Capitolul 2 Macromoleculele

1. CS Legătura principală ce asigură formarea polimerilor este:a) covalentă;

2. CS Legătura fosfodiesterică:a) determină structura primară a acizilor nucleici.

3. CS Funcţia biologică de bază a hidraţilor de carbon este:a) energetică;

4. CS Funcţia biologică de bază a lipidelor este:a) structurală;

5. CS NU este o caracteristică a structurii proteinelor:a) helixul dublu, format din catene complementare;

6. CS NU este o proprietate a proteinelor:a) replicarea;

7. CS Formarea lanţului polipeptidic este determinată de:a) legături covalente;

8. CS Nucleotidul conţine:a) bază azotată;

9. CS Baze azotate purinice sunt:a) Guanina şi Adenina;

10. CS Baze azotate pirimidinice sunt:a) Timina şi Citozina;

11. CS Sunt baze complementare:a) Adenina şi Timina;

12. CS Legătura fosfodiesterică se realizează între:a) două pentoze din aceeaşi catenă;

16

13. CS În molecula de ADN legăturile de hidrogen asigură unirea:a) a două baze azotate din catenele antiparalele;

14. CS Proprietatea caracteristică numai moleculelor de ADN este:a) replicarea;

15. CS Structura secundară a ADN-ului este determinată de:a) dublul helix de tip B;

16. CS Care proprietate a ADN-ului asigură transmiterea materialului genetic de la o celulă la alta?a) replicarea;

17. CS Palindromii în molecula bicatenară de ADN sunt reprezentaţi de:a) secvenţe nucleotidice inversate;

18. CS NU este o proprietate a moleculelor de ARN:a) replicarea;

19. CS Heterogenitatea ADN-ului este determinată de:a) aranjarea aperiodică a bazelor azotate în catena de ADN;

20. CS Nucleozomul este:a) complexul specific dintre ADN şi proteine histone, caracteristic

pentru eucariote;

21. CM Legătura peptidică este caracteristică pentru:a) proteine; b) peptide.

22. CM Structura primară a polimerilor este determinată de legăturile:a) peptidice;b) fosfodiesterice;c) covalente.

17

23. CM Structura secundară a polimerilor este determinată de legăturile:a) de hidrogen;b) necovalente.

24. CM Legăturile fosfodiesterice sunt caracteristice pentru:a) ARN;b) ADN;

25. CM În celulele eucariote ADN este localizat în:a) nucleu;b) mitocondrii;c) nucleol.

26. CM În celulele eucariote ARN este localizat în:a) nucleu;b) citozol;c) mitocondrii;d) nucleol.

27. CM Funcţiile ARNt:a) decodificarea informaţiei genetice;b) translator al codului genetic de pe ARNm;c) transportă aminoacizi.

28. CM ARNm se caracterizează prin:a) conţine informaţia despre secvenţa aminoacizilor;b) se sintetizează în nucleu;

29. CM Forma B-ADN se caracterizează prin:a) helix de dreapta; b) 10,4 perechi baze per spiră;c) este forma de bază de existenţă a ADN in vivo.

30. CM Palindromii se caracterizează prin:a) se conţin în structura acizilor nucleici;b) reprezintă secvenţe nucleotidice inversate;c) formează structuri cruciforme;

18

d) asigură interacţiunea dintre acizii nucleici şi proteine.

31. CM Amidonul şi celuloza se caracterizează prin:a) sunt homopolimeri; b) pot avea rol energetic.

32. CM Funcţiile hidraţilor de carbon:a) structurală; b) energetică; c) de depozitare.

33. CM Glucoza se caracterizează prin: a) este o hexoză; b) intră în compoziţia glicogenului.

34. CM Lipidele pot avea următoarele funcţii:a) termoreglare; b) de apărare; c) de solvent;

35. CM Lipidele pot avea următoarele funcţii:a) structurală; b) hormonală; c) energetică;d) de barieră.

36. CM Proteinele sunt formate din: a) -aminoacizi; b) diferite tipuri de monomeri.

37. CM În celulă proteinele sunt localizate în:a) nucleu; b) citoplasmă; c) ribozomi; d) membrane;

38. CM Monomerii proteinelor sunt:

19

39. a) -aminoacizi;b) aminoacizi cu proprietăţi neutre, acide şi bazice.

40. CM Proprietăţi ale proteinelor sunt:a) de a cataliza reacţiile chimice; b) heterogenitatea;c) capacitatea de interacţiune cu ADN; d) interacţiunea specifică cu metalele.

41. CM Proteinele pot îndeplini funcţiile:a) structurală; b) protecţie; c) energetică; d) catalitică.

42. CM Nivelul primar de organizare a proteinelor este determinat de:a) ordinea aminoacizilor în lanţul polipeptidic; b) legăturile covalente;

43. CM Structura secundară a proteinelor se caracterizează prin:a) existenţa -spiralelor şi -structurilor; b) stabilirea unor legături de hidrogen între aminoacizi;

44. CM Dezoxiriboza se caracterizează prin:a) este un hidrat de carbon; b) este un monozaharid;

45. CM Riboza se caracterizează prin:a) este un hidrat de carbon; b) este un monozaharid; c) intră în compoziţia ATP.

46. CM Legăturile fosfodiesterice se caracterizează prin:a) orientare 3' - 5'; b) se formează între două riboze vecine; c) se formează cu participarea grupei fosfat din poziţia alfa.

20

47. CM Structura secundară a ADN este determinată de:a) două catene complementare; b) helix de dreapta; c) legătura complementară a purinelor cu pirimidinele din catena

opusă.

48. CM Proprietăţile ADN: a) replicare; b) reparare; c) spiralizare;d) are pH acid.

49. CM Pentru organizarea ADN sunt caracteristice:a) asocierea cu proteine; b) complementaritatea bazelor azotate;c) prezenţa legăturilor covalente şi necovalente;

.

50. CM Monomerii ARN: a) sunt reprezentaţi de ribonucleotide; b) conţin baze purinice şi pirimidinice;

51. CM Funcţiile ARN: a) de traducere a mesajului genetic;b) de transmitere a mesajului genetic; c) de transport a aminoacizilor; d) structurală.

21

Capitolul 3 Membranele biologice

1. CS Membrana biologică elementară constă din:a) lipide şi proteine;

2. CS Autoasamblarea membranelor biologice se datorează:a) prezenţei grupărilor hidrofobe şi hidrofile din fosfolipide;

3. CS Bistratul fosfolipidic are următoarele funcţii, cu excepţia:a) catalitică;

4. CS Proteinele membranare asigură următoarele tipuri de transport, cu excepţia:a) difuzia simplă;

5. CS Proteina specifică pentru plasmalema eritrocitelor este:a) spectrina;

6. CS Glicocalixul:a) asigură specificitatea celulelor animale;

7. CS Prezenţa a două membrane este caracteristică pentru:a) mitocondrii;

8. CS Plasmalema la eucariote se reînnoieşte:a) în RE;

9. CS Membranele interne se deosebesc între ele, cu excepţia:

22

a) conţinutului de ADN şi ARN;

10. CS Porina este localizată în:a) membrana mitocondriană;

11. CS Cardiolipina este:a) un tip de lipid membranar;

12. CS Tipul de transport „ping-pong" este:a) o variantă a cotransportului;

13. CS Difuzia simplă este specifică transportului:a) gazelor;

14. CS Pompa Na+-K+:a) asigură diferenţa de potenţial membranar;

15. CS Transportul macromoleculelor:a) este mediat de formarea veziculelor endo- sau exocitare;

16. CS Transcitoza:a) se caracterizează prin endocitoză unei substanţe, urmată de

exocitoza ei.

17. CS Joncţiunile intercelulare:a) se formează cu participarea proteinelor membranare, intracelulare

şi intercelulare.

18. CS Hemidesmozomii:a) asigură contactul celulei cu lamina bazală;

19. CS Sinciţiul:a) se formează prin joncţiunile permeabile;

20. CS Componenta celulară lipsită de membrană este:a) ribozomul;

23

21. CS Proprietăţile fosfolipidelor membranare sunt, cu excepţia:a) asigură elasticitatea şi rezistenţa mecanică.

22. CS Care dintre proteinele enumerate NU intră în componenţa membranei plasmatice?a) mureina;

23. CS Funcţiile glicocalixului sunt, cu excepţia:a) asigură elasticitatea şi rezistenţa mecanică;

24. CS Rezistenţa membranei lizozomale la acţiunea enzimelor proprii se datorează:a) proteinelor membranare puternic glicozilate;

25. CS Fluiditatea membranelor biologice este determinată de:a) fosfolipide;

26. CS Funcţia de bază a colesterolului în plasmalemă:a) rezistenţă.

27. CS Elasticitatea membranelor biologice animale este asigurată de:a) colesterol;

28. CM Fosfolipidele au următoarele proprietăţi:a) autoasamblare; b) structură amfifilă; c) heterogenitate;

29. CM Membrana biologică este determinată de prezenţa obligatorie a:a) fosfolipidelor; b) proteinelor;

30. CM Colesterolul are următoarele funcţii în membrana bologică:a) asigură elasticitatea membranei; b) conferă rezistenţă mecanică plasmalemei.

31. CM Proteinele membranare au următoarele proprietăţi:

24

a) au funcţie catalitică; b) au specificitate de ţesut; c) sunt heterogene; d) asigură permeabilitatea selectivă a membranelor.

32. CM Proteinele integrale:a) conţin domenii liposolubile; b) pot forma canale; c) pot fi receptori membranari; d) pot străbate de mai multe ori bistratul lipidic.

33. CM Glicocalixul are următoarele funcţii:a) de semnalizare; b) de receptor;

34. CM Individualitatea biologică a membranei este determinată de prezenţa: a) diferitor proteine; b) diferitor fosfolipide; c) diferitor oligozaharide; d) receptorilor celulari;

35. CM Membranele interne se deosebesc între ele prin:a) complexul de enzime; b) heterogenitatea proteinelor; c) funcţia pe care o îndeplinesc;d) conţinutul de oligozaharide.

36. CM Pompa Na+-K+:a) este o ATP-ază; b) este un canal antiport;

37. CM Na+-K+ ATP-aza are următoarele funcţii: a) asigură potenţialul de membrană; b) contribuie în menţinerea presiunii osmotice în celulă;c) transportul ionilor Na-K prin antiport.

25

38. CM Transportul macromoleculelor şi corpusculilor poate fi:a) vezicular; b) prin endocitoză;

39. CM Fagocitoza: a) reprezintă o variantă a endocitozei; b) se poate realiza prin reacţia ligand-receptor;

40. CM Transportul pasiv al moleculelor mici:a) se realizează datorită fluidităţii bistratului lipidic; b) se referă la substanţele liposolubile.

41. CM Cotransportul:a) poate fi reprezentat de pompa Na+-K+ ;b) asigură transportul a două substanţe în aceeaşi direcţie;

42. CM Anvelopa nucleară:a) are două membrane; b) pe suprafaţa anvelopei nucleare se pot conţine ribozomi.

43. CM Plasmalema are următoarele funcţii: a) protecţie; b) transport de substanţe; c) apărare imună; d) reglarea pH celular.

44. CM În celulă se întâlnesc următoarele organite membranare: a) lizozomi; b) aparatul Golgi; c) reticul endoplasmatic.

45. CM Contactele celulare:a) asigură asocierea celulelor în ţesuturi; b) determină transportul substanţelor; c) apar cu participarea elementelor citoscheletului; d) contacte strânse apar numai între celulele epiteliale.

26

46. CM Funcţii de bază a oligozaharidelor în plasmalemă:a) recepţie;b) adezivă;

47. CM Funcţii de bază a proteinelor în plasmalemă:a) recepţie;b) adezivă;c) transport;

48. CM Funcţii de bază a glicolipidelor în plasmalemă:a) barieră;b) antigenică;c) rezistenţă.

49. CM Desmozomii:a) asigură alipirea celulelor cu ajutorul proteinelor fibrilare; b) sunt responsabile de unirea celulelor în ţesuturi.

50. CM Joncţiunile „gap":a) sunt specifice celulelor muşchilor netezi; b) asigură transportul micromoleculelor între celule; c) sunt specificate de prezenţa conexinelor.

27

Capitolul 4 Organitele celulare

1. CS Ce este caracteristic numai pentru RE granular, dar lipseşte la RE neted? a) de suprafaţa membranelor sunt ataşaţi ribozomii;

2. CS Membranele cărui organit conţin cardiolipină? a) membrana internă a mitocondriilor;

3. CS Membranele cărui organit conţin porină? a) membrana externă a mitocondriilor;

4. CS Care afirmaţie NU este caracteristică peroxizomilor? a) se formează în aparatul Golgi;

5. CS Organitul responsabil de biosinteza şi metabolizarea acizilor graşi şi a fosfolipidilor este: a) RE neted;

6. CS Organitul responsabil de modificările specifice ale macromoleculelor, sortarea şi exportul lor este: a) aparatul Golgi;

7. CS Organitul responsabil de polimerizarea hidraţilor de carbon este: a) aparatul Golgi;

8. CS Care dintre afirmaţii este falsă referitor la RE rugos? a) este sediul central de biosinteză a glucidelor şi de modificări

specifice ale macromoleculelor;

9. CS Motilitatea membranei plasmatice în timpul fagocitozei şi mişcărilor ameboidale ale celulei se realizează cu participarea: a) microfilamentelor de actină şi miozină;

10. CS Componenta caracteristică membranelor lizozomilor este: a) H+-ATP-aza;

28

11. CS Care dintre organite utilizează oxigenul aerului inspirat? a) mitocondriile;

12. CS Din nucleu în citoplasmă se transportă: a) subunităţile ribozomilor;

13. CS Ce proteină NU se conţine în citoschelet? a) riboforina;

14. CS Traficul diferitor materiale spre lizozomi NU are loc prin: a) transcitoză;

15. CS Lizozomii conţin: a) hidrolaze;

16. CS Funcţiile lizozomilor: a) hidroliza substanţelor organice;

17. CS Membranele cărui organit conţin riboforină? a) RE rugos;

18. CM Care sunt funcţiile spaţiului intermembranar al mitocondriilor? a) participă la acumularea protonilor; b) asigură transportul substanţelor;

19. CM Matricea mitocondrială conţine: a) genomul mitocondrial; b) ribozomi; c) molecule de ARN; d) enzime pentru oxidarea piruvatului şi a acizilor graşi;

20. CM Care dintre membranele interne posedă stratul glucidic orientat spre lumen? a) RE; b) lizozomale; c) aparatului Golgi.

29

21. CM Funcţiile RE rugos: a) biosinteza proteinelor; b) biogeneza membranelor celulare; c) transportul substanţelor organice.

22. CM Particularităţile membranelor interne: a) lipsa glicocalixului la majoritatea organitelor; b) diferă prin compoziţia chimică; c) se deosebesc după funcţiile exercitate.

23. CM Ce este caracteristic expresiei genelor mitocondriale: a) participă aparatul de translaţie mitocondrial; b) participă ribozomii de origine mitocondrială.

24. CM Tubulinele întră în componenţa: a) cililor, flagelilor; b) fibrelor fusului de diviziune; c) centriolilor.

25. CM Lizozomii: a) sunt vezicule cu dimensiuni 0,05-0,5 m; b) conţin enzime hidrolitice; c) activitatea optimă a enzimelor la pH~5,0.

26. CM Membrana lizozomilor: a) în partea internă conţine proteine puternic glicozilate; b) conţin H+-ATP-aze; c) ionii H+ sunt pompaţi în lumenul lizozomal;

27. CM RE rugos în celulele diferitor ţesuturi apare sub diferite forme: a) corpusculi Nissl; b) corpusculi Berg; c) ergastoplasmă;

28. CM Alegeţi afirmaţiile care se referă la structura şi funcţiile

30

mitocondriilor: a) metabolizarea substanţelor organice are loc cu eliberarea energiei,

care se transformă în legături fosfoanhidrice ale ATP; b) membrana internă formează criste; c) conţin ADN circular;

29. CM Aparatul Golgi conţine: a) compartimentul cis orientat spre RE; b) compartimentul median, unde are loc glicozilarea proteinelor şi

lipidelor; c) compartimentul trans, unde se adaugă acid sialic cu formarea

NANA; d) compartimentul trans, unde se formează vezicule de secreţie şi

lizozomii.

30. CM Care organite participă la procesele de biogeneză a membranelor? a) RE neted şi rugos; b) aparatul Golgi;

31. CM Filamentele intermediare ale citoscheletului se caracterizează prin: a) sunt filamente heterogene de proteine fibrilare;b) intră în componenţa laminei nucleare; c) asigură rezistenţa mecanică a celulelor; d) asigură formarea desmozomilor.

32. CM Microfilamentele: a) constau din actină; b) constau din miozină; c) asigură contracţia musculară; d) asigură motilitatea membranei plasmatice în fagocitoză;

33. CM Microtubulii formează: a) centriolii; b) corpusculii bazali;c) cilii, flagelii;

31

d) fibrele fusului de diviziune;

34. CM Organitele membranare ale celulei: a) peroxizomii; b) RE; c) aparatul Golgi; d) mitocondriile.

35. CM Reticulul endoplasmatic granular: a) contactează cu anvelopa nucleară; b) conţine riboforine; c) catalizează sinteza enzimelor lizozomale; d) asigură transportul intracelular.

36. CM Aparatul Golgi: a) veziculele lizozomale se desprind de la compartimentul trans; b) veziculele cis se desprind de la RE;

37. CM Lizozomii conţin: a) nucleaze; b) proteaze.

38. CM Mitocondriile: a) membrana externă conţine porină; b) deţin informaţie genetică; c) se autoreproduc;

39. CM Centriolii: a) sunt formaţi din tubulină; b) sunt formaţi din triplete de microtubuli;

40. CM Citoscheltul: a) asigură asocierea celulelor în ţesuturi; b) determină transportul substanţelor; c) este format din microtubuli şi filamente de actină; d) asigură diviziunea celulară.

32

41. CM Microfilamentele: a) sunt formate din actină; b) asigură formarea veziculelor endocitare.

42. CM Reticulul endoplasmatic neted: a) asigură sinteza lipidelor; b) asigură transportul substanţelor sintetizate.

43. CM Aparatul Golgi: a) conţine o regiune cis şi una trans; b) veziculele cis se formează din RE;

44. CM Lizozomii conţin: a) lipaze; b) pompe H+ ; c) proteaze.

45. CM Peroxizomii: a) lipidele membranare se importă din RE; b) intervin în detoxifierea substanţelor nocive.

46. CM Mitocondriile: a) membrana internă conţine cardiolipină;b) conţin ribozomi; c) conţin ARN; d) asigură oxidarea acizilor graşi.

47. CM Flagelii eucariotelor: a) sunt formaţi din tubulină; b) sunt formaţi din duplete de microtubuli; c) sunt acoperiţi cu plasmalemă.

48. CM Microtubulii: a) determină transportul substanţelor; b) asigură diviziunea celulară.

49. CM Actina:

33

a) formează miofibrilele; b) asigură formarea veziculelor endocitare.

50. CM RE neted: a) participă la detoxificarea xenobioticelor; b) este responsabil de biosinteza hormonilor steroizi şi a

colesterolului;c) comunică cu cisternele RE rugos.

51. CM Mitocondriile: a) sunt organite membranare; b) membrana internă conţine cardiolipină; c) matricea conţine ADN şi ribozomi; d) ocupă circa 25% din volumul citoplasmatic.

52. CM Citoscheletul constă din: a) microtubuli; b) microfilamente; c) proteine asociate; d) filamente intermediare;

53. CM Microtubulii asigură: a) distribuirea cromozomilor în mitoză; b) mişcările ameboidale ale celulelor; c) mişcările cililor şi flagelilor; d) transportul intracelular al particulelor citozolice şi veziculelor

enzimatice;

54. CM Peroxizomii conţin: a) oxidaze; b) catalaze;

55. CM Funcţii biologice ale RE sunt: a) sinteza enzimelor lizozomale; b) glicozilarea proteinelor; c) biogeneza membranelor;

34

d) transportul substanţelor organice sintetizate.

56. CM Particularităţi de organizare ale RE sunt: a) constă din canale şi cisterne; b) glicocalixul este orientat spre lumen; c) membranele RE rugos conţin riboforine; d) domeniile funcţionale ale enzimelor RE neted sunt orientate spre

citozol.

57. CM Microtubulii contribuie la formarea: a) fibrelor fusului de diviziune; b) centriolilor; c) corpusculilor bazali; d) cililor, flagelilor;

58. CM RE rugos este responsabil de: a) sinteza enzimelor RE; b) sinteza enzimelor lizozomale; c) sinteza enzimelor ataşate de membrana plasmatică; d) comunicarea cu spaţiul perinuclear.

59. CM Funcţiile aparatului Golgi sunt: a) sortarea şi exportul produselor celulare; b) fosforilarea proteinelor şi lipidelor; c) formarea lizozomilor.

60. CM Microtubulii constau din: a) tubulină; b) 13 protofilamente;

61. CM Plasmalema celulei animale: a) este formată dintr-un strat bilipidic; b) este formată din fosfolipide şi colesterol; c) este o structură fluidă;

62. CM Care dintre organitele eucariotelor utilizează oxigenul molecular?

35

a) mitocondriile; b) peroxizomii;

63. CM Enzimele lizozomale nu distrug membrana proprie, deoarece: a) sunt prezenţi radicalii glucidici pe suprafaţa internă a membranei; b) este imposibilă apropierea şi interacţiunea fermenţilor cu

membrana;

64. CM Organitele: a) sunt formaţiuni permanente ale citoplasmei; b) au funcţii vital-importante; c) pot fi generale şi speciale;

65. CM Citoscheletul: a) constă din microfibrile actinice; b) constă din filamente intermediare; c) constă din microtubuli; d) asigură cicloza.

66. CM Membrana citoplasmatică: a) este o formaţiune dinamică; b) se caracterizează printr-o permeabilitate selectivă; c) conţine receptori;

67. CM Prin complexele porilor nucleari trec: a) proteinele nucleare; b) ARNm; c) ARNt; d) histonele;

68. CM Lizozomii: a) dereglarea funcţiei lor duce la boli lizozomale de acumulare; b) digeră moleculele şi organitele proprii; c) digeră particulele fagocitate de celulă; d) conţin peste 50 de enzime diverse;

36

69. CM Peroxizomii: a) sunt formaţi din matrice şi membrană; b) conţin peste 40 de fermenţi diferiţi;

70. CM Proteinele membranare: a) sunt foarte diverse după proprietăţile chimice şi funcţiile exercitate; b) se leagă frecvent cu glucidele.

71. CM Centrul celular: a) este un organit impar; b) distribuie informaţia genetică în celulele fiice; c) asigură formarea fusului de diviziune.

72. CM Citoscheletul: a) determină forma celulei; b) determină distribuirea organitelor în celulă; c) e format din 3 tipuri de structuri; d) participă la citochineză.

73. CM Carioplasma: a) este un component al nucleului; b) constă dintr-o fracţie solubilă; c) include o reţea proteică fibrilară insolubilă.

74. CM Învelişul nuclear: a) constă din membrana externă şi internă; b) include lamina fibroasă; c) este străbătut de pori;

37

Capitolul 6 Nucleul

1. CS Sinteza ARNr se realizează în:a) nucleol;

2. CS Organizatorul nucleolar conţine gene ce codifică:a) ARNr;

3. CS Heterocromatina facultativă:a) se poate despiraliza şi transforma în eucromatină;

4. CS Proteinele ribozomale se sintetizează în:a) citoplasmă;

5. CS Din citoplasmă în nucleu sunt transportaţi:a) enzime ce participă la replicare şi transcripţie;

6. CS Heterocromatina NU se deosebeşte de eucromatină după:a) compoziţia chimică;

7. CS Octamerul histonic include:a) 8 proteine histone;

8. CS Proteinele nonhistone:a) sunt în cantitatăţi mari în ţesuturile active;

9. CS Subunităţile ribozomale se formează în:a) nucleol;

10. CS Matricea nucleară NU conţine:a) ribozomi.

11. CS Matricea nucleară NU are rol de:a) a menţine constantă structura cromatinei;

38

12. CS Prin porii nucleari NU se realizează transportul:a) ADN-ului;

13. CS Componentele nucleolului:a) secvenţe de ADN ce codifică ARNr;

14. CS Cromatida conţine:a) o moleculă de ADN;

15. CS Legătura dintre nucleu şi mediul extranuclear se realizează prin:a) reticulul endoplasmatic;

16. CM Componentele principale ale nucleozomului sunt:a) octamerul histonic;b) o secvenţă de ADN cu o lungime de 146 pb;

17. CM Funcţiile proteinelor nehistone:a) catalitică;b) interacţionează cu acizii nucleici;c) participă la realizarea expresiei genice;

18. CM Cromatina:a) este o structură heterogenă;b) conţine secvenţe inactive transcripţional;c) reprezintă complexe nucleoproteice;d) conţine secvenţe active transcripţional.

19. CM Regiunile heterocromatinei sunt reprezentate de secvenţe:a) centromerice;b) de ADN intens colorate;c) telomerice;d) înalt repetitive.

20. CM Nivelurile de condensare a cromatinei sunt:a) solenoidul;b) filamentul nucleozomic;

39

c) cromozomul metafazic;d) buclele;

21. CM Nivelul nucleozomic este determinat de:a) formarea firului nucleozomic cu diametrul 11 nm;b) legături electrostatice dintre moleculele participante; c) înfăşurarea ADN-lui pe miezul histonic.

22. CM Solenoidul reprezintă:a) împachetarea nucleozomilor;b) o superspirală de dreapta a filamentului nucleozomic;

23. CM Cromozomul metafazic:a) e format din două cromatide surori;b) este un complex nucleoproteic;

24. CM Cromozomul metafazic este bicromatidian, deoarece:a) este format din două molecule identice de ADN;b) reprezintă materialul genetic dublat;

25. CM Molecula de ADN nuclear:a) poate fi condensată sau decondensată;b) poate fi transcrisă sau netranscrisă;c) poate fi asociată cu histone sau nehistone.

26. CM Cromozomul interfazic:a) constă din regiuni condensate şi necondensate;b) poate fi monocromatidian sau bicromatidian;c) poate fi activ sau inactiv transcripţional;

27. CM Centromerul:a) conţine o secvenţă specifică de ADN cromozomial;b) conţine secvenţe repetitive de ADN;c) împarte cromozomul în două braţe;

28. CM Heterocromatina constitutivă este reprezentată de:

40

a) secvenţe de ADN ce separă genele structurale de-a lungul cromozomului;

b) secvenţe de ADN repetitiv;c) regiunea constricţiilor primare;d) regiunile telomerice.

29. CM Funcţiile telomerelor:a) protejează cromozomii de fuziune cu alţi cromozomi;b) controlează integritatea moleculelor de ADN;c) controlează senescenţa celulară;

30. CM Centromerul conţine:a) secvenţe de ADN satelit;b) situsul de asociere a kinetocorilor;c) secvenţe de ADN metilat;

31. CM Funcţiile histonelor:a) stabilizează dublul helix de ADN;b) determină structura terţiară a ADN-ului;c) controlează nespecific activitatea materialului genetic.

32. CM În nucleu:a) ADN deţine informaţia genetică;b) au loc procese de transcripţie.

33. CM Importanţa condensării ADN-lui:a) controlează activitatea genelor; b) determină formarea cromozomilor; c) protejarea ADN-ului; d) controlează distribuţia egală a informaţiei genetice în timpul

diviziunii celulare.

34. CM Componentele nucleului interfazic sunt:a) matricea nucleară; b) cromatina; c) anvelopa nucleară; d) nucleolul.

41

35. CM Heterocromatina se caracterizează prin:a) nu se transcrie; b) se replică tardiv în perioada S a ciclului celular;c) formează cromocentri.

36. CM Particularităţile histonelor:a) conţin arginină şi lizină; b) au proprietăţi bazice; c) stabilizează dublul helix de ADN.

37. CM Complexul porului nuclear:a) este un ansamblu de proteine dispuse în jurul canalului central; b) participă la transportarea macromoleculelor;

38. CM Nucleolul:a) este locul de transcriere a ARNr; b) conţine componentă fibrilară; c) conţine componenta granulară.

39. CM Matricea nucleară:a) menţine dimensiunea şi forma nucleului; b) este bogată în proteine nehistone; c) conţine molecule neorganice.

40. CM Nucleul interfazic se caracterizează prin:a) regiuni cu gene inactive; b) prezenţa cromatinei cu nivele diferite de compactizare;

41. CM Din nucleu se exportă:a) ARN; b) particule ribonucleoproteice;

42. CM Din componenţa învelişului nuclear face parte:

a) lamină nucleară; b) două membrane;

42

c) complexul porilor;

43. CM Eucromatina se caracterizează prin:a) activitate transcripţională; b) prezenţa genelor structurale; c) replicare timpurie în perioada S a ciclului celular; d) coloraţie slabă.

44. CM Funcţiile nucleului:a) este centrul de control al activităţii celulare; b) depozitează informaţia genetică; c) asigură replicarea ADN şi transcripţia ARN;

45. CM Lamina nucleară:a) reprezintă o reţea fibroasă; b) conţine situsuri de legare a cromatinei;c) are rol de suport; d) constă din filamente intermediare.

46. CM Proteinele histone:a) participă la compactizarea cromozomilor; b) formează nucleozomii.

47. CM Prin complexul porului se transportă:a) ARN; b) subunităţi ribozomale; c) proteine histone şi nehistone.

48. CM Kinetocorul:a) este locul de fixare a microtubulilor; b) reprezintă un disc proteic trilamelar; c) se formează în regiunea centromerului.

49. CM Organizatorul nucleolar:a) este prezent în unii cromozomi; b) reprezintă componenta fibrilară a nucleolului; c) conţine gene pentru ARNr.

43

50. CM Organizarea cromatinei:a) proteine histone;b) proteine acide; c) ADN; d) ARN.

Capitolul 7 Replicarea ADN

1. CS Replicarea este un proces caracteristic:a) tuturor sistemelor vii;

2. CS Replicarea reprezintă:a) procesul de dublare a materialului genetic;

3. CS Replicarea asigură:a) transmiterea informaţiei genetice;

4. CS Replicarea este proprietatea unică a:a) moleculelor de ADN;

5. CS Replicarea moleculelor de ADN este determinată de:a) complementaritatea bazelor azotate în dublul helix;

6. CS Replicarea ADN-ului nuclear este:a) multirepliconă şi asincronă.

7. CS Replicarea ADN-ului mitocondrial este:a) realizată după modelul D;

8. CS Replicarea ADN-ului procariotic este:a) realizată după modelul

9. CS Replicarea ADN-ului viral este:a) realizată după modelul inelului rotitor;

44

10. CS Procesul de replicare este controlat de, cu excepţia:a) diferite molecule de ARNm;

11. CS Procesul de polimerizare a nucleotidelor într-o catenă în timpul replicării:a) este realizat în direcţia 5' - 3';

12. CS ADN – polimeraza este responsabilă de:a) sinteza unei copii complementare de ADN;

13. CS Relaxarea dublului helix pe parcursul replicării este realizată de:a) topoizomeraze;

14. CS Denaturarea ADN-ului pentru eliberarea matriţelor în procesul de replicare este realizată de:a) helicaze;

15. CS Stabilizarea catenelor pentru iniţierea şi desfăşurarea sintezei noilor catene ale moleculelor de ADN este asigurată de:a) proteinele SSB;

16. CS Care afirmaţie este incorectă în caracteristica replicării?a) moleculele replicate conţin catene identice;

17. CS Replicarea ADN la eucariote are loc:a) semiconservativ;

18. CS Sinteza ADN în celule somatice este efectuată de:a) ADN polimerazele

19. CS Primerul pentru iniţierea replicării este sintetizat de:a) ARN - polimerază;

20. CS ADN – polimeraza sintеtizează noi catene de ADN:a) adăugând nucleotide la capătul 3'-OH al primerului.

21. CS Principalele caracteristici ale replicării la eucariote sunt,

45

cu excepţia:a) este unidirecţionată;

22. CS Alegeţi afirmaţia falsă despre secvenţa ORI:a) constă dintr-o secvenţă specifică de nucleotide, bogată în perechi de

baze GC;

23. CS Care dintre afirmaţii NU se referă la ADN-helicaze?a) este responsabilă de formarea furcilor replicative;b) o singură helicază este suficientă pentru formarea ochiului de

replicare;

24. CS Primaza are următoarele caracteristici, cu excepţia:a) stabilizează monocatenele de ADN denaturat;

25. CS Rolul topoizomerazelor:a) scindează legăturile fosfodiesterice, relaxând dublul helix;

26. CS Care dintre enzimele aparatului de replicare posedă funcţie nucleazică?a) ADN-polimeraza;

27. CS Care dintre afirmaţii NU se referă la activitatea ADN-polimerazei?a) poate iniţia sinteza unei catene noi de ADN şi în absenţa unei

catene preexistente;

28. CS Replicarea de tip este caracteristică pentru:a) procariote;

29. CS Replicarea de tip este caracteristic pentru:a) virusuri;

30. CS Pentru replicarea ADN la eucariote NU este caracteristic:a) secvenţele heterocromatice se replică înaintea celor eucromatice;

31. CS Endonucleazele sunt implicate în diferite sisteme de reparaţie, cu

46

excepţia:a) reparaţiei directe;

32. CS ADN-ligazele sunt implicate în diferite sisteme de reparaţie, cu excepţia:a) reparaţiei directe;

33. CS Procesul de excizie a nucleotidelor dintr-o secvenţă de ADN modificat este realizat de:a) endonucleaze;

34. CS Sinteza reparatorie pentru completarea golurilor din ADN este realizată de:a) ADN-polimeraze;

35. CS Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la reparaţie:a) este caracteristic doar pentru eucariote;

36. CS Fotoliaza:a) este o enzimă implicată în reparaţia directă a ADN-ului;

37. CS În procesul de reparaţie directă participă:a) fotoliaza;

38. CS În procesul de reparaţie prin excizia bazelor participă, cu excepţia:a) fotoliaza;

39. CS În procesul de reparaţie excizia bazei modificate este realizată de:a) glicozilază;

40. CM Particularităţile replicării ADN-ului mitocondrial:a) fiecare catenă conţine câte un situs de iniţiere propriu;b) sinteza începe de pe catena H;c) replicarea celor două catene este asincronă;

47

41. CM Particularităţile replicării ADN nuclear:a) are loc numai în perioada S a ciclului celular;b) este asincronă;c) secvenţele eucromatice se replică înaintea celor heterocromatice;d) replicarea începe concomitent în mai multe puncte ORI.

42. CM Telomeraza:a) participă la replicarea regiunilor telomerice;b) este o proteină cu funcţie de revers – transcriptază;c) conţine ARN în calitate de matriţă;d) este caracteristică doar pentru eucariote.

43. CM Fragmentele Okazaki:a) se sintetizează de pe catena matriţă 5' - 3' a furcii de replicare;b) sunt sintetizate discontinuu în direcţia 5' - 3';

44. CM Furca de replicaţie сonţine:a) două matriţe ADN;b) catenă lider; c) catenă întârziată;

45. CM Iniţierea replicării este controlată de:a) ADN-polimerază; b) primază; c) situsul ORI;

46. CM Componentele aparatului de replicare la eucariote:a) molecula bicatenară de ADN;b) molecula monocatenară de ADN; c) dezoxinucleotizitrifosfaţi;

47. CM Pentru activitatea ADN-polimerazei sunt necesare:a) ADN monocatenar în calitate de matriţă; b) un fragmentl bicatenar la capătul 3' al moleculei de ADN; c) 4 tipuri de dNTP;

48

48. CM Asincronismul sintezei ADN se manifestă:a) între cele două seturi de cromozomi;b) intercromozomial;c) interrepliconic;d) între cele două tipuri de cromatină ale celulei somatice.

49. CM În toate celulele somatice în replicarea ADN-ului intervin:a) telomeraza; b) ADN – polimerazele c) primaza.

50. CM Repliconul este:a) unitatea funcţională de replicare;b) secvenţa de nucleotide ce se replică independent;c) secvenţa ce conţine punctul ORI;

51. CM În procesul iniţierii replicării intervin:a) ADN-polimerazele;b) ADN helicaza; c) primazele;

52. CM Replicarea ADN-ului mitocondrial:a) este asigurată de ADN- polimeraza b) este iniţiată de ARN - polimeraze;c) este controlată de două situsuri ORI.

53. CM Fragmentele Okazaki:a) reprezintă secvenţe scurte de ADN;b) sunt sintetizate discontinuu pe catena întârziată;

54. CM ADN – ligaza:a) asigură unirea fragmentelor Okazaki într-o catenă continuă;b) intervine în unirea a două fragmente de ADN;

55. CM Catenele lider:a) sunt sintetizate continuu;b) sunt polimerizate în direcţia 5' - 3';

49

c) cresc pe măsura măririi furcii de replicare.

56. CM Telomeraza:a) este o enzimă alcătuită din molecule proteice şi un fragment de

ARN;b) asigură sinteza secvenţelor telomerice ale moleculelor de ADN

cromozomial;c) previne scurtarea moleculelor liniare de ADN;

57. CM Catena matriţă şi noua catenă de ADN sintetizată:a) sunt diferite;b) sunt complementare;c) sunt unite prin punţi de hidrogen;

58. CM Sinteza unei catene noi de ADN este iniţiată de o ARN-polimerază deoarece:a) ADN-polimeraza are nevoie de primer;b) ADN polimeraza nu poare iniţia sinteza pe loc gol;c) ADN-polimeraza este capabilă să adauge nucleotide la un capăt

3'-OH existent.

59. CM Ochiul de replicare se formează cu participarea:a) topoizomerazelor;b) helicazelor;c) proteinelor SSB.

60. CM Replicarea la eucariote:a) se realizează asincron şi multireplicon;b) asigură stabilitatea informaţiei genetice de-a lungul generaţiilor de

celule;c) determină ereditatea;

61. CM Reparaţia prin excizia bazelor se realizează cu ajutorul:a) ADN – polimerazei; b) ADN-ligazei; c) glicozilazei;

50

62. CM Reparaţia prin excizia nucleotidelor se realizează cu ajutorul:a) endonucleazelor; b) ADN-polimerazei; c) ADN-ligazei;

63. CM Reparaţia ADN-ului se poate realiza după tipurile următoare:a) prereplicativă;b) inductibilă;c) excizivă cu secvenţe scurte;d) recombinativă;

64. CM Reparaţia:a) proces de restabilire a leziunilor din moleculele de ADN;b) asigură păstrarea intactă a materialului genetic de-a lungul

generaţiilor;c) este caracteristică doar pentru ADN;d) se realizează atât la procariote, cât şi la eucariote;

65. CM Substituţia unui nucleotid în molecula de ADN:a) determină modificarea secvenţei de nucleotide;b) poate fi rezultatul unor erori ale replicării;c) poate fi rezultatul dezaminării bazelor azotate.

66. CM Modificările structurale ale moleculelor de ADN:a) se formează în rezultatul apariţiei legăturilor covalente nespecifice

între nucleotide;b) reprezintă legături nespecifice ce se pot forma în cadrul unei catene

sau între catenele opuse;c) pot apărea sub acţiunea razelor UV;

67. CM Reparaţia directă:a) realizează reversia ADN-ului lezat la starea iniţială;b) este rezultatul acţiunii unor fotoliaze;c) intervine în cazul modificărilor ADN sub acţiunea razelor UV;

68. CM În cazul unor leziuni în moleculele de ADN în celulele eucariote:

51

a) se activează diferite sisteme enzimatice de reparaţie;b) celula îşi activează mecanizmele de inducere a apoptozei;

69. CM Caracteristica procesului de reparaţie în celulele somatice umane:a) poate avea loc doar în timpul interfazei;b) se realizează cu participarea enzimelor de replicare;c) incapacitatea sistemelor reparatorii se manifestă prin diverse

patologii umane.

70. CM Reparaţia prin excizia bazelor:a) se realizează în mai multe etape;b) intervine în înlăturarea bazelor azotate modificate prin metilare;c) intervine în înlăturarea bazelor azotate modificate prin oxidare;d) este specificată de enzima ADN-glicozilaza.

71. CM ADN-glicozilazele:a) sunt implicate în reparaţie prin excizia bazelor;b) produc în ADN locuri apurinice sau apirimidinice;

72. CM Secvenţele de ADN ce conţin goluri produse în rezultatul înlăturării bazelor modificate:a) sunt completate de o ADN-polimerază;b) sunt înlăturate de o ADN-ligază;

73. CM În procesul de reparaţie prin excizia nucleotidelor participă:a) ADN-polimeraza;b) ADN-ligaza;c) ARN-polimeraza;d) endonucleaza.

74. CM Reparaţia prin excizia bazelor include procesele:a) înlăturarea bazei modificate;b) înlăturarea nucleotidului apirimidinic sau apurinic;c) completarea golului.

75. CM Reparaţia prin excizia nucleotidelor:

52

a) este specifică în cazul leziunilor ADN determinate de apariţia unor dimeri pirimidinici;

b) necesită factori de recunoaştere a compusului nespecific;c) necesită participarea numeroşilor factori proteici;

76. CM Reparaţia prin excizia nucleotidelor necesită participarea:a) ADN-ligazei;b) endonucleazelor;c) ADN-polimerazelor;

77. CM Reparaţia mismatch (greşeli de împerechere a nucleotidelor în dublul helix):a) înlătură perechile de nucleotide G-T;b) înlătură dimerii timinici;c) înlătură bazele azotate modificate;d) implică repapaţia cu secvenţe scurte;e) implică repapaţia cu secvenţe lungi.

78. CM Reparaţia mismatch (greşeli de împerechere a nucleotidelor în dublul helix):a) se realizează în mai multe etape;b) este specifică modificării ADN-ului replicat;

79. CM Rupturile bicatenare din molecula de ADN:a) sunt supuse atacului nucleazelor şi distrugerii ulterioare;b) sunt reparate prin joncţiunea concomitentă a ambelor catene de

către ADN-ligaze;c) sunt reparate prin mecanismul recombinării alelice;

80. CMReparaţia:a) este un proces prezent în toate sistemele biologice;b) este proprietatea unică a moleculelor de ADN;

Capitolul 8 Gena

53

1. CS Termenul de „genă" a fost propus de:a) W. Johansen;

2. CS Alegeţi un răspuns FALS referitor la funcţiile genei:a) conţine informaţia despre sinteza unei molecule de ADN;

3. CS Este o caracteristică a genelor:a) bărbaţii moştenesc genele mitocondriale numai de la mamele lor;

4. CS Genele „house keeping" se caracterizează prin:a) drept exemplu pot servi genele ce asigură biogeneza ribozomilor;

5. CS Secvenţa genei care asigură interacţiunea cu ARN-polimeraza este:a) promotorul.

6. CS Este o caracteristică a boxei TATA:a) se mai numeşte boxa Goldberg-Hogness.

7. CS Secvenţele codificatoare ale genelor structurale la eucariote se caracterizează prin:a) sunt supuse în întregime transcripţiei;

8. CS Caracteristica genelor structurale eucariote:a) secvenţa lider este urmată de codonul de iniţiere a translaţiei;

9. CS Caracteristica genelor pentru ARNr la eucariote:a) se transcriu cu ajutorul unor ARN-polimeraze diferite;

10. CS Genele pentru ARNr 5S:a) promotorul este supus transcripţiei;

11. CS Pentru operoni este caracteristic:a) reprezintă unităţi transcripţionale policistronice la procariote.

12. CS Genele procariotelor:

54

a) între un promotor şi un terminator se pot conţine câteva gene;

13. CS Selectaţi afirmaţia FALSĂ referitoare la organizarea genomului nuclear uman:a) celulele ţesutului epitelial se deosebesc după numărul de gene de

celulele ţesutului muscular;

14. CS Cu O EXCEPŢIE, toate cele de mai jos caracterizează genomul mitocondrial uman:a) fiecare genă se sfârşeşte cu câte un terminator;

15. CS Intronii pot fi localizaţi în:a) genele structurale eucariote;

16. CS Genele de clasa III:a) conţin informaţia despre ARNr 5S şi ARNt;

17. CS Enzima principală care asigură retrotranspoziţia este:a) ADN-polimeraza ARN-dependentă.

18. CS Promotorul care conţine în poziţia -20 – -30 boxa TATA se află în cadrul genelor:a) structurale la eucariote;

19. CS Paradoxul valorii C reprezintă:a) disproporţia mare dintre numărul de gene şi dimensiunile

genomului;

20. CS Originea majorităţii proteinelor mitocondriale:a) sunt codificate de genele nucleare şi sintetizate în citoplasmă;

21. CM Sunt caracteristici ale structurii mozaice a genelor la eucariote:a) genele conţin secvenţe informaţionale şi neinformaţionale;b) genele conţin introni şi exoni;

c) majoritatea genelor au aceeaşi structură în toate ţesuturile.

55

22. CM Conceptul contemporan despre genă:a) gena este unitatea funcţională a ADN nuclear sau mitocondrial ce

determină sinteza proteinelor;b) gena este o secvenţă de ADN (sau ARN la unele virusuri) care

determină sinteza unei macromolecule;c) gena este secvenţa de nucleotide care determină sinteza unui anumit

tip de ARN (ARNm, ARNt, ARNr);

23. CM Sunt caracteristici ale genomului mitocondrial uman:a) genele nu conţin introni;b) genele structurale asigură sinteza doar a unor proteine ce activează

în mitocondrii;

24. CM Grupul de gene alăturate, localizate într-un cromozom poartă denumirea de:a) grup de înlănţuire;b) grup lincaj.

25. CM Genele structurale codifică pentru:a) ARNm;b) polipeptide;

26. CM Promotorul genelor determină:a) direcţia de transcripţie;b) catena care va fi transcrisă;c) interacţiunea cu factorii proteici de transcripţie;

27. CM Promotorul genelor eucariotice:a) de obicei, promotorul genelor structurale nu se transcrie;b) conţine situsuri de interacţiune cu enzime şi factori de transcripţie;c) promotorii genelor de clasa III parţial sunt transcrişi;

28. CM Promotorii genelor structurale la eucariote se caracterizează prin:a) pot conţine mai multe boxe GC;b) boxa CAAT asigură interacţiunea cu proteinele de iniţiere a

transcripţiei;

56

c) secvenţe specifice pentru fiecare promotor asigură interacţiunea cu factori specifici de transcripţie;

29. CM Numărul de gene în celulele somatice umane se caracterizează prin:a) existenţa a 30000-40000 gene;b) stabilitate;c) numărul de gene active depinde de tipul ţesutului şi influenţa

factorilor de mediu;d) unele gene se repetă de mai multe ori în genom;

30. CM Elementele reglatoare ale genei la procariote:a) într-o unitate transcripţională numărul de promotori coincide cu cel

al terminatorilor;b) un promotor poate determina expresia mai multor gene.

31. CM Caracteristica intronilor:a) sunt prezenţi în transcriptul primar;b) se află în regiunea transcrisă a genei;c) de obicei, au o lungime mai mare decât cea a exonilor;

32. CM Unităţile transcripţionale ce codifică pentru proteine la eucariote se caracterizează prin:a) de obicei, sunt monocistronice;b) pot conţine introni şi exoni;c) sunt copiate de ARN-polimeraza II;d) conţin un promotor, un terminator şi o regiune codificatoare.

33. CM Sunt caracteristici ale exonilor:a) conţin informaţia despre secvenţa aminoacizilor;b) se conţin în ARNm.

34. CM Sunt caracteristici ale genelor pentru ARNr la eucariote:a) formează unităţi transcripţionale constituite din mai multe gene;b) sunt transcrise în nucleol şi în nucleoplasmă;

35. CM Genele de clasa I:

57

a) un promotor asigură transcrierea unui grup de gene;b) la om sunt localizate în cromozomii 13, 14, 15, 20, 21;c) la om sunt lipsite de introni;

36. CM Genele pentru ARNt la eucariote:a) sunt transcrise de ARN-polimeraza III;b) formează unităţi transcripţionale multigenice;c) diferite unităţi transcripţionale se deosebesc prin numărul şi tipul

genelor;d) promotorii se supun transcripţiei.

37. CM Caracteristica genelor la procariote:a) promotorii sunt recunoscuţi direct de ARN-polimeraze;b) boxa Pribnow este responsabilă de interacţiunea cu ADN-

polimeraza;c) genele pentru ARNt şi ARNr formează unităţi transcripţionale

mixte;d) genele nu conţin introni.

38. CM Caracteristica operonilor:a) reprezintă unităţi transcripţionale policistronice;b) conţin mai multe gene structurale;c) terminatorul reprezintă o secvenţă palindromică;

39. CM Caracteristica genelor structurale la procariote:a) frecvent sunt organizate în unităţi policistronice;b) genele participante într-un lanţ metabolic sunt dispuse alături;c) ;d) sunt transcrise de o singură ARN-polimerază.

40. CM Genele pentru ARNt şi ARNr la procariote:a) unităţile transcripţionale pot conţine câţiva promotori;b) reprezintă unităţi transcripţionale mixte;

41. CM Caracteristica genomului uman:a) practic toate celulele somatice conţin aceeaşi informaţie ereditară;

58

b) numărul de gene în cromozomi este diferit;c) numărul de gene active diferă în diferite ţesuturi.

42. CM Familiile de gene repetitive:a) au provenit prin duplicaţia unei gene ancestrale;b) drept exemplu pot servi genele pentru ARNr 5S;c) au aceeaşi structură;d) de obicei, sunt în exces.

43. CM Familiile de gene nerepetitive se caracterizează prin:a) fiecare membru are particularităţi distincte;b) diferiţi membri se pot activa în perioade diferite ale ontogenezei;c) pot conţine pseudogene.

44. CM Particularităţile genomului mitocondrial uman:a) conţine puţine secvenţe necodificatoare;b) genele structurale codifică proteine ale metabolismului energetic;

45. CM Caracteristica genelor mitocondriale la om:a) formează unităţi transcripţionale multigenice mixte;b) genele structurale sunt separate prin gene pentru ARNt;c) particularităţile codului genetic mitocondrial permit descifrarea a 61

codoni cu ajutorul a 22 tipuri ARNt;d) la om cea mai lungă secvenţă necodificatoare este reprezentată de

promotori;

46. CM Caracteristica transpozonilor:a) reprezintă secvenţe de ADN ce-şi schimbă poziţia în genom;b) conţin gena pentru enzima transpozaza;c) conţin la capete secvenţe inversate.

47. CM Elementele genetice migratoare se caracterizează prin:a) frecvenţa de transpoziţie este influenţată de diverşi factori;b) inserţia în poziţie nouă poate perturba activitatea genelor vecine;c) pot determina apariţia mutaţiilor;d) pot să determine crossing-overul inegal.

59

CM Caracteristica retrotranspo Capitolul 9Transcripţia şi processingul ARN

1. CS "CAP"-area ARNm precursor asigură:a) stabilitatea moleculelor de ARN;

2. CS La transcripţie participă:a) promotorul genei;

3. CS Iniţierea transcripţiei este determinată de:a) complexul TBP-TATA-boxă;

4. CS Situsul donor al intronului este:a) GU;

5. CS Situsul acceptor al intronului este:a) AG;

6. CS Transcripţia la eucariote are loc în:a) nucleu;

7. CS Processing-ul ARNm precursor are loc în:a) nucleu;

8. CS În procesul de transcripţie se formează:a) molecule de ARN;

9. CS Transcripţia reprezintă:a) copierea informaţiei genetice;

10. CS Transcripţia reprezintă:a) biosinteza ARNm precursor;

11. CS Processing-ul include:a) poliadenilarea;

12. CS Transcripţia este asigurată de:

60

a) ARN-polimerază;

13. CS Transcripţia este asigurată de:a) ARN-polimerază;

14. CS Iniţierea transcripţiei se caracterizează prin:a) legarea factorului de transcripţie TFII D la boxa TATA;

15. CS Splicing-ul se caracterizează prin:a) unirea ("sudarea") exonilor;

16. CS ARN-polimeraza III asigură:a) transcripţia ARNr 5S;

17. CS ARN-polimeraza II asigură sinteza:a) ARNm.

18. CS ARN-polimeraza I efectuează:a) sinteza transcriptului ARNr 45S.

19. CS ADN-polimeraza asigură:a) sinteza noilor catene de ADN;

20. CS Indicaţi afirmaţia ce caracterizează splicesomul:a) este un complex enzimatic format din ribonucleoproteide.

21. CS Indicaţi enzima ce participă la transcripţia genelor ribozomale în nucleol:a) ARN-polimeraza I;

22. CS Indicaţi enzima ce participă la transcripţia genelor ARNt:a) ARN-polimeraza III.

23. CS Care dintre moleculele ARNr reprezintă un transcript primar?a) ARNr 45S.

24. CS Care dintre factorii transcripţionali enumeraţi posedă activitate

61

ATP-azică?a) TFII B;

25. CS Indicaţi fracţia de ARNr ce se formează din precursorii ARNr 45 S :a) 40 S;

26. CM La transcripţie participă:a) factori de transcripţie;b) ARN-polimeraza II;c) boxa TATA;

27. CM Aparatul de transcripţie include:a) ARN-polimeraza;b) gena;c) factorii proteici TFII D, TFII B;d) enhancer-ul.

28. CM Care dintre afirmaţii caracterizează ARNm:a) reprezintă o moleculă monocatenară;b) se sintetizează în nucleu;c) copie informaţia genetică;

29. CM Transcripţia la eucariote:a) are loc în nucleu;b) finalizează prin sinteza moleculelor ARN.

30. CM ARNm la eucariote:a) reprezintă un lanţ polinucleotidic;b) conţine riboză;

31. CM Pecursorul ARNm la eucariote:a) conţine baza azotată uracilul;b) este complementar catenei anticodogene a ADN;c) reprezintă o moleculă monocatenară;d) se sintetizează în direcţia 5'3'.

62

32. CM Transcripţia la eucariote se finalizează cu sinteza:a) ARNm monocistronic;b) ARNm imatur;c) structurii monocatenare;

33. CM Componenţii necesari transcripţiei la eucariote:a) nucleotide;b) factori proteici;c) ARN-polimerază.

34. CM Factorul proteic TFII B:a) posedă activitate ATP-azică;b) contribuie la denaturarea ADN;

35. CM Factorul proteic TFII F:a) exercită funcţia de helicază ATP-dependentă;b) efectuează denaturarea locală a moleculei de ADN.

36. CM Secvenţele reglatoare ale transcripţiei sunt:a) promotorul;b) terminatorul.

37. CM Terminarea transcripţiei este asigurată de:a) secvenţe nucleotidice inversate;b) formarea buclei;

38. CM Secvenţele ce reglează transcripţia:a) boxa TATA;b) boxa CAAT;c) boxa GC;d) secvenţe palindromice.

39. CM Processingul reprezintă:a) excizia intronilor;b) "CAP"area;c) poliadenilarea.

63

40. CM Processingul reprezintă:a) "CAP"area;b) unirea exonilor;

41. CM Secvenţele modulatoare ale transcripţiei sunt:a) enhancerul; b) silencerul.

42. CM Enumeraţi componentele complexului deschis al transcripţiei:a) situsul de denaturare;b) situsul de renaturare;c) centrul catalitic;d) hibridul ADN-ARN.

43. CM Unitatea transcripţională a genelor de clasa I codifică pentru:a) ARNr 5,8S; b) ARNr 18S; c) ARNr 28S.

44. CM Produşii finali ai transcripţiei genelor pentru ARNt şi ARNr la procariote:a) ARNr 23S; b) ARNr 16S; c) ARNt; d) ARNr 5S.

45. CM Ce evenimente se produc la etapa de elongare a transcripţiei?a) unirea factorului TFII S la ARN-polimerază;b) înlăturarea factorului TFII B;c) în urma ARN-polimerazei se deplasează factorul proteic de

eliberare;d) eliberarea promotorului.

46. CM În procesul transcripţiei ARN-polimeraza II:a) citeşte catena anticodogenă a ADN – ului în direcţia 3'5';b) polimerizează nucleotidele în direcţia 5'3';c) viteza de polimerizare este de 30 nucleotide pe secundă;

64

47. CM Terminarea transcripţiei la procariote este însoţită de:a) transcripţia secvenţei palindromice;b) încetinirea ARN-polimerazei;c) formarea buclei;d) disocierea complexului ADN, ARN, ARN-polimerază.

48. CM Splicing-ul alternativ asigură:a) înlăturarea unor exoni; b) formarea câtorva tipuri de ARNm maturizat.

49. CM Activarea genelor la eucariote include:a) despiralizarea fragmentului ADN ce conţine gena;b) acţiunea factorilor proteici de transcripţie;

50. CM Tipurile de ARN ce funcţionează în citoplasmă:a) ARNr în complex cu proteinele; b) ARNm; c) ARNt.

48. zonilor:a) reprezintă secvenţe de ADN ce-şi modifică poziţia în genom;b) revertaza este necesară pentru asigurarea transpoziţiei;

49. CM Caracteristica enhancerilor:a) asigură o expresie mai intensă a genei;b) măresc rata de transcripţie;

50. CM Silencerii:a) diminuează rata de interacţiune a ARN-polimerazei cu elementele

reglatoare ale genei;b) pot fi situaţi în faţa promotorului sau după terminator;c) pot fi localizaţi la distanţă diferită de genă.

65

Capitolul 10 Translaţia

1. CS Alegeţi din cele menţionate proprietatea care NU este specifică codului genetic:a) suprapus;

2. CS Alegeţi din cele menţionate proprietatea care NU este specifică codului genetic:a) la procariote şi virusuri codul este alcătuit din dupleţi;

3. CS Care din enunţuri NU este caracteristic translaţiei:a) reprezintă transmiterea informaţiei genetice de la o genă la un

mesager.

4. CS Ribozomii:a) reprezintă nu numai sediul, dar şi participă activ la biosinteza

polipeptidului;

5. CS Alegeţi o afirmaţie falsă pentru ARNt:a) transportă informaţia genetică în nucleu;

6. CS Alegeţi caracteristica falsă pentru aminoacil-ARNt-sintetaze:a) activează şi asigură legarea unui aminoacid la orice tip de ARNt;

7. CS Etapa de iniţiere a translaţiei este asigurată de:a) factori proteici;

8. CS Ribozomul constă din:a) proteine şi ARN;

9. CS Enzima implicată în translaţie este:a) aminoacil –ARNt-sintetaza;

10. CS Din care dintre moleculele enumerate se formează ARNr?a) ARNr 45 S.

66

11. CS În procesul de translaţie se formează:a) polipeptidul;

12. CS Translaţia este:a) decodificarea informaţiei ARNm;

13. CS Care ferment participă în translaţie?a) peptidil-transferaza;

14. CS În procesul de translaţie se formează:a) polipeptidul;

15. CS Un triplet de nucleotide al moleculei de ADN corespunde cu:a) un aminoacid;

16. CS Iniţierea translaţiei este realizată de:a) factori proteici;

17. CS Alegeţi afirmaţia falsă în caracteristica ARNt:a) transportă informaţia genetică din nucleu în citoplasmă;

18. CS Cîţi tripleţi conţine secvenţa translată a ARN-m ce codifică polipeptidul alcătuit din 500 aminoacizi?a) 501;

19. CS ARNt asigură transferul:a) aminoacizilor spre ribozomi;

20. CM Proprietatea codului genetic de a fi universal înseamnă:a) la toate organismele există acelaşi cod genetic;b) aminoacizii sunt determinaţi de aceiaşi codoni la toate organismele;c) folosirea aceloraşi codoni pentru codificarea aceloraşi aminoacizi la

organismele diferitor specii;d) posibilitatea sintezei unei proteine umane într-o bacterie.

21. CM În concepţia contemporană colinearitatea codului genetic

67

înseamnă corespunderea ordinii:a) codonilor din ARNm cu ordinea aminoacizilor într-un polipeptid;b) missens-codonului modificat din ARNm cu succesiunea

aminoacidică nouă în lanţul polipeptidic.

22. CM Alegeţi afirmaţiile care corespund proprietăţii codului genetic de a fi degenerat:a) aminoacizii (cu excepţia Met şi Trp) sunt codificaţi de mai mulţi

codoni;b) genele ce se deosebesc după secvenţa nucleotidică pot codifica

secvenţe identice de aminoacizi.

23. CM Una din proprietăţile codului genetic este de a fi continuu, care se manifestă prin:a) translare fără semne de punctuaţe a codonilor ARNm;b) de obicei, sinteza polipeptidului nu se întrerupe în cazul inserării

sau pierderii unui nucleotid;c) lipsa spaţiilor între codoni.

24. CM Translaţia codonilor din molecula de ARNm:a) este realizată conform principiului complementarităţii;b) este realizată de diferite molecule de ARNt;c) este realizată cu participarea diferitor aminoacizi;d) este iniţiată de codonul universal AUG.

25. CM ARNm la procariote:a) se sintetizează de pe catena necodogenă;b) este, de regulă, policistronic;c) conţine o secvenţă reglatoare Shine-Dalgarno.

26. CM ARNm la eucariote:a) se sintetizează în nucleu;b) reprezintă o matriţă pentru sinteza polipeptidului;

27. CM Ribozomul:a) constituie un complex ribonucleoproteic;b) conţine centre active A, P, E;

68

c) conţine o enzimă, care catalizează formarea legăturilor peptidice;

28. CM Funcţiile ARNt:a) transportul selectiv al aminoacizilor la ribozomi;b) decodificarea informaţiei genetice;c) traducerea succesiunii codonilor din ARNm într-o secvenţă

specifică de aminoacizi;

29. CM Alegeţi afirmaţiile care caracterizează aminoacil-ARNt -sintetaza:a) în celulă există 20 tipuri;b) este specifică pentru fiecare tip de aminoacid;c) asigură legarea aminoacidului la molecula de ARNt respectiv;

30. CM La etapa de iniţiere a translaţiei participă:a) ribozomul;b) ARNt de iniţiere;c) ARNm;

31. CM La etapa de iniţiere a translaţiei participă:a) factori proteici;b) ATP şi GTP;

32. CM La etapa de elongare a translaţiei participă:a) ARNt;b) 20 de tipuri de aminoacizi;c) ARNm;

33. CM Decodificarea informaţiei genetice într-o succesiune a aminoacizilor are loc:a) în procesul interacţiunii unui codon din ARNm cu anticodonul din

ARNt;b) în procesul interacţiunii componentelor ribozomale cu aminoacil-

ARNt;

34. CM Conformaţia polipeptidului presupune:a) transformarea polipeptidului într-o proteină activă;

69

b) glicozilarea şi fosforilarea;c) hidroliza legăturilor peptidice;

35. CM Care sunt funcţiile moleculelor de ARN într-o celulă eucariotă? a) traduce mesajul genetic;b) asigură expresia genelor.

36. CM Sinteza proteinelor are loc:a) pe suprafaţa RE granulat;b) în mitocondrii;

37. CM Translaţia este:a) procesul ce se desfăşoară în citoplasmă; b) sinteza polipeptidului;

38. CM ARNt:a) constă din 75-80 nucleotide;b) transportă aminoacizii spre ribozomi; c) este un adaptor pentru transformarea secvenţelor de nucleotide în

secvenţe de aminoacizi.

39. CM Alegeţi afirmările false referitoare la codul genetic:a) conţine semne de punctuaţie între codoni;b) de obicei, un codon determină diferiţi aminoacizi la diverse specii;

40. CM Centrul funcţional al ribozomului cuprinde:a) două triplete; b) 6 nucleotide; c) două centre active;

41. CM Care dintre moleculele enumerate participă la translaţie?a) ARNm;b) ARNt; c) aminoacil - ARNt - sintetaza;

42. СM Componenţii necesari pentru translaţie:a) ribozomii;

70

b) sursă de energie; c) aminoacil - ARNt - sintetaza;

43. CM Aminoacil - ARNt - sintetaza:a) este o enzimă specifică fiecarui aminoacid; b) leagă aminoacidul la capătul 3' al ARNt;c) adaptează aminoacizii la ARNt corespunzător;

44. CM Subunitatea mare ribozomală:a) catalizează formarea legăturilor peptidice; b) conţine situsul A; c) conţine situsul P;

45. CM Ce afirmări sunt false în caracteristica codului genetic?a) în caz de pierdere a unui nucleotid, biosinteza proteinei întotdeauna

se opreşte; b) un nucleotid, de regulă, este comun pentru doi codoni vecini;c) este dublet;

46. CM În componenţa ribozomului intră:a) proteine;b) ARNr;

47. CM Etapele de iniţiere a translaţiei:a) unirea subunităţilor ribozomale;b) disocierea GTP în GDP şi Pi;

48. CM Codul genetic este:a) universal;b) multiplu (degenerat); c) fără semne de punctuaţie;

.

49. CM Componenţii necesari pentru translaţie:a) ARNm; b) ribozomii;

71

c) aminoacizii; d) ARNt.

50. CM Care afirmaţii caracterizează translaţia?a) este sinteza polipeptidului; b) este procesul de decodificare a informaţiei ereditare; c) se realizează cu ajutorul ARNt.

51. CM Care din moleculele enumerate intră în componenţa subunităţii mari ribozomale la eucariote?a) ARNr 5 S; b) ARNr 5,8 S;c) ARNr 28 S;

Capitolul 11 Metode de analiză a genelor

1. CS ADN pentru analiză se obţine din:a) leucocite sau orice celulă nucleată;

2. CS Enzimele de restricţie:a) recunosc secvenţe specifice bicatenare de ADN;

3. CS Situsurile de restricţie:a) reprezintă secvenţe specifice de ADN bicatenar;

4. CS Rolul enzimelor de restricţie:a) obţinerea in vitro a fragmentelor de ADN cu diferită lungime;

5. CS ADNc reprezintă:a) ADN fără introni;

6. CS La sinteza ADNc se utilizează enzima:a) reverstranscriptaza;

7. CS Hibridarea acizilor nucleici in vitro:

72

a) este condiţionată de complementaritatea bazelor azotate;

8. CS Hibridizarea moleculară reprezintă:a) formarea heteroduplexelor de ADN;

9. CS În calitate de matriţă pentru sinteza ADNc se utilizează:a) o moleculă de ARNm.

10. CS Hibridizarea moleculară în cazul analizei Southern-blot reprezintă:a) procesul de formare a structurilor bicatenare de ADN: fragment de

restricţie – sondă;

11. CS Clonarea reprezintă:a) procesul de obţinere a mai multor copii ale unui fragment de ADN;

12. CS Pentru PCR NU se utilizează:a) ARN-polimeraza;

13. CS Reacţia de polimerizare în lanţ reprezintă:a) amplificarea artificială a unor fragmente de genă;

14. CS Fragmentele de restricţie:a) se obţin în urma clivării ADN cu restrictaze;

15. CS În calitate de gazdă de clonare NU sunt utilizate:a) plasmidele;

16. CS Moleculele de ADN recombinat obţinute in vitro:a) se obţin cu ajutorul restrictazelor şi ligazelor;

17. CS Caracteristicile primerilor pentru PCR:a) sunt secvenţe oligonucleotidice monocatenare;

18. CS Prin metoda autoradiografiei se vizualizează:a) fragmente de ADN marcate radioactiv;

73

19. CS Hibridarea in situ NU determină:a) numărul exact al moleculelor de ARNm dintr-un ţesut;

20. CS Este o condiţie necesară pentru desfăşurarea PCR:a) utilizarea unui regim de temperatură specific;

21. CM În calitate de vector de clonare se utilizează:a) ADN plasmidic; b) ADN viral; c) ADN modificat al adenovirusului.

22. CM Vectorii de clonare:a) sunt răspândiţi în natură; b) conţin situsuri de replicare autonomă; c) transferă fragmente de ADN străin.

23. CM Indicaţi etapele clonării ADN in vivo:a) restricţia şi selecţia fragmentelor pentru multiplicare; b) restricţia vectorului de clonare; c) ligarea ADN vector şi a fragmetului de ADN de interes; d) transferul moleculelor recombinate în celula gazdă.

24. CM Determinarea succesiunii nucleotidelor în genă este necesară pentru:a) a cunoaşte funcţia genei şi reglarea activităţii ei; b) sinteza primerilor pentru PCR; c) elaborarea metodelor pentru depistarea mutaţiilor; d) elaborarea metodelor terapiei genice;

25. CM În calitatea de vector pentru clonarea ADN se utilizează:a) plasmide; b) cosmide; c) fagi; d) ADN viral;

26. CM Etapele clonării in vivo sunt:a) obţinerea fragmentului de interes pentru clonare;

74

b) selecţia vectorului de clonare şi digestia cu restrictaze; c) obţinerea ADN recombinat; d) transferul ADN recombinat în celula gazdă.

27. CM ADNc:a) se formează prin reverstranscripţie; b) conţine numai regiuni codificatoare ale genei;c) este o copie a ARN mesager;d) este utilizat pentru identificarea genelor.

28. CM Hibridizarea in situ a acizilor nucleici:a) se efectuează pe preparate histologice sau cromozomiale; b) este determinată de specificitatea sondei ADN pentru un anumit

cromozom; c) permite identificarea nivelului de exprese a genei în ţesut; d) determină ARNm într-o celulă particulară.

29. CM Etapele de extragere a ADN sunt:a) lizarea celulelor cu detergenţi; b) hidroliza proteinelor; c) precipitarea în alcool de 70% şi păstrarea la -20C ;d) purificarea cu cloroform şi fenol;

30. CM Restrictaza:a) este o enzimă bacteriană; b) recunoaşte o succesiune specifică de nucleotide; c) are rol de protecţie;

31. CM Amplificarea ADN reprezintă:a) copierea repetată a ADN prin replicare; b) mărirea numărului de copii cu ajutorul enzimelor;

32. CM Indicaţi etapele izolării ADN:a) lizarea celulelor; b) separarea nucleelor; c) deproteinizarea cu solvenţi organici.

75

33. CM Enzimele de restricţie:a) hidrolizează ADN în fragmente; b) pot forma fragmente cu capete adezive; c) se utilizează de geneticieni în calitate de "foarfece".

34. CM Determinaţi etapele PCR:a) unirea complementară a primerilor; b) denaturarea ADN nou sintetizat; c) sinteza enzimatică a ADN;

35. CM Metodele de analiză a ADN-ului se utilizează pentru:a) identificarea persoanelor; b) diagnosticul bolilor canceroase; c) elaborarea preparatelor medicamentoase; d) identificarea genelor mutante sau normale.

36. CM Procedeele studiului acizilor nucleici sunt:a) extragerea şi purificarea ADN sau ARN; b) izolarea fragmentelor de interes; c) clonarea fragmentelor izolate; d) analiza secvenţelor de interes.

37. CM Tehnicile de analiză a ADN sunt:a) tehnica Southern-blot; b) secvenţierea ADN; c) tehnica PCR.

38. CM Etapele PCR sunt:a) denaturarea ADN la +96C; b) ligarea primerilor la +50C; c) extinderea primerilor la +72C.

39. CM Componente necesare pentru tehnica PCR:a) primeri sintetici; b) ADN genomic; c) patru tipuri de dezoxiribonucleozidtrifosfaţi;

76

d) enzima Taq-polimeraza.

40. CM Aplicaţiile practice ale tehnicii PCR: a) identificarea persoanelor; b) identificarea agenţilor patogeni; c) detectarea mutaţiilor.

41. CM Amplificarea in vitro se bazează pe:a) principiul replicării semiconservative; b) proprietatea de denaturare a ADN-lui; c) fenomenul de hibridare;d) principiul complementarităţii;

42. CM Avantajele tehnicii PCR:a) necesită o cantitate mică de ADN; b) este o metodă rapidă; c) produsele amplificării pot fi folosite în calitate de sonde

moleculare.

43. CM Etapele tehnicii Southern-blot:a) denaturarea fragmentelor bicatenare cu o soluţie alcalină; b) separarea fragmentelor de restricţie prin electoforeză;c) transferul capilar al fragmentelor de ADN pe filtre de nitroceluloză; d) autoradiografia.

44. CM Prin tehnica Southern-blot se determină:a) prezenţa sau lipsa unor situsuri de restricţie; b) poziţia genei în genom; c) polimorfismul ADN;

45. CM Tehnica Sanger:a) reprezintă sinteza in vitro a ADN, utilizând ca matriţă ADN-ul

studiat; b) se bazează pe principiul complementarităţii; c) reacţia este blocată specific în poziţia unei baze anumite; d) ADN-ul este supus seriei de patru reacţii specifice fiecărei baze;

77

46. CM Componentele tehnicii Sanger:a) ADN matriţă; b) didezoxiribonucleozidtrifosfaţi marcaţi; c) ADN polimeraza; d) dezoxiribonucleozidtrifosfaţi.

47. CM Importanţa tehnicii Sanger:a) determinarea structurii primare a ADN; b) determinarea purtătorilor de gene normale sau mutante; c) determinarea structurii situsurilor de restricţie;

48. CM Este specific pentru tehnica Northern-blot:a) fenomenul de hibridare cu sonde marcate; b) transferul ARN pe filtre de nailon; c) electroforeza în condiţii de denaturare; d) permite identificarea transcriptelor genelor analizate.

49. CM Tehnica Western-blot:a) permite identificarea expresiei genei; b) constă în identificarea proteinei specifice; c) proteinele sunt transferate pe filtre de nailon; d) proteinele sunt tratate cu anticorpi marcaţi radioactiv;

50. CM Situsul de restricţie:a) reprezintă un marker genetic;b) determină polimorfismul fragmentelor de restricţie;c) ocupă o poziţie particulară în genom;

Capitolul 12 Ciclul celular

1. CS Care dintre evenimente NU se realizează în mitoză?a) replicarea ADN.

2. CS Care dintre enunţuri referitor la cicline este fals?a) reprezintă un grup de glicolipide sintetizate în diferite perioade a

ciclului celular;

78

3. CS Ce factori inhibă diviziunea celulară?a) chalonele;

4. CS Cromatina este maxim spiralizată în:a) metafază;

5. CS Cromozomul devine bicromatidian:a) la sfîrşitul perioadei S;

6. CS Principalul eveniment al metafazei mitotice:a) alinierea cromozomilor în plan ecuatorial;

7. CS Nivelul maxim de sinteză a tubulinelor are loc în:a) perioada G2;

8. CS Segregarea cromatidelor surori are loc în:a) anafază;

9. CS Dublarea materialului genetic are loc în:a) perioada S.

10. CS Sunt caracteristici ale apoptozei, cu excepţia:a) distrugerea organitelor celulare;

11. CS În care celule NU are loc apoptoza?a) cu leziuni ale membranelor plasmatice, organitelor, proteinelor.

12. CS Care dintre enunţuri referitoare la perioada S este fals?a) cromozomii rămân monocromatidieni;

13. CS Care dintre enunţurile referitoare la metafază este fals?a) are loc clivarea centromerilor;

14. CS Care din enunţuri este fals referitor la numărul moleculelor de ADN în perioadele ciclului celular?

79

a) anafaza – 46.

15. CM Ciclul celular:a) constă din interfază şi mitoză; b) la eucariotele superioare durează 10-25 ore; c) interfaza ocupă 90% din durata ciclului celular; d) interfaza asigură condiţiile necesare pentru mitoză;

16. CM Caracteristica perioadelor interfazei:a) G1 – de durată variabilă; b) S şi G2 au durată constantă pentru fiecare tip de celule; c) se reorganizează nucleolii;

17. CM Caracteristicile perioadei G1 sunt:a) intensificarea transcripţiei; b) sinteza proteinelor; c) diferite grade de condensare a cromatinei; d) cromozomii sunt monocromatidieni.

18. CM Evenimente ale profazei mitozei sunt:a) condensarea puternică a cromozomilor; b) asamblarea microtubulilor în fibrele fusului de diviziune; c) maturizarea kinetocorilor de ambele părţi ale centromerilor;

19. CM Principalele caracteristici ale anafazei mitotice:a) clivarea longitudinală a centromerilor; b) disjuncţia cromatidelor surori; c) migrarea simultană a cromatidelor surori spre polii opuşi ai celulei; d) setul de cromozomi este 4n;

20. CM Evenimentele telofazei mitozei:a) cromatidele surori ajung la polii celulei; b) fiecare pol conţine setul diploid de cromozomi monocromatidieni

(2n=2c); c) fiecare pol conţine un set diploid de cromozomi bicromatidieni

(2n=4c); d) reasamblarea anvelopei nucleare;

80

e) decondensarea cromozomilor.

21. CM Citochineza:a) separarea masei citoplasmatice şi a organitelor în două jumătăţi; b) formarea a două celule fiice identice genetic şi diferite după conţinutul

organitelor; c) finalizează diviziunea celulară.

22. CM Care enunţuri referitoare la mitoză sunt false?a) stă la baza proliferării celulelor somatice; b) se desfăşoară în etapa de maturizare a gameţilor; c) este diviziune reducţională; d) este diviziune ecvaţională; e) dintr-o celulă cu set diploid de cromozomi se formează două celule;

identice genetic între ele şi cu celula mamă.

23. CM Diviziunea mitotică asigură:a) creşterea organismelor pluricelulare; b) regenerarea ţesuturilor;

24. CM Desfăşurarea evenimentelor ciclului celular este determinată de:a) complexul activator al perioadei S pentru iniţierea sintezei ADN; b) factorul de reţinere a perioadei mitotice pentru terminarea replicării şi

reparaţiei ADN-ului; c) complexul ciclinele D, E + cdk2 pentru intrarea celulei în mitoză;

25. CM Activitatea ciclinelor în ciclul celular:a) în perioada G1 – ciclinele D şi E; b) în perioada S – ciclina A; c) în perioada G2 – ciclina B; d) la iniţierea mitozei – ciclina B.

26. CM Protooncogenele:a) sunt o clasă de gene în celulele normale; b) codifică pentru factorii de creştere, factorii de proliferare, cicline; c) la adulţi sunt active în celulele ţesuturilor proliferative;

81

d) induc diviziunea celulară.

27. CM Oncogenele:a) sunt transformate prin mutaţii din protooncogene; b) reprezintă forme anormale ale genelor celulare; c) induc proliferarea în exces a celulelor; d) induc proliferarea canceroasă a celulelor.

28. CM Genele supresoare de tumori (GST):a) au funcţii diametral opuse protooncogenelor; b) inhibă proliferarea celulară; c) codifică factorii ce controlează replicarea şi repararea ADN; d) stopează intrarea celulei în mitoză până nu se realizează replicarea

şi repararea ADN;

29. CM Contactele intercelulare pe parcursul ciclului celular:a) sunt necesare pentru depăşirea punctului de restricţie R1; b) în perioada S şi până la încheierea mitozei se pierd parţial; c) celulele pierd total interacţiunile cu alte celule; d) participă la reglarea diviziunii celulare;

30. CM Punctele de restricţie se află între:a) G1 şi S; b) G2 şi mitoză;

31. CM Evenimentele anafazei mitozei:a) depolimerizarea fibrelor fusului de diviziune;b) segregarea simultană a cromatidelor surori; c) cromozomii devin monocromatidieni; d) cromozomii se grupează la cei doi poli ai celulei.

32. CM Care dintre proteine sunt implicate direct în reglarea ciclului celular?a) factorii de creştere; b) kinazele;

82

33. CM MPF (factor promotor al mitozei) induce:a) formarea fusului de diviziune; b) dezasamblarea învelişului nuclear; c) condensarea cromozomilor;

34. CM Evenimentele profazei mitozei:a) condensarea cromatinei; b) individualizarea cromozomilor;

35. CM Selectaţi caracteristicile mitozei:a) are loc separarea cromatidelor surori; b) este o diviziune ecvaţională; c) are loc blocarea transcripţiei; d) este o diviziune caracteristică celulelor somatice.

36. CM Rolul factorilor reglatori ai ciclului celular:a) asigură iniţierea sintezei ADN; b) controlează desfăşurarea replicaţiei ADN; c) controlează expresia genelor; d) controlează dublarea componentelor celulare.

37. CM Proprietăţile ciclinelor:a) se sintetizează în funcţie de perioada ciclului celular; b) se cuplează cu CDK; c) asigură traversarea perioadelor interfazei;

38. CM Apoptoza – ca proces este:a) moartea celulară programată; b) un proces fiziologic; c) caracteristică pentru organismele pluricelulare.

39. CM Moartea celulară determinată genetic are loc:a) pe parcursul întregii vieţi a omului; b) în celule individuale sau grupuri de celule din diferite ţesuturi; c) atât la sănătoşi, cît şi la bolnavi.

83

40. CM Apoptoza:a) asigură activitatea vitală normală a ţesuturilor şi organelor; b) reprezintă rezultatul evoluţiei biosistemelor;c) protejază organismul contra virusurilor; d) reglează numărul de celule în organism;

41. CM Apoptoza celulelor este un proces:a) natural; b) mediat de receptori; c) în mai multe etape; d) reglat şi determinat de gene.

42. CM Proteina p53 este o verigă importantă în determinarea soartei celulei, deoarece:a) este un factor de transcripţie a unor gene ce controlează activitatea

vitală; b) stopează mitoza prin activarea genelor inhibitoare ale mitozei; c) activează sistemele de reparare a ADN-ului; d) provoacă apoptoza prin activarea genelor ce induc apoptoza.

Capitolul 13Recombinarea genetică

1. CS Meioza asigură:a) variabilitatea combinativă;

2. CS Care din afirmaţiile menţionate este corectă?a) în meioză are loc reducerea numărului de cromozomi;

3. CS În ce fază a meiozei are loc disjuncţia cromozomială?a) anafaza I;

4. CS Alegeţi o afirmaţie falsă:a) în rezultatul meiozei are loc dublarea numărului de cromozomi;

5. CS Care din afirmaţiile prezentate este falsă?

84

a) între două diviziuni meiotice are loc replicarea ADN;

6. CS În profaza I a meiozei are loc:a) schimbul reciproc de fragmente între cromozomii omologi.

7. CS În metafaza I a meiozei are loc:a) gruparea bivalenţilor din cromozomii omologi în placa ecuatorială;

8. CS Alegeţi fenomenul ce are loc în anafaza II:a) disjuncţia cromatidiană;

9. CS Recombinarea în meioză se produce în:a) profaza I;

10. CS Când se formează bivalenţi de cromozomi omologi?a) în profaza I;

11. CS Alegeţi faza meiozei în care cromozomii pereche se organizează în plan ecuatorial:a) metafaza I;

12. CS Ce fenomen se produce în anafaza I?a) separarea cromozomilor şi migrarea lor spre polii celulei;

13. CS Evidenţiaţi fenomenul ce se produce în metafaza II:a) aranjarea cromozomilor în plan ecuatorial;

14. CS Complexul sinaptonemal:a) asigură conjugarea cromozomilor omologi;

15. CS "Vezicula sexuală" reprezintă:a) structura formată din cromozomii X şi Y în profaza I;

16. CS Structura Holliday:a) reprezintă modelul de rupere şi reunire încrucişată a catenelor

complementare de ADN;

85

17. CS Alegeţi o afirmaţie falsă:a) bacteriile implicate în conjugare sunt identice genetic;

18. CS Recombinarea genetică la procariote nu se realizează prin:a) mutaţie;

19. CS Recombinarea genetică la eucariote se realizează prin:a) transpoziţie;

20. CS Alegeţi procesele care se referă la recombinarea genomică:a) combinarea aleatorie a gameţilor;

21. CS Alegeţi din afirmaţiile prezentate una falsă pentru recombinarea intracromozomială:a) este rezultatul combinării cromozomilor neomologi de origine

diferită;

22. CS Recombinarea intercromozomială:a) apare în rezultatul asortării independente a cromozomilor

neomologi de origine diferită.

23. CS Numărul de combinaţii posibile în rezultatul recombinării genomice la om este de:a) 223 x 223 ;

24. CM Alegeţi afirmaţiile care se referă la rolul biologic al meiozei:a) sporeşte variabilitatea combinativă; b) asigură recombinarea intracromozomială; c) asigură recombinarea intercromozomială.

25. CM În metafaza I cromozomii sunt:a) bicromatidieni; b) condensaţi la maximum.

26. CM Cromozomii omologi:a) în meioza I sunt dispuşi în pereche la organismele diploide;

86

b) sunt similari în mărime, formă; c) sunt identici după structura locilor; d) conjugă în meioză.

27. CM În anafaza I a meiozei au loc următoarele procese:a) separarea cromozomilor omologi; b) deplasarea cromozomilor spre polii celulei.

28. CM Bivalenţii sunt:a) doi cromozomi omologi bicromatidieni; b) formaţi în timpul meiozei;

29. CM Diviziunea meiotică reducţională asigură:a) reducerea numărului de cromozomi; b) recombinarea intracromozomială.

30. CM Alegeţi afirmaţiile care sunt caracteristice profazei I a meiozei:a) este de cea mai lungă durată; b) constă din 5 stadii; c) are loc recombinarea intracromozomială.

31. CM În anafaza II a meiozei are loc:a) deplasarea cromatidelor spre polii celulei; b) disjuncţia cromatidelor.

32. CM Alegeţi afirmaţiile corecte:a) segregarea cromozomilor bicromatidieni are loc în meioza I; b) segregarea cromatidelor are loc în meioza II.

33. CM În profaza I meiotică au loc următoarele procese:a) între cromatidele nesurori ale bivalenţilor se formează chiasme ;b) crossing-overul;

34. CM Crossing-overul reprezintă:a) schimb reciproc de gene între cromozomi omologi; b) o sursă de variabilitate combinativă.

87

35. CM Recombinarea intracromozomială are loc:a) în timpul meiozei I; b) în rezultatul crossing-overului; c) la eucariote.

36. CM Alegeţi afirmaţiile care sunt false pentru recombinarea intercromozomială:a) este rezultatul asortării independente a cromozomilor omologi; b) este legată de combinarea independentă a cromozomilor

neomologi.

37. CM Recombinarea genetică:a) este un proces universal în natură; b) are un rol important în selecţia naturală; c) sporeşte variabilitatea genetică;

38. CM Alegeţi afirmaţiile corecte:a) mecanismele de recombinare sunt diferite la procariote şi eucariote; b) recombinarea genetică are loc spontan în natură; c) recombinarea genetică poate fi naturală şi indusă experimental.

39. CM Recombinarea genetică asigură:a) variaţii individuale; b) capacitate diferită de adaptare a indivizilor din populaţie; c) noi combinaţii de gene; d) dinamica evoluţiei biologice;

40. CM Alegeţi enunţurile care caracterizează recombinarea genică:a) formarea ADN-ului recombinant; b) clivarea ADN poate avea loc în diferite puncte ale moleculei; c) schimbul reciproc de fragmente între cromozomi omologi.

41. CM Recombinarea prin transpoziţie:a) se întâlneşte la procariote şi eucariote; b) este legată de migrarea fragmentelor scurte de ADN într-un loc

nou.

88

42. CM Alegeţi fenomenele care se referă la recombinarea intracromozomială:a) conjugarea cromozomilor omologi; b) formarea chiasmelor;

43. CM Recombinarea genetică la eucariote se realizează prin:a) crossing-over;b) conversie genică;

44. CM Conjugarea bacteriană:a) presupune cuplarea a două bacterii de "sexe" diferite,

notate F+ şi F- ;b) determină transferul plasmidei F; c) este un fenomen de recombinare genetică; d) sporeşte variabilitatea.

45. CM Componenţii procesului de conjugare sunt:a) bacterii F+ ;b) plasmide; c) bacterii F- ;d) pilii F.

46. CM Transformarea genetică:a) se caracterizează prin pătrunderea în bacterie a moleculelor de

ADN din exteriorul celulei; b) se poate realiza între specii şi genuri diferite.

47. CM Componenţii procesului de transformare sunt:a) bacterii; b) plasmide; c) ADN liniar; d) ADN circular.

48. CM Recombinarea genetică la procariote:a) poate fi situs-specifică; b) poate fi naturală şi indusă în condiţii de laborator; c) are un rol aplicativ pentru obţinerea medicamentelor.

89

49. CM Rolul recombinării genetice la procariote:a) sporeşte rezistenţa la preparatele medicamentoase; b) reprezintă sursa de variabilitate genetică; c) asigură selecţia naturală a procariotelor; d) oferă posibilitatea obţinerii preparatelor farmaceutice noi.

50. CM Alegeţi enunţurile care se referă la rolul biologic al recombinării genetice la procariote:a) reprezintă o sursă de variabilitate combinativă; b) asigură selecţia naturală; c) sporeşte rezistenţa la factorii externi.

51. CM Alegeţi enunţurile care se referă la rolul pur medical al recombinării genetice la procariote:a) permite obţinerea preparatelor farmaceutice; b) sporeşte rezistenţa bacteriilor patogene la preparatele

medicamentoase.

52. CM În recombinarea situs-specifică participă:a) complex enzimatic Rec ВCD; b) ADN fagic; c) secvenţe specifice de nucleotide; d) ADN bacterian;

53. CM Recombinarea genomică:a) are loc în procesul fecundaţiei; b) este asigurată de combinarea aleatorie a gameţilor;

54. CM Recombinarea genetică la eucariote poate fi:a) genomică; b) prin transpoziţie; c) intracromozomială; d) intercromozomială;

55. CM Celulele competente:a) celulele pregătite pentru transformare;

90

b) por fi obţinute în condiţii de laborator; c) se obţin prin incubarea la temperaturi scăzute în prezenţa Ca2+ ;

91