CAPITOLUL 5 MODALIT I I CRITERII MODERNE ÎN …

CAPITOLUL 5

MODALIT��I �I CRITERII MODERNE ÎN REALIZAREA EVALU�RII LA DISCIPLINELE DIN ARIA CURRICULAR� ARTE �I TEHNOLOGII ÎN ÎNV��MÂNTUL PRIMAR �I

PRE�COLAR

5.1 Evaluarea studen�ilor la disciplina Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i didactica acestora

Defini�ie: Evaluarea �colar� este procesul prin care se delimiteaz�, se ob�in �i se furnizeaz� informa�ii utile, permi�ând luarea unor decizii ulterioare (Cuco�, 1998, pag. 101).

Evaluarea ini�ial� se realizeaz� la început de an �colar �i are ca scop stabilirea

nivelului ini�ial de competen�e al elevilor în domeniul evaluat. În procesul evalu�rii ini�iale elevii nu vor fi aprecia�i cu note (Hubencu �i Prisecaru, 2011, pag.20).

Evaluarea modern� este parte integrant� a procesului de înv��are, dezvoltând o func�ie de feed-back pentru cel instruit. Literatura de specialitate propune modele de înv��are reflexiv� �i contextualizat�, printre care modelul GROW este cel mai cunoscut.

Acesta presupune parcurgerea urm�toarelor etape de înv��are pe baza experien�ei (P�un, 2012, pag. 44):

o definirea unor scopuri de formare �i dezvoltare (Goal) o explorarea situa�iei curente, a aspectelor semnificative pentru propria persoan�,

a experien�elor trecute (Reality) o identificarea unor ac�iuni posibile, op�iuni de interven�ie în vederea atingerii

scopurilor stabilite (Options) o detalierea ac�iunilor prin decizia cu privire la modul în care acestea vor fi puse

în practic�: timp, etape, comportamente specifice (What/Who/When) Metoda GROW poate fi adaptat� la evaluarea studen�ilor definind, ca scop,

identificarea criteriilor de evaluare pentru o lucrare de arte vizuale. Astfel la disciplina “Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i didactica acestora” predat�

în anul III studen�ilor de la programul de studiu Pedagogia înv��mântului primar �i pre�colar sunt programate patru probe de evaluare ini�ial� (percep�ie vizual�, creativitate, culoare �i opera�ionalizarea competen�elor specifice). Fiecare prob� dureaz� 50 minute �i este urmat� de analiza rezultatelor.

Evaluarea curent� (continu�) se face în timpul secven�ei de instruire. Rezultatele ob�inute sunt utilizate de profesor ca mijloc de stabilire a unor strategii didactice adecvate nivelului de preg�tire al elevilor. Evaluarea formativ� înregistreaz� achizi�iile realizate la nivelul “memoriei de scurt� durat�”, ce constituie un fel de poart� de trecere c�tre “memoria de lung� durat�”, ce reprezint� temeinicia înv��rii (Cerghit s.a., 2001, pag.212). La orele de seminar, studen�ii din anul III P.I.P.P realizeaz� temele din Tabel 1, individual sau în grup. Un exemplu de lucrare realizat� în grup este realizarea unei compozi�ii-joc de culoare propus� în cadrul seminarului 5. Activit��ile organizate în grup sunt conduse de un lider ce va primi ca bonus punctajul acelei teme. Un student are dreptul

EDUCA�IE PLASTIC�, ABILIT��I PRACTICE �I DIDACTICA ACESTORA- SUPORT DE CURS

58

de a fi o singur� dat� lider, în caz de nerealizare a temei fiind penalizat, numai el, cu punctajul acordat pentru sarcina sa, chiar dac� aceasta este realizat�. Pentru realizarea obiectivului general �i formarea competen�elor specifice men�ionate în fi�a disciplinei prezentat� în ANEXA II, pentru evaluare au fost alese nou� criterii de evaluare din care cinci sunt destinate evalu�rii curente, formative, �i patru criterii sunt folosite la evaluarea sumativ�. Criteriile de evaluare sunt corelate atât cu competen�ele formate cât �i cu obiectivele enun�ate ale disciplinei (Anexa II, pag. 104).

Evaluarea formativ� se realizeaz� prin notarea activit��ilor desf��urate la seminar reflectate în portofoliu (I) �i în tema de cas� (II). I. Model de evaluare a competen�elor formate (însu�irea problematicii tratate la curs �i seminar, capacitatea de utilizare corect� a metodelor �i procedeelor didactice precum �i a tehnicilor de lucru parcurse, evaluarea pprroobbeelloorr pprroopprriiii ssaauu rreeaalliizzaattee ddee aall��iiii,, ccaappaacciittaatteeaa ddee aa ccoonnssttrruuii ttiippuurrii ddee sscceennaarriiii ddiiddaaccttiiccee ssttuuddiiaattee -- Anexa II, pag. 104) prin notarea temelor din portofoliu (30 puncte) pe baza criteriilor de evaluare a obiectivelor enun�ate

S� se realizeze temele prezentate în Tabel 5.1 cu respectarea criteriilor de evaluare: Criteriile de evaluare a obiectivelor enun�ate

Item 1 - Spa�iul �i forma (2D �i 3D) - 0.3 puncte Item 2 - Linia �i punctul – 0.3 puncte Item 3 - Culoarea, contrastele cromatice �i dominanta de culoare – 0.3 puncte Item 4 -Tehnici �i procedee – 0.3 Item 5 - Metode didactice – 0.3 Item 6 - Opera�ionalizarea competen�elor specifice - 0.5 Item 7 - Proiect didactic - 0.3 Item 8 - Creativitatea - 0.3 Item 9 - Interpretare - 0.1 puncte Item 10 - Fotografia documentar� - 0.1 puncte Item 11 - Evaluarea unui produs - 0.2 puncte

Tabel 5.1 Tematica disciplinei Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i didactica acestora

Seminar Item Tema Mod de lucru

Tehnica / Elemente de limbaj plastic / Metoda

/ Materiale 1* 11

9,2

11

Percep�ie vizual� �i creativitate (evaluare ini�ial�) Portretul colegei mele

Individual Individual

Portret / creion / Expozi�ia Linia / Expozi�ia Portret / creion/ Expozi�ia

2* 3,11

1 10

6

Tonuri �i nuan�e în natur� (evaluare ini�ial�- sensibilitate cromatic�) Forme geometrice Fotografia-arc peste timp Opera�ionalizarea competen�elor specifice

Individual Culoare / Expozi�ia / Metode interogative Colaj Fotografia Prob� scris�

CAPITOLUL V: MODALIT��I �I CRITERII MODERNE ÎN REALIZAREA EVALU�RII LA DISCIPLINELE DIN ARIA CURRICULAR� ARTE �I TEHNOLOGII ÎN ÎNV��MÂNTUL PRIMAR �I PRE�COLAR

59

(evaluare ini�ial�) 3* 2,8

3.8 Compozi�ie cu linii Tonuri �i nuan�e în operele de art�

Individual Grup

Linie / Expozi�ia Culoare / Expozi�ia

4* 9,11

8,11

3,8,9

Analiza unor opere de art� Analiza lucr�rilor realizate anterior. Comentariu plastic Perspectiva aerian� aplicat� la ilustrarea unui text

Grup Grup Individual

Comentariul Dezbaterea Metoda celor 6 p�l�rii Coloare Expozi�ia

5* 4,8,2

6 4,5,6,7,8

Tehnici de lucru - Tangram, Origami Proiectarea pedagogic� în înv��mântul primar pentru disciplina Arte �i Abilit��i practice

Individual Grup

Tangram, Origami / hârtia Elemente de limbaj plastic / Metode interogative Brainstorming Dezbatere

6* 6

4

Proiectarea pedagogic� în înv��mântul pre�colar pentru domeniul estetic �i creativ Confec�ionare p�pu��

Grup Individual

Elemente de limbaj plastic / Metode interogative Împletire, Cus�turi

7* 2,3,4,5,7,8,9 11

Prezentarea temei de cas� Evaluarea unui produs Evaluare seminar

Individual Grup Individual

Expunerea / Dezbaterea Observarea sistematic� Prob� practic� �i Portofoliu

Not�: * La seminar se va propune adaptarea pentru înv��mântul primar �i pre�colar a temei realizate identificând competen�ele specifice. Timp: 700 minute II. Model de eevvaalluuaarree aa ccoommppeetteenn��eelloorr ffoorrmmaattee ((iiddeennttiiffiiccaarreeaa ssttrruuccttuurriiii uunnuuii sscceennaarriiuu ddiiddaaccttiicc-- AAnneexxaa IIII.. ppaagg.. 110044)) prin notarea tteemmeeii ddee ccaass�� ((1100 ppuunnccttee)) pe bbaazzaa ccrriitteerriiiilloorr ddee eevvaalluuaarree aa oobbiieeccttiivveelloorr eennuunn��aattee

Tem� de cas�- Model 1 Realiza�i o prezentare (prezentare. PPS) referitoare la portul popular românesc, specific unui jude� al ��rii �i s� se confec�ioneze, din fire �i materiale textile, o p�pu�� îmbr�cat� în acel port popular (adaptare). Identifica�i dou� competen�e specifice �i cinci obiective opera�ionale care au contribuit la realizarea acestei p�pu�i., �i s� se evalueze produsul.

Criteriile de evaluare a obiectivului enun�at Item 1 - Referat (max. 2pag.) - 1 punct Item 2 - Fotografie portul popular – 1 punct Item 3 - Confec�ionare p�pu�� fire – 1 punct Item 4 - Confec�ionare costum popular (adaptare)– 3 puncte Item 5 - Realizarea indicatorilor de performan�� din Tabelul 5.2.A – 2 puncte Item 6 - Prezentare itemi 1, 2, 3, 4 �i 5 �i comentariu plastic al unei lucr�ri (Tabelul 5.2B- 6 itemi) – 2 puncte


60

Timp: 10 minute pentru prezentare

Tem� de cas� - Model 2 Realiza�i prezentarea video (prezentare Video. AVI) a unei secven�e de lec�ie filmat� în înv��mântul primar �i pre�colar (aria curricular� Arte �i Tehnologii. Identifica�i dou� competen�e specifice �i cinci obiective opera�ionale care au contribuit la realizarea acestei lec�ii, �i s� se evalueze o lucrare a copiilor.

Criteriile de evaluare a obiectivelor enun�ate

Item 1 - Extras proiect didactic (max. 2pag.) - 0.1 puncte Item 2 - Filmare lec�ie – 0.2 puncte Item 3 - Efectuare lec�ie – 0.3 puncte Item 5 - Realizarea indicatorilor de performan�� din Tabelul 5.2.A – 0.2 puncte Item 6 - Prezentare itemi 1, 2, 3, 4 �i 5 �i comentariu plastic al unei lucr�ri (Tabelul 5.2.B - 6 itemi) – 0.2 puncte

Timp: 10 minute pentru prezentare

Tabel 5.2 Grila indicatorilor de performan�� pentru evaluarea temei de cas� (P�un, 2012, pag. 85)

A. Indicatori de performan��: Relevan�a observa�iilor consemnate (evaluarea pozitiv�, critic� a lec�iei, valorizarea pozitiv� a lec�iei vizionate) Claritatea obiectivelor formulate în proiectul didactic

Capacitatea de abordare a curriculumului �colar cu curaj �i îndr�zneal� Adecvarea metodelor �i mijloacelor didactice utilizate în lec�ia predat� la scopurile �i obiectivele precizate în proiectul didactic

Relevan�a criteriilor utilizate în evaluare Capacitatea de alternare a diferitelor forme de evaluare �i strategii evaluative în conformitate cu scopurile �i obiectivele urm�rite Capacitatea de utilizare a noilor tehnologii informa�ionale în sus�inerea temei de cas�

Capacitatea de a promova o manier� de predare de tip creativ

B. Comentariu plastic(Toma, 2012, pag.72) Nr. Lucrare Morfologie Sintaxa Tehnica Raporturi expresiv Calificativ compozi�ionale Cromatic� - Valoare Ritm, Contrast- Dominant� Expresivitate, originalitate

Evaluarea sumativ� se realizeaz� la sfîr�it de semestru sau an �colar �i se constituie

din suma evalu�rilor curente �i proba de evaluare final� (test, examen etc.). Deoarece func�ia de baz� a Educa�iei plastice în �coala general� este culturalizarea �i educarea sim�ului artistic, �i nu formarea unui artist profesionist, este important ca evaluarea s� se axeze nu atît pe profesionalism în realizarea lucr�rilor, cît pe gradul de participare, efortul depus, motiva�ie, ideea de crea�ie selectat� de elev, originalitate în prezentare etc. (Hubencu �i Prisecaru, 2011, pag.20).

La disciplina Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i didactica acestora evaluarea final�, sumativ�, se face printr-o examinare scris�. Descrierea modului de evaluare al celor 4 tipuri de subiecte (A, B, C, D) este prezentat� în paginile urm�toare.

A. Model pentru evaluare a competen�elor formate (capacitatea de utilizare adecvat� a no�iunilor psiho-pedagogice �i metodologice pentru aria curricular� Arte �i Tehnologii, capacitatea de analiz� �i interpretare a unor situa�ii cu semnifica�ie didactic� - Anexa II, pag. 104) prin notare subiectului 1 (20 puncte) pe baza criteriilor de evaluare a obiectivelor


61

enun�ate Subiect 1: S� se redea grafic portretul din Figura 5.1 �i s� se evalueze proba (Tabel 5.3, Tabel

5.4), respectând criteriile de evaluare �i descriptorii de performan�� urm�tori: Criteriile de evaluare a obiectivelor enun�ate

Item 1 - Compunerea spa�iului plastic (încadrarea în pagin�) – 5 puncte Item 2 - Raportul dintre elementele desenate (propor�ii) / intrarea în caracter – 5

puncte Item 3 - Observa�ii privind rezolvarea itemilor 1 �i 2 - 5 puncte / item Descriptori de performan��

Tabel 5.3 Calificative subiect 1 Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient

1 Respect� încadrarea în pagin� (exemplificare în figurile 5.2 �i 5.3)

Respect� încadrarea în pagin� pentru 70% din desen (exemplificare în figurile 5.4 �i 5.5)

Respect� încadrarea în pagin� pentru 50% din desen (exemplificare în figurile 5.6 �i 5.7)

Respect� încadrarea în pagin� pentru 40% din desen (exemplificare în figurile 5.8, 5.9 �i 5.10)

2 Respect� raportul dintre elementele desenate (propor�ii) (exemplificare în figurile 5.2 �i 5.3)

Respect� raportul dintre elementele desenate (propor�ii) Pentru 70% din desen (exemplificare în figurile 5.4 �i 5.5)

Respect� raportul dintre elementele desenate (propor�ii) pentru 50% din desen (exemplificare în figurile 5.6 �i 5.7)

Respect� încadrarea în pagin� pentru 40% din desen (exemplificare în figurile 5.8, 5.9 �i 5.10)

3 Noteaz� observa�ii privind rezolvarea itemului 1 �i 2 (exemplificare în figura 5.11)

Noteaz� observa�ii complete privind rezolvarea unui item �i observa�ii par�iale pentru al doilea item

Noteaz� observa�ii privind rezolvarea unui item

Noteaz� observa�ii par�iale privind rezolvarea unui item

Tabel 5.4 Evaluare final� subiect 1

ITEM CALIFICATIV Rezolv� itemii 1 �i 3 cu FB �i itemul 2 cu B sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia.

Foarte bine (exemplificare în figurile 5..2 �i 5.11)

Rezolv� itemul 1 cu B �i itemii 2 �i 3 cu Suficient sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia.

Suficient

Timp: 90 minute


62

Figura 5.1 Neagoe Basarab Figura 5.2 Reproducere 1 evaluat�

Foarte bine

Figura 5.3 Reproducere 2 evaluat�

Foarte bine Figura 5.4 Reproducere 3 evaluat� Bine


Bine Figura 5.6 Reproducere 5 evaluat�

Suficient


63


Suficient Figura 5.8 Reproducere 7 evaluat�

Insuficient


Insuficient Figura 5.10 Reproducere 9 evaluat�

Insuficient Un model pentru evaluarea reproducerii din Figura 5.2 este prezentat în Figura 5.11

Figura 5.11 Model pentru evaluare reproducere 1

Prin analiza comparat� a probelor realizate la testarea ini�ial� �i cea final�, se observ� îmbun�t��irea competen�elor artistice ale studentelor, ilustrate în figurile prezentate mai jos (de la Figura 5.12 pân� la Figura 5.29).


64

Figura 5.12 Reproducere A - Testare ini�ial� Figura 5.13 Reproducere A - Testare final� -

Bine

Figura 5.14 Reproducere B - Testare ini�ial� Figura 5.15 Reproducere B - Testare final� -

Suficient

Figura 5.16 Reproducere C - Testare ini�ial� Figura 5.17 Reproducere C - Testare final� -

Bine


65

Figura 5.18 Reproducere D - Testare ini�ial� Figura 5.19 Reproducere D - Testare final� –

Foarte Bine

Figura 5.20 Reproducere E - Testare ini�ial� Figura 5.21 Reproducere E - Testare final� –

Suficient

Figura 5.22 Reproducere F - Testare ini�ial� Figura 5.23 Reproducere F - Testare final� –

Suficient


66

Figura 5.24 Reproducere G - Testare ini�ial� Figura 5.25 Reproducere G - Testare final� –

Foarte Bine

Figura 5.26 Reproducere H - Testare ini�ial� Figura 5.27 Reproducere H - Testare final� –

Suficient

Figura 5.28 Reproducere J - Testare ini�ial� Figura 5.29 Reproducere J - Testare final� –Bine B. Model pentru evaluare a competen�elor formate (capacitatea de utilizare adecvat� a no�iunilor psiho-pedagogice �i metodologice pentru aria curricular� Arte �i Tehnologii, capacitatea de analiz� �i interpretare a unor situa�ii cu semnifica�ie didactic� - Anexa II, pag.


67

104) prin notarea subiectului 2 (10 puncte) pe baza criteriilor de evaluare a obiectivelor enun�ate. Subiect 2: S� se realizeze 3 probe ale aceleia�i forme de baz� (Origami) �i s� se evalueze (Tabel

5.5, Tabel 5.6) cele 3 probe, respectând criteriile de evaluare �i descriptorii de performan�� urm�tori:

Criteriile de evaluare a obiectivelor enun�ate

Item 1 – Forma de baz�– 2.5 puncte Item 2 – Toleran�a de executare a plierii (1mm.) – 2.5 puncte Item 3 – Observa�ii privind rezolvarea itemilor 1 �i 2 – 2.5 puncte/item Descriptori de performan��

Tabel 5.5 Calificative subiect 2

Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient 1 Respect� forma de

baz� (exemplificare în figurile 5.30, 5.31, 5.32 �i 5.33)

-

-

Nu respect� forma de baz�

2 Respect� toleran�a de executare a plierii (1mm.) (exemplificare în figurile 5.30.a, 5.30.c, 5.32 �i 5.33)

Respect� toleran�a de executare a plierii (1mm.), excep�ie o pliere din prob� (exemplificare în figura 30.b)

Respect� toleran�a de executare a plierii (1mm.), excep�ie 2 plieri din prob� (exemplificare în figura 5.31)

Respect� par�ial toleran�a de executare a plierii (1mm.)

3 Noteaz� observa�ii privind rezolvarea itemului 1 �i 2 (exemplificare în figura 5.34)

Noteaz� observa�ii complete privind rezolvarea unui item �i observa�ii par�iale pentru al doilea item

Noteaz� observa�ii privind rezolvarea unui item

Noteaz� observa�ii par�iale privind rezolvarea unui item


ITEM CALIFICATIV

Rezolv� itemii 1 �i 3 cu FB �i itemul 2 cu B sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia, pentru minimum 2 probe.

Foarte bine (exemplificare în Figura 5.33 �i 5.34)

Rezolv� un itemul 1 cu FB �i itemii 2 �i 3 cu Suficient sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia, pentru minimum 2 probe.

Suficient

Timp: 30 minute

Observa�ie: Hârtia p�trat� ini�ial� trebuie decupat� corect.


68

Figura 5.30.a Forma de baz�

1 evaluat� – Foarte Bine Figura 5.30.b Forma de baz�

1 evaluat� – Bine Figura 5.30.c Forma de baz� 1

evaluat� – Foarte Bine


2 evaluat� – Suficient Figura 5.31.b Forma de baz�

2 evaluat� – Suficient Figura 5.31.c Forma de baz� 2

evaluat� – Suficient

Figura 5.32.a Forma de baz� 5

evaluat� – Foarte Bine Figura 5.32.b Forma de baz� 5

evaluat� – Foarte Bine Figura 5.32.c Forma de baz� 5



1 evaluat� – Foarte Bine Figura 5.33.b Forma de baz�

1 evaluat� – Foarte Bine Figura 5.33.c Forma de baz� 1



69

Proba din Figura 5.31 a fost evaluat� cu Suficient, dar ar fi putut primi �i calificativul Bine dac� p�tratul de hârtie ini�ial ar fi fost decupat îngrijit.

Figura 5.34 Model pentru evaluare forma de baz� 1 din Figura 33 variantele a, b, c

În Tabelele 5.6, 5.7, 5.8 �i 5.9 sunt prezentate evalu�rile pentru subiectele 3 �i 4.

C. Model pentru evaluare a competen�elor formate (cunoa�terea terminologiei specifice ariei curriculare Arte �i Tehnologii, capacitatea de utilizare adecvat� a no�iunilor psiho-pedagogice �i metodologice pentru aria curricular� Arte �i Tehnologii, în�elegerea importan�ei comunic�rii didactice în desf��urarea activit��ilor instructiv-educative, capacitatea de analiz� �i interpretare a unor situa�ii cu semnifica�ie didactic� - Anexa II, pag. 104) prin notare subiectului 3 (19.5 puncte) pe baza criteriilor de evaluare a obiectivelor enun�ate Subiect 3: Pentru un context de înv��are imagina,t s� se aleag� dou� competen�e specifice

pentru care s� se propun� unitatea de înv��are, tema, subiectul, tipul lec�iei, tehnica de lucru, s� se formuleze 5 obiective opera�ionale �i s� se evalueze aceste obiective prin 5 întreb�ri criteriale.

Criteriile de evaluare a obiectivelor enun�ate (Tabel 5.7, Tabel 5.8)

Item 1 - Competen�ele specifice - 0.5 puncte Item 2 - Unitatea de înv��are - 0.5 puncte Item 3 - Tema lec�iei - 0.5 puncte Item 4 - Subiectul lec�iei – 0.5 puncte Item 5 - Tehnica de lucru – 0.5 puncte


70

Item 6 - Tipul lec�iei – 0.5 puncte Item 7 - Cinci obiective opera�ionale – 2 puncte /obiectiv Item 8 - Cinci întreb�ri – 1.3 puncte / întrebare

Tabel 5.7 Calificative subiect 3

Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient 1 Propune 2

competen�e specifice

-

-

Propune o competen��

specific� 2 Propune unitatea

de înv��are -

-

Nu propune unitatea de

înv��are 3 Propune tema

lec�iei -

-

Nu propune tema lec�iei

4 Propune subiectul

lec�iei . . Nu propune

subiectul lec�iei

5 Propune tehnica de lucru

. . Nu propune tehnica de lucru

6 Propune tipul lec�iei

-

-

Nu propune tipul lec�iei

7 Propune 5

obiective opera�ionale

Propune 3 obiective opera�ionale

Propune 2 obiective

opera�ionale

Propune 1 obiectiv opera�ional

8 Propune 4 - 5 întreb�ri

Propune 3 întreb�ri Propune 2 întreb�ri Propune o întrebare

Tebel 5.8 Evaluare final� subiect 3

ITEM CALIFICATIV Rezolv� itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6 cu FB �i itemii 7 -8 cu B sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia.

Foarte bine

Rezolv� itemul 1 cu FB, itemii 2 �i 3 cu B �i itemii 4, 5, 6, 7 �i 8 cu Suficient sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia.

Suficient

Timp: 30 minute D. Model pentru evaluare a competen�elor formate (capacitatea de utilizare adecvat� a no�iunilor psiho-pedagogice �i metodologice pentru aria curricular� Arte �i Tehnologii - Anexa II, pag. 104) prin notarea subiectului 4 (0.5 puncte) pe baza criteriilor de evaluare a obiectivelor enun�ate Subiect 4: Pentru unitatea de înv��are, tema, subiectul, tehnica de lucru �i tipul de lec�ie propuse la

subiectul 3, s� se precizeze 3 metode �i 2 mijloace folosite pentru realizarea obiectivelor opera�ionale determinate.

Criteriile de evaluare a obiectivelor enun�ate (Tabel 5.9, Tabel 5.10) Item 1- Adecvarea metodelor de îînnvv��mmâânntt – 0.1 puncte / metod� de îînnvv��mmâânntt Item 2- Adecvarea mijloacelor de îînnvv��mmâânntt – 0.1 puncte / mijloc de îînnvv��mmâânntt


71

Tabel 5.9 Calificative subiect 4 Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient

1 Identific� adecvat 3 metode de îînnvv��mmâânntt

Identific� adecvat 2 metode de îînnvv��mmâânntt

Identific� adecvat o metod� de îînnvv��mmâânntt

Nu identific� adecvat metodele

de îînnvv��mmâânntt

2 Identific� adecvat 2 mijloace de îînnvv��mmâânntt

Identific� adecvat un mijloc de îînnvv��mmâânntt

-

Nu identific� adecvat mijloacele

de îînnvv��mmâânntt


ITEM CALIFICATIV Rezolv� itemul 1 FB �i itemul 2 cu B sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia.

Foarte bine

Rezolv� itemul 2 cu B �i itemul 1 cu Suficient sau orice alt� combina�ie apropiat� acesteia.

Suficient

Timp: 15 minute Pentru stabilirea notei finale NF la disciplina “Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i

didactica acestora”, se noteaz�: Nota pentru portofoliu (30%) = NP Nota pentru tem� de cas� (10%) = NT Nota pentru subiectul 1 (20%) = NS1 Nota pentru subiectul 2 (10%) = NS2 Nota pentru subiectul 3 (10%) = NS3 Nota pentru subiectul 4 (10%) = NS4 10 puncte din oficiu (10%) = NO

�i se calculeaz� cu expresia:

NF = (NP + NNTT +NS1 + NS2 + NS3+NS4 +NO) / 10

Participarea la examen este condi�ionat� de prezentarea temei de cas�, iar nota final� este 5 (cinci asigur� promovarea acestuia). În Tabelul 5.11 este prezentat� coresponden�� dintre competen�ele formate �i probele evaluate la cursul Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i didactica acestora.

Tabel 5.11 Coresponden�a dintre competen�e formate �i itemii evalua�i

Competen�ele formate (Anexa II, pag. 104) Curs Seminar

Proba

I II III IV V VI VII VIII IX Portofoliu X X X X

Tem� de cas� X Subiect 1 3 itemi

X Item 3

X Item 1, 2

Subiect 2 3 itemi

X Item 3

X Item 1, 2

Subiect 3 8 temi

X Item 1, 2, 3, 5, 6

X Item 8

X Item 7, 4

Subiect 4 8 temi

X Item 1, 2


72

5.2 Evaluarea elevilor

Pentru evaluarea elevilor din înv��mântul primar, se recomand� folosirea descriptorilor de performan�� preciza�i în Standardele de evaluare pentru clasa a IV-a, publicate de M.E.N., Serviciul na�ional de evaluare �i examinare în anul 2003. Criteriile de evaluare pot fi similare celor prezentate pentru cele 4 subiecte descrise anterior, la evaluarea studen�ilor la disciplina Educa�ie plastic�, abilit��i practice �i didactica acestora.

Standardele curriculare de performan�� au fost elaborate în anul 2005 de c�tre Consiliul Na�ional pentru Curriculum existent în M.E.C. pentru disciplinele din înv��mântul primar �i sunt prezentate la sfâr�itul fiec�rei programe �colare.

Iat� un exemplu de evaluare realizat de o student� pentru evaluarea unor produse realizate în tehnica Quiling.

Analiza produselor activit��ii elevilor

Criterii de evaluare: - respectarea temei Decora�iuni de Cr�ciun, - finalizarea lucr�rii, - acurate�e �i originalitate.

Lucrare 1 Lucrare 2

Elevul care a realizat lucrarea nr. 1 a respectat tema activit��ii, a finalizat lucrarea în

timp util �i a fost original în alegere �i execu�ie. Lucrarea nr. 1 este o lucrare de FB. Elevul care a realizat lucrarea nr. 2 a respectat �i el tema activit��ii, îns�, la sfîr�itul

orei, lucrarea sa nu era gata, iar subiectul lucr�rii sale este incert (Globurile C�rciunului 3D). Cu toate acestea îns�, a fost original �i a lucrat curat. Lucrarea nr. 2 este de B.

Procedura pentru elaborarea criteriilor de notare la disciplinele din aria curricular� Arte pentru înv��mântul gimnazial �i liceal este asem�n�toare cu procedura pentru elaborarea criteriilor de evaluare deja men�ionate, cu respectarea specificit��ilor de vârst� �i nivel ale elevilor. Calificativele din tabelele de la 5.3 la 5.10 se tranform� astfel încât calificativul Foarte Bine se adapteaz� pentru notele 9 respectiv 10, pentru celelalte calificative p�strându-se aceea�i regul� de adaptare (Bine pentru 7 �i 8, Suficient pentru 5 �i 6, iar Insuficient pentru nota 4).


73

5.3 Studiu de caz

În anul 2012, elevii (28) din clasa a IV-a (institutor I. Neculai) au fost supu�i unei probe (50minute, acuarel�) de percep�ie vizual�. Tabloul Portret de copil pictat de Nicolae Toni�a în anul 1926 (Figura 5.35), a fost ales drept model la acest experiment. Dup� o sapt�mân� to�i elevii au jurizat (vot pe list�) probele realizare în s�pt�mâna anterioar�, prin selectarea celor mai bune 3 desene �i ordonarea acestora conforn unui criteriu de evaluare. Descriptorul de performan�� propus a fost asem�n�tor probei cu modelului dat. Modelul a fost vizualizat câteva minute ca referin��, ei neavând dreptul de a vota propria lucrare.

Desenele care au întrunit num�rul cel mai mare de voturi sunt prezentate în Figura 5.36 (21 voturi pentru locul 1), Figura 5.37 (17 voturi pentru locul 2) �i Figura 5.38 (10 voturi pentru locul 3). Supradimensionarea fe�ei �i înlocuirea liniei convexe cu cea concav�, în partea dreapta - jos a desenului din Figura 5.36, confirm� modul în care copiii percep formele. Atena a reu�it, prin modalitatea de reprezentare a ochilor �i gurii, s� intre în caracterul personajului redând inocen�a specific� vârstei.

Figura 5.35 Nicolae Tonitza -

Portret de copil Figura 5.36 Atena, lucrare evaluat� pentru

locul 1

Figura 5.37 Irina, lucrare evaluat�

pentru locul 2 Figura 5.38 Andra, lucrare

evaluat� pentru locul 3


74

Lucrarea pozi�ionat� pe locul 2, în op�iunile elevilor, a fost executat� de o elev� care avea competen�e artistice recunoscute de colegii ei. De�i a fost desemnat� ini�ial ca favorit�, ea nu a intrat în preferin�ele colegilor ei deoarece nu a reprezentat în lucrare ceea ce a v�zut ci ceea ce ea �tia c� trebuie s� reprezinte (de ex. linia nasului nefigurat� în model). A reu�it s� dimensioneze totu�i mai bine fa�a, îns� aceast� ac�iune a fost nerelevant� pentru aprecierile f�cute de copii.

Figura 5.39 R�zvan, lucrare

votat� de elevi Figura 5.40 R�zvan, lucrare votat� de elevi

Figura 5.41 �tefan, lucrare

nevotat� de elevi Figura 5.42 Raluca, lucrare

nevotat� de elevi Lucrarea pozi�ionat� pe locul 3 confirm�, înc� o dat�, modul de percepere vizual�

specific vârstei (perspectiva invers�), personajul fiind orientat spre stânga spre deosebire de model, unde copila�ul prive�te spre dreapta. Au existat atât desene mai pu�in apreciate, asemenea celor din Figura 5.39 �i Figura 5.40, cât �i desene neselectate de elevi precum cele din Figura 5.41 �i Figura 5.42 , cromatica acestora fiind diferit� de cea folosit� în model.


75

În toate desenele analizate, se observ� c� to�i elevii au reu�it s� identifice �i s� redea grafic conturul capului, chiar �i în lucr�rile nevotate de elevi. Supradimensionarea fe�ei observat� în desenul din Figura 5.42 arat� tendin�a elevei de a reprezenta capul mult mai aproape decât în realitate.

Comparând desenele votate de elevi cu modelul, se observ� c� ace�tia au jurizat corect lucr�rile, �i au demonstrat capacitate atât de recunoa�tere cât �i de evaluare.

Acest studiu a fost prezentat, împreun� cu d-l institutor I. Neculai, sub titlul Brainstorming �i evaluare în predarea artelor vizuale , în cadrul Conferin�ei �tiintifice interna�ionale Sports, Education, Culture- Interdisciplinary approaches in scientific research, organizat� de U.D.J.G. în anul 2013, la Gala�i.

Conform programelor �colare aprobate pentru înv��mântul primar în 2013 (clasa preg�titoare, clasa a I-a �i a II-a) �i 2014 (clasa a III-a �i a IV-a), procesul de evaluare la disciplina Arte vizuale �i abilit��i practice are la baz� o abordarea modern� în care evaluarea este considerat� un act de înv��are.

Astfel, în prima parte a ciclului primar, se urm�re�te dezvoltarea progresiv� a competen�elor specifice, accentuându-se dimensiunea afectiv-atitudinal�. Se recomand� mutarea accentului de pe însu�irea diverselor tehnici �i dezvoltarea abilit��ilor practice spre formarea caracterului.

În clasele a III-a �i a IV-a, evaluarea continu� este orientat� spre educarea elevilor pentru sensibilizare �i exprimare cultural�. Pentru a urm�ri �i regla comportamentul elevilor se poate administra testul cromatic (8 culori) proiectiv verbal Lüscher, prin care se culeg informa�ii despre preferin�ele pentru culori ale acestora. Diversitatea cultural� este eviden�iat� prin teme ce reflect� specificitatea modelelor etnografice din principalele zone geografice ale ��rii. Acestea surprind aspecte din via�a popula�iei majoritare cât �i a celei minoritare. Se apreciaz� capacitatea elevilor de a recunoa�te activit��ile realizate nonformal sau informal, valorizând progresul copiilor. Un model pentru o prob� de evaluarea sensibilit��ii cromatice a elevilor este prezentat în Figura 5.43, calificativele acordându-se func�ie de num�rul nuan�elor �i tonurilor recunoscute �i redate pe plan��.

Figura 5.43 Model prob� pentru evaluarea sensibilit��ii cromatice

(Vvitcovschii – Blaja, 2012, pag. 223) Pentru m�surarea progresului realizat individual, este necesar� identificarea

nivelului minim ini�ial �i a celui maxim ob�inut de elev, corespunz�tor fiec�rei competen�e specifice. Pentru definirea celor dou� praguri se pot adapta descriptorii de performan�� din modelul prezentat, orientativ, în Figura 5.44 . Concluzile privind evolu�ia elevului se înregistreaz� pe fi�e de observa�ie �i se comunic� p�rin�ilor.


76

Figura 5.44 Descriptori de performan�� pentru disciplina educa�ie plastic�

(M.E.N., S.N.E.N., pag.17)

CAPITOLUL 5 MODALIT I I CRITERII MODERNE ÎN …

Documents

Transcript of CAPITOLUL 5 MODALIT I I CRITERII MODERNE ÎN …