Cap 3. Studiu de caz: Proiectul Marea Plantare3.1. Caracterizarea succinta a problemei de mediuDespadurireareprezintatotalitateaactiunilor princarepadurilesunt inlaturatecomplet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice. Principalacauzaadespaduririloroconstituieexpansiuneaagricola. Nutrebuieomisa nici expansiune urbana.unc!iile p"durii #n ec$ilibrul mediului #ncon%ur"tor :& p"streaz" 'i amelioreaz" calitatea mediului(& are rol de reglare a temperaturii& purific" aerul fiind surs" de oxigen 'i men!ine umiditatea acestuia& are o func!ie edafic") estetic" 'i ecologic"& are rol antierozional& particip" la circuitul $idrologic*stfel) seconstat"clar c"func!iilecarepri+escec$ilibrul mediului sunt maiimportantedec,t rolul desurs"dematerii primepentruacti+it"!ileumane. Ne+oiadelemn) defrisareapentruafacelocterenuriloragricole) drumuri si cai ferate) incendii)mine) combustibili sunt toate cause legate de deforestare. -n ultimele doua secolepopulatia s.a inmultit fiind din ce in ce mai multa ne+oie pentru spatiu de construit siagricultura. -mpreuna cu comertul de lemn care s.a intensificat in ultimii ani) au adus odegradarefaraprecentasuprapadurii. Celemai importantecauzealedeforestarii suntmutarea culturilor si comertul cu lemn. Probleme apar cand solului nu.i este oferit destultimpderegeneraresi agricultura intensi+a duceladegradarea definiti+a aacestuia.*ceasta este situatia prezenta) din cauza cresterii populatiei / unele surse spun ca mutareaculturilor este cauza a peste 012 din defrisarile padurii. 3a fel ca si mutarea culturilor)taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementatacu deran%ari minore asupra mediului. *tunci cand numarul copacilor cazuti este mai maredecat al celor produsi) taierea lemnului de+ine o problema serioasa.Cauzele despaduririlor: & $azarde naturale 4 erup!ii) cutremure) alunec"ri) a+alan'e 5. & incendiile 4 at,t cele cu cauze naturale ) c,t mai ales cele pro+ocate 5. &t"ierile4pentruconsumul casnic) materieprim"industrial"5.*nual seexploateaz"cca.3)6miliardemcdemas"lemnoas") #ntimpcecapacitateaderegenerareestedenumai de 7)0 mld. mc .8omania a+ea in 9:11) :)6 mil. $a de padure) adica 36.;62din teritoriu)suprafata care s.a redus continuu) astfel ca in 9ulgaria 3;2. Circa 7 treimi dintrepaduri suntsituateinzonamontana) ponderealorfiindfoartescazutalacampie4sub9125) unde) din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.Tipuri de impact al despaduririlor:. -mpact ecologic. P"durilestoc$eaz";12dincarbonul re!inut deecosistemeleterestre) iar degradarea acestora 'i desp"duririle genereaz" circa 712 din emisiileanualedecarbon#natmosfer". -nacelasi timppadureareprezinta$abitatul amilioane de +ietuitoare) iar prin defrisarea padurii +ietuitoarele sunt amenintate cudisparitia daca nu se adapteaza la un nou mediu de +iata.. -mpact economic. Padurile reprezentand unul din principalii furnizori de materieprima utilizata in constructii)in incalzirea locuintelor in mediul rural) dar si indomeniul mobilierului. Din defrisarea padurilor si prelucrarea lemnului se obtinanual milioanedelei. ?ot dinpunct de+edereeconomicar trebui pri+itesiefectele ce sur+in o data cu defrisarea padurilor.. -mpactul social. *cesta este la fel de important precum inpactul ecologic si celeconomic) deoarecepadurileconstituiepentrupopulatieozonaderelaxare) incare propriile gri%i sunt inlaturate.Forme de impact al despaduririlor:. subtierea stratului de ozon(. ploi acide(. efectul de sera(. inundatii(. alunecari de teren(. eroziunea solului(. disparitia anumitor specii de animale datorita distrugerii $abitatului lor.3.2. Necesitatea proiectului@datadistrusapadurea) solul) careseacumuleaza inpeste9111deani) ardisparea intr.o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca numai existasolsaacumulezeapa. Defrisareapaduriiii lasapeoamenii caretraiescinpadure fara adapost si fara $rana) si duce la disparitia unui stil de +iata care a existatnesc$imbat pentrumii deani. -nsaefectul cel mai dezastruospecarel.arputeaa+eadefrisarea este impactul asupra climei planetei. Cutotii amauzit depericoleleincalzirii globalesi aefectului desera) cauzaprincipala aacestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante +erziabsorbdioxidul de carbonsi produc oxigenprinfotosinteza) intimp ce animaleleconsuma oxigenul si expira dioxid de carbon. @ alta consecinta a defrisarii are legaturacu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea.Proiectul AMareaPlantare# ipropunes"refac"centura+erdea>ucure tiului prin plant"ri desf" urate #n apropierea capitalei. @rice copac este un +eritabil aspirator) pentru c" fiecare arbore matur re!ine 71 de Bilograme de praf. Capitala +a respira maiu or pentru c" 31.111 de arbori planta i +or re ine =11 de tone de praf. *rborii +or fi planta i pe un teren administrat de 8NP 8omsil+a) institu ie care +a asigura #ntre inereai paza planta iei #n urm"torii ani. 3.3. Obiectivele generale ale proiectului9. 8efacereacenturii +erzi a>ucure tiului prinplant"ri desf" urate#napropierea capitalei.7. Cducarea si informarea oamenilor ale caror deciziiinfluenteaza direct sau indirect soarta padurilor.3.4. Obiectivele specifice ale proiectului9. *meliorarea calitatii mediului prin plantarea a 31.111 de puieti in %urul>ucurestiului.7. Curatarea aerului in zona capitalei.3.. !ctivitatile derulate pentrurealizarea obiectivelor generale si specifice aleproiectului. Pentru refacerea centurii +erzi a >ucure tiului prin plant"ri desf" urate #n apropiereacapitalei) aufost derulateacti+itati deplantaredepuieti deste%ar.Plantarea s.a realizat#n 3 etape:o plant"ri) 90.77 noiembrie) 90 111 de puie i) peste 711 de +oluntari MaiMultDerdeo plant"ri) 77.7: noiembrie) 91 111 de puie i) 8omsil+a o plantare) 7< noiembrie) 3111 de puie i cu +oluntarii MaiMultDerde . -n ceea ce pri+este educarea populatiei) s.a pus accentul pe educarea tinerilor inmodspecial) deoarece acestia reprezinta +iitorul. @rganizatorii proiectului auincercat sa formeze constiinta ecologica a tinerilor) si se pare ca au si reusit.3.". #urse de finantare ale proiectuluiEMarea PlantareEa fostspri%init" atat prin surse atrase cat si prin surse proprii.#urse atrase: . -NF *sigur"ri de Dia ") oferind spri%in financiar . Cosmote) spri%in financiar. #n parteneriat cu 8omsil+a. Cosmopolis) spri%in financiar din fondurile str,nse la Fala Derde. Fala Derde a reprezentat cel mai mare e+eniment de strangere de fonduri pentruproiectele de mediu din 8omania. -n cadrul acesteia s.au strans aproximati+ 973.611 deeuro.*cesti bani aufost si sunt utilizati inproiecteledesfasuratedecatreMai MultDerde.#urse proprii:$Doluntarii Mai Mult Derde) care auoferit spri%inprinmunca depusala plantareapuietilor.3.%. !naliza economicaSursele de finantare ce pro+in @NF.ului Mai Mult Derde sunt surse de finantareatrase) in cazul sponsorizarilor. Companiile care au oferit sponsorizari in cadrulproiectului AMareaPlantaresunt: Coca.Cola) petrom) GeineBen8omania) Hnicredit?iriac >anB) 8aiffeisen >anB etc. Deasemenea) proiectul aputut fi realizat si cua%utorul fondurilorproprii) obtinuteincadrul celui mai mare proiect de strangere de fonduri) Fala Derde. -n cadrul acestuia s.austrans aproximati+ 973.611 de euro) o parte din acestia fiind utilizati si pentru proiectulAMarea Plantare.Costurileproiectului a%ungin%urul cifrei de09.611deeuro. *cestebcosturiinclud:. Costurile cu acti+ele circulante) obiecte de in+entar 4puieti de sgte%ar5. Costurile cu publicitatea si informarea populatiei. Costurile cu transportul puietilor la marginea >ucurestiului. Costurile cu transportul +oluntarilor3.&. !naliza ecologica-nainte de proiect Dupa proiect) se obser+a:- Poluareaaerului in>ucuresti adepasitdemai multeori ni+elul admis) la0dincele : statii existente. *cest lucru seintampla in situatia in care HniuneaCuropeanapermitenumai 36deastfel dedepasiri(- Disparitia anumitor specii de animale(- *lunecari de teren(- Degradarea terenurilor(- -nundatii(- 8educerea precipitatiilor in capitala)seceta.- *meliorarea calitatii aerului) fiecarecopac plantat atragand71deBgde prafanual) intotal Acuratandaerul de=11detone de praf(- *re rol de reglare a temperaturii(- Sursa de oxigen) purifica aerul(- *re rol antierozional)prin adaosul desubstan!e organice pro+enite din biomas" 'iprin reducerea scurgerii apei din precipita!iice antreneaz" cu ea particulele de sol(- Diminueaza forta +anturilor) actionandca o perdea in %urul capitalei(- -mbunatatirea calitatii terenurilor(- Participa la circuitul $idrologic.3.1'. !naliza #(otPuncte tari Puncte slabe controlul eroziunii solului . prin adaosul desubstan!eorganicepro+enitedinbiomas" 'i prinreducerea scurgerii apei din precipita!ii ceantreneaz" cu ea particulele de sol( reglarea circuitului $idrologic . #ncetinireascurgerii precipita!iilor) face posibil" resorb!ia apei#n ad,ncimea solului( astfel sunt re#nc"rca!iac+iferii) apele subterane( prin pierderea +egeta!ieip"durilor apa de ploaie de pe suprafa!a terestra sescurge #n cantitate mult mai mare fa+oriz,ndinunda!iile 'i #nc"rcarea mai mic" a ac+iferilor( diminuarea for!ei +,nturilor . ac!ioneaz" caperdele de protec!ie #n calea +,nturilor puternice( controlul calit"!ii atmosferei . ac!ioneaz" ca filtrede purificare a aerului( men!inerea biodi+ersita!ii . aceasta permitesistemelor naturale s" se adapteze #n mod continuucondi!iilor aflate #n sc$imbare 'i s".'i men!in"poten!ialul de a #ntruni ne+oile oamenilor( influen!areasc$imb"rilor climatice.ac!ioneaz"#n principal asupra ni+elului de C@7 din atmosfer"(#n perioada de cre'tere 'i pe tot timpul de +ia!" alp"durilor) carbonul este preluat dinatmosfera 'istocat sub form" de lemnIbiomas" lemnoas") frunze'i sol 4de unde 'i termenul de Jcarbon sinBsJasociat5( aceast" cantitate de carbon r"m,ne stocat"la ni+elul ecosistemului p"durii) dar poate fieliberat" #n atmosfer" prin ardere. desi pare un numar mare de copaci plantati)31.111) totusi nusunt suficienti pentruaa+eaunimpact ma%or asupra capitalei >ucuresti.*menintari @portunitati proiectul AMareaPlantareaa+ut cascopimpadurirea unei suprafete din %urul >ucurestiului)dar nu se stie daca aceasta mica Apadure +asupra+ietui in +iitor. prin acest proiect) AMarea Plantare) s.a creatposibilitatea tratarii corespunzatoare a problemeidefrisarilor) de+enind un exemplu de bune practici lani+el regional si c$iar national.Concluzii si propuneri ale proiectuluiDesi numeroaseledefrisari facuteinlumeaucreat si incamai creeazaefectedezastruase asupra planetei) nu multa lume este constienta de acest fapt. Dupa parereamea) acest lucru nu mai poate fi trecut cu +ederea. Planeta este intr.o continua sc$imbaredatoritaacestorinter+entii aleomului asuprasa.Defrisarea padurilor atrage dupasinenumeroasedezastenaturale) careintr.unfinalafecteazasiomul. Numeroasespecii deanimale sunt pe cale de disparitie) sau c$iar au disparut) au a+ut loc numeroase alunecarise terenuri si inundatii care au facut +ictime) ni+elul poluarii este in pragul depasirii coteimaxime admise) ce sa mai spun despre efectul de sera) care este un proces fara intoarcere.?oate acestea sunt cauzele defrisarilor facute de catre Aforma inteligenta de +iata de peplaneta. Celemai mari sursedepoluare) si undeartrbui sasefacaimpaduriri suntzonele din apropierea centrelor urbane. De aceea proiectul AMarea Plantare # i propune s" refac" centura +erde a >ucure tiului prin plant"ri desf" urate #n apropierea capitalei si in acelasi timp sa educe populatia. Cum spuneam si mai sus) organizatorii proiectului AMarea plantare s.au bazatin special pe educarea tinerilor) deoarece acestia reprezinta +iitorul societatii si tot ei arputea lua masuri pentru reducerea defrisarilor din 8omania si de ce nu) din lume. Cstede%a cunoscut faptul ca orice copac este un +eritabil aspirator) pentru c" fiecare arborematur re!ine 71 de Bilograme de praf. Capitala +a respira mai u or pentru c" 31.111 de arbori planta i +or re ine =11 de tone de praf. Propuneri se pot face foarte multe pentru impadurirea anumitor zone din8omania) dardecelemai multeori) existaproblemedecareorganizatorii selo+esc.Hnele dintre acestea sunt: exproprierile de terenuri) necunoasterea proprietarilorterenurilor sau dezinteresul acestora fata de propunerile organizatorilor.