Capitolul 3

30
Capitolul 3. Organizarea - funcţie a managementului operaţional al producţiei Cuprins 3. Organizarea - funcţie a managementului operaţional al producţiei................................................. 128 3.1. Analiza condiţiilor de fabricaţie pentru adoptarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de management operaţional al producţiei.................................128 3.1.1. Caracteristicile produsului finit................128 3.1.2. Particularităţile procesului tehnologic..........129 3.1.3. Tipul de producţie...............................131 3.1.3.1. Determinarea tipului de producţie la nivelul unei verigi de producţie....................................131 3.1.3.2. Influenţa directă a tipului de producţie asupra managementului operativ al producţiei se realizează prin .......................................................135 Teste grilă................................................ 139 126

description

Management Operational

Transcript of Capitolul 3

PAGE

Capitolul 3. Organizarea - funcie a managementului operaional al produciei

Cuprins

1283. Organizarea - funcie a managementului operaional al produciei

1283.1. Analiza condiiilor de fabricaie pentru adoptarea metodelor, tehnicilor i instrumentelor de management operaional al produciei.

1283.1.1. Caracteristicile produsului finit.

1293.1.2. Particularitile procesului tehnologic.

1313.1.3. Tipul de producie.

1313.1.3.1. Determinarea tipului de producie la nivelul unei verigi de producie.

1353.1.3.2. Influena direct a tipului de producie asupra managementului operativ al produciei se realizeaz prin

139Teste gril

Obiectivensuirea acestui capitol, ce presupune cunoaterea sistemului de organizare a produciei industriale, permite:

(stabilirea caracteristicilor unui produs finit care influeneaz metodologia managementului operaional.

(determinarea particularitilor tehnologice care influeneaz managementul operaional.

(determinarea tipului de producie la nivelul unei subuniti de fabricaie i influena acestuia asupra metodelor de management operaional.

(formularea corelaiei dintre organizarea n timp i n spaiu a proceselor de producie.

3. Organizarea - funcie a managementului operaional al produciei

3.1. Analiza condiiilor de fabricaie pentru adoptarea metodelor, tehnicilor i instrumentelor de management operaional al produciei.

Gradul de dificultate a lucrrilor de management operaional al activitii de producie se afl n strns legtur cu condiiile de producie ale fiecrei uniti, reflectate mai ales prin caracteristicile produsului finit, procesul tehnologic i tipul de producie.

3.1.1. Caracteristicile produsului finit.

Produsele finite n unitile industriale influeneaz managementul operaional al produciei prin urmtoarele caracteristici:

(numrul de niveluri de structur;

(numrul de componente de la acelai nivel de structur;

(complexitatea legturilor constructive;

(numrul de repere care se execut n acelai timp;

(diversitatea materiilor prime folosite n execuia produselor.

Astfel, pentru execuia unei maini unelte sunt necesare ntre 860-2950 repere (fabricate sau achiziionate) de o diversitate deosebit att din punct de vedere morfologic, ct i al substanei lor.

Pentru fabricarea unui motor Diesel naval sunt necesare aproximativ 8000 de piese, care necesit fiecare un numr de cinci operaii, efectuate de aproximativ 1000 de executani.

Pe baza acestui exemplu se poate aprecia c pentru asigurarea conducerii operative a proiectrii, pregtirii i fabricaiei produsului sunt necesare 40.000 operaii, pentru care sunt calculate tot attea termene sau prioriti care se armonizeaz n timp i spaiu. Lista materiilor prime pentru execuia motorului Diesel numr n medie 10.000 poziii care se asigur tuturor verigilor de producie. Gradul de diversificare a materialelor folosite la obinerea unui produs evideniaz complexitatea produsului respectiv. n industria construciilor de maini, producia de mobil, etc., prelucrarea succesiv a obiectelor muncii se face pe baza unor produse tehnologice cu caracter discontinuu.

Este evident c coordonarea fabricaiei zecilor, sutelor sau miilor de repere care se vor ncorpora n produsul finit ridic probleme de programare mult mai complexe, comparativ cu executarea unui produs care se obine prin prelucrri succesive ale unuia sau aceluiai material principal.

n conformitate cu ntreprinderile care fabric produse mai puin complexe i n care predomin procese tehnologice continue, cum este cazul ntreprinderilor chimice, petrochimice, siderurgice, centralelor electrice, combinate, etc., conducerea produciei este relativ simpl.

Proporionalitatea n desfurarea procesului de producie i sincronizarea activitii diferitelor subuniti structurale care particip la fabricarea produsului finit se rezolv nc din stadiul de proiectare a ntreprinderii, prin amplasarea unor instalaii i linii tehnologice care s efectueze permanent aceleai operaii i care s funcioneze n cea mai mare parte automatizat. Programarea produciei, n aceste condiii, se rezum la reglarea pe parcurs a procesului de producie din punct de vedere cantitativ i calitativ, iar accentul n conducere se deplaseaz spre procesele auxiliare i de servire a produciei de baz, ntreinere i reparaii, transport intern, alimentarea locurilor de munc cu cele necesare produciei etc.

3.1.2. Particularitile procesului tehnologic.

n procesul de producie are loc o micare organizat a obiectelor muncii supuse prelucrrii, n spaiu (pe locuri de munc, verigi tehnologice sau subdiviziuni ale ntreprinderii) i n timp (ntr-o anumit succesiune, la intervale calendaristice, cu termene precise). n funcie de volumul produciei, gradul de continuitate, specializare i de volumul de munc necesar, procesele de obinere a produselor pot avea un caracter convenional-continuu sau convenional-discontinuu. Se consider continu sau convenional-continu producia care se afl n permanen n diferite stadii de prelucrare. Astfel, n sectoarele primare, produsele se afl n stare incipient de prelucrare, iar pe msur ce parcurg fluxul tehnologic de fabricaie i se apropie de seciile finale, nregistreaz n mod progresiv un grad avansat de finisare.

Caracterul continuu al desfurrii procesului de producie este specific ntreprinderilor industriale caracterizate printr-o nomenclatur restrns, care se realizeaz, n schimb, n cantiti mari de produse. Producia discontinu, sau convenional discontinu, reprezint acea form de producie n care are loc o succesiune a fabricrii i livrrii diferitelor feluri de produse.

Pentru ambele categorii de procese de producie, la nivel de ntreprindere, secie sau atelier de producie, se pune problema momentului de lansare n fabricaie (z), corelat cu termenul de obinere a produsului finit, semifabricat, subansamblu sau reper (w). n cazul produciei continue, legtura dintre z i w este determinat de stocurile de producie neterminat care se afl permanent n prelucrare (s). n raport de mrimea lui q, volumul programat al lui (w) poate fi asigurat printr-o anumit valoare a lui z. Schematic, aceast relaie poate fi prezentat n modul urmtor:

z ( (s) ( w,

rezult c z = f(w,s)

n condiiile produciei discontinue, conjugarea lui w cu z nu poate fi realizat prin intermediul stocurilor de producie neterminat pentru produsul respectiv, deoarece aceste stocuri urmeaz s fie epuizate complet pn la un anumit termen. Rezult c, n aceste situaii, asigurarea livrrii la timp a volumului programat al produciei se realizeaz prin determinarea momentului optim al lansrii comenzii n fabricaie, cu devansarea calendaristic corespunztoare, n funcie de termenul de livrare. Notnd aceast devansare cu simbolul (d), putem prezenta programarea produciei discontinue sub forma schemei:

z ( (d) ( w

Rezult c z = f(w,d), adic potrivit termenului prevzut de livrare (w) i a duratei devansrii calendaristice (d), se calculeaz momentul de lansare n fabricaie (z).

Cu toate c parametrii (s) i (d) se deosebesc ntre ei i servesc drept criteriu principal de delimitare a celor dou categorii de procese de producie, ei au totui o trstur comun i determin durata devansrii calendaristice a execuiei produselor.

De asemenea, caracterul continuu sau discontinuu al procesului tehnologic are un impact apreciabil asupra modelului de management operaional strategic, att n faza de formulare a strategiei ct i n cea de implementare a acesteia.

Astfel, n cazul unei producii cu caracter continuu, organizat pe linii de fabricaie n condiiile tipului n mas sau serie mare, se pot elabora strategii de cretere a volumului vnzrilor i saturare a pieii cu produse, prin preuri sczute; aceast strategie nu se poate aplica produciei cu caracter discontinuu care presupune execuia mai multor tipuri de produse cerute de clieni.

Spre exemplificare, n situaia unei producii cu caracter continuu care se desfoar n procese de aparatur, instalaii complexe, pragul de rentabilitate este "nalt" fa de axa produciei i corespunde unui volum de producie ridicat. Dac n acest context apare o recesiune economic, unitatea industrial sufer pierderi importante. Problemele se modific n cazul unei producii individuale sau de serie mic, unde cheltuielile variabile au o pondere important n costul total. Apariia unei recesiuni economice presupune concedierea temporar a unor salariai, pentru a se diminua pierderile.

3.1.3. Tipul de producie.

Managementul operativ al activitii de producie i, n primul rnd, a celei de fabricaie, este puternic influenat de tipul de producie existent n cadrul fiecrei uniti structurale de fabricaie. Aceasta impune determinarea tipului de producie pentru fiecare loc de munc, atelier, secie, pentru a alege metoda de conducere cea mai eficient.

3.1.3.1. Determinarea tipului de producie la nivelul unei verigi de producie.

Literatura de specialitate formuleaz mai multe metode care se pot grupa n metode cantitative i metode calitativ-cantitative.

Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de producie se refer la indicatorul "numrul de obiecte-operaie" (No) ce se execut la un loc de munc. n raport cu mrimea acestui indicator, determinat n mod experimental, sistemul de producie este apreciat dup cum urmeaz:

No = 1 -tip de producie de mas;

2