CAPITOLUL I

Existenţa, funcţionarea şi dezvoltarea unei întreprinderi presupune consumuri de mijloace băneşti concretizate în bunuri sau servicii achiziţionate. Beneficiile aşteptate de pe urma exploatării acestora se obţin fie în perioada curentă, fie în perioadele viitoare. Dacă beneficiile se obţin în perioada curentă, contravaloarea bunurilor şi serviciilor consumate devin cheltuială în aceeşi perioadă. Dacă beneficiile se aşteaptă in perioadele viitoare, atunci valorile bunurilor şi serviciilor vor fi considerate active imobilizate in perioada curentă, iar plăţile efectuate pentru procurarea lor vor fi valorificate in perioadele următoare. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unitaţii patrimoniale, care nu se consumă la prima utilizare. Contabilitatea imobilizărilor se ţine pe următoarele categorii:1. Imobilizări necorporale (cheltuieli de constituire, cheltuiele de

cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe,fond comercial).2. Imobilizări corporale (terenuri, mijloace fixe).3. Imobilizări financiare (titlurile de credite pe termen lung). Utilizarea imobilizarilor corporale în activitatea economică determină

uzura acestora sau deprecierea datorată condiţiilor pieţei. Deprecierea poate fi:a. Ireversibilă, înregistrată prin amortizare.b. Reversibilă , înregistrată prin ajustări.1.1 Amortizarea reprezintă procesul de repartizare a valorii de intrare a imobilizării (costul istoric) asupra întregii sale durate de utilizare.

Faţă de această interpretare generală, există numeroase concepţii privind amortizarea. Pentru contabilitate prezintă interes doar următoarele trei:

1

1. Amortizarea ca proces de corecţie a valorii imobilizărilor. Amortizarea este constatarea contabilă a pierderii de valoare suferită de către activele imobilizate ca urmare a deprecierii în timp (uzurii fizice si morale). Pornind de la această interpretare se procedează la corecţia valorii activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiată de realitate.

2. Amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costurilor imobilizărilor asupra cheltuielilor exerciţiului. Transferul se face pe perioada economică de utilizare a activului amortizabil.

3. Amortizarea ca sursă de finanţare a reînnoirii imobilizărilor.Ea are ca scop conservarea în întreprindere a resurselor generate de activitatea acesteia necesare reconstituirii imobilizărilor.

Cateva elemnte privind analiza amortizării prin prisma normelor contabile europene şi internaţionale,sunt semnificative:

a. Amortizarea reprezintă repartiţia valorii amortizabile a unei imobilizări pe durata sa de utilizare previzionată.

b. Durata de utilizare reprezintă fie perioada în care întreprinderea estimează să utilizeze o imobilizare amortizabilă, fie numarul de unităti de producţie estimat a se obţine prin funcţionarea imobilizării supuse amortizării.

c. Aprecierea duratei de utilizare a unei imobilizări amortizabile sau grup de imobilizări similare se bazează, in general, pe experienţa furnizată de practică privind categoriile de imobilizări comparabile.

d. Limita de amortizare a unei imobilizări este costul istoric al acesteia, sau o altă sumă care a substituit costul istoric în situaţiile financiare ale unităţii, mai puţin valoarea reziduală.

e. Valoarea reziduală a unei imobilizări este adeseori nesemnificativă şi poate fi neglijată in calculul valorii amortizabile. Fără a exista un consens în definirea acestei valori, aceasta reprezintă echivalentul valorii imobilizărilor corporale trecută în cheltuieli la scoaterea lor din funcţiune. În mod practic, valoarea reziduală este egală cu valoarea neamortizată corectată cu valorile rezultate din lichidare, diminuată cu cheltuielile de scoatere din funcţiune aferente.

f. Sumele aferente amortizării imobilizărilor se repartizeză asupra fiecărui exerciţiu financiar pe perioada de utilizare a imobilizărilor, dupa metode diferite. Indiferent de metoda de amortizare adoptată, este necesar ca aceasta sa fie utilizată cu consecvenţă indiferent de nivelul rentabilităţii întreprinderii sau

2

de consideraţiile fiscale, astfel încat să se asigure comparabilitatea rezultatelor întreprinderii de la un exerciţiu la altul.

g. Dacă utilitatea imobilizărilor amortizabile este definitiv modificată ca urmare a unei deteriorări sau a uzurii morale, valoarea sa actuală poate devenii valoare netă contabilă, difernţa fiind înregistrată imediat în rezultate.

h. Câştigurile sau pierderile provenite din scoaterea din funcţiune sau din cesiunea unei imobilizări trebuie să figureze la contul de rezultate.

i. Amortizarea alocată eşalonat asupra rezultatului exerciţiului trebuie să reprezinte o mărime raţională înscrisă în principiile şi regulile imaginii fidele.

Potrivit surselor de drept contabil din România constituie obiect al amortizării toate imobilizările corporale şi necorporale cu excepţia lacurilor, bălţilor, iazurilor care nu sunt rezultatul unor investiţii, precum si a terenurilor fără amenajări, inclusiv cele împădurite. CAPITOLUL II

Din punct de vedere economic amortizarea este o cheltuială a exerciţiului, ce corespunde consumaţiei unei parţi din valoarea imobilizării. Sub aspect financiar, amortizarea este considerată o componentă a capacităţii de autofinanţare, care permite reînnoirea imobilizărilor. Eşalonarea costului istoric se face pe durata utilizării imobilizărilor prin întocmirea unui tablou numit plan de amortizare. El se întocmeşte pentru fiecare obiect de evidenţă supus amortizării la data punerii în funcţiune sau achiziţionării. Planul de amortizare se întocmeşte pe baza următoarelor elemente:2.1 Valoarea de amortizare reprezintă valoarea de intrare, numită şi cost

istoric sau valoare contabilă. Valoarea de intrare poate fi:

a. Valoarea de intare aferentă fiecărei imobilizări, reevaluată în conformitate cu prevederile legale.

b. Costul de achiziţie, pentru imobilizările procurate cu titlu oneros.c. Costul de producţie, pentru imobilizările obţinute din producţie

proprie.

3

d. Valoarea de aport, pentru imobilizările aduse ca aport la capital.e. Valoarea de utilitate determinată de preţul pieţei, utilitate, stare şi

amplasare, pentru imobilizările primite gratuit. Valoarea de amortizare este egală cu:

a. Diferenţa dintre valoarea contabilă şi valoarea reziduală.b. Diferenţa dintre valoarea reevaluată si valoarea reziduală.

Valoarea reziduală este valoarea netă pe care societatea se aşteaptă să o primească pentru un activ la sfârşitul duratei utile de viaţă a acestuia după scăderea costurilor prognozate de vânzare. Estimarea valorii reziduale se efectuează la intrarea activului sau cu ocazia reevaluării,când se stabileşte valoarea justă a activului. Se apreciază că valoarea reziduală este reţinută în calculul valorii amortizabile numai în măsura în care este o mărime semnificativă.2.2 Durata de viaţă sau de amortizare reprezintă durata în ani sau în

unităţi de producţie folosită pentru alocarea în timp a valorii amortizabile. Durata de amortizare trebuie tratată ca o mărime economică ăn baza căreia se asigură o alocare raţională a valorii amortizabile a activului. Se pot reţine următoarele ipostaze:

f. Durata normala de folosire a imobilizării corporale. O asemenea durată este diferită de durata fizicăde utilizare a imobilizării si ea este echivalentă duratei economice în cadrul căreia folosirea activului produce profit, respectiv veniturile obţinute din exploatarea sa acoperă cel puţin cheltuielile cu funcţionarea, reparaţia şi întreţinerea lui.

g. Durata utilă de viaţă reprezintă perioada pe parcursul căreia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării si numarul unităţilor produse ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin folosirea activului respectiv.

2.3 Metodele de amortizare:h. Amortizarea liniarăi. Amortizarea degresivăj. Amortizarea accelerată

În România întrepriderile sunt obligate să amortizeze imobilizârile corporale şi necorporale potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, utilizând una din metodele de amortizare.2.3.1 AMORTIZAREA LINIARĂ, se realizează prin includerea lunară, uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix. Relaţiile de calcul ale amortizării liniare sunt:

4

Amortizarea anuală=Valoarea contabilă Rata anuală a amortizării (anuitatea amortizării) de intrare (cota medie de amortizare)Rata anuală a amortizării =

EXEMPLU: Să se calculeze amortizarea folosind metoda liniară şi să se întocmească planul de amortizare pentru un utilaj cu o valoare de intrare de 6000 şi o durată normală de utilizare de 5 ani.

Rata anuală a amortizării=

=20% Amortizarea anuală=6000 20% =1200

Anii Amortizare anuală

Amortizare cumulată

Valoarea ramasă Rata anuală a amortizării

1 1200 1200 4800 20%

2 1200 2400 3600 20%

3 1200 3600 2400 20%

4 1200 4800 1200 20%

5 1200 6000 0 20%

TOTAL 60000

O problemă a calculului amortizării este aceea în care, în cursul anului se produc intrări şi ieşiri de active imobilizate. Deci, rata anuală a amortizării trebuie recalculată în funcţie de durata efectivă de folosire care este mai mică de 12 luni sau 360 zile.

5

Este problema denumită de specialitate PRORATA TEMPORIS A AMORTIZĂRII. Prorata se poate calcula în funcţie de zile , luni şi semestru folosire.EXEMPLU: Dacă un mijloc fix în valoare de 900000 lei a intrat pe data de 15 martie, durata de utilizare 5 ani.

Prorata temporis=

Anuitatea amortizării=

Dacă se ia în considerare luna, la intrare se ia în calcul întreaga lună dacă operaţia se produce până în ziua de 15 şi se execută în situaţia în care operaţia se produce după 15 ale lunii. Similar se procedează la ieşire. Nu este exclusă nici varianta în care se ia în calcul luna următoare celei de intrare indiferent de ziua când se produce operaţia şi se exclude luna următoare celei de ieşire. Dacă intră în rol semestrul, pentru intrări se ia în calcul ½ din anuitatea amortizării anului de intrare, iar în cazul ieşirilor se exclude ½ din anuitatea amortizării anului de ieşire privind mijloacele fixe în cauză.

2.3.2 AMORTIZAREA DEGRESIVĂ, presupune multiplicarea ratei anuale de amortizare liniară cu anumiţi coeficienţi prevăzuţi de lege, astfel încât procesul de recuperare se accelerează în primii ani de la punerea în funcţiune, iar pe măsură ce trec anii,amortizarea anuală se diminuează. Coeficienţii degresivi normali pot fi:

a. 1,5 pentru o durată de utilizare între 1-5 anib. 2,0 pentru o durată de utilizare între 5-10 anic. 2,5 pentru o durată de utilizare mai mare de 10 ani

Regimul de amortizare degresiv se poate aplica în doua variante determinate de data intrării în funcţiune a mijlocului fix. Astfel, pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune înainte de 31.12.1993 se va utiliza regimul de amortizare degresivă fără influenţa uzurii morale (AD1), iar pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după data de 31.12.1993 se va utiliza regimul de amortizare degresivă cu influenţa uzurii (AD2).

Principiul de bază al amortizării degresive constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul de amortizare liniar, astfel: amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare se calculează

6

aplicând asupra valorii de intrare sau a valorii rămas, actualizate, a mijlocului fix, cota de amortizare degresivă corespunzătoare. Amortizarea anuală pentru următorii ani se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decât amortizarea anuală determinată prin raportul dintre valoarea rămasă de recuperat la numărul de ani de funcţionare rămaşi. Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniară, iar amorizarea medie liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi.

EXEMPLU: Să se calculeze amortizarea folosind metoda degresivă şi să se întocmească planul de amortizare pentru un utilaj cu o valoare de intrare de 5000 lei şi o durată de utilizare de 5 ani.

Ani Valoarea de intrare

Amortizare anuală

Valoarea rămasă

Cota de amortizare degresivă

1 5000 1500 3500 30%

2 5000 1050 2450 30%

3 5000 816,6 1633,4

4 5000 816,7 816,6

5 5000 816,7 0

TOTAL 5000

Rata anuală a amortizării=

=20%Cota de amortizare degresivă=Rata anuală a amortizării Coeficient =20% 1,5 =30%Amortizare an 1= 5000 30% =1500Amortizare an 2=3500 30% =900

Amortizare an 3,4,5=

7

=816,6

2.3.3 AMORTIZAREA ACCELERATĂ, constă în calcularea şi includerea în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări anuale de pană la 50% din valoarea contabilă de intare a mijlocului fix. Amortizarea pentru exerciţiile financiare următoare este calculată prin raportare la valoarea rămasă de amortizat, la numarul de ani de utilizare rămas, după metoda liniară.EXEMPLU: Să se calculeze amortizarea folosind metoda accelerată şi să se întocmească planul de amortizare pentru un utilaj cu o valoare de intrare de 6000 şi o durată de utilizare de 5 ani.Amortizare an 1= 6000 50% =3000

Amortizare an 2,3,4,5=

=750

Ani Valoare de intrare

Amortizare anuală

Valoarea rămasă Cota de amortizare accelerată

1 6000 3000 3000 50%

2 6000 750 2250

3 6000 750 1500

4 6000 750 750

5 6000 750 0

TOTAL 6000

CAPITOLUL III

8

Agenţii economici indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate, precum şi persoanele juridice fără scop lucrativ au obligaţia să evidenţieze în contabilitate, în conturi distincte, imobilizările necorporale şi corporale, precum şi amortizarea acestora. Amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale reprezintă o mărime contabilă, calculată şi înregistrată pe baza planului de amortizare, în principiu la închiderea exerciţiului financiar. Amortizarea se înregistrează în contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”.3.1 Imobilizările necorporale: Amortizarea imobilizărilor necorporale se înregistrează in contul 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”,cont de pasiv. În credit se înregistrează valoarea amortizării înregistrate lunar, iar în debit valoarea amortizării imobilizărilor scoase din activ. Soldul creditor reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporale.3.1.1 Contabilitatea cheltuielilor de constituire: Evidenţa cheltuielilor de constituire se ţine cu ajutorul contului 201 care este un cont de activ. Evidenţa amortizării se ţine cu ajutorul contului 2801 care este un cont de pasiv. Cheltuielile de constituire se amortizează în maximum 5 ani.EXEMPLU:1. Se efectuează cheltuieli de constituire în valoare de 600 lei, plătite de un asociat din banii proprii:

201 A+D (cheltuieli de constituire)4551 P+C (acţionari/asociaţi-conturi curente)201=4551/ 600 lei

2. Se amortizează cheltuiala în 3 ani folosind metoda liniară:

6811 A+D (chelt. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor)2801 P+C (amortizarea cheltuielilor de constituire)6811/2801=16,66 lei (înregistrarea se repetă lunar timp de 3 ani)

9

3. După 3 ani cheltuiala se scoate din evidenţă:

201 A-C2801 P-D2801=201/ 600 lei

3.1.2 Contabilitatea cheltuielilor de dezvoltare: Evidenţa cheltuielior de dezvoltare se ţine cu ajutorul contului 203, cont de activ. Evidenţa amortizării se ţine cu ajutorul contului 2803, cont de pasiv. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în cel mult 5 ani.EXEMPLU:

1. Se achiziţionează lucrări de dezvoltare de la furnizori în valoare de 10000 lei + TVA 19%.

404 P+C (furnizori de imobilizări)203 A+D (cheltuieli de dezvoltare)

2. Se înregistrează amortizarea cheltuielilor de dezvoltare în 2 ani.

2803 P+C (amortizarea cheltuielilor de dezvoltare)6811 A+D (chelt. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor) 6811=2803/ 250(înregistrarea se repetă lunar timp de 2 ani)

3. După 2 ani amortizarea se scoate din evidenţă.

203 A-C2803 P-D2803=203/ 10000

% = 404 11900203 100004426 1900

10

3.1.3 Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor şi altor valori similare: Contabilitatea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor şi altor valori similare se ţine cu ajutorul contului 205, cont de activ. Evidenţa amortizării se ţine cu ajutorul contului 2805,cont de pasiv. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile şi alte valori similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor, de către unitatea patrimonială care le deţine.

EXEMPLU:1. Se cumpără o licenţă de la furnizori în valoare de 5000 lei+ TVA 19%.

205 A+D (concesiuni, brevete, licenţe, mărci şi alte valori)

404 P+C (furnizori de imobilizări)4426 A+D (TVA deductibil)% = 404 5950205 50004426 950

2. Se primeşte un brevet în valoare de 2500 lei ca aport la capital.

205 A+D456 A-C (decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul) 205=456/ 2500

3. Se înregistrează amortizarea licenţei în 4 ani.

2805 P+C (amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor...)6811 A+D (chelt. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor)6811=2805/ 104,16(înregistrarea se repetă lunar timp de 4 ani)

4. Se scoate din evidenţă o licenţa vândută, în valoare de 6000 lei, amortizată 80%.

11

205 A-C2805 P-D6583 A+D (chelt. privind activele cedate şi alte operaţii de capital)%= 205 60002805 48006583 1200

3.1.4 Contabilitatea fondului comercial: Contabilitatea fodului comercial se ţine cu ajitorul contului 207,cont bifuncţional: 2071 „Fond comercial pozitiv” - cont de activ. 2072 „ Fond comercial negativ”- cont de pasiv. Fondul comercial, de regulă, nu este supus amortizării. Dacă se constată o depreciere irevocabilă, aceasta poate fi amortizată.

EXEMPLU:1. Se cumpără o clădire în valoare de 6000 lei,fondul comercial 2000 lei +TVA 19%.

404 P+C (furnizori de imobilizări)212 A+D (construcţii)2071 A+D (fond comercial pozitiv)4426 A+D (TVA deductibil)% = 404 9520212 60002071 20004426 1520

2. Se înregistrează amortizarea fondului comercial în 12 luni.2807 P+C (amortizarea fondului comercial)6811 A+D (chelt. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor)6811=2807/ 166,66 lei (înregistrarea se repetă lunar timp de 12 luni3. Se scoate din evidenţă fondul comercial în valoare de 2000 lei, amortizat 90%.2071 A-C2807 P-D6583 A+D

% = 207 2000

12

2807 18006583 200

3.1.5 Contabilitatea altor imobilizări necorporale: La alte imobilizări necorporale se înregistrează programele informatice create de unitate sau achiziţionate de la terţi. Evidenţa altor imobilizări necorporale se şine cu ajutorul contului 208, cont de activ. Valoarea programelor informatice se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi 3 ani. Evidenţa amortizării se ţine cu ajutorul contului 2808, cont de pasiv.

EXEMPLU:

1. Se cumpără de la furnizori un program informatic în valoare de 2000 lei +TVA 19%.

404 P+C (furnizori de imobilizări)208 A+D (alte imobilizări necorporale)4426 A+D (TVA deductibil)

% = 404 2380208 20004426 380

2. Se înregistrează amortizarea programului informatic în 2 ani.

2808 P+C (amortizarea altor imobilizări necorporale)6811 A+D (chelt. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor)6811=2808/ 83,33 (înregistrarea se repetă lunar timp de 2 ani)

3. Se scoate din evidenţă programul vândut.

208 A-C6583 A+D 6583=208/ 2000

13

3.2 Imobilizări corporale: În cadrul imobilizărilor corporale intră:a. terenurileb. mijloacele fixe Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii:a. terenurib. amenajări la terenuri Terenurile nu sunt supuse amortizării. Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi a altor lucrări similare sunt supuse amortizării. Mijloacele fixe au o valoare mai mare decât limita stabilită de lege şi o durată normală de utilizare mai mare de 1 an. Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe următoarele categorii:a. clădirib. construcţii specialec. maşinid. utilaje şi instalaţii de lucrue. aparate şi instalaţii de măsură şi reglaref. mijloace de transportg. animale şi plantaţiih. uneltei. dispozitivej. instrumentek. mobilier şi aparatură birotică Amortizarea imobilizărilor corporale se înregistrează în contul 281 „Amortizarea privind imobilizările corporale”, este un cont de pasiv. Se creditează cu cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale şi se debitează cu valoarea amortizării imobilizărilor corporale, vândute sau scoase din activ. Soldul creditor reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.

3.2.1 Contabilitatea terenurilor: Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii:a. terenurib. amenajări la terenuri Terenurile nu se amortizeză. Amenajările la terenuri se amortizeză.

14

EXEMPLU:

1. Se înregistrează obţinerea din producţie proprie a unei amenajări de teren în valoare de 3000 lei.

2112 A+D( amenajări de terenuri)722 P+C (venituri din producţia de imobilizări corporale)2112=722/ 3000 2. Se înregistrează amortizarea amenajării de teren în 3 ani.

2811 P+C (amortizarea amenajărilor de terenuri)6811 A+D (chelt.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor)6811=2811/ 83,33(înregistrarea se repetă lunar timp de 3 ani)

3. Se scoate din evidenţă amenajarea de teren amortizată 50%.

2112 A-C2811 P-D6583 A+D (chelt. privind activele cedate şi alte operaţii de capital)

%= 2112 30006583 15002811 1500

3.2.2 Contabilitatea mijloacelor fixe:EXEMPLU:1. Se varsă aportul la capital constând într-o construcţie în valoare de 10000lei şi un calculator în valoare de 2000 lei.

456 A-C (decontări cu acţionarii/asociaţii, privind capitalul)

15

212 A+D (construcţii)2132 A+D (aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare)

% = 456 12000212 100002132 2000

2. Se înregistrează amortizarea construcţiei în 50 de ani.

2812 P+C (amortizarea construcţiilor)6811 A+D (chelt.de exploatare privind amortizarea imobilizărilor)6811=2812/ 16,66 (înregistrarea se repetă lunar timp de 50 de ani)

3. Se înregistrează amortizarea calculatorului în 4 ani.

2813 P+C6811 A+D6811=2813/ 41,66

3.3 Imobilizări financiare: Imobilizările financiare cuprind:a. acţiuni deţinute la entităţile afiliate, contul „261”b. interese de participare, contul „263”c. alte titluri imobilizate, contul „265”d. creanţe imobilizate, contul „267”

Tranzacţionarea imobilizărilor financiare nu este purtătoare de TVA. Imobilizările financiare nu se amortizează.

CAPITOLUL IV

4.1 Istoric:

16

Dacia, marca în jurul căreia s-a creat şi dezvoltat industria de automobile din România, a luat naştere în 1966, la Colibaşi, judeţul Argeş. Încă de la început au existat legături strânse de colaborare între Dacia şi Renault, afirmându-şi tot mai mult vocaţia sa de marcă internaţională. Construcţia Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în anul 1966. După semnarea unui contract între statul român şi Renault în 1968, ăncepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenţa R8, urmat în 1969 de Dacia 1310, sub licenţa R12. Între anii 1970-1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane sau utilitare. Automobile Dacia continuă autonom producţa de autoturisme derivate din gama Renault R12 şi după anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii români, Dacia Nova. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2 milioane. În acelaşi an întreprinderea a obţinut Certificatul de Atestare a Implemntării Sistemului Calităţii ISO 9001.1966- Construcţia Uzinei de Automobile Mioveni.1968- Semnarea contracului de licenţă între Dacia şi Renault. - Lansare modelului Dacia 1100. 1969- Lansarea modelului Dacia 1300.1973- Lansarea modelului Dacia 1300 Break.1975- Lansarea modelului Dacia 1300 Pick-Up.1978- Încetarea contractului de licenţă.1987- Lansarea modelului Dacia 1320.1991- Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta.1992- Lansarea modelelelor Dacia 1307 şi 1309 Dublă Cabină.1995- Lansarea modelului Dacia Nova, prima maşină de concepţie românească 100%.1998- Obţinerea Certificatului ISO 9001. - Fabricarea automobilului cu numărul 2 milioane.1999- Renault achiziţionează 51% din capitalul întreprinderii Dacia.2000- Lansarea modelului Dacia Super Nova, vehicul echipat cu un grup motopropulsor Renault.2002- Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare diesel Renault.2003- Lansara automobilului Dacia Solenza. - Participaţia Reanault la capitalul Dacia ajunge la 99%. - Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb.

17

2004- Lansarea autoturismului Logan. - Incetarea fabricaţiei modelelor Berlina şi Break. - Scoatera din fabricaţie a motorului tip C.16l 68 CP(2527156 unităţi produse din anul 1971).2005- Lansarea modelului Logan Diesel. - Obţinerea Certificatului ISO 14001, pentru mediu. - Fabricarea automobilului cu numărul 2,5 milioane. - Inaugurarea centrului de Export CKD. - Record absolut de producţie; peste 172000 de unităţi.2006- Lansarea noii colecţii Logan şi a versiunii Logan Prestige, echipată cu motor 1.6 16V (105 CP). - Lansarea versiunii Logan MCV la Salonul Auto de la Paris. - Oprirea fabricaţiei modelului Dacia Pick-Up.2007- Lansarea modelului Logan Van. - Lansarea modelului Logan GPL. - Lansarea modelului Logan 1.5 dCI 85CP. - Fabricarea autoturismului cu numărul 500 de mii. - Lansarea modelului Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucureşti. - Fabricarea autoturismului Dacia cu numărul 3 milioane.2008- Lansarea modelului Dacia Sandero la Salonul Auto de la Geneva. - Lansarea Noului Logan. - Lansarea Noului Logan MCV la Salonul Auto de la Pris. - Obţinerea recertificării ISO 14001,pentru mediu. - Fabricarea autoturismului Dacia Sandero cu numărul 50 de mii. 2010- Lansarea modelului Dacia Duster Uzina Automobile Dacia asigură atat producţia gamei de vehicule Dacia (Lohan Berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up, şi Dacia Sandero), cât şi fabricarea de piese de schimb. În cei peste 40 de ani de existenţă, Uzina a produs 7 modele diferite:

a. Dacia 1100b. Dacia 1300c. Dacia Nova d. Dacia Super Novae. Dacia Solenzaf. Dacia Logang. Dacia Sanderoh. Dacia Duster

La 01.10.2007 cadenţa de fabricaţie a Uzinei Dacia era de 50 de autovehicule/ora, adică 1050 vehicule/zi. Cadenţa actuală de fabricaţie a uzinei este de 1200 autovehicule/zi.

18

Totalul efectivelor Uzinei Dacia se ridică în prezent la 8000 de salariaţi. Uzina este organizată în 4 departamente principale:

1. Presajul: reprezintă procesul de fabricaţie a unui vehicul şi constă în transformarea materiei prime, livrate sub formă de tablă de oţel, în piese de caroserie.

Piesele astfel obţinute sunt trimise în Departamentul Caroserie şi spre clienţii externi.

40% din activitaea Presajului este dedicată realizării de piese pentru celelalte UZINE Renault din lume, care fabrică Logan.

Departamentul ocupă o suprafată de 44000 m şi este format dintr-un total de 104 prese.

2. Caroseria: reprezintă a doua etapă a procesului de fabricaţie. Piesele din tablă de oţel sunt asamblate prin sudură în puncte şi

împreună cu elementele mobile, formează caroseria maşinii. Departamentul de Caroserie ocupă o suprafaţă de 36000m , iar

asamblarea se face cu ajutorul a 900 de aparate de sudură.

3. Vopsitoria: este a treia etapă a procesului de fabricaţie. Are ca misiune protejarea caroseriei împotriva coroziunii şi

realizarea unui aspect final conform exigenţelor de calitate. Procesul de vopsire presupune 6 etape:a. TS- tratament de suprafată: degresare, fosfatare prin imersie.b. Kataforeză: depunerea electrochimică a unui strat de grund, prin

imersie.c. Masticarea: aplicarea masticului pentru lipire, etanşare,

antigravionaj (contra loviturilor de pietre).d. Aplicare vopsea intermediară: apret.e. Aplicare baze hidrosolubile şi lac.f. Ceruire: aplicare ceară în corpurile goale. Departamentul ocupă o supraftă de 35000m .

4. Montajul: reprezintă ultima etapă a procesului de fabricaţie. În această etapă sunt asamblate şi montate elementele mecanice, postul de conducere, oglinzile şi elementele interioare ale vehiculului.

Departamentul ocupă o suprafaţă de 45000m şi este organizat astfel:

a. O linie de montaj cu o lungime de 11000m.

19

b. Două ateliere de fabricaţie.c. O zonă de control al finisării.d. Un atelier de mentenanţă.

4.2 Obiectivele întreprinderii:a. Creşterea performanţelor în ceea ce priveşte calitatea, costurile,

termenele de livrare a produselor cumpărate.b. Creşterea integrării locale şi regionale competitive prin utilizarea

potenţialului oferit de către reţeaua de furnizori din ţările LCC (Leading Competitive Countries).

Dacia este prezentă în viaţa comunităţii comunităţii locale. Ca orice companie responsabilă, Dacia nu este preocupată doar de rentabilitatea şi creşterea sa economică Este o întreprindere deschisă către exterior, prezentă prin acţiunile sale în viaţa comunităţii locale din care fac parte salariaţii săi, pentru a fii aproape de aceştia chiar şi dincolo de porţile uzinei. Astfel Dacia s-a implicat de-a lungul timpului în diverse acţiuni sociale, culturale, educaţionale sau umanitare:

a. Furnizează apă potabilă oraşului Mioveni.b. Susţine educaţia.c. Susţine lupta contra sărăciei ţi ajută copiii cu dizabilităţi.d. Este partenerul tradiţional al „Simfoniei lalelelor”.e. Susţine arta românească şi premiază performanţa.

f. Creează anual sute de locuri de munca.

4.3 Furnizorii întreprinderii: 134 de furnizori externi. 54 de furnizori în România din care 6 furnizori îşi desfăşoară activitatea în Mioveni:

a. ACI (punţi)b. VALEO (cablaje)c. JCI (scune)d. EURO APS (piese plastice şi termoformate)e. VALEO CLIMATE (climatizare, încălzire)

4.4 Amortizarea activelor imobilizate la SC.Automobile Dacia.SA:

20

1. Se amortizează prin metoda degresivă un utilaj cu o valoare de intrare de 8000 lei şi o durată de utilizare de 9 ani.

Ani Amortizare anuală

Amortizare cumulată

Valoare rămasă

Cota de amortizare degresivă

1 1777,6 1777,6 6222,4 22,22%2 1382,6 3160,2 4839,8 22,22%3 1075,4 4235,6 3764,4 22,22%4 836,4 5072,0 2928,0 22,22%5 650,6 5722,6 2277,4 22,22%6 569,35 6291,9 1708,07 569,35 6861,3 1138,78 569,35 7430,6 569,359 569,35 8000

TOTAL

Rata anuală a amortizării=

=11,11Cota de amortizare degresivă=Rata anuală a amortizării Coeficient =11,11 2 =22,22%Amortizare an 1= 8000 22,22% =1777,6Amortizare an 2=6222,4 22,22% =1382,6Amortizare an 3= 4839,8 22.22% =1075,4Amortizarea an 4 =3764,4 22,22% =836,4Amortizarea an 5=2928 22,22% =650,6

Amortizarea an 6,7,8,9=

=569,35 Se înregistrează amortizarea utilajului în anul 1:2813 P+C

21

6811 A+D6811=2813/ 1777,6 lei

2. Se amortizează, prin metoda accelerată, o amenajare la teren în valoare de 10000 lei, în 3 ani.

Ani Amortizare anuală

Amortizare cumulată

Valoarea rămasă

Cota de amortizare accelerată

1 5000 5000 5000 50%

2 2500 7500 2500

3 2500 10000

TOTAL 10000

Cota de amortizare accelerată=50% Amortizare an 1= 10000 50% = 5000

Amortizare an 2,3=

= 2500 Se înregistrează amortizarea amenajării la teren în anul 1:2811 P+C6811 A+D6811=2803/ 5000 lei

3. Se amortizează, prin metoda liniară, instalaţiile tehnice în valoare de 4000 lei, în 4 ani.

Ani Amortizare anuală

Amortizare cumulată

Valoarea rămasă

Rata anuală a amortizării

22

1 1000 1000 3000 25%

2 1000 2000 2000 25%

3 1000 3000 1000 25%

4 1000 4000 25%

TOTAL 4000 100%

Rata anuală a amortizării=

=25% Amortizarea anuală=4000 25% =1000 Se înregistrează amortizarea instalaţiilor tehnice în anul 1:2813 P+C6811 A+D6811=2813/ 1000 lei

23

BIBLIOGRAFIE

1. MIHAI RISTEA, MIRELA DIMA- CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE- EDITURA UNIVERSITARĂ- BUCUREŞTI, 2002

2. ANA MARIA MATEI- CONTABILITATEA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR-EDITURA CD PRESS- BUCUREŞTI, 2002

3. www.daciagroup.com

4. www.dacia.ro

5. www.expertasing.ro

24