Capitolul I

t Ei erau disparuEi, ei erau nefericilii.

Penlru contrabandigtii de fiin1e umane - numili 5i cape-

te-de-Sarpe - care-i ca.mu prin lume ca pe nigte balonri de mar{h

stricati, ei eraujuli4 purcei.

Pentu agentii americani ai INSI, care le opreau barcile, iiarestau gi-i deponau, ei erau indivizii fan acte.

Ei erau cei plini de speranta. Cei care la,sau in urmii case $i

familii gi o mie de ani de tradilie pentru certitudinea aspra a unor

ani de riscuri si munca grea pe viitor.

Cei care aveau fie $i cea mai palidi fansa de a prinde

radacini into-un loc in care familiile lor sa poata prcspera, un loc

in care libefiatea, banii 9i fericirea erau, dupa cum mergea vorb4

la fel de firegti ca lumina soarelui gi ca ploaia.

Ei erau marfa lui ftag a.

StrAduindu-se sa-Si mentina echilibrul in condi$ile unor

valuri furioase, inalte de cinci metri, cipitanul Sen Zi-jun i$i croi

drum de pe punte pana la douA niveluri mai jos, in cala cea

intunecoasa, pentru a duce vestea tristA ca saptaman e de chi-

nuitoare ca{abri€ riscau si fie in zadar.

I Serviciul de lmigrare 5i Naturalizarc (n.tr.)

12 ]EFFERY DEAVER

Era o zi de ma4i, luna august, chiar inainte de revarsatul

zorilor. Capitanul cel indesat, ras in cap si cu mustata stufoasa,

tunsa cu migala! se shecula pe hnga containerele goale, prinse

cu odgoane de puntea lunga de Saptezeci Si doi de metri a

vaporului Dragonul din Fuzhou, drept camuflaj, 5i deschise

uga grea de olel a calei. Privi in jos la cei douazeci 5i ceva de

oameni inghesuili acolo jos, in spaliul acela mohorat ii lipsitde ferestre. in apa care baltea sub paturile ieftine pluteau

gunoaie 9i jucarii de plastic.

in pofida valurilor putemice, capitanut Sen - un lup de mare

cu o vechime de treizeci de ani - cobori treptele metalice fam sa

se sprijine de balustrada si pati pana in mijlocul calei. Verifica

aparatul pentru masurarea nivelului de dioxid de carbon, pe

careJ gasi acceptabil, degi aerul era imbacsit de duhoarea

motoinei si a coryurilor umane care tra.iseri ingramadite laolalE

vreme de doua saptameni.

Spre deosebire de multi ald capitani si echipaje care lucrau

pe ,,galeti" - vapoare cu imigranli ilegali - 5i care, in cel mai

bun caz ignorau pasagerii, daca nu cumva se int&npla chiar sa-i

bata sau sil-i violeze, Sen se purta fiumos cu ei. Em chiar con-

vins ca face o fapta buna transportandu-i pe acesti oameni

dinft-un loc unde dusesera o viata plin,r de lipsuri spre altulcare promitea, daca nu certitudinea imbog,tidi, cel putin

spemnta unei vieti mai fericite in America, Meiguo in chnezl,adica,,tara cea Frumoasa".

Totusi, in aceasta cdatorie, majoritatea imigrantilor ilpriveau cu nehcredere. fi de ce n-ar fi facut-o? Oamenii isiinchipuiau ca era inleles cu contrabandistul care inchiriase

vaporul - Kwan Ang, cunoscut de toti sub porecla de Gui,Strigoiul. Din pricina vestiiei violente a acestuia din uma. efor-

nrile capiunului Sen de a infiripa o convenalie cu imigrangi nu

dadusera roade, cu exceptia unei singure persoane, cu care se

Mdmuta de Piatsa I 3

inprietenise. Chang Jingerzi - care prefera numele occidental

& Sam Chang - fost profesor de colegiu in varsta de patruzeci

si doi de ani, dintr-o sububie a uriasului oras-poft Fuzhou' din

sud-esnrl Chinei. Acesta isi ducea inheaga familie in America:

soda cei doi hi si pe tata.l sau' ramas vaduv'

De rreo gase ori in timpul calatoriei' Chang $i Sen sezusen

in cali, sorbind din rachiul tare mao-rai din care capitanul avea

pe vas provizii indestulatoare, $i discutasera desPre viaF din

China si din Statele Unite.

Acuqr caPitrnul Sen il zari pe Chang asezat pe un pat pliant'

Itr-unul din colturile indepartate ale calei' Barbatul cel inalt $i

linistit se incrunta" drePt raspuns la expresia din privirea capita-

nului. Chang ii dadu fiului sau adolescent cartea din care citise

familiei si se ridica sa-l intampine pe Sen'

Tof cei din jur amutia.

' - Radarul ne arata un vas care se apropie in viteza ca sa

ne intercePteze.

Cei carel auzisera il Privta cu chipud ingrozite'

- Americani? intreba Chang' Paza de Coasta?

- A$a-mi inchiPui' raspunse capitanul' Ne aflam in apele

teritoriale amedcane'

Sen se uita la figurile inspaimanffe ale imigranlilor din jurul

lui. La fel ca in numeloase alte asemenea transporturi ilegale

fa,cute de Sen, si intle acegti pasageri - multi dintre ei intaldn-

du-se aici pentru prima oara - se legase o relatie stransa de

prietenie. Acum se tineau de miini sau susoteau infe ei' cautand

sau oferind vorbe de linistirc. hivkea capiunului se opri asupra

unei femei care tinea in brale o fetiF de vreun an $i jumatate'

Mama - cu fala brazdata de cicatrici de pe urma baDilor incasate

intr-un lagzrr de rceducare - isi pleca fiunt'ea $i incepu sa pmngat

- Ce-i de facufl intreba nelhistit Chang'

14 JEFFERY DEAVER

Capitanul Sen stia ca Chang fusese disident activ in China

$i ca incercase cu disperare sa fuga din tara. Daca era depor-

tat de Serviciul de Imigrare din SUA, probabil avea sa

sfarseasca intr-una dintre temutele puocarii din vestul Chinei,

ca detinut politic.

- Nu suntem departe de puncn de debarcare. Navigam cu

viteza maxima" Ar fi $anse sa ajungem suficient de aproape ca

sa va trimitem la Frm cu barcile de salvare.

- Nu, nu, protesta Chang. Cu valuri ca astea? Am muricu to1ii.

- Ma indre caft un port na$ral. Apa ar fiebui sa fie deshrl

de linigtita ca sd put4i sui in baxci. Pe ttum va ageapta carnioane

care urmeaza sa va duca la New York.

- Si dumneata? inteba Chang.

- Eu am sa ma pierd din nou in furnmar Panl cand valurile

le vor permite americanilor sa urce la bord, voi veli goni deja in

viteza pe sosele de aur, catre ora$ul diamantelor... SpuneJe

tutuor sa-$i adune lucrurile. Numai lucrurile cele mai irnpor-

tante. IaJi banii Si fotografiile. Renunp la toate celelalte. Dru-

mul peni la larm va rebui parcus in mare graba. Ramaned sub

punte pana cand eu sau Strigoiul va spunem sa ucati.Capitanul Sen urca gnbit scara abrupt4 in&eptindu-se spre

punte. in timp ce suia treptele, rosti o scwta rugaciune pentru

supraviepire, adresati zeitei Fotectoare a marinarilor, Tian Hou,

abia reusind sa se fereasca de un zid de api cenugie care se

pravalea peste bordul vasului.

Pe punte il gasi pe Snigoi aplecat deasupra radarului, cu

ochiul lipit de rnangonul de proteciie. Statea absolut neclintit,bine proptit pe picioare, ca sa faca faB zbuciumului mirii.

Unii contrabandi5ti se imbracau ca niste gangsteri cantonezi

instarid din fiImele lui John Woo, insa Sftigoiul puta intot-deauna tinuta clasica adoptaE de majoritatea chinezilor:

MaimuF de Piatra 15

pantaloni simpli 5i cama$a cu maneca scurta' Em musculos' dar

.i" d" ,tut*a' "r,l

ob.-ol ras, cu parul ceva mai lung decdt cla-

sicul om de afaceri, dar niciodata dat cu gel sau spray'

- Ne vor intercePta in cincisprezece minute' zise contra-

bandistul'

Chiar 5i acum, cAnd se confrunta cu interdiclia 9i cu arestul'

rananea la fel de impasibil ca un vaffltor de bilete dintr-o statie

de autobuz Provinciala

- Cincisprezece minute? se mira caPitanul' lmposibil' Cu ce

viteza ineinteazi?

t Sen se duse la masa cu ha4i, Punctul central al orica'rui vas

care traverseaz a oceanul' Pe masa se gasea o harta nautica a

zonei, emisa de Agentia ToPogmfica a Departamentului Apararii

din SUA. Trebuia sa detemine pozitia relativtr a celor doua

uase.tazanOu-se pe harta si pe radar' Din cauza riscului de a fi

detectat, GPS-ul Dr4gonuJui radioemiBtonrl de ugenla EPIRBT

9i GMDSS2 erau deconectate'

- Cred ca le trebuie cel Pulin douazeci de minute sa ne

ajung4 zise caPitanul'

- Nu, am calculat distanF pe carc au parcus-o de cand i-am

detectat.

Czpitanul Sen arunca o privire spre marinarul de la cArma

vasului Dngonul dinFuzhou, nadu$it' cu mdinile inclegtate pe

c6rma, in eiomrl de a mentine cat de cat carma in ax printr-o

parama infa$urata in jurul unuia dintre cavilele timonei' adica

uliniura "u "o"u

uurului. Motoarcle mergeau cu toata puterea

inainte. Daca Stdgoiul nu se hsela in Privinta momentului in

i;"r-g"n"y P*i ion lndicating Radiob€acon - ra'liobaliza de indicare a

poziliei sinistrului (n.tr')

i ciitJv-rt"" oi.*ss and safety syslem - sislemul clobal de Alarma

si SiguranF Maritima (n tr')

Maimuta de Piatra 1716 JEFFERYDEAVER

care cuterul av€a si-i intercepteze, insemna ca nu vot avea su-

ficient ragaz sa ajungi la adapostul portului. Tot ce puteau

spera era sA se apropie la mai pufin de un kilometru de Fmulstdncos - indeajuns de aproape ca sa lanseze barcile la apa, la

cheremul valuri.lor involbuate $i neieftatoare.

- Ce fel de amre ar putea avea la ei? intreba Strigoiul.

- Nu stii?

- Nu mi s-a intamplat niciodata sa fiu intors din drum,

raspunse Strigoinl. Spune-mi tu.

Lui Sen i se intimplase de doua ori ca vase aflate sub

comanda lui sa fie oprite $i verificate - din fericire, h cahtoriilegale, nu clnd hansporta imigrantri pentru contrabandisti.

Totugi, fusese o experienta raumatizanta. Vreo doisprezece

membri ai Pazei de Coasta navalis€ra inamali pe vas, in timp ce

un alnrl ramas pe puntea cuterului, aJintea o mitraliera cu doua

levi asupra lui gi a echipajului. Ba chiar aveau gi un mic nrn.

ii spuse Strigoiului la ce se puleau a$t€pta.

Acesta lncuviinta din cap.

- Trebuie sa ne analizam opfiunile.

- Care optiuni? trteba h dndul sau cipitanul Sen. Doar

nu-1i nece prin min13 sa opui rezistenQ? Nu. Sunt categoric

impotriv,-Contrabandistul nu raspunse. RAmase nemiscat la masa

radarului, cu privirea atintita asupra ecranului,

Omul parca calm, dar, din cdte presupunea Sen, febuie si fifost furios la culme. Nici un contrabandist dinte toli cei cu care

colaborase p6na acum nu luase a6tea masud de precaulie pen-

tru a nu fi prins sau detectat, cum faause Shigoiul in calatoria

de acum. Cei douazeci $i patru de imigran$ fusesera adunati

intr-un depozit parasit de la marginea orasului Fuzhou, unde

asteptasera vreme de doui zile, supraveghea$ de un acolit alStrigoiului - un ,pontrabandist marunf'. Acesta ii suise pe

ctinezi intr-un Tupolev 154 inchiriat, care se indrePtase caEe

rm aerodtom militar parasit din apropierea oraqului Sankt

P€tenbwg din Rusia. Acolo chinezii urcasera inb-un container

& marfrul in care fusesera sansporta$ Pe o distanti de 120 km'

tsna in ora$ul Viborg, unde fusesera imbarc agpe Dngonul din

Fuzlrou, adus de Sen in porhrl nrsesc cu nurnai o zi inainte'

insusi caPitanul completase actele $i documentele vamale -totul ca la carte, pentru a nu trezi susPiciuni' Strigoiul li se

alaturase in ultima clipa, iar vasul pomise in calatorie la ora

programata. Dragonul navigase Pe Marea Baltica' pe Marea

Mrdului prin Canalul Minecii' dupa care raversase cunoscu-

tul punct de plecare pentru voiaje nansatlantice din Marea

Celtica - 49' N 7' V - apoi pomise in viteza sPre sud-vest' in

directia Long Island, New York'

Nici ma,car un singur detaliu al calitoriei n-ar fi putut trezi

susoiliunea autoriulilor americane'

- Cum de ne-a descoperit Paza de Coasta? s€ mLa caPiranul'

- Poftim? intreba absent Stigoiul'

- Cum de ne-au ga'sit. Nimeni nu avea cum sA ne descopere'

E absolut imPosibil.

Strigoiui i;i tndreptl spatele 5i ie5i din cabina' in mijlocul

urgiei, strigand Peste umai

- Cine 5tie? O h fost vreo wajitorie'

Maimuta de piata 19

corpolent (se mutase de cuand in Brooklyn, impreuna cu pri-

e@na sa, care, dupa cun ii informase cu mandrie Si tristete in

glas politistul, gatea la fel de bine ca Emerilr. Era de fata $i

6narul Eddie Deng, detectiv american de odgine chineza, care

lucra la Seclia 5 a NYPD, de care tinea si Chinatown. Deng era

un ba$at ingdjit, elegant $i adetic, cu ochelari de soare Armani

si par negru, modelat cu gel in tepi ca de arici. Deng era

partenerul provizoriu al lui Sellitto: colegul uriasului detectiv,

Roland Bell, plecase acasa, in Carolina de Nord, in urma cu o

saptamana h o reuniune de familie cu cei doi fii ai sai, ocazie

d{ care, din cdte se aflase, s€ irnprietenise cu o polilistd de prin

partea locului, Lucy KerI Ca atare, isi Felungise vacanfa cu inca

vreo cdteva zile.

Din partea federalilor venise Harold Peabody, in vdrsta de

weo50 de ani, un marunt director administrativ cu corpul ca o

pa.ra si ager la minte, carc ocupa un post de conducere la sec-

tia din Manhattan a Serviciului de Imigrare fi Natualizaxe.

Peabody nu vorbea prea mult desprc el insugi, lucru obignuit la

toti functionarii din administralie in preajma varstei de pensio-

narc, insa vastele lui crmogtinle in probleme de imigrare atestau

o lunga gi frumoasa cariera in acest serviciu.

Peabody gi Dellray arusesera mai multe altercalii in decunul

acestei investigalii. Dupa incidentul cu vasul Golden Venure-cand zece imigranti ilegali se inecasera odata cu e$uarea vasului

de contabanda in dreptul Brooklynului - presedintele Statelor

Unite ordonase ca FBI sa preia de la INS jurisdiclia asupra prin-

cipalelor cazuri de pafundere ilegala, urmend sa beneficieze gi

de sprijinul CIA. Serviciul de Imigrare avea mult mai multa

Capitolut 2

- I-am ajuns, Lincoln. Vasu, se indreapta spre 1arm, da, n_os-ajunga acolo. Nu, dom,ne, nici vorba. Auzi, da, chiar meritasal numesc ,,vas.;? Io cre, ca da. E prea mare pentru un barcaz.

- Nu $tiu, raspunse Lincoln Rhyme cu un aer absent.adresdndu-se lui Fred Dellrai. Nu ma prea pricep la navigat.

Dellray, un lungan degirat, era agentul FBI insarcinat deautorita{ e federale cu misiunea de a_l gasi 9i aresta pe Strigoi.Nici camaga galben pai, nici costumul negru, la fel de inchi laculoare ca pielea lui lucioasa, nu vazusera prea de curdnd fierulde calcat, dar de fapt nimeni dintre cei din camera nu arata preaodihnit. in ultimele douazeci !i patru de ore, cei gase oameniadunati in jurul lui Rhyme locuisera pmctic aici, in acest sediugeu de imaginat - sufrageria locuinlei din orag a lui Rhyme, dinCentral Park West, care amintea nu de salonul victorian de odi-nioara" ci mai cufnd de un laborator criminalistic, plin de mese,echipament, computere, substante chimice, tot felul de s6rme,precum si de sure de ca4i si reviste de criminalisdca.

Echipa includea oameni ai legii, reprezentind atat autorita_tile locale, cat $i pe cele federale. Din panea statului New yorkvenise locotenenhrl Lon Sellitto, detectiv la Brigada Omucideria NYPD, cu hainele mult mai $ifonate decat Delhay Si mult mai

I Emeril John Lagasse, maestnr bucatar celebru, paron de rcslaurante, per-

sonalitate de televiziune si autor de ca4i de bucate. (n.tr.)