CAPITOLUL 7 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU …ƒldură-a...Cod /2017 Studiu Soluție Titlul...

Cod /2017Studiu Soluție

Titlul proiectului:Studiu de soluție privind alimentarea cu căldură a

Municipiului Petroșani Ediţia: 0 Revizia: 0SC ELSACO ESCO SRLTel: +40 231 507 060 / Fax: +40 231 532 905

Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

1

CUPRINS

REZUMAT EXECUTIV 2

CAPITOLUL 1 INFORMAŢII GENERALE 6

CAPITOLUL 2 SITUAŢIA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARECENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ 11

CAPITOLUL 3 ANALIZA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTAREECONOMICĂ A REGIUNII 25

CAPITOLUL 4 ANALIZA DE PIAŢĂ A RESURSELOR ENERGETICEACCESIBILE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 31

CAPITOLUL 5 ROLUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE ÎN ASIGURAREA CUENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI 34

CAPITOLUL 6 STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ DE ENERGIE TERMICĂ PETERMEN MEDIU ŞI LUNG 39

CAPITOLUL 7 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU 47

CAPITOLUL 8 IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE ASIGURARECU ENERGIE A MUNICIPIULUI PETROȘANI 50

CAPITOLUL 9 EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL 57

CAPITOLUL 10 IDENTIFICAREA POSIBILELOR SURSE DE FINANŢARE59

CAPITOLUL 11 ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ COMPARATIVĂ ASOLUŢIILOR PROPUSE 64

CAPITOLUL 12 MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DEREGLEMENTARE SPECIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUISTRATEGIC PROPUS 78




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

2

REZUMAT EXECUTIV

Scopul lucrării îl reprezintă identificarea soluției optime privind alimentarea cu

căldură a consumatorilor rezidențiali și terțiari din Municipiul Petroșani. Lucrarea se

bazează pe date statistice și pe date preluate din analiza situației existente la nivelul

sistemului de alimentare cu energie termică existent. Metodologia utilizată urmărește

îndeaproape recomandările Uniunii Europene și legislația în vigoare, atât în ceea ce privește

concentrarea pe aspectele relevante (conținutul lucrării), cât și în ceea ce privește tehnica de

elaborare a analizei cost-beneficiu.

Etapele principale ale procesului de realizare a studiului sunt:

1. Analiza situației existente privind alimentarea cu căldură a consumatorilor din Municipiul

Petroșani

2. Adoptarea scenariului de evoluție a cererii de căldură în funcție de stocul de clădiri pe

perioada de studiu din Municipiul Petroșani

3. Elaborarea soluțiilor tehnic posibile pe baza proiecțiilor de la pct. 2 și a evoluției

probabile a mixului energetic pentru încălzire, în funcție de politicile adoptate

4. Analiza economică și de sensibilitate pentru fiecare scenariu și identificarea soluției cu

costuri minime, din care rezultă obiectivele de realizare a potențialului la orizontul

2020-2040, cu costurile și beneficiile aferente.

Situația actuală a sistemului centralizat de producere, transport și distribuție a

energiei termice este una critică. Magistrala de transport a agentului termic produce pierderi

majore, gradul de branșare a consumatorilor a scăzut la 19%. Cantitatea anuală de energie

termică cumparată de la furnizor, respectiv vândută către consumatori, în situația

prezentelor racordări, a fost de:

➢ 2012: 33.469 Gcal/an/26.288 Gcal/an;

➢ 2013: 37.136 Gcal/an/29.306 Gcal/an;

➢ 2014: 33.104 Gcal/an/25.601 Gcal/an;

➢ 2015: 32.606 Gcal/an/24.424 Gcal/an;

➢ 2016: 25.720 Gcal/an/18.866 Gcal/an.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

3

Prin decizia ANRE nr. 1857 din 25 noiembrie 2016, s-a aprobat preţul de 157 lei/

Gcal (exclusiv TVA), respectiv 186,83 Ron/Gcal (inclusiv TVA), pentru activitatea de

producere a energiei termice, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Preţul de producere,

transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei în municipiul

Petroşani, de la 1 ianuarie 2017, va fi de 241,96 lei/Gcal.

Prin Hotărârea Consiliului local Petroșani din Ianuarie 2017, s-a decis că ”subvenţia

unitară acordată din bugetul local pentru energia termică furnizată populaţiei prin sistemul

centralizat” va fi anul acesta de 76,59 lei/ Gcal (inclusiv TVA). Ca urmare, prețul de livrare

a energiei termice în 2017 va fi de 165,37 lei/ Gcal (inclusiv TVA).

Ambele societăți implicate în producerea, transportul și distribuția energie termice

sunt de facto în faliment.

Pentru studiul de alimentare cu căldură se propune un scenariu de sarcină maximă

țintă a sistemului modernizat de alimentare centralizată cu căldură de 48 Gcal/h (42 Gcal/h

pentru încălzire și 6 Gcal/h pentru preparare apă caldă de consum), aferentă unei racordări

integrale a clădirilor publice și a unui număr de aproximativ 5 500 apartamente din totalul

de 13 000 apartamente dispuse pe suprafața Municipiului Petroșani. Consumurile anuale de

energie termică ale consumatorilor racordați în sistem centralizat pentru scenariul mediu

probabil sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1.Consumuri anuale de energie termică ale clădirilor racordate din Municipiul

Petroșani în scenariul mediu probabil

Scenarii de analiză Tipuri de consumatori

Consum maxim anualmiiGcal/an

Consum anual pentru

încălziremiiGcal/an

Consum anual pentru

apă caldămiiGcal/an

Blocuri 116,46 67,5 48,96Mediu probabil Instituții 37,5 37,5 0




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

4

Au fost propuse mai multe tipuri de soluții, funcție de combustibilul utilizat și de

gradul de centralizare a modului de producere a căldurii. Estimările investiționale pentru

soluțiile selectate ca fiind eligibile tehnic sunt prezentate în tabelele 2÷4.

Tabel 2Estimări investiționale pentru soluția semi-centralizată (euro)

Combustibil Centrală termică

Centrală cogenerare

Investiție rețea distribuție

Investiție distribuție orizontală

Gaz natural

5 CAF 10 Gcal/h

3 300 000 euro

5 CAF 2 Gcal/h

660 000 euro

5 CAF 10 Gcal/h

3 300 000 euro

5 X MT 1,8 MWe

7 500 000 euro

Aproximativ 11 km rețea

500 000

Aproximativ 3 500 apt 1 750 000

Tabel 3Estimări investiționale pentru soluția semi-centralizată (euro)

Investiție totală soluțieCombustibil Centrală

termicăCentrală

cogenerare

Gaz natural 6 210 000 13 050 000




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

5

Tabel 4Estimări investiționale pentru soluția descentralizată (euro)


termicăCentrală

cogenerare

Gaz natural 4 125 000 -

În urma analizei tehnico-economice a rezultat că soluția semi-centralizată de

producere a energiei termice în regim de centrală termică pe gaze naturale poate să devină

soluția optimă pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu

căldură din Municipiul Petroșani, în următoarele condiții:

➢ accesarea de fonduri nerambursabile pentru cofinanțarea lucrărilor de investiții în

vederea construirii a 5 centrale termice de zonă, finalizarea reabilitării punctelor

termice și a rețelelor de distribuție, procentul țintă minimal de cofinanțare

nerambursabilă este de 75% din cheltuielile totale ale proiectului,

➢ realizarea distribuției orizontale a apei calde pentru blocurile care sunt cele mai

favorabile ideii de reconectare la sistemul de alimentare centralizată cu energie

termic, ținta finală fiind de aproximativ 5 500 de apartamente, cu precădere

dintre cele reabilitate termic sau în curs de reabilitare pe o perioadă previzibilă

de timp,

➢ subvenționarea energiei termice produse în sistemul centralizat cu nivelul

necesar până la momentul atingerii țintei de consumatori conectați și a cantității

anuale de căldură estimată a fi consumată. Nivelul țintă de subvenționare după

atingerea masei critice de clienți conectați este de 20%,

➢ dacă elementele de natură economică o permit, extinderea soluției de producere a

energiei termice în centrale termice la o soluție de cogenerare cu motoare




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

6

termice, în măsura în care evoluția cererii anuale de apă caldă de consum este

una care să ducă la rezultate economice corecte pentru acest tip de tehnologie,

➢ soluția semi-centralizată oferă și avantajul de a permite etapizarea proiectului de

modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, în sensul

modularizării investiției și a eșalonării în timp, funcție de gradul de acceptare a

soluției din partea comunității locale.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

7

CAPITOLUL 1

INFORMAŢII GENERALE

Prima mențiune a Petroșanilor ca localitate o avem de la 1788. În această perioadă,

locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în Orient și se întoarce din Turcia prin

țările române. În cartea sa, „Călătoria de la Potsdam la Constantinopol” amintește și de

Petroșani. La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a

Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupația de bază a populației era

păstoritul. În anul 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni

simultan la Vulcan, Petroșani și Petrila, iar în anul 1845, apar migrații masive ce vizează

mineri germani în mare parte din Bucovina, dar și din restul Transilvaniei. Pe 25 august

1869, în timpul lucrărilor la linia ferată și la construcția gării Petroșani s-a găsit un tezaur

monetar de argint, numărând peste 200 de monede, tetradrahme barbare, de imitație, după

monedele macedonene emise de Filip al II-lea, alături de o serie de materiale arheologice

aparținând începutului epocii fierului. Potrivit unei cronologii recente, tezaurul descoperit la

Petroșani se încadrează în grupa imitațiilor servile după prototip și se datează în secolul III

î.e.n. La 4 ianuarie 1924, comuna Petroşani devine oraş, iar la 1 martie 1968 devine

Municipiu. De asemenea, din anul 1948, oraşul Petroşani devine şi centru universitar, prin

înfiinţarea „Institutului Cărbunelui”, astăzi Universitatea Petroşani, ce avea să devină una

dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior cu profil minier din România şi

din Europa.

Municipiul Petroșani este situat la confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest, fiind

înconjurat de masivele muntoase Vâlcan – la Sud, Retezat – la Nord, Parâng – la Est și

Godeanu – la Vest, care mărginesc depresiunea, altitudinea maximă din zonă fiind Vârful

Parângul Mare – 2.519 m. Municipiul este amplasat pe două importante căi de comunicație:

DN66, având traseul Filiași-Defileul Jiului—Simeria, inclusiv calea ferată cu același traseu

și DN 7A care leagă Petroșani cu Valea Oltului (Petroșani-Voineasa-Brezoi).

Teritoriul administrativ al Municipiului are o suprafață de 21.081 ha, cu următoarele

vecinătăți:

➢ la nord și nord-vest – comuna Boșorod,

➢ la Vest – comuna Bănița și orașul Aninoasa,




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

8

➢ la Sud – județul Gorj,

➢ la Est – orașul Petrila.

Dacă este să ne referim la distanța Municipiul Petroșani față de orașele mari, atunci

putem spune că acesta se află situat la:

➢ 91 km față de reședința de județ – Municipiul Deva,

➢ 340 km față de capitala țării – Municipiul București.

Distanța față de cele mai apropiate aeroporturi:

➢ Craiova – 160 km

➢ Sibiu - 196 km

➢ Timișoara – 210 km.

Forma alungită a orașului, cât și izolarea lui de către munții înalți, are o mare

influență asupra aspectelor climatice, deoarece circulația maselor de aer se face de la nord

la sud, prin spărtăturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții stopează

deplasarea maselor de aer, astfel că adăpostul oferit de ei împiedică primenirea aerului din

depresiune. Datorită acestui lucru și a industrializării, străziile, copacii și iarba din oraș au

căpătat un aspect specific marilor regiuni carbonifere. Peisajul orașului poate fi comparat cu

cel din bazinul Ruhr, atunci când ceața acoperă orașul și stagnează sub protecția culmilor

din jur.

În Petroșani mai are loc un fenomen termic interesant, cel de invesiune termică.

Acest proces poate fi descris ca niște stagnări și răciri ale aerului alunecat de pe înălțimile

munților spre oraș. Sub influența acestor stagnări și răciri, cele mai coborâte temperaturi

depășesc minus 30°C (-31,4°C la 14 Ianuarie 1893), în timp ce la stația Parâng situată cu

900-1000m mai sus, cele mai coborâte temperaturi nu au depășit - 24°C. Astfel, gerurile

sunt mai puternice în Petroșani, decât pe înălțimile din jur, dar nu și mai lungi. Deși în

Parâng se resimte o domolire a gerurilor, asta nu înseamnă că durata acestora se reduce, căci

zilele considerate geroase, cu temperaturi de sub -10 °C, sunt mai numeroase pe munte

decât la Petroșani, unde se produc răciri accentuate prin radiație. Tot datorită adunării

aerului rece, putem să întâlnim în luna mai brume și zile cu înghețuri de primăvară.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

9

Prin poziția sa geografică și altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie

submontan, însă, dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde (Iulie cu media de

16,7°C) și media temperaturi anuale (6,8ºC), el se aproprie mai mult de cel montan de

altitudine joasă. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4°C mai mari, iar cele anuale cu 2-3°C, decât

zonele cu un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste 10°C este

mai redus la Petroșani decât în alte regiuni considerate mai reci, iar numărul zilelor de vară

cu temperatura de peste 25°C este de 50 zile. Media precipitaților medii anuale este de

700-800 mm/an.

Din punct de vedere climatic, Petroșani se înscrie în zona III (Fig.1.1), cu

temperatura exterioară de calcul te = -180C. Datorită poziției sale geografice, Petroșani poate

fi considerat ca fiind plasat în zona IV, cu o temperatură exterioară de calcul de te = -210C,

fapt care duce la un necesar ridicat de energie termică pentru alimentarea clădirilor din

Municipiu.

Figura 1.1. Harta zonelor climatice din România

Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Datorită faptului că

activitatea industrială este intensă și atmosfera mai poluată, ploile au o frecvență mare.

Particulele de praf și fum funcționează ca nuclee de condensare, astfel toamna, cețurile și

burnițele sunt deosebit de frecvente.

Municipiul Petroșani este alimentat cu energie termică din centrala S.E. Paroșeni




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

10

prin intermediul a 33 de Puncte termice. Din acestea sunt alimentate cu căldură locuințe și

clădiri administrative. Rețeaua termică este amplasată subteran, în galerii, împreună cu

celelalte rețele subterane; unele trasee sunt supraterane montate pe estacadă. Rețeaua

termică a fost recent reabilitată. Furnizor de agent termic este S.C. Termoficare S.A.

Figura 1.2. Harta cartierelor din Petroșani

SC Termoficare SA a fost înființată prin Hotărârea nr.11/18.02.1999 a Consiliului

Local al Municipiului Petroșani, prin reorganizarea Regiei Autonome de Gospodărie

Comunală și Locativă – RAGCL Petroșani. A fost înregistrată la Registrul Comerțului cu

certificat de înmatriculare nr J20/422/1999.

SC Termoficare SA Petroșani este o societate pe acțiuni de interes public local, al

cărei capital social a fost în întregime subscris și vărsat de statul român, prin Consiliul local

al Municipiului Petroșani, în calitate de acționar unic.

Capitalul social inițial al societății a fost de 584.570 lei, din care 25 lei în numerar,

fiind împărțit în 233.828 acțiuni nominative, în valoare de 2,5 lei fiecare. Capitalul social

s-a constituit prin preluarea parțială a patrimoniului RAGCL Petroșani și nu a fost modificat

până în prezent. Capitalul social al societății a inclus, la data înființării acesteia, bunurile

aparținând domeniului public al Municipiului Petroșani.

SC Termoficare SA Petroșani exploatează rețelele termice de distribuție a energiei




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

11

termice care aparțin domeniului public al Municipiului Petroșani, în baza contractului de

concesiune a serviciului public de distribuție și furnizare a energiei termice, încheiat în data

de 17.11.1999, pentru o perioadă de 10 ani cu Consiliul local al Municipiului Petroșani.

Concesionarea s-a făcut pe baza Caietului de sarcini, anexă la contractul de concesiune.

Societatea a preluat bunurile aparținând domeniului public al Municipiului Petroșani pe

baza procesului verbal de predare-preluare din data de 25.11.1999 (Anexa 2).

Prin Actul adițional nr.3 la contractul de concesiune nr. 10617/1999 s-a prelungit

concesiunea, contractul fiind valabil până la 31.12.2015. Ulterior, valabilitatea contractului

a fost prelungită.

Prin investițiile efectuate în regie proprie (cu preponderență) de SC Termoficare SA

Petroșani și în antrepriză în domeniul public al Municipiului Petroșani și, în urma

reevaluării, patrimoniul public înregistrează, în mărime absolută, suma de 19.606.162,77 lei.

la data de 28.02.2015 (Anexa 3).

CAPITOLUL 2

SITUAŢIA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ

Sistemul centralizat de încălzire al Municipiului Petroșani este alimentat de la

termocentrala Paroșeni. Centrala este amplasată pe terasa inferioară de pe malul drept al

Jiului de Vest, “laguna minei” în centrul depresiunii Petroșani, între orașele Vulcan și

Lupeni, pe DN 66A, în localitatea Paroșeni, delimitată la Est de drumul de acces la

Exploatarea Minieră Paroșani, la Vest de râul Jiu și la Nord de calea ferată Livezeni-Lupeni.

Accesul rutier la incinta centralei se realizează din DN 66A Petroșani-Lupeni. Racordul de

cale ferată la incintă se realizează din stația CF Vulcan printr-o linie independentă până la

antestația tehnică a centralei. Centrala folosește huilă extrasă din bazinul carbonifer Valea




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

12

Jiului (98-99%). În figura 2.1. se prezintă poziționarea CET Paroșeni și a traseului de

transport agent termic.

Figura 2.1. Poziționarea CET Paroșeni și a traseului de transport agent termic

Actualmente se află în funcțiune blocul 4 al centralei, cu o putere de 150 MW,

retehnologizat și pus în funcțiune în anul 2007 de către consorțiul japonez

ITOCHU-BABCOCK HITACHI-TOSHIBA, fiind unul dintre cele mai moderne blocuri cu

funcționare pe cărbune, calificat pentru a oferi servicii tehnologice de sistem.

Disponibilitatea blocului este foarte ridicată de 87%, cu un randament al cazanului de

90,7%. Blocul îndeplinește condițiile impuse de legislația de mediu în ceea ce privește

emisiile de NOx și pulberi, iar condițiile privind emisiile de SOx vor fi îndeplinite după

finalizarea și punerea în funcțiune a instalației de desulfurare, aflată într-un stadiu avansat

de realizare. Transportul agentului termic în sistem centralizat către Petroșani se realizează

printr-o magistrală de lungime 16 km, DN 900mm.

Magistrala de transport a agentului termic produce pierderi majore pentru CEH așa

cum a rezultat din bilanțurile energetice aferente funcționării acestui sistem. Pentru luna

noiembrie 2012, CE Paroșani a livrat pe rețeaua de transport o cantitate de 24.407 Gcal, din

care s-a pierdut pe rețeaua de transport o cantitate de 16.289 Gcal, situație considerată

catastrofală. Pentru luna decembrie 2012, au fost livrate 32.161 Gcal, cu o pierdere estimată

la 21.069 Gcal.

Pentru anul 2013, au fost înregistrate pierderi la transport de 152.497 Gcal/an, la o

livrare anuală de 37.136 Gcal/an către sistemul de distribuție din Petroșani. Pentru 2014 au




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

13

fost pierderi de 155.222 Gcal/an, la un livrat de 33.101 Gcal/an către Petroșani. Pentru 2015,

pierderile au fost de 139.888 Gcal/an, la o livrare de 32.606 Gcal/an către sistemul de

distribuție din Petroșani.

Limita proprietății între furnizorul CEH și distribuitorul TERMOFICARE SA se află

la intrarea în punctele termice, unde se realizează măsurarea cantității de energie termică cu

aparatele de măsură de tip Danfoss, montate la începutul anului 2003. Punctele termice,

alimentate cu agent termic primar de la SC Complexul energetic Hunedoara, au puterea

totală instalată de 78,18 Gcal/h (90,91 MW).

Distribuția în sistemul centralizat se realizează cu ajutorul următoarelor elemente:

➢ Număr de puncte termice: 33,

➢ Putere termică instalată totală: 78,18 Gcal/h, din care:

⚪ încălzire: 68,15 Gcal/h

⚪ apă caldă: 10,03 Gcal/h

➢ Tip schimbătoare de căldură – cu plăci inox,

➢ Situația contorizării la nivel de PT, intrare din RP și ieșiri consumatori 100%,

➢ Lungime rețele de distribuție: total 54,804 km,

➢ Diametre: 32-245 mm,

➢ Starea izolației:

⚪ Foarte bună: 43,6%,

⚪ Bună: 0%,

⚪ Medie: 10%,

⚪ Slabă și foarte slabă 46,4%,

➢ Uzura rețelelor de distribuție:

⚪ 0% pentru 43,89 km,

⚪ 90% pentru 10,9 km,

Tabel 2.6.Situația pierderilor în sistem centralizat pe puncte și rețele termice conform bilanț

energetic la nivelul anului 2012

Nr.crt. Punct termicPierderi

punct termicPierderi

rețele distribuție

1 PT 1 4,21% 38,78%




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

14

2 PT 2 1,50% 4,81%

3 PT 3A 1,51% 2,09%

4 PT 4 2,29% 18,71%

5 PT 5 3,22% 32,62%

6 PT 6 3,58% 54,52%

7 PT 7 3,61% 24,45%

8 PT 8 3,11% 20,27%

9 PT 9B 4,41% 42,28%

10 PT 9C 4,25% 64,11%

11 PT 10 1,79% 7,94%

12 PT 10A 1,12% 2,67%

13 PT 11A 2,48% 12,64%

14 PT 11B 3,36% 43,73%

15 PT 12 1,98% 15,36%

16 PT 13 2,83% 16,60%

17 PT 14 0,70% 2,79%

18 PT 15 0,71% 2,17%

19 PT 15A 4,01% 21,92%

20 PT 17 2,49% 13,30%

21 PT 18A 0,36% 20,35%

22 PT 18B 4,16% 17,26%

23 PT 19 0,57% 2,12%

24 PT 23 4,37% 25,69%

25 PT 24 Bloc social 0,75% 2,46%




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

15

26 PT 25 3,75% 25,28%

27 PT 26 Parohie 1,87% 8,78%

28 PT 27 Keops 0,83% 3,07%

29 PT 28 Grad.Constr. 0,77% 1,18%

30 PT 29 Sc.nr1S Vechi 0,23% 1,67%

31 PT SC nr 1S Nou 2,45% 23,8%

32 PT Casa Cruceru 0% 0,21%

33

Sistemul de distribuție a energiei termice din Petroșani a fost inițial dimensionat

pentru alimentarea cu căldură a 13.000 apartamente, 7 școli generale, 4 licee, creșe,

grădinițe și dispensare, un spital și alte spații edilitare cu o sarcină termică necesară de 110

Gcal/h. Gradul actual de branșare al apartamentelor la rețeaua centralizată de alimentare cu

energie termică este de 19,22%.

Cantitatea anuală de energie termică cumparată de la furnizor, respectiv vândută

către consumatori, în situația prezentelor racordări, a fost de:

➢ 2012: 33.469 Gcal/an/26.288 Gcal/an;

➢ 2013: 37.136 Gcal/an/29.306 Gcal/an;

➢ 2014: 33.104 Gcal/an/25.601 Gcal/an;

➢ 2015: 32.606 Gcal/an/24.424 Gcal/an;

➢ 2016: 25.720 Gcal/an/18.866 Gcal/an.

Situația consumatorilor branșați la rețeaua de termoficare este următoarea:

➢ 2.460 apartamente

➢ 33 gospodării individuale

➢ 11 instituții publice

➢ 182 agenți economici.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

16

Tabel 2.1.Situația consumurilor de energie termică în sistem centralizat pentru 2013

Energie termică vândută Gcal/lună

Perioada

Energie termică

cumpăratăGcal/lună

Pierderi

Gcal/lună

Pierderi%

Total Populație Agenți economici

Ianuarie 6881 1333 19,37 5548 2979 2569

Februarie 6821 1162 17,03 5659 2801 2858

Martie 5303 993 18,72 4310 2350 1960

Aprilie 4226 1119 26,47 3107 1774 1333

Mai 538 146 27,13 392 110 282

Iunie 381 108 28,34 273 100 173

Iulie 289 119 41,17 170 74 96

August 347 97 27,95 250 97 153

Septembrie 0 0 0 0 0 0

Octombrie 2490 595 23,89 1895 998 897

Noiembrie 3725 778 20,88 2947 1443 1504

Decembrie 6135 1380 22,49 4755 2447 2308

Total 37136 7830 21,08 29306 15173 14133



Perioada

Energie termică


Pierderi

Gcal/lună

Pierderi

% Total Populație Agenți economici

Ianuarie 6514 1566 24,04 4948 2651 2297

Februarie 5812 1126 19,37 4686 2473 2213

Martie 4288 866 20,19 3422 1878 1544




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

17

Aprilie 3301 1026 31,08 2275 1236 1039

Mai 543 178 32,78 365 86 279

Iunie 0 0 0 0 0 0

Iulie 201 100 49,75 101 43 58

August 258 135 52,32 124 63 61

Septembrie 224 107 47,77 117 55 62

Octombrie 1294 108 8,3 1186 543 643

Noiembrie 4613 909 19,70 3704 1608 2096

Decembrie 6057 1383 22,83 4673 2203 2470

Total 33104 7503 22,66 25601 12839 12762



Perioada

Energie termică


Pierderi

Gcal/lună

Pierderi


Ianuarie 6597 1435 21,75 5162 2279 2883

Februarie 6120 1392 22,74 4728 2132 2596

Martie 4937 1096 22,19 3840 1711 2129

Aprilie 4207 1350 32,08 2857 1294 1563

Mai 140 62 44,28 79 28 51

Iunie 240 113 47,08 126 34 92

Iulie 0 0 0 0 0 0

August 0 0 0 0 0 0

Septembrie 101 57 56,43 44 21 23




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

18

Octombrie 626 45 7,18 581 250 331

Noiembrie 4329 1157 26,72 3172 1346 1826

Decembrie 5310 1475 27,77 3835 1637 2198

Total 32606 8183 25,09 24424 10732 13692



Perioada

Energie termică


Pierderi

Gcal/lună

Pierderi


Ianuarie 6030 1389 23,03 4641 1960 2681

Februarie 5270 1380 26,18 3890 1296 2594

Martie 4157 1075 25,86 3082 1274 1808

Aprilie 1585 641 40,44 944 398 546

Mai 0 0 0 0 0 0

Iunie 0 0 0 0 0 0

Iulie 0 0 0 0 0 0

August 0 0 0 0 0 0

Septembrie 0 0 0 0 0 0

Octombrie 0 0 0 0 0 0

Noiembrie 3603 1049 29,11 2554 1039 1515

Decembrie 5075 1198 23,60 3877 1583 2294

Total 25720 6732 26,17 18988 7550 11438

Tabel 2.5.Situația consumatorilor branșați la sistemul centralizat de energie termică pentru

2016




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

19

Instituții publice

Nr.crt. Denumire Beneficiar Nr.contract Data contract

1 Școala gimnazială nr.7 415 01.10.2013

2 Spitalul Urgență Petroșani 359 18.10.2011

3 Serv.public ADP și Privat 16 20.06.2005

4 Colegiul economic Hermes 278 14.10.2010

5 Colegiul tehnic Dimitrie Leonida 323 27.09.2011

6 Colegiul național informatică “Carmen Sylva” 334 28.09.2011

7 CEB nr.1 Grădinițe 4 20.06.2005

8 Direcția Asistență Socială Petroșani 411 11.01.2013

9 Inspectoratul de poliție al Jud.Hunedoara 327 28.09.2011

10 Unitatea Militară 0659 456 28.10.2015

11 Primăria Petroșani 19 20.06.2005

12 Clubul Sportiv Școlar Petroșani 391 26.10.2012

13 UM 0659 DEVA SRI 93 01.09.2005

14 Universitatea Petroșani 66 02.02.2006

15 Șc.Gen. I.G.Duca Petroșani 274 14.10.2010

16 DGRFP TIMIȘOARA SFM Petroșani 370 24.10.2011

17 Colegiul Național M.EMINESCU Petroșani 322 27.09.2011

Agenți economici


1 SC UNIVERTIS SERV SRL 431 01.10.2014

2 CNPR DIRECȚIA DE POȘTĂ VEST 321 27.09.2011

3 SC DIGULESCU SERV COM SRL 326 27.09.2011




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

20

4 GARAJ PARTAC IONEL 300 20.01.2011

5 SC ASIVALS E&E SRL Petroșani 257 18.01.2010

6 Fundația George Becali București 212 04.03.2008

7 SC DEROMA IMPEX SRL Petroșani 237 31.03.2009

8 RECORD WIN FASHION SRL 452 02.10.2015

9 SC AMBROZIA SRL Petroșani 273 04.05.2010

10 VICOL MARIA 12494 05.11.2015

11 SC INTELLI SYSTEMS SRL Petroșani 281 15.10.2010

12 CABINED MED.IND. Odae Lăcrămioara 282 15.10.2010

13 CABINED MED.IND. Vanko Ioan 283 15.10.2010

14 ZACHER DOINA PFA 451 30.09.2015

15 SC VASSIA BUSINESS SRL 442 12.11.2014

16 PFA CONCA Gheroghiță Cristina 448 31.08.2015

17 SC Unirea Unit.1 414 26.03.2013

18 SC FLORA CONS SRL Petroșani 366 28.10.2011

19 SC EOLIAN ENERGY SRL 429 29.08.2014

20 ȘC.Sanitară Postliceală CAROL DAVILA 372 20.10.2011

21 SC PRIETENIA TURISM SRL 418 04.10.2013

22 SC EUROSERV 2000 SRL Petroșani 234 03.03.2009

23 Birou Ind.Notarial ILINCA G. 329 28.09.2011

24 SC Record PRODCOMEXIM SRL 330 28.09.2011

25 BATCAU ELISABETA – I.I. 447 31.08.2015

26 SC UNIREA UNIT. 100 402 27.11.2012

27 SC UNIREA UNIT. Nr.2 IACOB G. 333 28.09.2011




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

21

28 SC UNIREA UNIT. Nr.62 361 18.10.2011

29 SC GREKO J&J SRL Petroșani 284 18.10.2010

30 SC MN TRADING SRL 352 11.10.2011

31 SC LUXOR IMPEX SRL 324 27.09.2011

32 SC GIMAR MICROTECH SRL 319 01.03.2011

33 CMI Dr Teodorescu 268 19.03.2010

34 SC UNIREA UNIT. 19C Magazin 240 27.07.2009

35 SC UNIREA UNIT. 23 Cosmetică 410 11.01.2012

36 SC UNIREA UNIT. 66 Magazin 336 28.09.2011

37 SC DENTAXRAY DIAGNOSTIC SRL 263 17.02.2010

38 SC UNIREA SA 335 28.09.2011

39 SC UNIREA UNIT. 10 FITNESS 377 21.12.2011

40 SC UNIREA UNIT. 5 301 26.01.2011

41 SC DIGITAL ELECTRONIC SRL 294 22.12.2010

42 SC GRIADY TOTAL SRL 423 01.11.2013

43 SC STAR ALDARO SRL 422 01.11.2013

44 SC ELECTROSTAR IMPORT EXPORT SRL 207 28.01.2008

45 CAB STOMATOLOGIC DR CINCĂ HORIA 325 27.09.2011

46 SC UNIREA UNIT. 53A BAR 253 21.12.2009

47 SC VADATI SRL 441 12.11.2014

48 SC UNIREA UNIT 115 57 29.06.2005

49 SIMA ANA COMFLOR I.I. 280 15.10.2010

50 SC NICHOLAS COMPANY SRL 371 17.10.2011

51 SC HIDROCONSTRUCȚIA BUCUREȘTI 364 25.10.2011




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

22

52 TELEKOM ROMANIA COMUNICATIONS 427 12.11.2013

53 SC ALINDOR COFF SRL 354 11.10.2011

54 SC REALCOM SA 462 20.01.2016

55 CAR PARÎNGUL IFN 440 18.11.2014

56 PF RÎJNOVEANU CRISTIAN 252 21.12.2009

57 SIMON ADELA – COMERȚ I.I. 454 20.10.2015

58 UNICREDIT BANK SA 215 18.11.2008

59 CAR HERMES IFN 339 01.10.2011

60 SC NOVIAN CONPUB SRL 428 31.01.2014

61 SC GENERAL TEHNOART SRL 342 01.10.2011

62 CMI DR GOGA VASILE 328 28.09.2011

63 GAZETA DE DIMINEAȚĂ SRL 438 17.11.2014

64 YOYOS IRISH PUB SRL 464 22.02.2016

65 SC DIANA GAROFIȚĂ COMSERV SRL 220 27.11.2008

66 SC ARSIS TRADING SRL 401 23.11.2012

67 SC HATTRICK BET SRL 467 14.07.2016

68 SC MIRADI DUO LOOK SRL 460 25.11.2015

69 SC ROCCADA IMPEX SRL 389 23.10.2012

70 SC PROGRESSIVE WORLD TRADE SRL 434 01.11.2014

71 SC BEAUTY STUDIO CENTER SRL 379 01.12.2011

72 SC DYANNE STILL GROUP SRL 380 01.12.2011

73 GARAJ POPESCU VALENTIN 12386 15.04.2013

74 SC TERRA FRUCT COMPANY SRL 375 21.11.2011

75 SC D&D SAFE SRL 224 04.12.2008




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

23

76 SC ELECTRO PROMEX SRL 292 20.12.2010

77 CMI DR PRESURĂ DANA 353 12.10.2011

78 SC ACOMIN SA PETROȘANI 245 23.09.2009

79 SC BURVI MARI SRL 466 17.05.2016

80 SC TAROPTIMPREST SRL 437 21.11.2014

81 SC RODY ALPIN SRL 425 01.11.2013

82 SC GESIRA COMIMPEX SRL 343 01.10.2011

83 SC BMV LUX IMPEX SRL 430 25.09.2014

84 SC LUX EUROINVEST SRL 362 18.10.2011

85 MARC RALUCA MIOARA I.I. 432 01.11.2014

86 STOICA V GEORGETA 446 446 01.01.2015

87 SC RODIFAN PENY IMPEX SRL 262 02.02.2010

88 SC UNIREA UNIT. 108 BAR MONTANA 306 02.02.2011

89 SC PRETURI PENTRU TINE SRL 288 29.11.2010

90 SC AMA COM IAN IFN SRL 331 28.09.2011

91 SOCOM UNIREA UNIT. 152 458 09.11.2015

92 SC UNIREA UNIT. 156A 303 01.02.2011

93 KAILI PRIMUS SRL 453 12.10.2015

94 SC DENY SARA PRINCES SRL 445 01.01.2015

95 SC LABORATOARELE FARES BIO VITAL 424 04.11.2013

96 SC UNIREA UNIT. 50 436 18.11.2014

97 PFA RĂȘNOVEANU NICOLAE 412 01.02.2013

98 KENRODA SRL 373 14.11.2011

99 SC SPRINTER AUTO SRL BUCUREȘTI 247 15.10.2009




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

24

100 SC AMBAVI TELECOM SRL 208 26.02.2008

101 SC OCTOPRES IMPREX SRL 435 13.11.2014

102 SC APICOLA SRL 409 11.01.2013

103 AJVPS HUNEDOARA 299 19.01.2011

104 SC UNIREA UNIT. 25A MAGAZIN 429 28.11.2013

105 SC UNIREA UNIT. 37 MAGAZIN 219 26.11.2008

106 SC UNIREA UNIT. 69A PETROȘANI 298 19.01.2011

107 SC ECO STRUCTURI SRL 413 01.03.2013

108 SC UNIREA UNIT.35A MAGAZIN 295 22.12.2010

109 SC KEOPS SERV SRL 455 30.10.2015

110 SC FARMACIA CENTRUM SRL 346 01.10.2011

111 SC OPTIMED COM AP SRL 307 16.02.2011

112 SC HR FRANCHISING SRL 272 12.04.2010

113 SC ULPIA SA 347 05.10.2011

114 CAB.MED.DR HADJU GHIZELA IREN 360 18.10.2011

115 SC MONDO TRAVEL SRL 443 09.12.2014

116 SC NETLOG COMPUTER SRL 242 31.08.2009

117 SC JT INTERNATIONAL SRL 399 23,11.2012

118 SC DIAMANT SA PETROȘANI 396 11.11.2012

119 SC D&D MOBILA 397 16.11.2012

120 SC SEBA SERVEX SRL 357 12.10.2011

121 SC SCOPCOM IMPEX SRL 357 12.10.2011

122 SC MELTEX IMPEX SRL 428 19.12.2013

123 CAB MEDICAL TOROPU 393 29.10.2012




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

25

124 SC BANC POST SA PETROȘANI 172 25.07.2006

125 SC ASIROM SA SUC HUNEDOARA 349 11.10.2011

126 SC UNIREA UNIT.33 FRIZERIE 350 11.10.2011

127 SC UNIREA UNIT.6 305 01.02.2011

128 SC UNIREA UNIT.104 FRIZERIE 426 18.11.2013

129 PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 365 25.10.2011

130 SC APASERV VALEA JIULUI SA 374 15.11.2011

131 SC FOCUS GRAFISERV SRL 341 01.10.2011

132 CMI DR BOCA FLOAREA 235 04.03.2009

133 CMI.DR. NEDU NICOLETA 229 20.01.2009

134 ASOCIAȚIA CARITAS ASIST. SOCIALĂ 420 01.10.2013

135 SC KEOPS SERV SRL 293 20.12.2010

136 SC KEOPS SERV SRL 304 01.02.2011

Populație

Contracte individuale: 1751Contracte asociații de proprietari


1 ASOC.PROP.1 CARPAȚI 312 22.02.2011

2 ASOC.LOCAT.7 AL POPORULUI 311 22.02.2011

3 ASOC.PROP.1 AVRAM IANCU 313 22.02.2011

4 ASOC.PROP.4A CARPAȚI 314 22.02.2011

5 ASOC.PROP.1 HERMES 318 22.02.2011

Restul consumatorilor de energie termică din Municipiul Petroșani sunt alimentați cu

gaz natural, utilizat în centrale termice individuale pentru încălzire și preparare apă caldă de

consum.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

26

Prețul gazelor naturale la 1 Ianuarie 2017 pentru populație, fără TVA, la furnizorul

local de gaz natural, este de 124 Ron/MWh, echivalent 144 Ron/Gcal. Pentru un randament

mediu anual de producere a energiei termice în centralele individuale de 85%, rezultă un

cost de producere a căldurii la un nivel de 169 Ron/Gcal, fără TVA. Dacă se adaugă un TVA

de 19%, conform codului fiscal, rezultă un cost specific pentru producerea energiei termice

în centralele de apartament de 201,8 Ron/Gcal.

În ceea ce privește tarifele din sistemul centralizat de alimentare cu energie termică,

prin decizia ANRE nr 2388/26.11.2015, din Avizul ANRSC 3812/30.08.2016, s-a stabilit ca

tariful de livrare a agentului termic din rețeaua primară să fie de 182,42 Ron/Gcal (TVA

inclus), iar cel de distribuție să fie de 55,60 Ron/Gcal (TVA inclus). Prin Hotărârea

Consiliului local 335/2015, s-a stabilit acordarea unei subvenții de la bugetul local pentru

alimentarea centralizată cu energie termică, în valoare de 76,59 Ron/Gcal. Prețul final de

livrare a energiei termice la populație, pentru anul 2016, a fost de 161,43 Ron/Gcal, inclusiv

TVA.

Prin decizia ANRE nr. 1857 din 25 noiembrie 2016, s-a aprobat preţul de 157 lei/

Gcal (exclusiv TVA), respectiv 186,83 Ron/Gcal (inclusiv TVA), pentru activitatea de

producere a energiei termice, începând cu data de 1 ianuarie 2017. Preţul de producere,

transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei în municipiul

Petroşani, de la 1 ianuarie 2017, va fi de 241,96 lei/Gcal.

Prin Hotărârea Consiliului local Petroșani din Ianuarie 2017, s-a decis că ”subvenţia

unitară acordată din bugetul local pentru energia termică furnizată populaţiei prin sistemul

centralizat” va fi anul acesta de 76,59 lei/ Gcal (inclusiv TVA). Ca urmare, prețul de livrare

a energiei termice în 2017 va fi de 165,37 lei/ Gcal (inclusiv TVA).

Din valorile prezentate mai sus, rezultă că tariful de livrare a energiei termice în

sistem centralizat, față de cel posibil a fi obținut prin utilizarea centralelor individuale pe

gaz natural, este mai mic cu aproximativ 20%.

Principalele probleme raportate de consumatorii de energie termică constau atât în

întreruperile dese în alimentarea cu energie termică din sistem centralizat (au fost

înregistrate perioade de 2-3 săptămâni în care nu a fost livrată căldură), precum și în

furnizarea la parametrii reduși de calitate a agentului termic (temperatură de maxim




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

27

40-450C). Din aceste două motive, coroborate cu imposibilitatea de a beneficia de căldură

atunci când sistemul nu a fost pornit la nivelul orașului sau, din contră, de a nu utiliza

alimentarea cu căldură atunci când posibilitățile materiale de achitare a facturii nu au

permis-o, au condus la nivelul foarte scăzut al apartamentelor branșate în prezent la sistem.

Cu totul deosebit, față de alte orașe din România, în Petroșani, coexistă cele două

sisteme de alimentare cu căldură, la nivelul clădirilor branșate. Astfel, majoritatea

apartamentelor branșate la sistemul centralizat au posibilitatea de a trece foarte rapid de la

un sistem la altul, prin existența distribuției orizontale, completată cu instalarea de

gigacalorimetre pentru fiecare apartament. În situația în care alimentarea în sistem

centralizat funcționează la parametrii ceruți de condițiile de confort, consumatorii rămân

cuplați la acest sistem. Când se înregistrează întreruperi sau scăderi ale parametrilor

agentului termic, printr-o manevră simplă, consumatorii trec pe funcționarea individuală.

După cum se observă din datele prezentate, pierderile în sistemul de distribuție a

energiei termice din Municipiul Petroșani sunt în creștere de la an la an, pe fondul scăderii

din ce în ce mai pronunțate a cererii de căldură. Acolo unde au fost aplicate măsuri de

eficiență energetică (reabilitarea sistemelor de distribuție prin înlocuirea conductelor clasice

cu conducte preizolate), pierderile sunt mici și se încadrează în limitele acceptabile.

Gradul de colectare a facturilor emise pentru serviciul de livrare de energie termică

în Municipiul Petroșani a fost de:

➢ anul 2013: 45%,

➢ anul 2014: 41%,

➢ anul 2015: 45%.

Situația economică a producătorului și furnizorului de energie termică este foarte

dificilă. Compania a trecut printr-o stare de insolvență, descrisă pe larg în Raportul Casei de

insolvență GMC SPRL. Copleșită de numărul mare de cereri de deschidere a procedurii, dat

fiind faptul că erau demarate mai multe proceduri de executare silită și nu se mai dispunea

de resurse necesare achitării creanțelor, lichide și exigibile, prin cererea înregistrată sub nr.

5194/97/2015 din data de 29.12.2015 debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara

SA Petroșani a solicitat pronunțarea unei Hotărâri prin care să se dispună deschiderea

procedurii generale a insolvenței, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2014.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

28

Judecătorul sindic, după ce a analizat toate înscrisurile depuse la dosar de către

Debitoare, a apreciat cererea ca fiind întemeiată, drept pentru care a admis-o prin sentința nr

100/F/CC/2016 din data de 16.01.2016.

Prin Hotărârea din 8.11.2016, în dosarul 5194/97/2015/A1*/a1 Curtea de Apel Alba

Iulia a admis apelurile declarate, a dispus anularea încheierilor atacate pronunţate de

judecătorul sindic (încheierea nr. 78/F/CC/2016 în dosar nr. 5194/97/2015/a1* şi încheierea

nr. 100/F/CC/2016 în dosar nr. 5194/97/2015/A1*/a1), iar în urma rejudecării, a respins

cererea privind deschiderea procedurii generale a insolvenţei debitoarei formulată de

debitoarea Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA Petroşani, precum şi de către

creditori.

Începând cu data pronunțării, decizia Curții de Apel Alba Iulia produce efecte.

Având în vedere că ieșirea din starea de insolvență a CEH nu se datorează îmbunătățirii

situației economice și financiare, există riscul iminent al executării conturilor de către

creditori, implicațiile imediate fiind punerea CEH în imposibilitatea asigurării materialelor

și serviciilor de strictă necesitate pentru continuarea activității. Probabila oprire a activității

societății va conduce imediat și la sistarea furnizării agentului termic necesar încălzirii

populației din Petroșani.

Societatea Termoficare SA Petroșani se află în insolvență de la jumătatea lunii

ianuarie a anului 2011, în luna septembrie 2011 fiind aprobat programul de reorganizare,

confirmat de judecătorul sindic. În luna iunie 2016, judecătorul sindic de la Tribunalul

Hunedoara a admis cererea de intrare în faliment a firmei, la cererea unui creditor minoritar,

respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, prin AJFP

Hunedoara. Administratorul judiciar al societății de termoficare, numit de instanță după

declararea stării de insolvență, respectiv firma de insolvență Heral Consult SIRL a contestat

sentința Tribunalului Hunedoara și a avut câștig de cauză la Curtea de Apel Alba Iulia.

Judecătorii Curții de Apel au casat sentința și au trimis cauza spre rejudecare la

Tribunal, care a reluat procesul în data de 3 noiembrie 2016. Consiliul Local Petroșani a

decis prelungirea contractului de concesiune pentru serviciul public de termoficare.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

29

CAPITOLUL 3

ANALIZA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A REGIUNII

Populația, împreună cu caracteristicile fizio-socio-economice, trasează principalele

coordonate ale unei zone. Numărul populației, repartizarea acesteia și densitatea ei

(geografică și economică) sunt determinate de evoluția populației, ea însăși fiind rezultatul

natalității, mortalității și migrației, având densități diferite în perioade diferite. Pentru

analiza evoluției demografice a Municipiului Petroșani, este necesară prezentarea

comparativă a datelor din Județul Hunedoara și din Valea Jiului.

Tabel 3.1.Situația numărului de persoane, pe grupe de vârstă, la nivelul Județului Hunedoara

Pe grupe de vârstăAnul Total

0-14 ani 15-59 ani 60 ani și peste

2000 526797 96190 339661 90946

2005 509580 76997 339050 93553

2010 493479 68107 326468 98904

2011 489548 66901 322256 100391

2015 473635 60344 305715 107576

Date INS Județul Hunedoara

Tabel 3.2Situația numărului de persoane la nivelul zonei Valea Jiului și a Municipiului

Petroșani

Anul Valea Jiului Petroșani

2000 159884 50192

2005 146464 45134

2010 138730 42699

2011 120734 37160

2015 113439 34331





Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

30

Populația Județului Hunedoara a scăzut treptat din anul 1989, ajungând la un nivel de

469.853 persoane la începutul anului 2016. În Valea Jiului, evoluția populației a fost

ascendentă până în anul 1997, când a început declinul din cauza disponibilizărilor de

personal din minerit. O parte din cei care au rămas fără locuri de muncă au părăsit zona

împreună cu familiile lor. Disponibilizările continuă și astăzi, fapt care duce la o scădere

continuă a numărului de locuitori din zonă.

Populația Municipiului Petroșani a urmat aceeași tendință de scădere, cu o scădere

medie de 1000 de persoane pe an în perioada 2010-2015.

Unul dintre cei mai importanți indicatori demografici este sporul populației (format

din sporul natural și sporul migrator) care probează posibilitățile actuale și de perspectivă

privind asigurarea forței de muncă. Evoluția negativă a populației se explică prin modificări

atât la nivelul sporului natural, cât și la nivelul sporului migrator. Transformarea sporului

natural în scăzământ natural s-a datorat scăderii natalității și a creșterii mortalității la

nivelul comunităților analizate.

Tabel 3.3Situația sporului natural al populației

Anul Jud. Hunedoara Petroșani

2000 -1258 12

2005 -1855 -100

2010 -2182 -108

2011 -2273 -109

2013 -2366 -114


Tabel 3.4Situația ratei brute a natalității (‰)


2000 9,0 9,4

2005 8,5 9,4




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

31

2010 8,0 7,8

2011 7,8 7,6


Tabel 3.5Situația ratei brute a mortalității (‰)


2000 11,4 9,2

2005 12,4 11,6

2010 13,1 11,4

2011 13,3 11,3


Populația activă în Municipiul Petroșani, conform recensământului din 2011, era de

15336 de persoane (8695 bărbați și 6641 femei), iar populația ocupată era de 13626

persoane (7672 bărbați și 5954 femei).

În anul 2014, s-au produs însemnate disponibilizări de personal, ca urmare a

reducerii sau încetării activității agenților economici. Sectoarele de activitate în care au avut

loc cele mai mari disponibilizări de personal sunt: mineritul, lucrări de construcții, comerț,

confecții. O mare parte a șomerilor aveau contracte de muncă pe durată determinată.

Numărul de șomeri înregistrați în Petroșani a fost, conform buletinelor informative ale

AJOFM, următorul:

➢ 1086 ( septembrie 2011),

➢ 1098 (septembrie 2012),




➢ 974 (septembrie 2016).




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

32

O categorie importantă este reprezentată de pensionari, cu un număr în creștere în

Municipiul Petroșani:

➢ 11652 (anul 2013)

➢ 11812 (anul 2014)

În figura 3.1. se prezintă ponderea pensionarilor în fiecare județ din România.

Figura 3.1. Ponderea pensionarilor în fiecare județ din România

Ponderea pensionarilor în totalul populației pe România este cea mai ridicată în

județul Hunedoara, la un nivel de 27,1%. Foarte probabil, este un efect al condițiilor grele

de muncă din sectorul minier, care a condus la reducerea vârstei de pensionare. Județul

Hunedoara este plasat al doilea, după București, în ceea ce privește valoarea netă medie a

pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat. Este de așteptat ca, din considerente

statistice, pensionarii din Petroșani să se plaseze peste această medie (care este calculată și

cu populația rurală):

➢ 1086 Ron/lună (anul 2015),

➢ 1040 Ron/lună (anul 2014),

➢ 949 Ron/lună (anul 2011),

Veniturile medii pe gospodărie au fost în anul 2013 de 2528 lei/gospodărie (886

lei/persoană) pe lună, medie calculată la nivelul județului Hunedoara. Cheltuielile au

însumat 2267 lei, aproape 90% din venituri.

Salariile și celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

33

venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale

gospodariilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,7%), veniturile

din agricultură (4,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,9%) și cele din

proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere

importantă dețin și veniturile în natură (13,7%), reprezentând, în principal, contravaloarea

consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).

Figura 3.2. Ponderea cheltuielilor cu încălzirea în cheltuielile medii lunare ale unei familii din Județul Hunedoara

Cheltuielile totale ale populației au fost în medie, în perioada analizată, de 2267 lei

lunar pe gospodărie (794 lei pe persoana) și au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor

totale. O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de

locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și

întreținerea locuintei). În anul 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de

consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința, cea mai mare pondere au deținut-o cheltuielile

necesare funcționării și încălzirii locuinței (15,5%).

Întreaga analiză din această lucrare se va conduce pe principiul că factura de

încălzire nu trebuie să depășească ponderea de 15% din cheltuielile medii ale unei familii

din Petroșani. Aceasta va fi condiția de suportabilitate care va trebui respectată pentru toate

analizele ce vor fi detaliate. Pe baza acestei impuneri, se vor construi scenariile de

subvenționare a tarifului aferent serviciului de alimentare cu energie termică, în sistem

centralizat.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

34

Tot pentru omogenitatea analizei, se va considera că veniturile medii ale populației

vor rămâne mai mari cu circa 10% față de cheltuielile medii. Tabelul 3.6 prezintă evoluția

estimată a veniturilor, a cheltuielilor și a facturii medii de încălzire pentru gospodăriile din

Petroșani până în 2040.

Tabel 3.6Venituri, cheltuieli și facturi medii la încălzire pentru o gospodărie din Petroșani (euro/lună)

2011 2015 2018 2021 2040

Venituri 460 573 602 720 1702

Cheltuieli 414 516 542 648 1532

Factura încălzire 62 77 81 97 230

Estimările au fost făcute plecând de la informațiile cuprinse în Master planul pentru

alimentarea cu apă potabilă pentru zona Petroșani.

CAPITOLUL 4

ANALIZA DE PIAŢĂ A RESURSELOR ENERGETICE ACCESIBILE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

Este important de stabilit încă de la debutul acestui capitol care sunt combustibilii

care pot să devină interesanți pentru a fi utilizați în sistemul centralizat de alimentare cu

energie termică din Municipiul Petroșani. În primul rând, vor fi analizați combustibilii fosili

(gaz natural și cărbuni), apoi resursele regenerabile (biomasă lemnoasă). Nu se vor analiza




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

35

deșeurile municipale, deoarece este puțin probabil să se poată acoperi necesarul de căldură

exclusiv din neutralizarea deșeurilor.

Producția de gaz natural a României s-a stabilizat în ultimii ani, ca urmare a

investițiilor în prelungirea duratei de viață a zăcămintelor existente și a dezvoltării unora

noi. În anul 2015, producția de gaz natural a fost foarte apropiată de cerere, importurile fiind

nesemnificative. Rezultatele modelării prezintă evoluții diferite pentru curba de producție a

gazului natural, în diferite scenarii de preț. Producția anuală este de așteptat să scadă ușor,

până la o medie de 9-10 mld. m3 pentru perioada 2016-2030. Producția onshore este de

așteptat să scadă în toate scenariile, menținerea unui grad scăzut de dependență față de

importuri fiind condiționat de dezvoltarea rezervelor recent descoperite în Marea Neagră.

Resursele suplimentare de gaz din zăcămintele offshore sunt prevăzute în mixul energetic al

României în toate scenariile, cu excepția celui improbabil de menținere îndelungată a

prețurilor joase, care nu justifică o continuare a investiției.

Momentul în care va începe producția gazului din noile zăcăminte are un grad ridicat

de incertitudine. Astfel, în scenariul ce presupune o ridicare rapidă la nivelul ridicat,

producția din Marea Neagră ar urma să ajungă la vârf în jurul anului 2025. Persistența

prețurilor medii-scăzute ar putea amâna dezvoltarea zăcămintelor. Modelarea estimează

dezvoltarea zăcămintelor și atingerea maximului producției cel târziu în anul 2030.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

36

Figura 4.1. Estimarea evoluției numărului de apartamente branșate la sisteme centralizate de alimentare cu căldură și a tarifului la gazele naturale la nivel național

Sursă: Strategia energetică a României 2016-2030, cu perspectivă până în 2050

Consumul de biomasă este de așteptat să crească ușor în următorii ani, pe fondul

asigurării unui grad crescut de confort termic, pe măsură ce crește nivelul de trai. Ulterior,

se așteaptă o scădere a consumului; un număr tot mai mare de gospodării, în special locuințe

noi vor adopta instalații eficiente de încălzire pe bază de biomasă, cu ardere completă și fără

emisii poluante.

Figura 4.2. Estimarea evoluției tarifului la gazele naturale și a biomasei pentru încălzire

Sursă: Strategia energetică a României 2016-2030, cu perspectivă până în 2050

Producția de cărbune în România va depinde direct de cererea națională de materie

primă în sectorul producere de energie electrică, ce acoperă aproape în întregime consumul

de lignit și huilă. Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

37

competitivitatea prețului acestui combustibil. Pentru huila consumată în cadrul CEH, planul

de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede menținerea producției

la minele Vulcan și Livezeni.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

38

CAPITOLUL 5

ROLUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE ÎN ASIGURAREA CU ENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI

Conform Legii nr. 325 din 14 iulie 2006 a serviciului public de alimentare cu energie

termică, există o serie de obligații care revin unei Municipalități după cum urmează:

➢ Art. 2 (1) Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face

parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea

activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice,

desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi

responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare

comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi

preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective

social-culturale şi operatori economici.

➢ Art. 8 (1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului

public de alimentare cu energie termică constituie obligaţii ale autorităţilor

administraţiei publice locale.

➢ Art 8 (2) În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică autorităţile

administraţiei publice locale au, în principal, următoarele atribuţii:

a)asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale;

b)elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu

programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local,

judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de

dezvoltare comunitară, după caz;

c)înfiinţarea unui compartiment energetic în cadrul aparatului propriu, în condiţiile

legii;

d)aprobarea, în condiţiile legii, în termen de maximum 30 de zile, a propunerilor privind

nivelul preţului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate

de către operatorii serviciului;

e)aprobarea, în condiţiile legii, a preţului local pentru populaţie;




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

39

f)aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET, care

trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor

furnizate de operatorii serviciului;

g)asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local

al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea

acestui potenţial;

h)exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în

condiţiile legii;

i)stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind

dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean

sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare

comunitară, după caz;

j)urmăreşte instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a

SACET, în condiţiile legii;

k)urmăreşte elaborarea şi aprobarea programelor de contorizare la nivelul

branşamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordaţi la SACET.

➢ Art 8 (3) În vederea modernizării şi dezvoltării SACET, în studiile de fezabilitate se

analizează şi soluţii de alimentare cu energie termică produsă prin cogenerare de înaltă

eficienţă sau prin valorificarea resurselor regenerabile locale.

➢ Art. 18 (1) Lucrările de investiţii în domeniul energiei termice pot fi finanţate din:

a)fonduri proprii ale operatorului şi/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu

obligaţiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;

b)credite bancare, care pot fi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, de

Guvern sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare;

c)fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;

d)taxe speciale, instituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit

legii;

e)fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanţarea unor proiecte

realizate cu finanţare externă, precum şi din bugetele unor ordonatori principali de

credite ai bugetului de stat, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

f)sumele disponibilizate prin reducerea graduală a subvenţiilor pentru energia termică




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

40

furnizată populaţiei; aceste sume se vor utiliza de autorităţile administraţiei publice

locale, pe bază de studii şi programe pentru retehnologizarea, modernizarea şi

eficientizarea SACET, avizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

g)surse financiare, rezultate din tranzacţionarea unităţilor de reducere de emisii de gaze

cu efect de seră;

h)alte surse, în condiţiile legii.

➢ Art. 40 (3) Pierderile tehnologice se aprobă de autoritatea administraţiei publice locale,

având în vedere o documentaţie, elaborată pe baza bilanţului energetic, întocmită de

operatorul care are şi calitatea de furnizor şi avizată de autoritatea competentă.

➢ Art. 40 (9) Preţurile locale pentru populaţie la care se facturează energia termică se

aprobă de autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare

comunitară, după caz, potrivit reglementărilor în vigoare. La nivelul aceleiaşi unităţi

administrativ-teritoriale, preţul local pentru populaţie este unic, indiferent de

tehnologiile sistemului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice sau de

tipul combustibililor utilizaţi. Diferenţa dintre preţurile locale ale energiei termice şi

preţurile locale pentru populaţie se alocă din bugetele autorităţilor administraţiei publice

locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz.

Conform Legii nr. 121 din 24 iulie 2014 a eficienței energetice, rezultă o altă serie de

obligații care revin unei Municipalități:

➢ Art 13) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare

de 20.000 de locuitori au obligația:

a) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în care includ

măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani;

b) să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare sau să

încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată în condițiile

legii sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile

legii.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 70/2011 specifică următoarele:




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

41

➢ Art. 6 În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și noțiunile de mai jos se

definesc după cum urmează:

a) consumator vulnerabil: persoana singură/familia care nu își poate asigura menținerea

locuinței în condiții adecvate de temperatură, respectiv 210C și ale cărei venituri sunt

situate în limitele prevăzute la art. 7 alin. (1);

b) consumul mediu lunar: cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii,

necesară încălzirii locuinței în condițiile prevăzute la lit. a), stabilită pentru familie și

persoana singură, pe tip de apartament/locuință, în funcție de zona de temperatură;

h) ajutor pentru încălzirea locuinței: măsura de sprijin destinată consumatorilor

vulnerabili cu venituri situate până la un prag stabilit de lege și care are drept scop

acoperirea integrală sau, după caz, a unei părți din cheltuielile cu încălzirea locuinței.

Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, gaze

naturale și lemne, cărbuni și combustibili petrolieri;

➢ Art. 7 (1) Consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinței energie

termică furnizată în sistem centralizat beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea

locuinței acordat din bugetul de stat, denumit în continuare ajutor pentru energie

termică, în situația în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la

786 lei, în cazul familiilor și 1.082 lei în cazul persoanei singure. ,

➢ Art 7 (2) Pentru sprijinirea populației în perioada sezonului rece, autoritățile

administrației publice locale pot stabili, prin hotărâre a Consiliului local, măsuri de

protecție socială din bugetele locale, după cum urmează:

a) subvenții lunare pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producere, transport,

distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei

termice facturate populației;

b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinței cu energie termică, în completarea celor

acordate de la bugetul de stat;

c) atât subvenții lunare prevazute la lit. a), cât și ajutoare lunare prevăzute la lit. b).

➢ Art.17 (1) Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței se realizează în

condițiile prezentei ordonanțe de urgență, prin dispoziție a primarului, care se emite o

singură dată pentru toată perioada de acordare a ajutorului. Dispozițiile pot fi emise fie

individual, fie colectiv, caz în care vor fi aduse la cunoștința solicitanților individual.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

42

➢ Art.26 (1) Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinței,

prevăzut la art. 8 alin. (2), (5) și art. 9 alin. (1), se asigură din bugetul de stat, prin

bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

➢ Art.26 (2) Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinței,

prevăzut la art. 11 alin. (1), se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele

locale, prevăzute în bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Anexa nr. 1 - Consum mediu lunar de energie termică

CONSUM MEDIU ZONA RECE (unde se plasează Jud. Hunedoara)

Tip locuintă/consum lunar Gcal Ianuarie Februarie Martie Noiembrie Decembrie

1 camera 1,01 0,84 0,74 0,82 0,91

2 camere 1,49 1,30 1,16 1,31 1,49

3 camere 1,94 1,70 1,52 1,70 1,94

> 4 camere 2,70 2,27 2,11 2,37 2,70

CAPITOLUL 6




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

43

STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

La data realizării studiului, Municipiul Petroșani avea pe teritoriul său un număr de

30405 clădiri, din care 362 de blocuri de locuit. Aproximativ 17% din aceste blocuri au fost

propuse pentru programe de reabilitare termică în ultimii 10 ani, implementarea proiectelor

realizându-se pentru o parte din acestea de-a lungul acestei perioade.

În anul 2009, 42 de blocuri din municipiul Petroşani au fost propuse pentru a fi

reabilitate din punct de vedere termic, în cadrul Programului național multianual privind

creșterea performanței energetice la blocurile de locuințe. Cele 42 de imobile au fost

construite între anii 1954-1988, iar multe dintre ele nu sunt tencuite la exterior. Valoarea

investiţiei a fost de 23.428.000 lei.

Lista blocurilor propuse a fost următoarea:

➢ Str. 9 Mai, Bloc 2A, 110 apartamente,

➢ Str. Aleea Trandafirilor, Bloc 2, 110 apartamente,

➢ Str. Aleea Trandafirilor, Bloc 4, 98 apartamente,

➢ Str. Aleea Poporului, Bloc 2, 48 apartamente,

➢ Str. Aleea Poporului, Bloc 3A, 20 apartamente,




➢ Str. Nicolae Bălcescu, Bloc 3, 10 apartamente,

➢ Str. Nicolae Bălcescu, Bloc 5, 32 apartamente,

➢ Str. 1 Decembrie 1918, Bloc 92, 52 apartamente,


➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 1A, 38 apartamente,

➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 1B, 70 apartamente,

➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 1C, 58 apartamente,

➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 2A, 98 apartamente,

➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 2B, 57 apartamente,

➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 2C, 72 apartamente,




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

44

➢ Str. Șt.O.Iosif, Bloc 6, 38 apartamente,



➢ Str. Constructorul, Bloc A, 28 apartamente,

➢ Str. General Dragalina, Bloc 7, 24 apartamente,


➢ Str. Dragalina, Bloc 13, 9 apartamente,

➢ Str. Carpați, Bloc 2, 72 apartamente,

➢ Str. Aleea Florilor, Bloc 1, 72 apartamente,

➢ Str. Viitorului, Bloc 9A, 32 apartamente,

➢ Str. Independenței, Bloc 3, 40 apartamente,





➢ Str. Păcii, Bloc 3, 32 apartamente,







➢ Str. Păcii, Bloc 14, 30 apartamente.

Ministerul Dezvoltării a aprobat Programul naţional privind creşterea performanţei

energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2016. Conform anexelor din

documentul publicat pe 17 martie în Monitorul Oficial, au fost incluse pe listă o serie de

blocuri din Petroșani, după cum urmează:







Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

45



➢ Str. Păcii, Bloc 8, 30 apartamente.

În iunie 2016, au fost propuse spre reabilitare de către Municipalitatea Petroșani alte

blocuri, prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, Programul Operațional Regional

2014 – 2020, Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții 3.1., Operațiunea A – Clădiri

rezidențiale.


➢ Str. Viitorului, Bloc 33, 20 apartamente,


➢ Str. General Vasile Milea, Bloc 19, 20 apartamente ,

➢ Str. Avram Iancu, Bloc 9A, 24 apartamente,

➢ Str. Constructorul, Bloc B, 46 apartamente,

➢ Str. Aviatorilor, Bloc 16, 60 apartamente,

➢ Str. Carpați, Bloc 2, 72 apartamente,

➢ Str. Avram Iancu, Bloc 7, 66 apartamente,




➢ Str. Aviatorilor, Bloc 22, 66 apartamente.

În total, în ultimii ani, au fost propuse spre reabilitare un număr de 61 de blocuri de

locuit (care cuprind 2 431 apartamente), proiecte care, destul de probabil, vor fi realizate

integral pe perioada avută în vedere în acest studiu. Numărul mediu de apartamente pe bloc,

din statisticile prezentate, este de 36 apt/bloc. La un număr de 362 de blocuri din Municipiul

Petroșani, rezultă că există un potențial de 13 000 de apartamente de alimentat cu energie

termică, din care 2 431 apartamente sunt deja sau vor fi reabilitate din punct de vedere

termic în perioada de analiză.

Prognoza cererii de energie termică orară şi anuală pentru aceste apartamente trebuie

să se bazeze, în primul rând, pe normativele aflate în vigoare la data realizării acestei




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

46

lucrări, cu privire la dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu căldură a consumatorilor

urbani.

Standardul 4839/1997 oferă metodologia de calcul a numărului anual de grade zile,

iar standardul 1907/1997 prezintă metodologia de calcul a necesarului maxim orar şi anual

de căldură pentru consumatorii de tip urban.

Conform acestor documentaţii, temperatura medie anuală pentru Municipiul

Petroşani este de 7,6 0C (la o altitudine de 650 m). Valoarea numărului anual de grade-zile

de calcul, pentru Municipiul Petroşani, conform STAS este de 3960 grade-zile. Durata

convenţională a perioadei de încălzire este de 227 zile.

Există mai multe metode pentru determinarea necesarului maxim orar de căldură

pentru un grup de consumatori urbani de tip blocuri de locuit.

a) pe baza numărului de apartamente convenţionale: un apartament convenţional are o

suprafaţă utilă de aproximativ 50 m2. Printr-o mediere a suprafeţelor apartamentelor

alimentate cu energie termică în sistem centralizat, se poate considera că, la momentul

actual, pot fi alimentate 13 000 de apartamente convenţionale. Consumul specific de

căldură pentru încălzirea unui apartament convenţional, pentru locuinţe vechi din

România, este:

Din aceste date, rezultă că cererea maximă orară de energie termică pentru încălzirea

apartamentelor branşate la sistemul centralizat poate fi estimată astfel:

b) pe baza suprafeţei totale de încălzire: se porneşte de la suprafaţa echivalentă termic a

apartamentelor care pot fi branşate la sistemul de alimentare centralizată cu căldură din

Municipiul Petroşani. La un număr de 13.000 de apartamente convenţionale, suprafaţa

echivalentă termic totală este de aproximativ 169 000 m2 echiv. termic (cu o suprafaţă




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

47

echivalentă termic de 13 m2echiv.termic/apart.conv.). Cererea specifică de căldură de

calcul este:

Din aceste date, rezultă că cererea maximă orară de energie termică pentru încălzirea

apartamentelor branşate la sistemul centralizat poate fi estimată astfel:

Pentru calculul consumului maxim de căldură pentru apă caldă, se porneşte de la

numărul estimat de persoane care locuiesc în apartamentele branşate la sistemul centralizat

de alimentare cu căldură. Conform STAS, volumul zilnic de apă caldă care trebuie să fie

consumat de către un locuitor se ridică la 110 litri/zi. Numărul mediu de persoane care

locuiesc într-un apartament convenţional este de 2,5 pers/ap.conv. Ca urmare, consumul

maxim estimat de căldură pentru prepararea apei calde va fi de:

Indicele de structură al cererii maxime orare de căldură va fi:

Din date STAS, durata anuală de alimentare cu căldură pentru încălzire este, în

Municipiul Petroşani, de 227 de zile/an. Temperatura medie exterioară pentru perioada în

care se furnizează căldură este de -1,450C. Cantitatea anuală de energie termică pentru

asigurarea încălzirii în sistem centralizat conform STAS va fi:




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

48

Consumul anual de energie termică pentru prepararea apei calde se va calcula astfel:

Indicele anual de structură va fi:

Dacă sarcina termică maximă de proiect a Municipiului Petroșani este de 110 Gcal/h,

se poate estima că sarcina termică maximă a clădirilor care se pot racorda (în afara

blocurilor) este la un nivel de 25 Gcal/h pentru încălzire.

Limita maximă a capacităților punctelor termice instalate este de 68,15 Gcal/h

pentru încălzire, respectiv de 10 Gcal/h pentru apă caldă de consum.

Dacă vom presupune că toate clădirile publice și terțiare se vor racorda, adică din

sarcina termică a punctelor termice se va ocupa un nivel maxim de 25 Gcal/h, rezultă un

disponibil maxim de branșare pentru blocuri de aproximativ 33 Gcal/h, adică undeva

aproximativ 50% din apartamentele din Municipiu.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

49

Tabel 6.1.Scenarii de analiză a sarcinii maxime termice a clădirilor din Municipiul Petroșani


SarcinatotalăGcal/h

Sarcina de încălzireGcal/h

Sarcina de apă caldă

Gcal/hBlocuri 85 65 10Maxim proiectare Instituții 25 25 0

Maxim puncte termice - 78,15 68,15 10

Blocuri 53,15 43,15 10Maxim branșare Instituții 25 25 0

Blocuri 13,4 11 2,4Minim prezent Instituții 7 7 0

Blocuri 33 27 6Mediu probabil Instituții 15 15 0

Tabelul 6.1. face o sinteză a valorilor de sarcină maximă termică în toate scenariile

discutate privind racordarea consumatorilor la sistemul de alimentare centralizată cu energie

termică. Față de un maxim posibil (dat de capacitatea actuală a punctelor termice) de 78,15

Gcal/h, actualmente se solicită o sarcină maximă de 20,4 Gcal/h, aferentă unui grad de

branșare de 19%. Pentru studiul de alimentare cu căldură se propune un scenariu de sarcină

maximă țintă a sistemului de alimentare centralizată cu căldură de 48 Gcal/h (42 Gcal/h

pentru încălzire și 6 Gcal/h pentru preparare apă caldă de consum), aferentă unei racordări

integrale a clădirilor publice și a unui număr de aproximativ 5 500 apartamente din totalul

de 13 000 apartamente dispuse pe suprafața Municipiului Petroșani.

Scenariul este bazat pe mai multe elemente care influențează deciziv atât gradul de

racordare, cât și sarcina maximă a apartamentelor racordate. În primul rând, indiferent de

condițiile tehnice și economice care se vor oferi din partea SACET Petroșani, este posibil ca

o parte dintre consumatori să nu dorească să se racordeze la acesta. În al doilea rând,

reabilitarea termică a blocurilor va influența de o manieră serioasă consumurile maxime de

energie termică pentru încălzire. În al treilea rând, o parte din populația defavorizată va

prefera să se încălzească cu mijloace rudimentare, fără să apeleze la SACET sau la

centralele de apartament, din lipsa de posibilități financiare.

Consumurile anuale de energie termică ale consumatorilor racordați în sistem




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

50

centralizat pentru scenariul mediu probabil sunt prezentate în tabelul 6.2.

Tabel 6.2.Consumuri anuale de energie termică ale clădirilor racordate din Municipiul



Consum maxim anual

miiGcal/an

Consum anual pentru încălzire

miiGcal/an

Consum anual pentru apă caldămiiGcal/an

Blocuri 116,46 67,5 48,96Mediu probabil Instituții 37,5 37,5 0

Față de cererea anuală maximă de căldură pentru încălzire a consumatorilor

branșabili din Municipiul Petroșani (170,44 mii Gcal/an), se estimează un consum care se va

ridica la aproximativ 61% (105 mii Gcal/an). Reamintim că în anul 2016, consumul anual

de energie termică pentru încălzire al consumatorilor racordați a fost de aproximativ 19 mii

Gcal/an. În ceea ce privește cererea anuală de căldură pentru producere apă caldă estimată

(48,96 mii Gcal/an), ea reprezintă, 60% din cantitatea anuală de apă caldă posibil a fi

consumată de clienții branșabili (81,6 mii Gcal/an).

Trebuie precizat faptul că, așa cum a fost stabilit în capitolele anterioare, clienții

racordați la SACET în momentul actual nu consumă din sistemul centralizat întreaga

cantitate de energie termică pe care o folosesc, utilizând în paralel sistemele individuale, din

motive tehnice (calitate slabă a parametrilor tehnici ai agentului termic).

CAPITOLUL 7




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

51

LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU

În capitolul 5, au fost deja prezentate o serie de acte normative care gestionează

activitatea Municipalității în domeniul alimentării centralizate cu energie termică: legea nr.

325 din 14 iulie 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, legea nr. 121 din

24 iulie 2014 a eficienței energetice, respectiv ordonanța de Urgență a Guvernului nr

70/2011.

Hotărârea nr. 219/2007 (cu completările ulterioare) privind promovarea cogenerării

bazate pe cererea de energie termică utilă oferă elemente importante în ceea ce privește

utilizarea tehnologiei de cogenerare:

➢ Art. 1. Prezenta hotărâre stabileşte cadrul legal necesar promovării şi dezvoltării

cogenerării de înaltă eficienţă a energiei termice şi a energiei electrice, bazată pe

cererea de energie termică utilă şi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie,

în scopul creşterii eficienţei energetice şi al îmbunătăţirii securităţii alimentării cu

energie, ţinând seama de condiţiile climatice şi economice specifice României.

➢ Art. 3. În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele

semnificaţii:

b) energie termică utilă - energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri

justificabile economic de energie termică pentru procese de încălzire sau de răcire;

c) cerere justificabilă economic - cererea care nu depăşeşte necesarul de energie termică

pentru procese de încălzire/răcire şi care, în absenţa cogenerării, ar fi satisfăcută în

condiţii de piaţă prin procese de producere a energiei termice, altele decât cogenerarea;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale:

➢ Art. 28. (1) Prevederile prezentului capitol se aplică instalaţiilor de ardere a căror putere

termică nominală totală este mai mare sau egală cu 50 MW, indiferent de tipul de

combustibil utilizat, respectiv solid, lichid sau gazos.

➢ Art. 30. (1) Gazele reziduale de la instalaţiile de ardere sunt evacuate în mod controlat,

prin intermediul unui coş care conţine unul sau mai multe canale.

➢ Art. 30. (6) Valorile-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 5 partea 1 şi a 2-a, precum




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

52

şi ratele minime de desulfurare prevăzute în partea a 5-a se aplică emisiilor evacuate

prin fiecare coş comun, în funcţie de puterea termică nominală totală a întregii instalaţii

de ardere.

Toate valorile-limită de emisie se calculează la o temperatură de 273,15 K, o

presiune de 101,3 kPa, după corecţia în funcţie de conţinutul de vapori de apă al gazelor

reziduale, şi la un conţinut standard de O2 de 6% pentru combustibilii solizi, 3% pentru

instalaţiile de ardere, altele decât turbinele cu gaz şi motoarele cu gaz care utilizează

combustibili lichizi şi gazoşi, şi 15% în cazul turbinelor cu gaz şi motoarelor pe gaz.

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru SO2 în cazul instalaţiilor de ardere care

utilizează combustibili solizi sau lichizi, cu excepţia turbinelor cu gaz şi a motoarelor cu

gaz, sunt următoarele:

Tabel 7.1Valori limită emisii SO2 pentru instalații de ardere (mg/Nm3)

Putere termică nominală totală (MW) Huilă şi lignit şi alţi combustibili solizi Biomasă

50-100 400 200

100-300 250 200

> 300 200 200

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru NOx în cazul instalaţiilor de ardere care



Tabel 7.2Valori limită emisii NOx pentru instalații de ardere (mg/Nm3)


50-100 300450 pentru lignit pulverizat

300

100-300 200 250




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

53

> 300 200 200

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru NOx şi pentru CO în cazul instalaţiilor de

ardere care utilizează gaze sunt următoarele:

Tabel 7.3Valori limită emisii NOx și CO pentru instalații de ardere (mg/Nm3)

Echipamente NOx CO

Turbine cu gaz care utilizează drept combustibil gaz natural 50 100

Motoare pe gaz 100 100

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru pulberi în cazul instalaţiilor de ardere care



Tabel 7.4Valori limită pulberi pentru instalații de ardere (mg/Nm3)


50-100 30 30

100-300 25 20

> 300 20 20




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

54

CAPITOLUL 8

IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE ASIGURARE CU ENERGIE A MUNICIPIULUI PETROȘANI

După cum a fost precizat anterior, soluția actuală de alimentare cu căldură a

consumatorilor din Municipiul Petroșani este preponderent individuală, combinată cu

alimentarea centralizată din sursa Paroșeni, unde energie termică este produsă în

cogenerare.

Soluția de alimentare centralizată nu mai poate continua așa cum este realizată în

momentul de față, în primul rând din cauza pierderilor enorme de agent termic (80%)

înregistrate pe rețeaua de transport. Reabilitarea rețelei de transport pe distanța de 16 km

este un proiect extrem de costisitor (aproximativ 8 milionae de euro) și dificil de justificat în

condițiile unei cereri reduse de căldură în sistem centralizat, la momentul actual. La aceste

aspecte tehnice se adaugă elemente de natură juridică și administrativă, cele două companii

implicate în procesul de transport și distribuție a căldurii pentru consumatorii din

Municipiul Petroșani fiind de facto în stare de faliment. Ca urmare, continuarea pe termen

lung a modului actual de funcționare a SACET este exclusă.

Soluția centralizată care se poate discuta pentru viitorul alimentării cu energie termică

în Petroșani este un proiect care presupune identificarea unei locații disponibile la marginea

Municipiului Petroșani, venind dinspre Paroșeni, la intrarea actualei conducte de transport

pe teitoriul Municipiului Petroșani. Există dificultăți în identificarea unui amplasament

optim, dar problema trebuie studiată din punct de vedere juridic. În această locație se va

construi o nouă centrală adaptată cererii de căldură din Municipiul Petroșani, așa cum a fost

ea definită conform scenariului mediu probabil. Cererea maximă de căldură estimată la

nivelul consumatorilor racordabili este de 45 Gcal/h. Pentru a estima puterea termică

instalată în sursă, trebuie să ținem cont că pierderile de căldură într-o rețea de alimentare cu




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

55

energie termică de aceste dimensiuni (după reabilitarea completă a tuturor elementelor de

sistem) pot să ajungă la 15%. Ca urmare, cererea maximă de căldură la gardul centralei pe

baza căreia se vor dimensiona echipamentele propuse va fi estimată la un nivel de 52

Gcal/h. Cererea minimă de energie termică pentru producerea apă caldă de consum în

sistem centralizat va ține cont de un nivel de pierderi probabile de 20%, pe timpul verii,

ducând sarcina centralei în această perioadă la un nivel de 7,2 Gcal/h. În ceea ce privește

combustibilul utilizabil în această sursă nouă, există mai multe alternative:

➢ gazul natural este cel mai comod de utilizat, presupune verificarea modului de

racordare la o magistrală de gaze disponibilă cât mai aproape de locație.

Riscurile asociate acestui combustibil sunt date de epuizarea probabilă a

zăcămintelor interne și reglementările de mediu care pot să impună taxe

suplimentare și crescătoare pe emisiile de gaze cu efect de seră.

➢ biomasa reprezintă o opțiune interesantă de discutat, va fi, conform statisticilor

oficiale, mai scumpă decât gazul natural, dar nu prezintă riscuri de reglementare

cauzate de posibile taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră. Alegerea biomasei

duce la construirea unui contract pe plan local care să asigure combustibilul

necesar la calitatea cea mai bună și la un preț rezonabil. Suprafața de stocare a

biomasei în curtea centralei poate să pună probleme suplimentare în ceee ce

privește spațiul disponibil pe teritoriul Municipiului Petroșani. Gestionarea

corectă a cenușii provenite din arderea biomasei va induce o problemă

suplimentară față de utilizarea gazului natural.

➢ cărbunele este o opțiune dificil de luat în calcul. Restricțiile de mediu asociate

arderii cărbunelui într-un mediu urban fac această soluție tehnic greu de realizat.

Riscul asociat taxelor de mediu plătite pentru emisiile de gaze cu efect de seră

este mare. Din punct de vedere al costului combustibililui, cărbunele este cel mai

ieftin, dar eficiența soluției poate să fie afectată de taxarea suplimentară până la

a o face prohibită. Se regăsește problema spațiului de stocare a comsbutibilului

pentru a se asigura stocul necesar pe perioada de iarnă, în vederea eliminării

întreruperilor în alimentarea cu energie termică.

➢ deșeurile menajere pot să reprezinte o soluție de interes. O abordare integrată

energie-mediu a problemelor din Municipiul Petroșani ar putea genera o soluție




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

56

în care deșeurile să fie valorificate energetic. Revine problema apropierii

centralei de zona urbană cu restricții avansate în ceea ce privește sistemele de

filtrare. Este prezentă problema stocării deșeurilor pentru a gestiona ritmul diferit

de aprovizionare a centralei față de necesarul de producere de energie termică.

Apare ca noutate problema valorificării căldurii reziduale produse pe timpul verii

prin valorificarea deșeurilor, cu multiple aspecte economice care nu pot fi

neglijate.

➢ gaz natural+biomasă este o combinație întâlnită în alte localități din România,

este o opțiune viabilă pentru a atenua o parte din problemele biomasei (spațiu de

depozitare, ritmicitate în aprovizionare), dar și de a estompa riscul de taxare

ecologică al gazelor naturale.

În ceea ce privește tehnologiile de producere a căldurii există două opțiuni. Este vorba,

în primul rând, de producerea exclusivă a căldură în sursa proiectată pentru această soluție.

Soluția centrală termică presupune instalarea de cazane de apă fierbinte echipate pentru a

satisface cererea de energie termică așa cum a fost ea determinată. Se propune echiparea

centralei cu un cazan de 50 Gcal/h pentru funcționare pe timp de iarnă, cu un randament de

90%. Pentru producerea de apă caldă pe timpul verii, se propune echiparea centralei cu un

CAF de 10 Gcal/h.

Cea mai eficientă soluție de producere a energiei termice o reprezintă utilizarea

tehnologiei de cogenerare. Echipamentele posibile pentru această soluție sunt motoarele

termice și turbinele cu gaze. Indicele de cogenerare al turbinelor cu gaze este în intervalul

0,4÷0,6 fapt care duce la o putere electrică posibil a fi produsă în cogenerare relativ redusă

față de motoarele termice. De asemenea, funcționarea la sarcini parțiale (foarte probabile

atunci când sarcina termică a consumatorilor din Municipiul Petroșani este redusă)

favorizează alegerea motoarelor termice, în detrimentul turbinelor cu gaze.

Dat fiind istoricul de consum al clienților din Municipiul Petroșani, dimensionarea

motoarelor termice care să asigure energia termică necesară pentru producerea de apă caldă

de consum în sistem centralizat trebuie să se facă cu prudență. Se propune echiparea

centralei cu două motoare de 4,4 MWe, echivalent termic a 2 x 4 MWt, adică o sarcină

termică posibil a fi produsă în cogenerare de 10 Gcal/h. Această echipare este suficient de

flexibilă pentru a acoperi cererea redusă de căldură pe timpul verii, oferind și o funcționare




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

57

maximală pe timpul iernii, cu o eficiență foarte ridicată. În ceea ce privește acoperirea

cererii de căldură pentru încălzire, se propune, la fel ca și în cazul centralei termice,

echiparea cu un cazan de 50 Gcal/h.

Este evident faptul că această echipare nu este compatibilă cu orice combustibil care

este vizat de analiza de față. Utilizarea biomasei, a cărbunelui sau a deșeurilor exclude din

start folosirea motoarelor termice, care funcționează doar pe gaz natural. Implementarea

unui ciclu cu turbine cu abur capabil să eficientizeze producerea de energie termică, plecând

de la utilizarea biomasei, cărbunelui sau a deșeurilor este dificilă, și foarte vulnerabilă,

tehnic și economic, la variațiile probabil ample ale cererii de căldură la nivelul sistemului

centralizat.

Tabelul 8.1. face o centralizare a informațiilor expuse pentru sursa de energie termică în

scenriul de producere centralizată a căldurii.

Tabel 8.1Elemente tehnice privind echiparea sursei de căldură în soluția centralizată

Combustibil Probleme de rezolvat Centrală termică Centrală cogenerare

Racordarea la rețeaua de gaze

Posibile taxe de mediu pentru gaze cu efect de serăGaz natural

Epuizare resurse interne cu posibile dependențe de alimentarea din import

Echipare cu 1 CAF 50 Gcal/h pentru iarnă și 1

CAF de 10 Gcal/h pentru vară

Echipare cu 1 CAF de 50 Gcal/h pentru iarnă și 2 X MT de 4,4 MWe

și 5 Gcal/h pentru iarnă și vară

Contract de aprovizionare cu furnizorii din regiune

Gestiunea corectă a cenușii rezultate

Biomasă

Suprafață mare de stocare



Restricții severe de mediu

Probabile taxe de mediu pentru gaze cu efect de serăCărbune




Restricții severe de mediu

Suprafață mare de stocareDeșeuri

Identificarea unei

suprafețe disponibile în zona de

Sud a Municipiului

Petroșani pentru

amplasarea centralei

Probleme de valorificare căldură pe timp de vară



Nu se ia în calcul




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

58

Racordarea la rețeaua de gaze

Posibile taxe de mediu pentru gaze cu efect de seră


Contract de aprovizionare cu furnizorii din regiune

Gestiunea corectă a cenușii rezultate

Gaze + Biomasă




Echipare cu 1 CAF de 50 Gcal/h pentru iarnă și 2 X MT de 4,4 MWe

și 5 Gcal/h pentru iarnă și vară

Discuția despre sursa centralizată fiind clarificată, este cazul să se analizeze celelalte

elemente de sistem care trebuie reabilitate pentru a permite funcționarea SACET în

Municipiul Petroșani. Este vorba de trecerea în patrimoniul Municipalității a porțiunii de

conductă de transport care asigură conexiunea dintre sursa propusă și punctele termice,

precum și reabilitarea acestui tronson, în concordanță cu noua cerere maximă de căldură

conform scenariului mediu probabil.

Pentru partea de distribuție a energiei termice, se va propune reabilitarea completă a

Punctelor termice care nu au fost încă supuse procesului de modernizare, precum și a

rețelelor de distribuție, de asemenea, care nu au fost modernizate. În cadrul acestei soluții,

se propune și introducerea unui dispecerat pentru conducerea automată a sistemului de

alimentare centralizată cu energie termică.

Pentru funcționarea corectă a soluției centralizate, se vor prevedea lucrări de

implementare a sistemului de distribuție orizontală a căldurii, în blocurile unde acest sistem

nu funcționează deja.

Soluția semi-centralizată presupune instalarea mai multor surse de căldură, cel mai

probabil câte o sursă pentru fiecare cartier din Municipiul Petroșani. Reapare problema

spațiului în care vor fi amplasate sursele de producere a căldurii, de data aceasta cu mai

multe probleme, fiind vorba de locații din imediata vecinătate a blocurilor și caselor.

Municipalitatea trebuie să găsească cele mai bune amplasamente pentru 5 centrale, după un

calcul de optimizare privind centrul de greutate al consumului de energie termică din

fiecare cartier.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

59

Dată fiind amplasarea surselor, se exclude din start orice alt combustibil în afara gazului

natural, din considerente de obținerea de autorizații de mediu.

Pentru soluția tehnologică de tip centrală termică se propune echiparea fiecărei centrale

cu un cazan de 10 Gcal/h pentru funcționarea pe perioada de iarnă și un cazan de 2 Gcal/h

pentru funcționarea pe timp de vară. Ipoteza luată în calcul a fost că toate cartierele sunt

echilibrate din punct de vedere al cererii maxime de căldură în sistem semi-centralizat.

Pentru soluția tehnologică de cogenerare, se va propune echiparea fiecărei centrale cu un

motor termic de 1,8 MWe, echivalent 1,7 MWt, respectiv 2 Gcal/h.

Din punctul de vedere al rețelei de transport, se propune instalarea unei conducte de

legătură între sursa locală și punctele termice din fiecare cartier. Se poate folosi o parte din

conducta de transport existentă, pe traseul existent, după un proces de modernizare și

redimensionare conform sarcinilor termice previzionate.

Din punct de vedere al punctelor termice și rețelelor de distribuție, soluția

semi-centralizată presupune aceleași lucrări ca și în cazul soluției centralizate. De

asemenea, la nivelul consumatorilor, se vor propune lucrări de implementare a distribuției

orizontale a căldurii.

Tabelul 8.2. face o centralizare a informațiilor expuse pentru sursa de energie termică în

scenariul de producere semi-centralizată a căldurii.



Racordarea la rețeaua de gaze pentru fiecare centrală

Posibile taxe de mediu pentru gaze cu efect de seră

Gaz natural

Identificarea a 5 suprafețe disponibile în

fiecare cartier al

Municipiului Petroșani

pentru amplasarea centralelor


Echipare cu 1 CAF 10 Gcal/h pentru

iarnă și 1 CAF de 2 Gcal/h pentru vară

pentru fiecare centrală

Echipare cu 1 CAF de 10 Gcal/h pentru iarnă și 1 X MT de

1,8 MWe și 2 Gcal/h pentru iarnă și vară

pentru fiecare centrală

Soluția descentralizată presupune instalarea de centrale termice individuale pentru




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

60

absolut toate apatamentele din Petroșani. În primul rând, este clar că nu se va folosi decât

gazul natural, cu toate elementele de risc. Apoi, această soluție simplifică foarte mult

probleme din punct de vedere tehnic, nemaiexistând alimentare centralizată cu energie

termică. Deja, foarte multe apartamente din Municipiu Petroșani sunt echipate cu centrale

individuale. Problemele tehnice care pot să apară sunt: de natura siguranței în funcționarea

centralelor, consumatorii fiind expuși la riscul de explozie, de lipsa unei protecții adecvate

la creșterea tarifului la gazele naturale, dar, mai ales, la introducerea taxelor de mediu

pentru sursele individuale de căldură. Din punct de vedere economic, este posibil ca

apartamentele aparținând familiilor cu venituri modeste să nu poată să fie echipate cu

centrale individuale echipate corespunzător pentru evitarea oricăror riscuri de explozie,

precum și pentru funcționarea cu eficiență ridicată a echipamentelor.



Racordarea la rețeaua de gaze pentru fiecare

centrală

Posibile taxe de mediu pentru gaze cu efect de

serăGaz natural

Gestionarea riscului de explozii la

funcționarea necorespunzătoare a echipamentelor

Epuizare resurse interne cu posibile dependențe

de alimentarea din import

Echipare cu 5500 de centrale de apartament sau înlocuirea celor

existente pe perioada de analiză

Nu se ia în calcul

Acestea sunt soluțiile tehnic posibile pentru alimentarea cu energie termică a

consumatorilor vizați de prezentul studiu. Pentru fiecare dintre aceste soluții, se va efectua o

analiză economică, pentru a se verifica eficiența economică a proiectelor propuse.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

61

CAPITOLUL 9

EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL

Efortul investițional ține cont de soluțiile și de lucrările propuse pentru fiecare tip de

soluție în parte. De menționat că dacă în cazul soluției centralizate și a celei

semicentralizate investiția cade în sarcina Autorităților locale, pentru soluția descentralizată

investiția în centralele termice individuale aparține exclusiv proprietarilor persoane fizice.

Soluțiile de finanțare cu bani europeni sau din programe naționale vizează exclusiv efortul

investițional al municipalităților, excluzând proiectele de achiziție individuală a centralelor

pe gaz.

Investițiile aferente sunt estimate pe baza valorilor proiectelor de reabilitare realizate în

alte localități din România. Acolo unde nu au fost disponibile date pentru proiecte similare,

au fost folosiți indicatori economici din literatura de specialitate.

Tabelele 9.1.a și 9.1.b prezintă valorile de investiții pentru fiecare element din sistemul

de alimentare cu căldură al Municipiului Petroșani pentru soluțiile și în ipotezele descrise pe

larg în capitolele anterioare.

Tabel 9.1.aEstimări investiționale pentru soluția centralizată (euro)

Investiție sursăCombustibil Centrală

termicăCentrală

cogenerare

Investitie retea

transport

Investiție rețea

distribuție





Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

62

Gaz natural CAF 50 Gcal/h

3 000 000 euro

CAF 10 Gcal/h

600 000 euro

CAF 50 Gcal/h

3 000 000 euro

2 X MT 4,4 MWe

8 200 000

Aproximativ 4 km rețea 1 500 000


500 000


Biomasă

CAF 50 Gcal/h

3 600 000 euro

CAF 10 Gcal/h

720 000 euro

Aproximativ4 km rețea1 500 000


500 000


Cărbune

CAF 50 Gcal/h

3 960 000 euro

CAF 10 Gcal/h

792 000 euro



500 000


Deșeuri

CAF 50 Gcal/h

4 752 000 euro

CAF 10 Gcal/h

950 400 euro

-

-

-



500 000


Gaze + Biomasă

CAF 50 Gcal/h

3 600 000 euro

CAF 10 Gcal/h

600 000 euro

CAF 50 Gcal/h

3 600 000 euro

2 X MT 4,4 MWe

8 200 000



500 000


Tabel 9.1.bEstimări investiționale pentru soluția centralizată - ierarhizare (euro)

Investiție totală soluțieCombustibilCentrală Centrală




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

63

termică cogenerare

Gaz natural 7 350 000 14 950 000Gaz + Biomasă 7 950 000 15 550 000

Biomasă 8 070 000Cărbune 8 502 000Deșeuri 9 452 400

-

Analizând investiția necesară pentru realizarea soluției tehnice, dar ținând cont și de

restricțiile de mediu pe care trebuie să le respecte, soluțiile de centrală termică pe cărbune și

pe deșeuri pot fi eliminate din analiza economică.

Pentru soluția semicentralizată, investițiile sunt prezentate în tabelele 9.2.a. și 9.2.b.

Tabel 9.2Estimări investiționale pentru soluția semi-centralizată (euro)

Combustibil Centrală termică

Centrală cogenerare

Investiție rețea

distribuție


Gaz natural

5 CAF 10 Gcal/h

3 300 000 euro

5 CAF 2 Gcal/h

660 000 euro

5 CAF 10 Gcal/h

3 300 000 euro

5 X MT 1,8 MWe

7 500 000 euro


500 000





Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

64

Tabel 9.1.bEstimări investiționale pentru soluția semi-centralizată (euro)


termicăCentrală

cogenerare

Gaz natural 6 210 000 13 050 000

Pentru soluția descentralizată, investițiile sunt prezentate în tabelul 9.3.

Tabel 9.3.Estimări investiționale pentru soluția descentralizată (euro)


termicăCentrală

cogenerare

Gaz natural 4 125 000 -

După cum se observă din tabelele centralizatoare, soluția pe gaz natural, fie centrală




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

65

termică, fie centrală de cogenerare, presupune o investiție mai redusă pentru soluția

semicentralizată, față de soluția centralizată, la același efect util. În consecință, pentru

analiza economică, rămân în discuție soluția semi-centralizată cu producere energie termică

(eventual și electrică) pe gaz natural, versus alimentarea descentralizată cu centrale

individuale.

CAPITOLUL 10

IDENTIFICAREA POSIBILELOR SURSE DE FINANŢARE

Bugetul local poate fi considerat o sursă de finanțare în măsura în care se gândește un

proiect de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a cărui

investiție face obiectul atragerii de fonduri europene nerambursabile. Cota de participare a

prin cofinanțare a autorităților locale poate să se ridice la 5-25% din investiția totală.

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente

Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale și

de investiții, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

(FEDR). Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015)

4272/23.06.2015.

În conformitate cu Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Operațional Regional

(POR) 2014-2020 are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor

de Dezvoltare Regională (PDR), sintetizate prin Strategia Națională de Dezvoltare

Regională (SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operaționale pentru aceeași perioadă

de programare și/sau cu strategiile sectoriale/naționale în domeniile sale de intervenție,

precum și cu alte documente strategice la nivel european (Strategia Europa 2020 privind

creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii).

Axe prioritare relevante pentru susținerea soluțiilor de alimentare cu căldură

Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon,




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

66

Prioritatea de investitii 3.1 - Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a

energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în

clădirile publice, și în sectorul locuințelor.

Obiectiv: Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și

sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari.

Activități eligibile:

Eficiența energetică a clădirilor publice:

➢ îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre,

tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor,

inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;

➢ reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului

termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv

sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor

aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;

➢ utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie

termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

➢ implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea

eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și

instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei termice);

➢ realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2)

care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Eficiența energetică a clădirilor rezidenţiale:

➢ îmbunătățirea izolației termice și hidroizolarea anvelopei clădirii (pereți exteriori,

ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și

învelitoarelor inclusiv măsuri de consolidare;

➢ reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi

apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea

de robinete cu cap termostatic, etc;




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

67

➢ modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de

bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a

energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice,

pompe de căldură și/sau centrale termice pe biomasă, etc.;

➢ realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2)

care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE (POIM)

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde

nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în

acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei

Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare

cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară,

concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum

redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi

prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă

a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului

general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări

de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia

mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă

energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii.

Axa Prioritară 6 - Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea

susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

Obiective specifice

6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

68

(biomasă, biogaz, geotermal)

Activități eligibile

➢ Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau

termice din biomasă şi biogaz,

➢ Realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe bază de

energie geotermale,

➢ Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a

energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile în

condiţii de siguranţă a funcţionării SEN

ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU

Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul

financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită

conform principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”.

Administraţia Fondului pentru Mediu funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei

publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi

Pădurilor.

Administraţia Fondului pentru Mediu se adresează unei categorii largi de beneficiari:

operatori economici; ong-uri; unităţi administrativ-teritoriale; unităţi şi instituţii de

învăţământ; composesorate şi ocoale silvice; unităţi de cult; instituţii publice; asociaţii de

dezvoltare intercomunitară; institute de cercetare-dezvoltare; asociaţii de proprietari;

persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale şi întreprinderi

familiale, care prin implementarea şi derularea de programe contribuie la îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă, şi în acelaşi timp, conştientizează publicul asupra problemelor de

mediu.

Programele finanţate din Fondul pentru mediu:

➢ Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie

regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire

(Programul “Casa Verde”) – Persoane Fizice.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

69

➢ Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie

regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire

(Programul “Casa Verde”) – Persoane Juridice.

➢ Programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile.

CAPITOLUL 11

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ COMPARATIVĂ A SOLUŢIILOR PROPUSE

În urma estimării efortului investițional, au rămas în discuție doar două soluții pentru

proiectul de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Petroșani. Este

vorba de soluția semi-centralizată (5 centrale termice sau centrale de cogenerare, amplasate

în 5 cartiere ale Municipiului) și de soluția descentralizată (centrale termice individuale

pentru fiecare din apartamentele vizate de această analiză).

Analiza tehnico-economică își propune să evidențieze care sunt costurile de

funcționare ale centralelor în cele două soluții pentru a verifica, la final, costul de producție

al unității de energie termică livrată consumatorilor. Ulterior, se va estima efortul de

subvenționare pe care trebuie să-l facă autoritățile locale pentru a nu se depăși gradul de

suportabilitate al populației în ceea ce privește plata facturii pentru căldură.

Calculul pleacă de la cantitatea anuală de energie termică consumată de

apartamentele țintă pentru proiectul de modernizare a sistemului de alimentare centralizată

cu căldură.

Tabel 11.1.Consumuri anuale de energie termică ale clădirilor racordate din Municipiul



Consum maxim anualmiiGcal/an

Consum anual pentru încălzire

miiGcal/an

Consum anual pentru apă caldămiiGcal/an

Mediu probabil Blocuri 116,46 67,5 48,96




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

70

Instituții 37,5 37,5 0

Pierderile de energie în rețelele de distribuție pentru soluția semi-centralizată sunt

mici, nu ar trebui să depășească 10%. Randamentul cazanelor propuse nu trebuie să coboare

sub o medie anuală de 90%. În același timp, randamentul centralelor individuale montate în

blocuri are o valoare medie de 80%, față de o medie de 88% considerată pentru centralele

montate în instituții. Utilizând aceste valori, va rezulta consumul anual de gaz natural pentru

cele două soluții analizate, privind asigurarea cererii de căldură anuale, valori prezentate în

tabelul 11.2.

Tabel 11.2.Consumuri anuale de combustibil ale cazanelor/centralelor din Municipiul Petroșani în

soluțiile propuse, fără producere de energie electrică

Soluții Tipuri de consumatori

Consum anualde combustibil

GWh/an


încălzireGWh/an


apă caldăGWh/an

Blocuri 167,2 96,9 70,3Semi-centralizată Instituții 53,8 53,8 0Blocuri 169,3 98,1 71,2Descentralizată Instituții 51,3 51,3 0

După cum se observă, dacă se consideră că randamentul centralelor individuale nu

depășește valoarea medie anuală de 80%, iar randamentul cazanelor din centralele termice

nu scade sub o valoare medie anuală de 90%, pentru pierderi de energie la distribuție de

10%, consumurile de gaze naturale pentru cele două soluții sunt practic egale. De precizat,

în acest moment, faptul că, pentru o sursă de căldură, consumurile cu combustibilul

reprezintă cea mare mare parte din cheltuielile anuale de funcționare.

În analiza de față, consumurile totale anuale de gaze naturale pentru cele două soluții

sunt de 221 GWh/an (soluția semi-centralizată), respectiv de 220,3 GWh/an (pentru soluția

descentralizată).

În cazul utilizării soluției de cogenerare cu motoare termice, lucrurile stau diferit.

Energia termică necesară pentru prepararea apei calde de consum este obținută din




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

71

recuperarea căldurii produse de motoare, utilizate pentru producerea de energie electrică.

Astfel, la un indice de cogenerare de 0,8 și un randament electric de 35%, consumurile

anuale de gaz natural și producțiile de energie electrică sunt prezentate în tabelul 11.3.

Consumurile totale anuale de combustibil în soluția semi-centralizată cu cogenerare sunt de

280,9 GWh/an. Tabelul 11.4 centralizează producțiile anuale de energie termică, respectiv

electrică, și consumurile anuale de combustibil în soluțiile analizate.

Tabel 11.3.Consumuri anuale de combustibil ale cazanelor/motoarelor din Municipiul Petroșani în

soluția semi-centralizată, cu producere de energie electrică


Consum anual

de combustibil

GWh/an

Consum anual

de combustibil

încălzireGWh/an

Consum anual

de combustibil apă caldăGWh/an

Producție anuală

de energie electrică

GWhe/anBlocuri 227,1 96,9 130,2 45,55Semi-centralizată

cu cogenerare Instituții 53,8 53,8 0 0

Tabel 11.4.Centralizator consumuri anuale de combustibil, producții anuale de energie electrică și

termică din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse


Consum anual

de combustibil

GWh/an

Producție anuală

de energie termică încălzireGWh/an

Producție anuală

de energie termică

apă caldăGWh/an

Producție anuală

de energie electrică

GWhe/anBlocuri 167,2 67,5 48,96 -Instituții 53,8 37,5 0 -Descentralizată

Total 221 105 48,96 -Blocuri 169,3 67,5 48,96 -Instituții 51,3 37,5 0 -Semi-centralizată

fără cogenerare Total 220,6 105 48,96 -Blocuri 227,1 67,5 48,96 45,55Semi-centralizată cu

cogenerare Instituții 53,8 37,5 0 -




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

72

Total 280,9 105 48,96 45,55

Cheltuielile anuale cu combustibilul se vor calcula ținând cont de estimările privind

tariful la gazul natural disponibile în Strategia energetică națională. Tabelul 11.5 prezintă

cheltuielile cu combustibilul pentru soluțiile propuse.

În tabelul 11.6 au fost calculate cheltuielile anuale de funcționare ale centralelor

propuse în această analiză. Pentru soluția descentralizată nu au fost trecute cheltuieli (altele

decât combustibilul) considerându-se că ele sunt relativ reduse ca importanță. Pentru soluția

semi-centralizată de centrală termică au fost considerate cheltuielie de funcționare la un

nivel de 20% din cheltuielile anuale cu combustibilul. Pentru soluția de cogenerare, au fost

considerate cheltuieli de funcționare de 25% din cheltuielile cu combustibilul.

În tabelul 11.7 au fost calculate veniturile care s-ar putea obține în cogenerare, din

vânzarea energiei electrice produse de motoare. Au fost estimate prețurile medii anuale de

valorificare a energiei electrice pe piața de profil în următorii 20 de ani.

Tabelul 11.8 prezinte rezultatele calculului cheltuielilor anuale totale (exclusiv

amortizarea investiției) pentru soluțiile analizate. Cum este de așteptat, soluția

descentralizată oferă cele mai mici cheltuieli anuale la acest nivel de analiză.

Tabelul 11.9 prezintă cheltuielile de amortizare a investițiilor în centrale pentru

producere energie termică, fără niciun fel de cofinanțare nerambursabilă. Perioada de

amortizare prevăzută este de 20 de ani. Nu s-a ținut cont de faptul că, pentru soluția de

centrală individuală, pe o perioadă de 20 de ani este probabil să se utilizeze două centrale

termice, durata de viață a echipamentelor aflate în comercializare fiind de aproximativ 10

ani.

În tabelul 11.10 se prezintă cheltuielile de amortizare a investiției în ipoteza de

cofinanțare a proiectelor în soluția semi-centralizată. Nu se vor accepta cofinanțări

nerambursabile pentru soluția descentralizată. După cum se observă, impactul asupra

cheltuielilor anuale de amortizare nu este foarte mare, dar cofinanțarea nerambursabilă

devine extrem de importantă într-un proiect în care perioada de rebranșare a clienților la un

sistem modern de alimentare cu căldură ar putea să dureze o perioadă mai lungă. Important




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

73

este ca, la momentul deciziei de investiție într-o nouă centrală individuală, clienții să aibă la

dispoziție o soluție viabilă și funcțională din sistemul semi-centralizat.

Tabelul 11.11 oferă informații despre cheltuieli de amortizare pentru investițiile

propuse în ipoteza unei cofinanțări nerambursabile de 75%. Aceleași elemente sunt valabile

ca și în cazul unei cofinanțări de 50%.

Tabelul 11.12 prezintă cheltuielile totale anuale de funcționare a centralelor propuse,

inclusiv amortizările, fără cofinanțare. După cum se observă, cele mai mici cheltuieli se

înregistrează în varianta de centrală individuală.

Tabelele 11.13. și 11.14. oferă același tip de informație pentru o cofinațare

nerambursabilă de 50%, respectiv 75%. Așa cum am prezentat, impactul cofinanțării este

relativ redus asupra costurilor totale anuale de funcționare ale centralelor. Acest beneficiu se

regăsește ca un sprijin în demararea proiectului pentru a impulsiona reconectarea

consumatorilor la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

Tabelul 11.15 prezintă costul mediu al energiei termice produse de centrale în

soluțiile propuse, fără cofinanțare, cu includerea amortizărilor și fără subvenționarea

căldurii. Raportat la costul actual de producere, transport și distrbuție (mai ales dacă se ține

cont de numărul mic de clienți conectați) de 53 euro/Gcal, costurile obținute pentru un

sistem modernizat sunt foarte bune.

Tabelele 11.16 și 11.17 prezintă efectul cofinanțării nerambursabile asupra costului

mediu de producere și livrare a căldurii. Tabelul 11.18 oferă costurile medii ale energiei

termice livrate în cele 3 soluții pentru o subvenționare de 20% din costul de producție a

căldurii. Se observă că, pentru acest nivel de subvenționare, costul mediu al căldurii în

sistem semi-centralizat devine mai mic decât cel posibil a fi produs în centrale individuale.

În sfârșit, tabelul 11.19 oferă informații despre efortul bugetar necesar pentru sprijinirea

soluției semi-centralizate de producere și distribuție a căldurii.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

74




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

75

Tabel 11.5.Cheltuieli anuale cu combustibilul din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse

Soluții/An analiză 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029Tarif gaze naturale (euro/MWh) 43 44 45 47 48 50 52 53 53 54

Descentralizată 9503 9724 9945 10387 10608 11050 11492 11713 11713 11934Semicentralizată 9486 9706 9927 10368 10589 11030 11471 11692 11692 11912

Cheltuieli combustibil(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 12079 12360 12641 13202 13483 14045 14607 14888 14888 15169

Soluții/An analiză 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039Tarif gaze naturale (euro/MWh) 55 56 56 57 58 60 60 61 62 63


Cheltuieli combustibil(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 15450 15730 15730 16011 16292 16854 16854 17135 17416 17697

Tabel 11.6.Cheltuieli anuale de funcționare (exclusiv combustibilul) din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse

Soluții/An analiză 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029Descentralizată 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Semicentralizată 1897 1941 1985 2074 2118 2206 2294 2338 2338 2382Cheltuieli

funcționare(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 3020 3090 3160 3301 3371 3511 3652 3722 3722 3792


Semicentralizată 2427 2471 2471 2515 2559 2647 2647 2691 2735 2780Cheltuieli

funcționare(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 3862 3933 3933 4003 4073 4214 4214 4284 4354 4424




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

76

Tabel 11.7.Venituri anuale din vânzarea de energie electrică în soluția de cogenerare

Soluții/An analiză 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029Preț energie electrică (euro/MWhe) 35 36 37 37 38 38 40 41 41 43


Venituri energie electrică

(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 1594 1640 1685 1685 1731 1731 1822 1868 1868 1959Soluții/An analiză 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039

Preț energie electrică (euro/MWhe) 43 44 46 46 48 49 50 51 52 53Descentralizată 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Semicentralizată 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Venituri energie

electrică(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 1959 2004 2095 2095 2186 2232 2278 2323 2369 2414

Tabel 11.8.Cheltuieli anuale totale de funcționare centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse


Semicentralizată 11383 11648 11912 12442 12707 13236 13765 14030 14030 14295Cheltuieli totale de funcționare(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 13504 13810 14115 14818 15123 15825 16437 16742 16742 17002






Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

77

Tabel 11.9.Cheltuieli anuale de amortizare investiții centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – fără cofinanțare


Semicentralizată 311 311 311 311 311 311 311 311 311 311Cheltuieli amortizări



Cheltuieli amortizări

(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 653 653 653 653 653 653 653 653 653 653

Tabel 11.10.Cheltuieli anuale de amortizare investiții centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – cu cofinanțare 50%










Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

78

Tabel 11.11.Cheltuieli anuale de amortizare investiții centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – cu cofinanțare 75%







Tabel 11.12.Cheltuieli anuale totale de funcționare centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – fără cofinanțare, amortizări incluse



Soluții/An analiză 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039Cheltuieli totale Descentralizată 12361 12582 12582 12803 13024 13466 13466 13687 13908 14129




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

79

Semicentralizată 14870 15135 15135 15400 15664 16194 16194 16458 16723 16988de funcționare(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 18006 18311 18220 18571 18831 19488 19443 19748 20054 20359

Tabel 11.13.Cheltuieli anuale totale de funcționare centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – 50% cofinanțare, amortizări incluse





Tabel 11.14.Cheltuieli anuale totale de funcționare centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – 75% cofinanțare, amortizări incluse



Soluții/An analiză 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

80


Cheltuieli totale de funcționare(miieuro/an) Semicentralizată cogenerare 17516 17822 17731 18082 18342 18999 18953 19259 19564 19870

Tabel 11.15.Cost mediu energie termică pentru centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – fără cofinanțare, amortizări incluse

Soluții/An analiză 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029Descentralizată 54.2 55.5 56.7 59.2 60.4 62.9 65.3 66.6 66.6 67.8

Semicentralizată 65.3 66.8 68.3 71.2 72.7 75.7 78.6 80.1 80.1 81.6Cost mediu(euro/Gcal)

Semicentralizată cogenerare 79.1 80.8 82.5 86.4 88.1 92.0 95.4 97.1 97.1 98.6Soluții/An analiză 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039

Descentralizată 69.0 70.3 70.3 71.5 72.7 75.2 75.2 76.4 77.7 78.9Semicentralizată 83.0 84.5 84.5 86.0 87.5 90.4 90.4 91.9 93.4 94.9Cost mediu

(euro/Gcal)Semicentralizată cogenerare 100.6 102.3 101.8 103.7 105.2 108.8 108.6 110.3 112.0 113.7

Tabel 11.16.Cost mediu energie termică pentru centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – 50% cofinanțare, amortizări incluse







Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

81

Descentralizată 69.0 70.3 70.3 71.5 72.7 75.2 75.2 76.4 77.7 78.9Semicentralizată 82.2 83.7 83.7 85.1 86.6 89.6 89.6 91.1 92.5 94.0

Cost mediu(euro/Gcal)

Semicentralizată cogenerare 98.7 100.4 99.9 101.9 103.3 107.0 106.8 108.5 110.2 111.9

Tabel 11.17.Cost mediu energie termică pentru centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – 75% cofinanțare, amortizări incluse






Tabel 11.18.Cost mediu energie termică pentru centrale din Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – fără cofinanțare, amortizări incluse, subvenție

locală 20%

Soluții/An analiză 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029Descentralizată 54.2 55.5 56.7 59.2 60.4 62.9 65.3 66.6 66.6 67.8Cost mediu

(euro/Gcal) Semicentralizată 52.2 53.4 54.6 57.0 58.2 60.5 62.9 64.1 64.1 65.3




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

82




Tabel 11.19.Efort anual subvenționare energie termică pentru Municipiul Petroșani în soluțiile propuse – fără cofinanțare, amortizări incluse, subvenție

locală 20%


Semicentralizată 2106 2159 2212 2318 2371 2476 2582 2635 2635 2688Subvenție anuală(mii euro/an)

Semicentralizată cogenerare 2342 2403 2464 2605 2666 2806 2928 2990 2990 3042Soluții/An analiză 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039

Descentralizată 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0Semicentralizată 2741 2794 2794 2847 2900 3006 3006 3059 3112 3165Subvenție anuală

(mii euro/an)Semicentralizată cogenerare 3112 3173 3155 3225 3277 3408 3399 3460 3521 3582




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

83

În concluzie, soluția semi-centralizată de producere a energiei termice în regim de

centrală termică pe gaze naturale poate să devină soluția optimă pentru dezvoltarea și

modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu căldură din Municipiul Petroșani, în

următoarele condiții:

➢ accesarea de fonduri nerambursabile pentru cofinanțarea lucrărilor de investiții

pentru construirea a 5 centrale termice de zonă, finalizarea reabilitării punctelor

termice și a rețelelor de distribuție, procentul țintă minimal de cofinanțare

nerambursabilă este de 75% din cheltuielile totale ale proiectului

➢ realizarea distribuției orizontale a apei calde pentru blocurile care sunt cele mai

favorabile ideii de reconectare la sistemul de alimentare centralizată cu energie

termic, ținta finală fiind de aproximativ 5 500 de apartamente, cu precădere

dintre cele reabilitate termic sau în curs de reabilitare pe o perioadă previzibilă

de timp

➢ subvenționarea energiei termice produse în sistemul centralizat cu nivelul

necesar până la momentul atingerii țintei de consumatori conectați și a cantității

anuale de căldură estimată a fi consumată. Nivelul țintă de subvenționare după

atingerea masei critice de clienți conectați este de 20%.

➢ dacă elementele de natură economică o permit, extinderea soluției de producere a

căldurii în centrale termice la o soluție de cogenerare cu motoare termice, în

măsura în care evoluția cererii anuale de apă caldă de consum este una care să

ducă la rezultate economice corecte pentru acest tip de tehnologie.

➢ soluția semi-centralizată oferă și avantajul de a permite etapizarea proiectului de

modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură, în sensul

modularizării investiției și a eșalonării în timp, funcție de gradul de acceptare a

soluției din partea comunității locale.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

84

CAPITOLUL 12

MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE SPECIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUI STRATEGIC PROPUS

Implicarea autorităților locale în susținerea proiectului de alimentare

semi-centralizată cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Petroșani este foarte

importantă. Proiectul de modernizare a sistemului de alimentare semi-centralizată cu

energie termică reprezintă o investiţie deosebit de complexă, cu un puternic impact social

asupra locuitorilor oraşului. Utilizarea unor fonduri însemnate pentru activitatea

investiţională conduce implicit la o responsabilizare corespunzătoare a tuturor instituţiilor şi

factorilor ce participă în mod direct sau colateral la această activitate.

O primă măsură deosebit de importantă care revine Administraţiei Locale este

organizarea unei Unităţi de Management Local a proiectului care să poată gestiona eficient

toate etapele necesare a fi parcurse până la finalizarea obiectivului.

A doua măsură foarte importantă este asigurarea derulării în bune condiţii a tuturor

etapelor premergătoare derulării efective a investiţiei: realizarea studiilor de fezabilitate, a

proiectelor tehnice, acordarea tuturor avizelor necesare demarării lucrărilor. Autoritățile

publice trebuie să asigure finanțarea tuturor etapelor care preced obținerea Autorizației de

construcției, pentru a permite depunerea cererilor de finanțare nerambursabilă a proiectelor

pe baza unui dosar complet. Se cunoaște faptul că succesul unei cereri de finanțare este

asigurat în mare măsură dacă intenția de realizare a proiectului este clară, exprimată prin

gradul de maturitate a documentației tehnice depuse.

Realizarea proiectului de modernizare a sistemului de alimentare semi-centralizată

cu energie termică în intervalul de timp prevăzut va necesită concentrarea unei forţe de

muncă numeroase. Se recomandă ca Agenţia locală pentru ocuparea forţelor de muncă să

deruleze un program special destinat acestei acţiuni, în cazul în care se va dovedi că

resursele umane angajate în prezent în zona Municipiului Petroşani sunt insuficiente pentru

întregul volum de muncă aferent proiectului.




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

85

Este deosebit de important ca administraţia locală să încurajeze creşterea consumului

util de energie termică în vederea asigurării confortului la standarde europene. Aceasta se va

suprapune peste creşterea aşteptată a nivelului de trai a locuitorilor din Municipiul

Petroşani. Se recomandă realizarea de Campanii de Informare privind efectele benefice ale

creşterii confortului în locuinţe asupra sănătăţii, implicit reduceri ale cheltuielilor alocate

medicamentelor.

Un alt factor pentru care administraţia centrală şi locală va purta o mare răspundere

îl reprezintă politica de tarifare a energiei termice. Este indicat să se încerce implementarea

unei politici de tarifare binomială, care să asigure un flux de bani către rambursarea sumelor

care au fost alocate pentru realizarea proiectului.

Există certitudinea faptului că, în timp, facturile la energia termică vor creşte. Fie că

sistemul va rămâne sub forma centralelor individuale, fie că va fi modernizat, facturile pe

care consumatorii trebuie să le plătească vor depăşi nivelul celor de azi. Fără îndoială, o

parte din actualii consumatori nu vor putea suporta această creştere. Se speră ca, în

contextul creşterii nivelului de trai, acest segment să fie cât mai redus. Este de datoria

autorităţilor locale să asigure o politică socială capabilă să reprezinte un instrument de folos

celor care au nevoie de sprijin.

O măsură care poate fi analizată de către factorii decizionali din Municipiul

Petroşani este concesiunea activitătii de producere şi distribuţie a energiei termice către

companii specializate. Această măsură a fost deja aplicată cu mare succes în câteva oraşe

din România. Ca rezultat al concesiunii activiităţii de producere şi distribuţie a energiei

termice pot fi enumerate următoarele:

⦁ creşterea calităţii serviciului livrat populaţiei;

⦁ rentabilizarea funcţionării sistemului centralizat de alimentare cu energie

termică;

⦁ scăderea sau cel puţin menţinerea preţurilor de vânzare a căldurii;

⦁ micşorarea sau chiar stoparea debranşărilor populaţiei de la sistemul

centralizat de alimentare cu căldură;

⦁ pe termen lung rebranşarea populaţiei la sistemul centralizat de alimentare cu




Faza:I (unică)

Volumul:I (unic)

86

energie termică.

CAPITOLUL 7 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU …ƒldură-a...Cod /2017 Studiu Soluție Titlul...

Documents

Transcript of CAPITOLUL 7 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE-MEDIU …ƒldură-a...Cod /2017 Studiu Soluție Titlul...