi factori de risc cu potenţial epidemiologic

în habitat, în afara celor deja amintiţi, care acţionând independent sau sinergic, pot să-şi producă

efectul, astfel:

poluarea aerului (industrială, trafic, interioară) cu afectarea grupelor populaţionale la risc

(copii, bătrâni, bolnavi, convalescenţi) ducând la deprimarea imunologică a acestora şi creând

premizele apariţiei unor epidemii (gripă etc.).

Surse: unităţi industriale intens poluatoare (rafinării , uzine chimice, industria materialelor de

construcţii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de încălzire ale populaţiei, traficul

intens în marile oraşe, condiţii insalubre de habitaţie (locuinţe necorespunzătoare ca suprafaţă/volum,

lipsa de utilităţi).

Bazine naturale. Cu toate că în judeţul Prahova nu există declarate bazine naturale amenajate/neamenajate

pentru îmbăiere, D.S.P. Prahova a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor Prahova

şi Teleajen, evidenţiind încărcătura microbiologică a acestor cursuri de apă, precum şi prezenţa

bacteriofagilor anti- salmonella, ceea ce sugerează prezenţa unuia sau mai multor purtători cronici şi

eliminatori de salmonella, creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febră tifoidă.

Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării

corespunzătoare a apei tratate în cadrul staţiilor de apă care folosesc ca sursă râul Teleajen (staţiile de

Nesecret

Pagina 123 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



tratare Măneciu şi Vălenii de Munte). La aceasta se adaugă şi necesitatea avertizării turiştilor care

campează lângă aceste cursuri de apă şi care le folosesc în scop menajer.

Unităţi agro-zootehnice. Principala problemă o reprezintă în cazul acestor unităţi depozitarea, evacuarea şi neutralizarea

purinului şi a gunoiului de grajd necorespunzătoare, ca şi practicile de folosire a apelor uzate rezultate

din activitatea lor, ca şi a gunoiului de grajd neutralizat necorespunzător ca ape de irigare/îngrăşământ,

în special pentru culturile agricole care se consumă în stare crudă.

De asemenea, deversarea necontrolată a apelor uzate din aceste unităţi influenţează încărcătura

microbiologică a surselor de apă subterane şi de suprafaţă folosite ca surse pentru consumul uman.

Unităţi sanitare.

Dintre unităţatile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, datorită

specificului afecţiunilor tratate, amintim în special, spitalele de boli transmisibile:

Spitalul de boli infecţioase Movila (Ploieşti, B-dul Republicii, nr.271), spital de

referinţă în domeniu la nivelul judeţului Prahova, fiind unitatea desemnată pentru

internarea eventualelor cazuri de boli infecţioase ca: SARS, gripa aviară etc.;

Secţia de boli infecţioase a Spitalului orăşenesc Băicoi (Str. Unirii, nr.10);

Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal Câmpina (Str. Vasile Alecsandri,

nr.10);

Sanatoriul TBC Drajna (com. Drajna, sat Drajna de jos, Str. Principală, nr.888);

Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti (Str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 44);

Secţia de pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti (str. Oborului,

nr.5).

Toate probele recoltate din focarele epidemiologice sunt lucrate în cadrul laboratoarelor D.S.P.

Prahova din Ploieşti, Câmpina, Sinaia şi Vălenii de Munte.

În domeniul sănătăţii animalelor, există pericolul îmbolnăvirii animalelor, care poate să ducă la

evoluţia unor epizootii sau zoonoze. Pericolul îl reprezintă un element care influenţează direct sau

indirect sănătatea animalelor. Pentru animale, cel mai frecvent pericol îl reprezintă agenţii patogeni şi/

sau toxinele acestora. În categoria agenţilor patogeni sunt incluşi: virusuri, bacterii şi paraziţi. În

anumite condiţii, aceşti agenţi patogeni pot produce boli la animale, unele dintre ele putând să se

transmită şi la oameni (zoonoze). Bolile infecţioase pot avea un caracter sporadic (apar rar) sau pot să

apară cazuri frecvente, cu o oarecare permanenţă într-un teritoriu sau regiune şi cu difuzibilitate mare.

În acest din urmă caz, boala evoluează epizootic.

Se ştie că animalele domestice şi sălbatice bolnave sau convalescente, precum şi produsele

provenite de la acestea, cadavrele de la animale pot constitui surse de infecţie.

Principalele boli pentru care diferite specii de animale mai importante constituie rezervor

şi sursă de infecţie pentru om, sunt:

de la bovine, se pot transmite la om tuberculoza, antraxul, bruceloza, leptospiroza,

pasteureloza, febra aftoasă, babesioza, cisticercoza. Pentru cele mai multe din aceste boli,

laptele consumat crud constituie mijlocul principal prin care infecţia se transmite la om, pentru

altele contactul direct cu animalele bolnave.

de la porcine, se transmite la om bruceloza, leptospiroza, salmoneloza, pasteureloza, rujetul,

trichineloza, cisticercoza, boala lui Aujensky.

de la cabaline, se transmite morva, antraxul, bruceloza.

de la oi si capre, se pot transmite la om: bruceloza, febra Q, fascioloza.

păsările, constituie un rezervor important de boli transmisibile la om cum ar fi tuberculoza,

salmoneloza, colibaciloza, pseudopesta aviară şi gripa aviară.

câinii şi pisicile, pot transmite turbarea, toxoplasmoza, echinococoza.

Nesecret

Pagina 124 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Principalele căi de transmitere a bolilor infecto-contagioase şi parazitare la om sunt:

contact direct cu animalele domestice sau sălbatice bolnave sau purtătoare de germeni;

manipularea cadavrelor, cărnurilor, pieilor, lânii de la animalele bolnave;

venirea în contact cu obiecte contaminate de animalele bolnave;

consumul alimentelor de origine animală provenite de la animalele bolnave, cum sunt carnea şi

preparatele din carne (la om poate să apară trichineloza ca urmare a consumului de carne

necontrolată sanitar-veterinar şi insuficient prelucrată termic).

un risc al contaminării rumegătoarelor cu diferite parazitoze îl constituie păşunile care nu sunt

tratate corespunzator. În acest sens DSVSA Prahova a înştiinţat Consiliile locale, prin medicii

veterinari zonali, cu privire la obligativitatea efectuării acţiunilor fitosanitare pe suprafeţele

păşunabile.

Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze: Modificări în mediul social – factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism)

– neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică

– statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent)

– mobilitate (călătorii în alte ţări, continente)

Factori tehnologici – medicali ( vaccinarea)

– producţia de hrană (reciclarea)

Factori ecologici – contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică)

– agricultura (defrişările)

– poluarea mediului (produce imunosupresie)

– încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei)

Prin aplicarea măsurilor cuprinse în „Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi

control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi

protecţia mediului „ la nivelul judeţului Prahova s-a reuşit menţinerea indemnităţii pentru

majoritatea bolilor infecţioase.

La nivelul judeţului Prahova, în ultimii ani au evoluat următoarele boli:

cărbunele emfizematos (Câmpina şi Starchiojd);

rabia (turbarea) în special la animale sălbatice din zone colinare şi mediul silvatic;

pesta porcină clasică, în exploataţii de tip gospodăresc (cele mai multe focare în

localitatea Târgşorul Vechi;

pseudopesta aviară a evoluat în gospodăriile populatiei, de cele mai multe ori ca urmare a

nevaccinării păsărilor;

trichineloza la porcine, ca urmare a lipsei acţiunilor de deratizare;

în anul 2006, în judeţ au fost notificate 55 de focare de gripă aviară, localizate în special

în zona oraşelor Ploieşti şi Câmpina, în localităţi situate de o parte şi cealaltă a DN1 care

face legătura între Braşov (au apărut primele cazuri de gripă în ferme de creştere

intensivă a păsărilor) şi Bucureşti. Au evoluat focare de gripă şi în localităţi izolate

(Proviţa de Sus, Şotriile, Trestioara, Predeal Sărari).

Principalele tipuri de risc, epizootiile şi zoonozele pot să apară frecvent:

în zonele unde se cresc un număr mare de animale, cum sunt fermele de creştere a

animalelor;

în localităţile judeţului sau areale definite de mai multe localităţi, dispuse pe principalele

căi de comunicaţie sau nu;

în localităţi dispuse pe principalele cursuri de apă. Pentru gripa aviară, la nivelul judeţului

Prahova, au fost stabilite 11 localităţi ţintă cu risc, situate în apropierea lacurilor, râurilor

unde pot staţiona păsări migratoare (Balta Doamnei, Ciorani, Sălciile, Fulga, Boldeşti

Gradişte, Puchenii Mari, Gorgota, Bucov, Valea Doftanei, Măneciu).

Nesecret

Pagina 125 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



3.1.4. ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU

Prin „incendiu” se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de

următoarele elemente: existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a incendiului);

iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control;

producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii;

necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi lichidării procesului

de ardere.

Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa „riscului de incendiu” care

reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a

unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin

produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un

risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P 118-99, s-a determinat ca „risc

de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct

de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului

respectiv.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu

şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz: factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui

incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de

construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de

aprindere existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile

stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior);

agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi

efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;

nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la

foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de

acces, evacuare şi intervenţie);

nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de

funcţionare şi performanţele acestora;

factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire);

alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe: surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură, flacără

închisă);

surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de

aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);

surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit,

electricitate statică);

surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);

surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);

surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice

exoterme);

surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;

surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).

Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau

propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe: instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;

receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;

sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;

contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de

încălzire;

jocul copiilor cu focul;

fumatul în locuri cu pericol de incendiu;

sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de P.S.I.;

Nesecret

Pagina 126 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;

folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea

de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;

neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere

a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;

scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;

defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;

defecţiuni tehnice de exploatare;

nereguli organizatorice;

explozie urmată de incendiu;

trăsnet şi alte fenomene naturale;

acţiune intenţionată ("arson");

alte împrejurări.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu

existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru

limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza

prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice

fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

La nivelul judeţului Prahova, pe lângă obiectivele identificate SEVESO s-au determinat şi

obiective cu un risc mare de incendiu (risc determinat prin documentaţiile tehnice depuse la avizarea

din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor). Grupându-se pe diverse categorii, acestea

sunt:

fabrici de mobilă, amplasate în intravilanul localităţilor (S.C. DOINA N S.R.L. Ploieşti,

S.C. ANTECO S.A Ploieşti, S.C. RELAXA S.A. Mizil) sau în zone izolate, la marginea

acestora (S.C. LEMET MOB S.R.L. Brebu);

gatere amplasate în zona montană, principala problemă constituind-o depozitarea

necorepunzătoare a deşeurilor combustibile precum şi al accesului greoi al

autospecialelor de intervenţie;

fabrici de alcool (S.C. ALEXANDRION GROUP S.R.L. Bucov, S.C. GLOBAL

SPIRITS S.R.L. Ploieşti etc.);

fabrici de confecţii (Arlen Textiles, SC Modexim SCM, S.C. Oztasar S.R.L. Păuleşti,

SC Ottorese Rom SRL etc.)

hipermarket precum: CARREFOUR, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER,

BRICODEPOT, BAUMAX, SELGROS, AUCHAN, KAUFLAND, CORA,

DECATHLON, de tip supermarket precum: BILLA, MEGA IMAGE, PROFI,

PENNY, LIDL, KLASSE şi de tip mall: WINMARKT, PLOIEŞTI SHOPPING CITY,

AFI PALACE PLOIEŞTI şi WEST MALL PLOIEŞTI.

286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puțin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri,

7 hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi si

prescolari, 130 pensiuni, un bungalou si un camping.

fond forestier;

unităţi pentru educaţie, sănătate, artă, cercetare şi dezvoltare, asistenţă socială (714

unităţi şcolare, 25 unităţi spitaliceşti, Muzeul Național Peleș Sinaia, Muzeul Național al

Petrolului, Muzeul Cinegetic Posada, alte 17 muzee, 594 mănăstiri, biserici, case de

rugăciune, etc);

instituţii de cultură : Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti, Teatrul pentru copii

Ciufulici, Ploieşti, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti, Muzeul Memorial „B.P.

Haşdeu” Câmpina, 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina, 12 case de cultură

orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti–Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni,

Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte, 92 cămine culturale.

Nesecret

Pagina 127 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Statistica incendiilor produse în perioada 2005 – 2015:

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Incendii

465

641 583 593 550

493

591

715

515

442

515

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

0

50

100

150

EFECT TERMIC ALCURENTULUI EL.

SCURTCIRCUITELECTRIC

FLACARA JAR SAU SCANTEI EFECT TERMIC

34

130 139

107

82

34

117 121

69 77

35

115 122 121

85

2015 2014 2013

Nesecret

Pagina 128 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



3.1.5.ANALIZA RISCURILOR SOCIALE.

Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare de oameni ce

participă la diferite manifestări cultural-sportive şi sociale.

Mișcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase (Ziua Paștelui, Ziua

Nașterii Domnului, etc.,), sau în timpul manifestărilor culturale naționale (Ziua internațională a muncii

– 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Națională a României – 1 Decembrie, etc.) cât și în timpul

evenimentelor cultural, social – economice (bâlciuri, festivaluri).

Pe teritoriul judeţului PRAHOVA, ca manifestări cu caracter permanent/temporar se pot

enumera:

Oborul Ploieşti – amplasat în zona sud-estică a municipiului, ce are un caracter

permanent sâmbăta şi duminica;

Festivalul “Zilele Toamnei”– în orașul Urlați (centrul orașului);

0

50

100

150

200

250

INST. EL. DEFECTE BURLAN, COS DEFUM

DEFECT\NECURAT

FOC DESCHIS INSPATII DESCHISE

ACTIUNEINTENTIONATA

FUMATUL INLOCURI

NEPERMISE

144

92

51 33 41

137

69

38 32 25

124 132

228

62

146

2015 2014 2013

0

100

200

300

400

500

600

700

800

FUNINGINE COS DE FUM GUNOI MENAJER VEGETATIE USCATA

57 71

413

49 78

248

34

87

233

39 89

791

29 54

697

22 0

216

SITUATIA

ARDERILOR NECONTROLATE

2010 – 2015

2015 2014 2013 2012 2011 2010

Nesecret

Pagina 129 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Festivalul “Sinaia Forever” – în orașul Sinaia;

Festivalul Vinului – în localitatea Valea Călugărească;

Festivalul Ţuicii – în localitatea Vălenii de Munte;

Festivalul Caşcavelei – pe terenul de fotbal din localitatea Valea Doftanei, sat

Trăisteni;

Şcoala de Vară – în localitatea Vălenii de Munte;

Meciuri de fotbal de pe stadioanele” Ilie Oană” şi „Astra”;

Competiţiile sportive şi concerte din Sala Sporturilor „Olimpia”.

De asemenea majoritatea localităților din județ aniversează anual evenimente cultural-artistice

cu specific local cu public numeros de regula aparținând comunităților organizatoare. Toate aceste

adunări şi manifestări, pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la 1500-2000 la festivaluri şi până

la 2500-3000 la meciuri sportive).

Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe, chioşcuri etc.

pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări se utilizează foc

deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedorite sau panică.

La nivelul judeţului sunt identificate peste 160 de obiective (excepţie căminele culturale şi

casele de cultură) care au în componenţă săli aglomerate (încăpere sau grup de încăperi care comunică direct

între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafaţa cei revine unei persoane este mai mică de 4m2 şi în care

se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziţii, muzee,

cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci, cluburi etc). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate

cele cu mai mult de 200 persoane). Pentru aceste manifestări, ca riscuri potenţiale ce pot afecta un număr mare de persoane se pot

enumera:

incendii;

fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină;

cutremur;

căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are loc

manifestarea;

îmbolnăviri în masă;

act terorist;

artificii sau focuri de artificii neautorizate;

panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri, izbucniri

de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şi acces/evacuare.

3.1.6. ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI.

Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o

infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea

regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie,

având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz

rănirea şi încarcerarea acestora.

I.S.U. Prahova prin echipajele S.M.U.R.D., în colaborare cu Serviciul Judeţean de Ambulanţă

Prahova şi echipajele de poliţie, asigură prin proceduri specifice, accesul personalului medical, la

persoana încarcerată şi acordarea primului ajutor medical de urgenţă. Procedurile specifice acţiunilor

de descarcerare, executate în ordinea lor logică, asigură un timp de acces la încarcerat cât mai scurt, în

condiţii de siguranţă maximă.

Nesecret

Pagina 130 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Evoluţia intervenţiilor SMURD în intervalul 2007 – 2015 se prezintă astfel :

O altă categorie de acţiuni la care este solicitat I.S.U. sunt deblocările de persoane. Aceste

acţiuni constau în asigurarea accesului persoanelor în locuinţe, asigurarea evacuării persoanelor din

ascensoare.

Datorită precipitaţiilor abundente căzute, a incapacităţii sistemului de canalizare de a prelua

apa sau a proiectării defectuase a acestuia, în foarte multe situaţii I.S.U. a fost solicitat pentru a evacua

apa din subsolurile unor clădiri. Pe timpul desfăşurării acţiunilor de evacuare a apei s-au constatat o

serie de neajunsuri, în primul rând dotarea cu un număr insuficient de motopompe transportabile atât la

forţele proprii cât şi la cele cu care se cooperează, precum şi alocarea unei norme de carburanţi reduse.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

328 1109

5039 5463 5657

7476

10340

11288 11588

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

0

200

400

600

800

2011 2012 2013 2014 2015

616

464

206

684

334

Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu anii 2011 si 2015

Nesecret

Pagina 131 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



3.2. CLASIFICAREA LOCALITĂȚILOR, INSTITUȚIILOR PUBLICE,

OPERATORILOR ECONOMICI ȘI OBIECTIVELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL

PROTECȚIEI CIVILE, ÎN FUNCȚIE DE RISCURILE SPECIFICE.

Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie

de tipurile de riscuri specific

Nr.

crt. Localitatea

TIPUL DE RISC

nu

mă

r lo

cuit

ori

Cu

trem

ur

Alu

nec

ări

/pră

bu

şiri

de

tere

n

inu

nd

aţi

i

sece

tă

av

ala

nşe

ince

nd

ii d

e p

ăd

ure

acc

iden

t ch

imic

acc

iden

t n

ucl

ear

ince

nd

iu î

n m

asă

acc

iden

t g

rav

de

tra

nsp

ort

eşec

ul

uti

lită

ţilo

r p

ub

lice

epid

emii

epiz

oo

tii

MUNICIPII

1. PLOIEŞTI c Id S Ach an Im atp eup ed ez 222545

2. CÂMPINA c at/pt Id S Ach an Im atp eup ed ez 35764

ORAȘE

3. AZUGA c at/pt id S Av Ip an im atp eup ed ez 4.757

4. BĂICOI c at/pt S an im atp eup ed ez 19.239

5. BOLDEŞTI-

SCĂIENI

c At/Pt Id S ach an im atp eup ed ez 11.251

6. BREAZA c At/Pt Id S an im eup ed ez 17.103

7. BUŞTENI c at/pt id S Av Ip an im atp eup ed ez 9.784

8. COMARNIC c At/Pt Id S an im atp eup ed ez 12.649

9. MIZIL C S an im atp eup ed ez 15.796

10. PLOPENI c S an im eup ed ez 9.161

11. SINAIA c at/pt Id S Av Ip an im atp eup ed ez 11.159

12. SLANIC c at/pt id S Ip an im eup ed ez 6.237

13. URLAŢI C at/pt S an im eup ed ez 11.291

14. VALENII DE MUNTE c at/pt Id S ach an im atp eup ed ez 13.389

COMUNE

15. ADUNAŢI c At/Pt id S eup ed ez 2.082

16. ALBEŞTI-

PALEOLOGU

c S an atp

eup ed ez 5.675

17. ALUNIŞ c at/pt id S eup ed ez 3.467

18. APOSTOLACHE c at/pt id S eup ed ez 2.188

19. ARICEŞTII

RAHTIVANI

c S ach an atp

eup ed ez 8.350

20. ARICEŞTII ZELETIN c at/pt id S eup ed ez 1.242

21. BABA ANA c at/pt id S eup ed ez 4.271

22. BALTA DOAMNEI c S eup ed ez 2.604

23. BĂLŢEŞTI c at/pt S eup ed ez 3.763

24. BĂNEŞTI c S an atp eup ed ez 5.606

25. BĂRCĂNEŞTI c S an X atp eup ed ez 9.687

26. BĂTRÂNI c At/Pt id S eup ed ez 2,055

27. BERCENI c S ach an X atp eup ed ez 6.306

28. BERTEA c At/Pt id S eup ed ez 3.217

29. BLEJOI c S ach an atp eup ed ez 8.654

30. BOLDEŞTI-

GRĂDIŞTEA

c S

eup ed ez 1.862

31. BRAZI c id S ach an atp eup ed ez 8.320

32. BREBU c At/Pt id S eup ed ez 7.239

33. BUCOV c at/pt id S ach an X atp eup ed ez 11.296

34. CĂLUGĂRENI c at/pt id S eup ed ez 1.244

35. CĂRBUNEŞTI c at/pt id S eup ed ez 1.794

Nesecret

Pagina 132 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



36. CEPTURA c At/Pt id S an eup ed ez 4.821

37. CERAŞU c At/Pt Id S eup ed ez 5.037

38. CHIOJDEANCA c At/Pt id S eup ed ez 1.725

39. CIORANI c Id S an atp eup ed ez 6.986

40. COCORĂŞTII COLŢ c at/pt S atp eup ed ez 3.132

41. COCORĂŞTII MISLII c S eup ed ez 3.405

42. COLCEAG c S an eup ed ez 4.981

43. CORNU c At/Pt id S eup ed ez 4.381

44. COSMINELE c at/pt Id S an eup ed ez 1.086

45. DRAJNA c at/pt id S eup ed ez 5.495

46. DRĂGĂNEŞTI c S an eup ed ez 5.002

47. DUMBRAVA c id S eup ed ez 4.599

48. DUMBRĂVEŞTI c S eup ed ez 3.773

49. FÂNTANELE c at/pt S an eup ed ez 2.184

50. FILIPEŞTII DE

PĂDURE

c S atp

eup ed ez 10.405

51. FILIPEŞTII DE TÂRG c id S atp eup ed ez 8.283

52. FLOREŞTI c S an atp eup ed ez 7.823

53. FULGA c S eup ed ez 3.432

54. GHERGHIŢA c S eup ed ez 1.870

55. GORGOTA c S an eup ed ez 5.322

56. GORNET c At/Pt id S eup ed ez 2.986

57. GORNET-CRICOV c at/pt S eup ed ez 2.330

58. GURA VADULUI c id S eup ed ez 2.301

59. GURA VITIOAREI c at/pt id S an atp eup ed ez 6.091

60. IORDACHEANU c id S eup ed ez 5.389

61. IZVOARELE c id S an atp eup ed ez 6.672

62. JUGURENI c at/pt S eup ed ez 553

63. LAPOŞ c at/pt S eup ed ez 1.267

64. LIPĂNEŞTI c S an atp eup ed ez 5.344

65. MĂGURELE c id S an atp eup ed ez 4.745

66. MĂGURENI c at/pt id S eup ed ez 6.321

67. MĂNECIU c at/pt id S av Ip ach an atp eup ed ez 10.633

68. MĂNEŞTI c id S eup ed ez 3.887

69. OLARI c S eup ed ez 2.167

70. PĂULEŞTI c S an atp eup ed ez 5.751

71. PĂCUREŢI c At/Pt id S eup ed ez 2.204

72. PLOPU c at/pt id S eup ed ez 2.412

73. PODENII NOI c at/pt id S eup ed ez 4.849

74. POIENARII BURCHII c S eup ed ez 5.030

75. POIANA CÂMPINA c At/Pt id S eup ed ez 5.171

76. POSEŞTI

c at/pt id S

eup ed ez

3.966

77. PREDEAL-SĂRARI c at/pt id S eup ed ez 2.384

78. PROVIŢA DE JOS c id S eup ed ez 2.335

79. PROVIŢA DE SUS c id S eup ed ez 2.050

80. PUCHENII MARI c S an atp eup ed ez 8.593

81. RÂFOV c Id S eup ed ez 5.352

82. SALCIA c at/pt id S eup ed ez 1.051

83. SĂLCIILE c S eup ed ez 1.848

84. SCORŢENI c at/pt id S eup ed ez 6.145

85. SECĂRIA c at/pt id S eup ed ez 1.277

86. SÎNGERU c at/pt id S eup ed ez 5.510

87. STARCHIOJD c at/pt id S eup ed ez 4.218

88. SURANI c at/pt id S eup ed ez 1.784

89. ŞIRNA c id S atp eup ed ez 4.938

90. ŞOIMARI c at/pt id S eup ed ez 3.210

91. ŞOTRILE c At/Pt id S eup ed ez 3.329

92. ŞTEFEŞTI c at/pt id S eup ed ez 2.378

93. TALEA c at/pt S eup ed ez 1.075

94. TĂTARU c at/pt id S eup ed ez 998

95. TĂRGŞORU VECHI c id S atp eup ed ez 9.903

96. TEIŞANI c id S eup ed ez 3.780

97. TELEGA c At/Pt Id S eup ed ez 5.673

98. TINOSU c S eup ed ez 2.410

Nesecret

Pagina 133 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



99. TOMŞANI c id S an atp eup ed ez 4.471

100. VALEA

CĂLUGĂREASCĂ

c Id S an atp

eup ed ez 10.761

101. VALEA DOFTANEI c at/pt Id S Ip eup ed ez 6.684

102. VĂRBILAU c at/pt id S eup ed ez 7.076

103. VADU SĂPAT

c S

eup ed ez

1.762

104. VÂLCĂNEŞTI c at/pt id S eup ed ez 3.867

3.3.OBIECTIVE SURSĂ DE RISC. Datorită dezvoltării economice puternice (judeţul Prahova este unul dintre cele mai

industrializate din ţară) procesele tehnologice care manipulează, stochează, produc, transportă

substanţe periculoase, prezintă un risc potenţial major asupra salariaţilor, populaţiei şi mediului.

Managementul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se concretizează prin

planuri de protecţie şi intervenţie pe tipuri de accidente. Cele mai periculoase obiective din punct de

vedere a riscurilor pe care acestea le incumbă sunt operatori economici SEVESO II şi operatorii care

deţin substanţe toxice industriale aflate în rezervoare sub presiune.

Nr.

crt.

Obiectiv Activitate Materiale

combustibile,

inflamabile, toxice

sau radiologice

Eveniment Consecinţe Zone şi obiective afectate

Caracteristici de risc

1.

S.C. PETROTEL LUKOIL

S.A. Ploieşti

Prelucrare ţiţei GPL, produse

lichide, cocs, bitum.

Explozie de

gaze, incendiu

Distrugeri/avarii,radia

ţie termică, victime

1. Colonia Teleajen;

2. Cartierul Mihai Bravu.

2. OMV Petrom – rafinăria

Petrobrazi

Prelucrare ţiţei Ţiţei, carburanţi

auto, turboreactor,

combustibili lichizi pentru

focare, aditivi

pentru carburanţi

Explozie de

gaze, incendiu

Distrugeri/avarii,radia

ţie termică, victime

1. Com. Brazi, sat Popeşti;

2. Com. Brazi, sat Negoeşti;

3. S.C. ROMPETROL

RAFINARE – Punct de

lucru Rafinăria VEGA S.A.

Ploieşti

Prelucrare ţiţei Benzine, motorină, bitum.

Explozie de gaze, incendiu

Distrugeri/avarii,radiaţie termică, victime

1. Colonia Vega; 2. Cartier Boldescu;

3. Sat Ţânţăreni;

4. Staţia C.F.R. Ploieşti Nord;

4. S.C. VEOLIA ENERGIE Producere de energie electrică,

furnizare abur şi

aer condiţionat

Combustibili lichizi pentru

focare (păcură)

Incendiu În literatura de specialitate pentru stocarea păcurii în rezervoare subterane sau supraterane protejate de cuve

de retenţie, incendiul se consideră improbabil. Un

eventual incendiu ar provoca poluarea aerului cu gaze de ardere.

5. S.C. GASPECO L&D Fabricare şi

îmbuteliere GPL

GPL Explozie

Incendiu

Distrugeri/avarii,

radiaţie termică,

victime

1.sat Negoieşti;

2. parcul industrial DiBO;

3. Rafinăria Brazi

6. SC BULROM SRL Fabricare şi îmbuteliere GPL

GPL Explozie Incendiu

Distrugeri/avarii, radiaţie termică,

victime

1. Colonia Teleajen; 2. Cartierul Mihai Bravu;

7. SC DACHSER ROMÂNIA

S.R.L. – Punct de lucru

Depozit Ariceştii Rahtivani

Depozitare

substanţe fitosanitare şi de

protecţia plantelor

substanţe

fitosanitare şi de protecţia plantelor

Incendiu Dispersia gazelor arse 1. sat Buda;

2. West Industrial Park Ploieşti; 2. Com. Blejoi;

3. Com. Păuleşti;

3. Com. Târgşoru Vechi, sat Strejnic.

8. S.C. UNILEVER

ROMÂNIA S.A.

Fabricare

detergenţi,

fabricare alimente

Amoniac,

Percarbonat de

sodiu.

incendiu radiaţie termică,

dispersie toxică

Blocurile de locuinte din

imediata vecinătate,

supermarket Lidl.

9. S.C. STEAUA ROMÂNĂ

S.A. Câmpina

Prelucrare ţiţei Combustibil de focare, parafină,

motorină

Incendiu

radiaţie termică Nu dă efecte în exteriorul amplasamentului.

10. C.N. ROMARM – Filiala

Uzina Mecanică Plopeni:

sector pirotehnic

Fabricarea

armamentului şi muniţiei

Substanţe

explozive

Explozie

Incendiu

Distrugeri, victime Nu dă efecte în exteriorul

amplasamentului.

11. S.N.P. PETROM S.A.

SCHELA Băicoi –staţia de

dezbenzinare Lilieşti

Extracţie Tiţei Explozie

Incendiu

Radiaţie termică,

distrugeri.

Cartier Lilieşti;

12. S.N.P. PETROM S.A.

SCHELA Boldeşti-staţia de

dezbenzinare şi depozitul

de ţiţei Boldeşti- Scăieni

Extracţie Tiţei Explozie

Incendiu

Radiaţie termică,

distrugeri.

1. Cartier Balaca;

2. Cartier Scăieni.

Nesecret

Pagina 134 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



13. S.C INCAF S.A. -

FRIGORIFERUL

Depoziteaza amoniac Dispersie toxica Contaminare

Victime

1.Cartierul Vest;

2.British Tabacco;

3.Fabrica de Pâine; 4. Depozitele din zona Xenia;

5. Coca cola;

6. Fabrica de bere.

14. S.C. AGRISOL S.A. BoldeŞti

Scăieni

Producţie, Procesare şi

depozitare produse

din carne

Amoniac şi G.P.L. Dispersie toxica, Explozie

şi incendiu

Distrugeri, Contaminare

Victime

Boldeşti Scăieni Salariaţi şi locuinţe învecinate.

15. E.S.Z Prahova – Punct de

lucru Statia de tratare apă

PALTINU

Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare Victime

1. Salariati; 2. Lunca Mare.



Vălenii de Munte

Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare Vălenii de Munte,

Salariati şi locuinţe învecinate.



MANECIU

Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare

Victime

Zone locuite în vecinătate.



MOVILA VULPII

Depoziteaza Clor Dispersie toxica Contaminare

Victime

Salariaţi şi DN 1.

19. S.C. ATLASGIP S.A. Depoziteaza Surse radioactive Contaminare

radioactiva

Raniti

Contaminare Victime

1. Cartier Bereasca;

2. Agenţii economici din zonă.

20. S.C. UZUC S.A. Depoziteaza Surse radioactive Contaminare

radioactiva

Raniti

Contaminare Victime

Zona de sud a municipiului

Ploieşti.

21. WEATHERFORD

CAMPINA

Depoziteaza Surse radioactive Contaminare

radioactiva

Rraniti

Contaminare

Victime

1.Zona Autogării Câmpina;

2. Sterom;

3. IRA.

Staţii C.F.R., tranzitate de garnituri ce transportă produse petroliere şi G.P.L.:

Staţia C.F.R. Ploieşti Sud;

Staţia C.F.R. Ploieşti Est;

Staţia C.F.R. Ploieşti Ghighiu;

Staţia C.F.R. Ploieşti Triaj;

Staţia C.F.R. Ploieşti Brazi.

Fond forestier :

Ocoalele silvice Azuga, Sinaia, Măneciu, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte şi Doftana.

Zone cu mari întinderi de culturi agricole :

Zona Boldeşti - Grădiştea, Ciorani, Sălciile;

Zona Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Balta Doamnei, Gherghiţa;

Zona Ariceştii Rahtivani - Filipeştii de Pădure.

Conform Legii nr. 575/22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, unitățile administrativ teritoriale afectate

de inundații sunt: municipiul Ploiești, orașele Boldești Scăieni, Bușteni, Comarnic, Slănic și comunele

Adunați, Aluniș, Brazi, Dumbrava, Filipeștii de Târg, Gura Vitioarei, Mănești, Provița de Sus, Râfov,

Scorțeni, Starchiojd, Șirna, Târgșoru Vechi și Vărbilău.

Potrivit aceleiași legi din punct de vedere al producerii alunecărilor de teren județul Prahova

este încadrat la grad de risc ridicat, fiind enumerate următoarele localități: municipiul Câmpina,

orașele Azuga, Boldești Scăieni, Băicoi, Breaza Comarnic, Sinaia (mediu), Slănic,Vălenii de Munte,

Urlaţi și comunele Adunaţi, Aluniş, Apostolache, Ariceştii Zeletin, Bălţeşti, Băneşti (scăzut), Bertea,

Brebu, Bucov, Călugăreni, Cărbuneşti, Ceptura, Chiojdeanca, Cornu (scăzut), Cosminele, Filipeştii de

Pădure (scăzut), Drajna, Fântânele, Gornet, Gornet Cricov, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordăcheanu,

Izvoarele, Jugureni, Lapoş, Măneciu (mediu), Păcureţi, Păuleşti (scăzut), Plopu, Podenii Noi, Poiana

Câmpina, Poseşti, Predeal Sărari, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Salcia, Sângeru, Scorţeni, Secăria,

Nesecret

Pagina 135 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Starchiojd, Surani, Şoimari, Şotrile, Ştefeşti, Talea, Vâlcăneşti, Teişani, Telega, Valea Călugărească,

Valea Doftanei (mediu), Vărbilău, Târgşoru Vechi(scăzut).

În ceea ce privește riscul de cutremur județul Prahova este amplasat în zona cu intensitate

seismică VII – IX, fiind afectat în totalitate.

3.4. LOCALITĂŢI, ZONE ŞI OBIECTIVE CE POT FI AFECTATE DE OBIECTIVELE

SURSĂ DE RISC:

A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice

1. S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti:

a) municipiul Ploieşti

cartierul Mihai Bravu (50.000 persoane);

cartierul Dâmbu (600 persoane);

cartierul Bereasca (800 persoane):

b) comuna Berceni

satul Pantazi (820 persoane);

2. S.C. Petrom S.A. – Grupul O.M.V. – Sucursala Petrobrazi; S.C. GASPECO L&D

S.A. Negoieşti; S.C. Veolia Energie Prahova S.R.L.:


Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane).

b) Comuna Bărcăneşti

satul Bărcăneşti (5.500 persoane);

satul Tătărani (1.600 persoane);

satul Ghighiu (800 persoane).

c) Comuna Brazi

satul Popeşti (1.700 persoane);

satul Negoieşti (1.850 persoane).

3. S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti – Rafinăria VEGA Ploieşti


zona Găgeni (900 persoane);

zona Radu de la Afumaţi (900 persoane).

b) Comuna Blejoi

satul Ploieştiori (2.000 persoane);

satul Ţânţăreni (1.800 persoane).

c) Comuna Bucov

satul Bucov (6.800 persoane).

4. S.C. Steaua Română S.A. Câmpina

a) municipiul Câmpina

zona amplasamentului Rafinăriei (30.000 persoane).

5. D.G.R.S. – U.T. 440 Gura Vitioarei

a) Comuna Gura Vitioarei

Satul Gura Vitioarei (150 persoane)

6. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni – contaminare cu amoniac prin

dispersie (8 tone)

GES Scaieni (500 persoane)

Scaieni (3500 persoane populatie)

7. FRIGORIFERUL Ploiesti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone)

cartierul de vest al municipiului Ploiesti (20.000 persoane)

zona de nord-vest a municipiului Ploiesti (15.000 persoane) in aceast

perimetru sunt cuprinsi si operatorii economici din zona de planificare la

urgenta

B. Avarii la construcţii hidrotehnice

1. Barajul Paltinu

Nesecret

Pagina 136 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Din observatiile benzii inundabile, conform datelor principale continute in documentatie, rezulta

ca afectabile urmatoarele obiective inundabile:

- zona construita amplasata pe malul drept al raului Doftana, imediat in aval de barajul

Paltinu este inundabila pe cca 250 - 300 m latime, in care se include drumul judetean;

- drumul judetean este inundat incepand din imediata apropiere a barajului pana in dreptul

localitatii Brebu Megiesesc – pe cca. 10,7 km ;

- o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana

in dreptul localitatii Seciuri;

- o serie de constructii amplasate langa drumul judetean, pe malul drept al paraului Doftana

in dreptul localitatii Sotrile;

- zona intravilan Lunca Mare, amplasata chiar langa drumul judetean, pe malul drept al

paraului Doftana in dreptul localitatii Seciuri;

- zona intravilan Lunca Mare pe cca. 150 – 200 m latime (incepand de la drumul judetean)

,pe malul drept al paraului Doftana ;

- zona construita de pe malul drept al paraului Doftana, pe o banda de 50 – 75 m de la

drumul judetean, in dreptul localitatii Plaiu Campinei ;

- zona de intravilan Telega este partial inundabila, fasie intravilan 100-150 m latime, pe

malul drept a paraului Doftana ;

- zona intravilan localitate Banesti este inundabila pe o banda de cca 150-200 m pe malul

stang al paraului Doftana, precum pe cca. 200 – 250 m pe malul drept;

- in zona de confluenta Doftana- Prahova, pe malul drept al raului Doftana, o parte de

intravilan, care tine de orasul Campina pe o fasie de cca 100-300 m este afectabila, inclusiv

benzile de incadrarede la variantele de drum national DN1.

- pe raul Prahova in aval de confluenta cu paraul Doftana este afectat si rambleul C.F.

Ploiesti - Campina, pe cca 1000 m lungime ;

- zona intravilan Bobolia, pe malul drept al raului Prahova, halta C.F. Bobolia si cca 200 m

din rambleul C.F. sunt zona inundabila;

- anexe si unitati aferente S.C. MICHELIN (uzina de apa Victoria), amplasate pe malul

stang al raului Prahova, la Floresti;

- zona intravilan Calinesti situata pe malul drept al raului Prahova, intre canalul Iazul Morii

(Prahova -Cricov) si drumul Floresti-Calinesti ;

- priza cu baraj de la Voila pe paraul Doftana si priza de la Nedelea de pe malul stang al

raului Prahova situata in aval de Floresti, sunt afectabile la unda de rupere, care are elemente

caracteristice foarte periculoase pentru sectorul de calcul luat in considerare precum si in

continuare in aval;

- zona intravilan Filipestii de Targ, amplasata pe malul drept al raului Prahova;

- zona intravilan Aricestii Rahtivani, amplasata pe malul stang al raului Prahova;

- drumul judetean Zalhanaua – Manesti amplasat pe malul stang al raului Prahova este

inundat pe 500 m;

- zona intravilan Manesti, amplasata pe malul drept al raului Prahova ;

- zona intravilan Stancesti, amplasata pe malul stang al raului Prahova ;

- zona intravilan Tinosu, amplasata pe malul drept al raului Prahova ;

- zonele intravilan Pucheni – Mosneni si Miroslavesti, amplasate pe malul stang al raului

Prahova ;

- zona intravilan Palanca, amplasata pe malul stang al raului Prahova;

- intravilanul localitatii Belciug amplasat pe malul stang al raului Prahova este inundat

aproape in intregime ;

- zona intravilan Gherghita, amplasata pe malul drept al raului Prahova ;

- zona intravilan Ungureni, amplasata pe malul drept al raului Prahova;

- intravilanul localitatilor Hatcarau si Tufeni amplasate pe malul stang al raului Prahova este

inundat aproape in intregime;

Nesecret

Pagina 137 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



- zona intravilan a localitatii Draganesti amplasata pe malul stang a raului Prahova si drumul

judetean Draganesti – Gherghita;

2. Barajul Măneciu

Din observatiile privind banda inundabilă rezultă ca afectabile in principal urmatoarele

obiective:

zona intravilan Valea Bradetului pe cca. 100 m latime,pe malul stang al raului Teleajen,

imediat aval baraj;

zona intravilan Drajna de Jos pe cca. 125 – 175 m latime ,pe malul stang al raului Teleajen

(amonte confluenta cu pr. Ogretineanca);

zona intravilan Valenii de Munte pe cca. 150 – 250 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;

zona intravilan Gura Vitioarei pe cca. 150 – 450 m latime, pe malul stang al raului Teleajen ;

zona intravilan Fundeni pe cca. 75 - 200 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;

zona intravilan Magurele pe cca. 150 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul

stang al raului Teleajen ;

zona intravilan Lipanesti pe cca. 75 – 600 m latime (precum si zona extravilan), pe malul stang

al raului Teleajen ;

zona intravilan Blejoi pe cca. 75 – 100 m latime, pe malul drept al raului Teleajen ;

constructii – anexe de productie aferente localitatii Bucov (aval drum Bucov – Ploiesti) pe cca.

150 – 175 m latime, pe malul stang al raului Teleajen;

zona intravilan Moara Noua pe cca. 100 – 400 m latime (precum si zona extravilan), pe malul

drept al raului Teleajen ;

zona intravilan Berceni pe cca. 250 – 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul drept


intravilan Coslegi aproape integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului

Teleajen;

intravilan Redile integral (precum si zona extravilan)si drumul judetean Coslegi – Valea

Parului ,pe malul stang al raului Teleajen ;

zona intravilan Moara Domneasca pe cca. 450 m latime (precum si zona extravilan), pe malul

drept al raului Teleajen ;

intravilan Zanoaga si intravilan Dumbrava integral(precum si zona extravilan), pe malul stang


zona intravilan Buda pe cca. 50% din localitate (precum si zona extravilan), pe malul drept al

raului Teleajen ;

intravilane Sicrita, Ciupelnita si Cornu de Jos integral (precum si zona extravilan), pe malul

stang al raului Teleajen ;

intravilane Belciug integral, Draganesti (intre malul stang al raului Prahova si CF), Hatcarau si

Tufani integral (precum si zona extravilan), pe malul stang al raului Prahova;

1. Zonele de risc urbane

Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu

grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot

duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii

sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor

sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte.

2. Zonele de risc preurbane

Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu

obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii

Nesecret

Pagina 138 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această

categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei.

3. Zone de risc rurale

În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se află într-o zonă de

influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul

VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului

la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente.

4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE NECESARE

PENTRU PREVENIREA ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC EXISTENTE ÎN

ZONA DE COMPETENŢĂ.

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi

acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu

resurse umane materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetul

judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare

pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din

unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Forţele şi mijloacele necesare pentru prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă sunt cele

conform Registrului de capabilităţi judeţean.

În cadrul Inspectoratului judeţean sunt constituite şi funcţionează structuri specializate

destinate să execute misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, având în

componenţă echipaje specializate pentru intervenţie:

a. Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti

b. Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti

c. Detaşamentul de Pompieri Câmpina

c.1. Garda de Intervenţie Băicoi

c.2. Punct de lucru Plopeni

c.3. Punct de lucru Valea Doftanei

d. Detaşamentul de Pompieri Sinaia

d.1. Garda de Intervenţie Peleş

e. Detaşamentul de Pompieri Mizil

e.1. Garda de Intervenţie Urlaţi

e.2. Punct de lucru Apostolache

f. Detaşamentul de Pompieri Vălenii de Munte:

f.1. Garda de Intervenţie Vălenii de Munte

f.2. Garda de Intervenţie Măneciu

f.3. Garda de intervenție Slănic

f.4. Punct de lucru Cheia

f.5. Punct de lucru Lipăneşti

În funcţie de destinaţia mijloacelor de intervenţie, pentru îndeplinirea misiunilor, subunităţile se

pot întrebuinţa, în principal, astfel:

echipajele de primă intervenţie şi comandă asigură coordonarea forţelor proprii la locul

intervenţiei şi fluxul informaţional cu punctul de comandă;

echipajele de intervenţie cu apă şi spumă acţionează pentru oprirea procesului de ardere

prin diferite procedee, protecţia căilor destinate salvării şi evacuării persoanelor, animalelor

Nesecret

Pagina 139 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



şi bunurilor materiale, protecţia instalaţiilor şi construcţiilor situate în zona afectată,

alimentarea cu apă menajeră a populaţiei etc.;

echipajele de intervenţie cu pulberi acţionează pentru localizarea şi stingerea incendiilor de

natură electrică şi din domeniul petrochimiei;

echipajele de intervenţie pe autocamion şi motopompă participă la localizarea şi stingerea

incendiilor (fond forestier, arderi necontrolate etc.), transportul efectivelor şi altor materiale

la locul intervenţiilor, desfăşoară izolat misiuni de evacuare a apei şi acţiuni pentru

înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă;

echipajele pentru evacuarea fumului, gazelor şi iluminat acţionează pentru evacuarea

produselor de ardere, refularea aerului în spaţiile inundate de fum, executarea desfacerilor

sau demolărilor, iluminarea locului acţiunii etc.;

echipajele de intervenţie şi salvare de la înălţime acţionează independent sau în cooperare

cu alte echipaje de intervenţie pentru salvarea persoanelor de la înălţimi sau pentru

realizarea dispozitivelor de intervenţie la nivelele superioare ale clădirilor şi instalaţiilor;

echipele de căutare-salvare acţionează pentru căutarea şi scoaterea victimelor de sub

dărâmături, din adăposturi blocate, salvarea victimelor de la înălţimi, consolidarea clădirilor

care ameninţă cu prăbuşirea, executarea de treceri printre şi peste dărâmături spre locul

intervenţiei, precum şi pentru iluminarea punctelor de lucru;

echipajele serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare acţionează pentru

permiterea accesului, degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posibil,

fără a agrava leziunile existente, concomitent cu acordarea asistenţei medicale de urgenţă,

în timp util, în cazul incendiilor, accidentelor şi altor situaţii de urgenţă în care funcţiile

vitale ale persoanelor afectate sunt sau se presupune a fi în pericol iminent;

echipajele de intervenţie pe apă (ambarcaţiuni cu motor) acordă asistenţă tehnică pentru

stingerea incendiilor izbucnite la nave, platforme marine, obiective portuare marine şi

fluviale sau pe canalele şi râurile navigabile, precum şi pentru salvarea persoanelor aflate în

pericol de înec, a naufragiaţilor, misiuni cu caracter umanitar;

echipajele autospecialei de intervenţie la dezastre (accidente colective) asigură

operaţionalizarea punctului medical avansat şi execută operaţiuni de descarcerare folosind

utilaje grele;

echipele pirotehnice acţionează pentru identificarea, dezamorsarea, ridicarea, transportul şi

distrugerea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor militare, cu îndeplinirea

strictă a măsurilor de securitate în muncă pe timpul lucrului.

SERVICIILE VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CARE

DISPUN DE MIJLOACE SPECIFICE NECESARE INTERVENŢIEI ÎN SITUAŢII DE

URGENŢĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI PRAHOVA

Nr.

crt. Denumirea serviciului Şef serviciu

Date contact

(tel./fax)

Tip autospeciale

(stare)

Încadrare

personal

angajat/

calificat

SERVICII DE CATEGORIA III-V

S.V.S.U.

1. S.V.S.U. AZUGA

(cat. III) Mitru Nicolae

Tel: 0244/326300

Fax: 0244/326330

M.A.N. 22410 DFA

(foarte bună) 6/6

2. S.V.S.U. BUŞTENI

(cat. III)

Haiduc

Gheorghe

Tel: 0244/320182

0244/322005

Fax:0244/320752

A.T.I. R 12215

(precară) 6/6

3. S.V.S.U. BREAZA

(cat. III) Marian Necula

Tel: 0244/340508

0244/341460

Fax: 0244/320428

A.P.C.A. R 12215

(bună) 4/4

4. S.V.S.U. CEPTURA Chioveanu Tel: 0244/445130 A.P.C.T. R 8135 1/1

Nesecret

Pagina 140 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



(cat. III) Constantin Fax: 0244/445002 (precară)

5. S.V.S.U. BĂLŢEŞTI

(cat. III) Ionescu Roza

Tel: 0244/219023

Fax:0244/219486

A.P.C.T. R 8135

(precară) 2/2

6. S.V.S.U. CIORANI

(cat. III)

Răduţă

Constantin

Tel: 0244/462091

Fax: 0244/462025

IVECO MAGIRUS

(bună) 2/2

7. S.V.S.U. COMARNIC

(cat. III) Dan Gheorghe

Tel: 0244/390930

0244/390438

Fax:0244/360076

A.P.C.T. R 8135

(bună) 3/3

8. S.V.S.U. DRĂGĂNEŞTI

(cat. III) Savu Cristinel

Tel: 0244/465208

Fax:0244/465208

A.P.C.A. R 12215

(bună) 3/3

9. S.V.S.U. FILIPEŞTII DE

PĂDURE (cat. III) Adina Filip

Tel: 0244/386801

Fax:0244/386094

A.P.C.T. R 8135

(bună) 5/5

10. S.V.S.U. FLOREŞTI

(cat. III)

Rusu Iustinian Tel: 0244/369502

Fax:0244/362161 M.A.N. 13168 0/0

11. S.V.S.U. FULGA

(cat. III)

Enache

Camelia Tel/fax: 0244/449000 A.P.C.T. R 8135 1/1

12. S.V.S.U. VALEA

DOFTANEI (cat. III)

Ţuţuianu

Vasile

Tel: 0244/365367

Fax:0244/365202

Mercedes

(foarte bună) 5/5

13. S.V.S.U. SLĂNIC

(cat. III) Stegaru Nelu

Tel: 0244/240299

Fax: 0244/240704

2 autospeciale,1 scoasă din

interv. A.P.C.A. R 12215,

IVECO

5/5

S.P.S.U.

1. S.C. VEOLIA ENERGIE

(cat. IV) Catalin Scarlat

Tel. 0244/547121,

0244/522988,

Fax 0244/597767

1 A.P.C.T. R 8135-1979

(stare tehnică bună) 18/18

2. S.C. STEAUA ROMÂNĂ

CÂMPINA S.A. (cat. IV) Dorel Găman Tel./fax 0244/336152

A.T.I. ROMAN 19256

(precară) 8/8

3. S.C. HIDROJET S.A.

BREAZA (cat. IV) Catalin Cofaru

Tel. 0244/340350

Fax. 0244/340719

A.P.I.C. – TV 12M

(precară) 12/12

4.

S.C. ELVILA S.A.

BUCUREŞTI RELAXA

MIZIL (cat. IV)

Mitran

Valentin

Tel./fax. 0244/251199

Tel. 0372/713020

A.T.I. R 12215

(precară) 8/8

5.

S.C. RAFINĂRIA ASTRA

ROMÂNĂ S.A. PLOIEŞTI

(cat. IV)

Drăgaică Petre Tel. 0244/573571,

Fax: 0244/575939

A.T.I. Roman 12215

(precară) 12/12

6.

S.C. MICHELIN ROMÂNIA

S.A.-punct de lucru FLOREŞTI

(cat. IV)

Picioreanu

Silviu

Tel. 0244/307379,

0244/307539;

Fax 0244/307385

A.T.I. Roman 12215

(precară) 9/9

7.

S.C. OMV PETROM SA-EPS

FC 10 BAICOI (Runcu Tintea,

Boldesti, Predeal Sarari, Urlati)

(cat. V)

Paunescu

Dumitru

0730/170683

1 Mercedes Actros

2 A.T.I. Man

1 APCA Roman 19215

DFA (bună)

64/64

8.

S.C. GLOBAL SECURITY

SISTEM S.A. BUCUREŞTI

PUNCT DE LUCRU

Rafinăria VEGA Ploieşti

Bengescu

Octavian

Tel. 0244/406183,

Fax 0244/514469

2 Iveco Magirus DEUTZ

(bună) 29/29

9.

ADMINISTRAŢIA

NAŢIONALĂ A

REZERVELOR DE STAT-UT

440 GURA VITIOAREI

Istrate

Gheorghe Tel. 0244/285177

1 A.Sp.P.N.P-1983,

1 A.P.C.A. R-12215-

1983, stare tehnică bună.

12/12

10.

S.C. FIREPROOF TEAM

S.R.L.

(cat. V)

Pârvu Sorin Tel. 0244/520989,

0244/545029

2 A.S.P.L.P.,

2 A.T.I.,

2 A.P.C.A.,

1 A.P.C.T,

2 A.Sc.M.,

2 A.T.I.

(bună şi foarte bună)

108/108

11.

S.C. FALCK FIRE

SERVICES S.R.L.

(cat. V)

Dumitrescu

Adrian

Tel. 0244/543121

Fax 0244/540208

- 3 A.T.I.,

- 2 A.P.C.A.T

2 Mercedes Rosenbauer

94/94

Nesecret

Pagina 141 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi a

bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor descentralizate şi al societăţilor

comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile

specializaţi

în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţe auxiliare care se stabilesc din rândul populaţiei şi

salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă,

care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la

operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare, elaborate conform legii.

La nivelul structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, resursele materiale şi financiare

se alocă de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă primesc resurse materiale şi financiare prin

bugete locale, precum şi alte surse (sponsorizări, donaţii).

Instituţiile deconcentrate cu rol de management în cazul producerii unor situaţii de urgenţă îşi

asigură resursele prin bugete proprii, alocate de la ministerele în subordinea cărora funcţionează.

În cazul producerii unor dezastre sau în alte situaţii de urgenţă de amploare, Guvernul

analizează şi aprobă scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare

sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate.

Anexe :

Anexa nr. 1 Scurt istoric al zonei de competenţă

Anexa nr. 2 Harta cuprinzând amplasarea obiectivelor care constituie surse de risc major

Anexa nr. 3 Harta cuprinzând zonele de risc la inundaţii

Anexa nr. 4 Harta cuprinzând riscurile tehnologice

Anexa nr. 5 Harta cuprinzând riscurile biologice

Anexa nr. 6 Harta cu alunecările de teren

Anexa nr. 7 Hărţile cu zonele de risc la alunecări de teren ale localităţilor Aluniş, Ariceştii Zeletin, Bertea,

Breaza, Brebu, Cărbuneşti, Chiojdeanca, Cornu, Cosminele, Drajna, Izvoarele, Poseşti,

Sinaia, Slănic, Salcia, Sângeru, Secăria, Şoimari, Şotrile, Ştefeşti, Surani, Teişani, Telega,

Vâlcăneşti

Anexa nr. 8 Harta cu sursele de risc la incendii pădure

Anexa nr. 9 Harta cu sursele de risc la avalanşe

Anexa nr. 10 Harta cu sursele şi zonele specifice riscului la cutremure

Anexa nr. 11 Harta cu zonele de planificare la urgenţă

Anexa nr. 12 Harta cu reţeaua de drumuri publice

TLF,

2 Mercedes Rosenbauer

ULF,

1 A.Sc.M Magirus 35m,

1 A.S.L.P.A.

12.

S.C. SION SECURITY S.R.L.

– Obiectiv S.C. TIMKEN

ROMÂNIA S.A. PLOIEŞTI

(cat. IV)

Manole Florin Tel.0244/403000 1 Renault VI Midliner

M230 15/15

13. S.C. UZUC S.A. PLOIEŞTI

(cat. III) -

Tel.0244/401119

0244/401115

Fax.0244/517725

0244/510329

Motopompă 4/4

14. S.C. ANTECO S.A.

PLOIEŞTI (cat. III) -

Tel.0244/543088

Motopompă 4/4

15. S.C. 24 IANUARIE S.A.

PLOIESTI (cat. III) - - Motopompă 4/4

Nesecret

Pagina 142 din 142


Telefon: 0244.59.53.66, Fax: 0244.59.53.66



Anexa nr. 13 Harta cu alimentarea cu apă a localităţilor

Anexa nr. 14 Harta cu reţelele de canalizare

Anexa nr. 15 Harta cu alimentarea cu gaze

Anexa nr. 16 Situaţia drumurilor judetene

Anexa nr. 17 Situaţia drumurilor comunale

CAPITOLUL III - ISU Prahova teritoriale/capitolul III.pdf · Teleajen la statia hidrometricã Moara...

Documents

Transcript of CAPITOLUL III - ISU Prahova teritoriale/capitolul III.pdf · Teleajen la statia hidrometricã Moara...