CAPITOLUL 1 SUMAR EXECUTIV - primariavl.ro consiliu/29_decembrie_2014... · poluanti organici si...

Realizarea ratei de conectare de 100% in Ramnicu Valcea, Studiu de Fezabilitate

Ocnele Mari, Dragasani, Calimanesti, Babeni si Baile Olanesti Capitolul 1 –Sumar executiv

1

CAPITOLUL 1

SUMAR EXECUTIV



2

Cuprins

1.1 Sinteza Rezultatelor Master Planului ............................................................................... 4

1.2 Gestionarea namolului ..................................................................................................... 6

1.3 Sinteza analizei de optiuni ................................................................................................ 6

1.4 Zonele de investitie .......................................................................................................... 6

1.4.1 Aglomerarea Ramnicu Valcea- Ocnele Mari ............................................................... 6

1.4.1.1 Sistem alimentare cu apa ........................................................................................ 6

1.4.1.2 Sistem canalizare ..................................................................................................... 7

1.4.2 Aglomerarea Dragasani ............................................................................................... 7



1.4.3 Aglomerarea Calimanesti ............................................................................................ 8



1.4.4 Aglomerarea Baile Olanesti ........................................................................................ 9



1.4.5 Aglomerarea Babeni.................................................................................................. 10

1.4.5.1 Sistem alimentare cu apa ...................................................................................... 10

1.4.5.2 Sistem canalizare ................................................................................................... 10

1.4.6 Lucrari propuse ......................................................................................................... 11

1.5 Rezultatele analizei cost-beneficiu ................................................................................. 12

1.6 Rezultatele analizei institutionale .................................................................................. 13

1.7 Rezultatele Evaluarii Impactului asupra Mediului ......................................................... 15

1.8 Sinteza cu privire la Strategia de Achizitii si Planul de Implementare ........................... 18

1.9 Sinteza cu privire la costurile de investitii ...................................................................... 19

1.10 Sinteza cu privire la indicatorii fizici ............................................................................... 20



3

1 SUMAR EXECUTIV

Dupa aderarea sa la UE in ianuarie 2007, Romania a inceput sa primeasca sprijin economic prin Fondul de Coeziune, care acorda imprumuturi nerambursabile in domeniul mediului si infrastructurii de transport pentru cele mai putin dezvoltate state membre ale UE. Prima parte a AT – Master Planul – a fost depus si aprobat de autoritatile guvernamentale in 2009. Mai jos a fost inclusa o copie a aprobarii. In etapa de redactare a Master Planului s-au identificat aglomerarile din Clasa Prioritara 1 si s-a propus implementarea investitiilor prin Fondul de Coeziune. Aglomerarea a fost definita ca o zona unde populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a realiza impreuna colectarea si tratarea apei uzate. Aglomerarile din Clasa Prioritara 1 se refera la centre Populatieale cu peste 10.000 de locuitori, sau care detin statutul administrativ de oras. In plus, in cadrul Master Planului, investitiile prioritare finantate prin Fondul de Coeziune au fost stabilite de comun acord cu beneficiarii locali si reprezentantii MM din fiecare aglomerare prioritara. Studiul de Fezabilitate prezentat in acest raport clarifica si imbunatateste solutiile tehnice si financiare pentru investitiile specifice care fac parte din setul de investitii prioritare care trebuie implementate in periada 2014-2015. Aceste investitii fac parte din Faza 1 (2010-2015) a planului de investitii pe termen lung (30 de ani), si, in general, sunt definite in Master Planului judetului. Versiunea finala a Master Planului cu privire la Judetul Valcea a fost aprobata in februarie 2009.



4

1.1 Sinteza Rezultatelor Master Planului Aglomerarile au fost definite in conformitate cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti.

Asezarile identificate conform acestei definitii au fost selectate in conformitate cu POS, Anexa 3, care include toate comunele principale pentru care termenele de asigurare a conformitatii nu depasesc anul 2015 (faza 1) sau 2020 (faza 2). Distributia populatiei in Judetul Valcea a condus la definirea aglomerarilor din Master Plan drept asezari cu 2.000 de locuitori sau mai mult. In plus, au fost luate in considerare toate asezarile unde existau retele de colectare a apei uzate sau statii de epurare.

Initial, granitele aglomerarilor au fost identificate luand in considerare zonele cu popultatie suficient de concentrate si planurile de dezvoltare viitoare. Aglomerarile situate unele in vecinatatea altora au fost ulterior grupate, cu scopul de a creste cota de racordare la sistemul de canalizare in maniera cea mai eficienta din punct de vedere financiar.

Judetul Valcea are in total 607 asezari 45,5% din populatie locuieste in cele doua municipii, Ramnicu Valcea si Dragasani, si in cele 9 orase - Babeni, Balcesti, Baile Govora, Baile Olanesti, Berbesti, Brezoi, Calimanesti, Horezu, si Ocnele Mari. Restul de 54,5% locuieste in cele 78 de comune din judet, dintre care multe sunt de mici dimensiuni. Asezarile si aglomerarile au fost identificate astfel:

Dimensiunea asezarilor [Nr. locuitori]

[Nr.]

0 - 49 25

50 - 199 154

200 - 499 231

500 - 999 130

1,000 - 1,999 51

2,000 - 4,999 10

5,000 - 9,999 2

10,000 - 19,999 2

> 100,000 1

Tabelul 1.2-1: Grupuri, grupari si aglomerari in functie de populatie Toate aglomerarile pentru canalizare luate in considerare au fost incluse in zone de alimentare cu apa. In plus, au fost luate in considerare toate asezarile cu peste 50 de locuitori.

Au fost selectate drept aglomerari prioritare unde investitiile vor fi finantate prin Fondul de Coeziune, urmatoarele:

1. Aglomerarea Ramnicu Valcea 2. Aglomerarea Dragasani 3. Aglomerarea Calimanesti 4. Aglomerarea Olanesti 5. Aglomerarea Babeni



5

6. Aglomerarea Balcesti

Proiectele pentru canalizare au fost realizate in toate cele 6 aglomerari.

Alimentarea cu apa

In Judetul Valcea, majoritatea apei potabile consumate (38%) provine din surse de apa de suprafata. Restul de 62% din populatie depinde de apa captata din fantani private de mica adancime.

Anumite resurse de apa din Judetul Valcea provin din surse de apa de suprafata. In aglomerarile Dragasani siBabeni sunt exploatate si cateva ape subterane. Principala sursa de apa de suprafata este barajul de pe Raul Lotru, de la Bradisor, care furnizeaza apa bruta pentru cea mai mare statie de tratare a apei de la Valea lui Stan. Anumite aglomerari, precum Horezu, depind de alte rauri pentru consumul de apa, in timp ce in majoritatea judetului se utilizeaza surse de apa subterana, in principal puturi de mica adancime, in legatura cu care exista anumite preocupari din punct de vedere alcontaminarii. Apa subterana din sudul judetului provine, in general, din straturi acvifere adanci care presupun foraje de adancime.

Calitatea apei de suprafata este evaluata prin raportarea rezultatelor monitorizarii periodice din punct de vedere al conformitatii cu prevederile Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Monitorizarea calitatii apei de suprafata in Judetul Valcea s-a realizat prin analize fizico-chimice si biologice realizate pe probe de apa prelevate din 12 puncte de control.

Evaluarea calitatii apei si incardarea acesteia in clase de calitate s-a realizat in conformitate cu Ordinul MMGA nr. 161/2006, care se concentreaza pe regimul oxigenului, ioni generali, salinitate, micro-poluanti organici si anorganici, nutrienti, metale in concentratie totala si metale in fragmente dizolvate.

Calitatea apei subterane a fost determinata la 24 de puturi de testare, unde s-au derulat analize fizico-chimice. S-au analizat probe la Riureni F6; Babeni F1, F6, F7; Sinesti F1, F2, F3, F4; Gradistea F1, F2, F3, F4, F1 F1a; Ganesti F2; Tetiou F1, F2; Balcesti F3; Maciuca F1, F2; Ladesti F2, F3; Sirineasa F2, F3. De la fiecare put s-au prelevat doua probe.

Concluzia analizei a fost urmatoarea:

- pH-ul este sub limita inferioara de 6.35 la Gradistea F1 (Aprilie), F2 (Septembrie); Ganesti F2 intr-un singur test la Ladesti F2 si F3;

- Fe depaseste limita superioara la majoritatea puturilor; - NH4 (amoniac N2) depaseste limita superioara permisibila la Balcesti (F3 – 2 teste), Babeni F1

(August) si Riureni Copacelu (August); - Nivelul manganului depaseste concentratia superioara permisibila la Sinesti (F2 -Septembrie),

Riureni Copacelu (F6-August); Babeni (F1 si F6-August) si la Maciuca (F1-Martie, Septembrie).

Canalizare Cota curentă de racordare (2013) la serviciile de canalizare în zona proiectului este de 58%.

Cu privire la sistemele de canalizare si statiile de tratare din Judetul Valcea au fostidentificate urmatoarele probleme:



6

- Concentratia scazuta de poluanti degradabili in influentul de apa uzata care intra in statia de tratare indica rata mare de infiltrare a apei in retelele de canalizare din toate aglomerarile cu sisteme de canalizare invechite. Sectiunile de conducte afectate (beton surpat, sectiuni colmatate, conducte din beton strapunse de radacinile copacilor etc.) sunt frecvente.

- Anumite asezari incorporate in aglomerarile prioritare nu au sisteme centralizate de colectare a apei uzate, astfel incat gradul de deservire sa fie de 100%.

- Statiile de epurare mari existente sunt in curs de reabilitare/extindere.

1.2 Gestionarea namolului Valcea are ca sansa de a dispune de un acord cu privire la eliminarea namolului in conditii de siguranta - aceasta fiind ruta de eliminare pana in 2021. Un acord de principiu a fost facut pentru a depune namolul de la statiile de epurare si dupa acest termen.

Depozitul de cenusa de la CET Govora (o companie de incalzire si energie electrica) a convenit sa preia namolul generat in judet. Utilizarea namolului la depozitul de cenusa genereaza beneficii de ambele parti, deoarece acesta este utilizat pentru a acoperi depozitul de cenusa si asigura astfel reconversia terenului.

In acest moment, Valcea va exploata la maxim ruta sigura de eliminare, in baza acordului cu depozitul de cenusa de la CET Govora pana in 2021. In afara de aceasta va folosi aceasta oportunitate inainte de expirarea aceste solutii sigure pentru a analiza solutia de depozitare in agricultura, aceasta trebuind demonstrata prin teste de sol si campanii de marketing.

1.3 Sinteza analizei de optiuni

Pentru zonele care fac obiectul aplicatiei de finantare (Ramnicul Valea si Ocnele Mari, Dragasani, Babeni, Calimanesti, Baile Olanesti) nu s-a realizat o analiza de optiuni datorita faptului ca acestea au ca investitii in sistemul de alimentare cu apa, respectiv sistemul de canalizare lucrari de extindere.

1.4 Zonele de investitie

1.4.1 Aglomerarea Ramnicu Valcea- Ocnele Mari

1.4.1.1 Sistem alimentare cu apa Dupa implementare lucrarilor propuse prin proiectul POS Mediu I, gradul de conectare la sistemul de de alimentare cu apa, la nivelul UAT-urilor Ramnicu Valcea si Ocnele Mari va fi de 99%.

Din ianuarie 2009, rețeaua de distribuție din Râmnicu Vâlcea a fost extinsă, și acum are o lungime totală de 333 km – sistem inelar.

Reteaua de distributie din Ocnele Mari are lungimea totala de 18,2 km, fiind confectionata din OL si PEID.

In derulare exista proiectul realizat prin POS Mediu I, care include urmatoarele lucrari:

- Reabilitarea captării Brădișor; - Reabilitare stație de tratare Valea lui Stan;



7

- Reabilitare conductei de aducțiune de la Brădișor; - Realizare stație de clorare pe conducta de aducțiune Valea lui Stan – Râmnicu Vâlcea; - Extinderea rețelei de distributieOcnele Mari L = 8,593 km; - Extindere si reabilitare retea distributie in Ramnicu Valcea L = 28,275 km - Stație de pompare hidrofor in Ocnele Mari.

1.4.1.2 Sistem canalizare Lungimea totală a rețelei de canalizare este de 146,38 km. In plus, exista si doua colectoare, a caror lungime totalizeaza 10 km.

Prin masura ISPA, s-au realizat urmatoarele lucrari:

- 11,361 m inlocuire rețea canalizare - 9,261 m extindere rețea canalizare

Prin fondul IID s-au realizat 19,276 m rețele de canal (Primaria + Apavil) din care 3.484 m executate de către SC APAVIL SA

Dupa implementarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de racordare la sistemul de canalizare va fi de 93%.

In cadrul proiectului POS Mediu I, sunt in desfasurare contracte de lucrari ce au drept scop:

- Reabilitare rețea de canalizare L = 0,862 km; - Extindere rețea de canalizare L = 45,924 km; - Realizare a 11 SPAU. - Reabilitarea/modernizarea stației de Epurare Ape Uzate Râmnicu Vâlcea Sud Qzi max= 38,882

m3/zi.

1.4.2 Aglomerarea Dragasani

1.4.2.1 Sistem alimentare cu apa Reteaua de distributie existenta are lungimea totala de 56,2 km, fiind confectionata din OL si PEID.

Dupa implementareaa lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de conectare la sistemul de alimentare cu apa va fi de 92%.

Prin POS Mediu I se realizează următoarele lucrări:

- extindere rețea de alimentare cu apă L = 6,24 km; - reabilitarea frontului de captare Rudari; - reabilitarea frontului de captare Olt.

1.4.2.2 Sistem canalizare Rețeaua de canalizare se compune din canale principale și canale de legatura, în sistem mixt.

Principalele canale colectoare sunt realizate din azbociment, cu diametre cuprinse între 600 mm –

1200 mm și au o lungime totală de 20,15 km.



8

Rețelele de canalizare funcționează gravitational, transportand apele uzate la stația de epurare. Lungimea rețelei de canalizare este de 39 km. Rețelele, atât cele menajere, cât și cele pluviale, au diametre cuprinse între 200 mm – 400 mm și sunt realizate din azbociment, beton și PVC.

In cadrul contractului de lucrari VL-CL7 „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si ape uzate in Dragasani„ semnat in 14.11 2013, finantate tot din POS Mediu, sunt prevazute a se realiza urmatoarele obiecte componente:

- Extinderea retelei de canalizare cu 19,356 km, 1.646 de racorduri si 535 camine de vizitare; - Reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 4,414 km; ca si lucrari complementare s-au

prevazut 382 de racorduri si 111 camine de vizitare; - Patru staţii de pompare apa uzata si conductele de refulare aferente.

In cadrul proiectului Pos Mediu I, se propune reabilitarea statiei de epurare Dragasani (29,000 l.e.).

Dupa implementarea lucrarilorpropuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de racordare la sistemul de canalizare Dragasani va fi de cca 90%.

1.4.3 Aglomerarea Calimanesti

1.4.3.1 Sistem alimentare cu apa Localitatea Calimanesti face parte din sistemul de alimentare Vâlcea.

Reteaua de distributie insumeaza cca 40km si este confectionata din conducte de OL, fonta si PEID.

In prezent, in derulare este proiectul POS MEDIU I care include:

- Crearea a 10 zone de monitorizare și control; - Amplasarea a 14 cămine cu vane pentru sectorizarea rețelei de distribuție apă; - Amplasarea a 10 cămine echipate pentru monitorizarea principalilor parametri ai rețelei de

apă (debit și presiune).

Dupa implementarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I gradul de conectare la sistemul de alimentare cu apa este de 97%.

1.4.3.2 Sistem canalizare Lungimea totală a rețelei de canalizare este de 8,5 km. Canalele secundare sunt alcatuite din tuburi din beton simplu, cu diametre cuprinse între 250 mm și 400 mm. Canalul colector cu Dn 600 mm în Căciulata și Dn 700 mm în Călimănești, descarca apele uzate în stația epurare. In schema de canalizare sunt cuprinse, cămine de racord, cămine de control, cămine de vizitare și guri de scurgere.

Stația de epurare este amplasata în orașul Călimănești, la cca. 400 m de CHE.

In derulare este proiectul POS Mediu I: „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în Călimănești” care include

- Extinderea retelei de canalizare L = 21,581 km; - Realizarea a 12 SPAU si a conductelor de refulare aferente.



9

In cadrul proeictului POS Mediu 1, se propune modernizarea statiei de epurare. Capacitatea acesteia va fi de 14,651 l.e.

Dupa implementarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de racordare la sistemul de canalizare va fi de cca 90%.

1.4.4 Aglomerarea Baile Olanesti

1.4.4.1 Sistem alimentare cu apa Reteaua de distributie insumeaza 20,63 km si este confectionata din conducte de OL, fonta si PEID.

Lucrările prevazute in cadrul proiectului POS Mediu I – „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apa și apa uzată în Olănești” cuprind:

- extindere rețele de alimentare cu apa cu L = 12,130 km

- reabilitare retele de alimentare cu apa cu L = 4,737 km

- realizarea unui rezervor V = 500 m3, pentru Băile Olănești;

- 3 stații noi de pompare;

- reabilitarea celor doua capatari (Comanca și Rapuroasa) și a stației de tratare Olănești.

Dupa implementarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de conectare la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila va fi de 90%.

1.4.4.2 Sistem canalizare Sistemul se compune din canale principale și canale de legatura, în sistem mixt.

Lungimea rețelei de canalizare este de 39 km.

Colectorul principal masoara 6,5 km, realizat din beton și oțel, cu diametre ce variaza între 300 mm și 1,200 mm.

Canalele de transport funcționează gravitational, transportand apele uzate la stația de epurare.

Stație de epurare mecano – biologica, cu capacitatea de 168 l/s , 29.030 l.e. Debit maxim preluat de stația de epurare: 0,438 m3/s.

Lucrările în derulare realizate prin proiectul POS Mediu I: “Construire stații noi în Călimănești și Olănești” sunt:

- punct descărcare dejecţii;

- grătare;

- instalație de îngroşare mecanica a nămolului biologic în exces;

- instalaţie de deshidratare nămol;

- suflante pentru aerare;

- echipament de aerare pentru bazinele de aerare;



10

- dispozitive de amestec pentru reactoarele de nămol activ;

- pompe principale.

Iar prin proiectul POS Mediu I: “Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apa uzată în Olănești”, lucrarile in curs de derulare sunt:

- Realizare rețele de canalizare L = 6,095 km;

- Reabilitarea retelei de canalizare L = 3,907 km;

- Realizare 11 SPAU si a conductelor de refulare aferente.

Statia de epurare realizata prin POS Mediu I va avea capacitatea de 12.000 l.e.

Dupa implementarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de racordare la sistemul de canalizare va fi de 90%.

1.4.5 Aglomerarea Babeni

1.4.5.1 Sistem alimentare cu apa Distribuția apei se realizează prin conducte de otel, azbociment, PEID (de vechime intre 0-30 de ani). Lungimea totala a retelei de distributie este de 22,2 km.

Prin proiectul POS Mediu 1, in cadrul Contractului de Lucrari VL – CL 10 – Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă si apa uzată in Babeni, semnat in data de 15.05.2014 si finantat tot din POS Mediu, sunt prevazute a se realiza urmatoareleobiecte componente:

- Extindere conductei de aducţiune cu o lungime L = 10,122 km;

- Extindere reţea de alimentare cu apă pe o lungime L = 8,115 km;

- Reabilitare reţea de alimentare cu apă pe o lungime L = 2,451 km.

Dupa finalizarea lucrarilor propuse in cadrul POS Mediu Igradul de conectare la serviciile de alimentare cu apă va fi de 90%.

1.4.5.2 Sistem canalizare Rețeaua de canalizare în sistem mixt executata din tuburi de beton și polietilena cu diametre cuprinse între 250 - 500 mm, cu L = 5 km și colector general cu Dn 600 mm și L = 3 km.

Lungimea totală a rețelelor de canalizare L = 8 km

In cadrul Contractului de Lucrari VL – CL 10 – Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă si apa uzată in Babeni, semnat in data de 15.05.2014 si finantat tot din POS Mediu, sunt prevazute a se realiza urmatoareleobiecte componente:

- Extinderea retelei de canalizare cu 5,990 m, 587 de racorduri si 152 camine de vizitare;

- Reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 3,072 m; ca si lucrari complementare s-au prevazut 200 de racorduri si 81 camine de vizitare;

- O staţie de pompare apa uzată si conducta de refulare aferentă.



11

De asemenea, se va realiza SEAU Babeni (9,000 l.e.) in cadrul Contractului de Lucrari VL– CL2 – Modernizarea stației de epurare RâmnicuVâlceasi stațiede epurare noua in Babeni, judetul Vâlcea. Dupa finalizarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului POS Mediu I, gradul de racordare la sistemul de canalizare va fi de 90%.

1.4.6 Lucrari propuse Prezentul proiect „Realizarea ratei de conectare de 100% in Ramnicu Valcea, Ocnele Mari, Dragasani, Calimanesti, Babeni si Baile Olanesti” constituie o completare a proiectului finantat din Fondul de Coeziune prin POS Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 1, „Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Valcea”, avand ca obiectiv general si specific, atingerea conformarii privind indicatorii de performanta aferenti gradului de acces si conectare la servicii adecvate de alimentare cu apa si a gradului de racordare la sistemul de canalizare. Proiectul prevede, in completarea lucrarilor prevazute in proiectul POS Mediu 1 aflat in derulare, executia de lucrarilor prezentate in urmatorul tabel: Tabel 1.4.6-1 – Lucrari propuse Lucrari propuse Râmnicu

Vâlcea Ocnele

Mari Dragasani Calimanesti

Băile Olănești

Babeni

1. Sistem alimentare cu apa

1.1 Extindere retea de distributie (km)*

0 0 0 0 4,4 7,0

1.2 Realizare statii de pompare (buc)

0 0 0 0 4 0

2. Sistem de canalizare

2.1 Extindere retea de canalizare (km)*

18,3 2,3 14,1 7,0 11,3 21,5

2.2 Realizare statii de pompare (buc)

9 2 11 3 4 6

2.3 Conducte de refulare (km)

4,6 0,5 2,7 0,5 0,4 2,5

*) Valorile prezentat includ atat lungimea conductelor de distributie, respectiv canalizare cat si a subtraversarilor

Pentru extinderea retelelor de distributie in Babeni si Baile Olanesti, in cadrul proiectului s-au prevazut hidranti, camine cu vane, camine golire, vane ingropate, bransamente.

Pentru facilitarea intervenţiei pe reţeaua de canalizare menajera, pe diferite sectoare, s-a prevăzut realizarea căminelor de vizitare şi intersecţie. Odata cu realizarea extinderii retelei de canalizare, se va executa si racordarea tuturor utilizatorilor la aceasta.

Executia acestor lucrari va asigura atingerea ratei de conectare la servicii de alimentare cu apa si canalizare de 100% in toate aceste localitati.



12

1.5 Rezultatele analizei cost-beneficiu

Rezultatele analizei diferentei de finantat sunt prezentate in urmatorul tabel (procentele reprezinta cifre rotunjite):

Tabel 1.5-2 Rezultatele analizei diferentei de finantat

Principalele elemente si parametrii Valori

neactualizate

VALORI Nete Actualizate

(VAN)

1 Perioada de referinta (ani) 30 2 Rata financiara de actualizare (%) - real 5,0% 3 Cost total de investitie (in euro, neactualizat) 13.597.757

4 Cost total de investitie (in euro, actualizat) 12.373.210

5 Valoare reziduala (in euro, neactualizat) 3.015.807

6 Valoare reziduala (in euro, actualizat) 732.679

7 Venituri (in euro, actualizat) 13.401.854

8 Costuri de operare (in euro, actualizat) 13.393.912

9 Venit net (in euro, actualizat) = (7) - (8) + (6) 740.622

10 Cheltuieli eligibile [Art 55 (2)] (in euro, actualizat) = (4) - (9) 11.632.588

11 Rata deficitului de finantare (%) = (10) / (4) 94,0143%

Rata maxima de co-finatare (CRpa: 88,16% din diferenta de finantat-eng.funding gap), Suma Decizionala (SD) si grant-ul UE:

SD = CE * R = 15,22 milioane euro * 94,01% = 14,31 milioane euro

Grant UE =SD * CRpa = 14,31 milioane euro * 88,16% = 12,61 milioane euro

In jur de 0,14 milioane euro sau 0,94% din costul total eligibil va fi finantat prin Bugetul Local. Contributia Operatorului Regional este de 5,99% adica 0,91 mil.euro. Bugetului de Stat ii revine o contributie de 10,19%, ceea ce reprezinta 1,5 mil.euro.

Indicatorii de performanta financiara (RFR si VANF) ai proiectului sunt prezentati in urmatorul tabel:

Tabel 1.5-3 Indicatorii de performanta financiara ai proiectului (euro)

Descriere RIR F/C fara asistenta

comunitara RIR F/K cu asistenta

comunitara

1 Rata interna de rentabilitate (%) -5,80% (RIR F/C) -0,20% (RIR F/K)

2 Valoare actualizata neta (euro) -12.788.803 (VAN F/C) -1.461.423 (VAN F/K)

Asa cum era de asteptat, atat valoarea actualizata neta financiara (VANF) cat si rata interna financiara de rentabilitate (RFR), ambii indicatori aferenti investitiilor (/C), sunt negativi inainte de asistenta UE (-5,80%, -12,78 milioane euro), ceea ce reflecta necesitatea unui sprijin financiar extern pentru proiect.

Valorile care rezulta sunt tipice pentru acest gen de proiecte unde grant-ul UE este determinat prin noua abordare: spre deosebire de perioada anterioara de programare, diferenta de finantat este



13

numai partial acoperita de grant-ul UE. Profitabilitatea financiara scazuta a acestui gen de proiectecomparativ cu proiectele comerciale poate fi explicate prin faptul ca o parte semnificativa a noiiinfrastructuri planificate in cadrul proiectului are ca scop principal imbunatatirea serviciului si a standardelor de calitate a mediului, care are un impact redus asupra veniturilor (si anume reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apei uzate). Tinand cont de rezultatele analizei economice (vezi mai jos), in concluzie, profitabilitatea financiara scazuta a proiectului poate fi justificata de beneficiile economie si de mediu majore generate de proiect.

Analiza Economicaarata ca beneficiile economice ale proiectului depasesc costurile economice (pentru un VANE de 18,6 milioane euro). Raportul B/C este 1,77 si RIR E 13,9%.

Tabel 1.5-4 Rezultatele analizei economice – Scenariul de baza (euro)

Parametrii si indicatori Valori

1 Rata sociala de actualizare (%) 5,5%

2 Rata de rentabilitate economica (ERR) (%) 13,9%

3 Valoare actualizata neta economica (ENPV) (in euro) 18.699.201

4 Raportul beneficiu-cost 1,77

Acestea sunt rezultate pozitive pentru beneficiile si costurile cuantificabile. Cu privire la punctele necuantificabile, beneficiile asteptate sunt de asemenea importante si semnificative. Impactul pozitiv asupra dezvoltarii regionale economice si sociale (prin intermediul contributiilor pentru a imbunatatii conditiile cadru) vor compensa cu siguranta posibilele dezavantaje in cazul in care rezultatele analizei

cantitative se deterioreaza.

1.6 Rezultatele analizei institutionale Analiza instituțională reprezintă o evaluare a robusteții cadrului instituțional creat pentru implementarea proiectului, acesta reprezentând principala garanție că infrastructura propusă a se finanța prin fonduri publice va fi realizată și operată corespunzător.

Întrucât proiectul "Realizarea ratei de conectare de 100% în Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgășani, Călimănești, Băbeni și Băile Olănești" reprezintă o continuare a finanțării acordate SC Apavil SA în cadrul POS Mediu 2007-2013 (prin intermediul proiectului major “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Vâlcea”), acesta beneficiază de un cadru instituțional adecvat, conform cu cerințele naționale referitoare la finanțarea proiectelor regionale, cerințe stabilite prin Programul Operațional Sectorial Mediu.

Astfel, la acest moment, toate cele 3 elemente cheie ale politicii de regionalizare din sectorul de apă și apă uzată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, Operatorul Regional și Contractul de Delegare a Gesiunii Serviciului - sunt implementate și deplin operaționale în județul Vâlcea.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea a fost înființată în anul 2008, conform Actului constitutiv autentificat sub nr. 298/14.02.2008 și Statutul autentificat sub nr. 299/14.02.2008.



14

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară funcționează în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.

Prin Încheierea nr. 42/A/25.03.2008 – Judecătoria Rm.Vâlcea a acordat asociației personalitate juridică. ADI APA Vâlcea a fost înregistrată în Registrul Asociaţiilor si Fundaţiilor la Judecatoria Rm. Vâlcea sub nr. 8/14.04.2008.

Pentru realizarea scopului şi obiectivelor sale, Asociaţia are constituit un aparat tehnic propriu, format din 5 persoane, respectiv: director executiv, consilier juridic, economist și ingineri.

În prezent, sunt membri ai ADI APA Vâlcea 67 de unități administrativ teritoriale iar în perioada următoare, în paralel cu procesul de pregătire a proiectului de investiții pentru perioada 2014-2020, este așteptat ca numărul de membri ai ADI să crească prin aderarea a 22 noi UAT-uri care urmează să beneficieze de investiții.

Cele 6 Unități administrativ teritoriale beneficiare ale prezentului Proiect, Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgășani, Călimănești, Băbeni și Băile Olănești sunt membre ale ADI.

Actul constitutiv și statutul ADI Apa Vâlcea sunt conforme cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.

Operatorul Regional Operatorul Regional “ SC APAVIL SA VÂLCEA” s-a format in urma procesului de fuziune al operatorului judeţean SC APAVIL SA cu operatorul municipal SC ACVARIM SA Rm. Vâlcea, procesul de fuziune finalizându-se în momentul în care Municipiul Râmnicu Vâlcea a devenit membru al ADI APA Vâlcea, în luna Decembrie 2010.

SC APAVIL SA în calitate de Operator Regional unic își desfăşoară activitatea în aria de operare licenţiată, având ca obiect de activitate:

captarea, tratarea, transportul, inmagazinarea si distribuirea apei potabile; colectarea, transportul si epurarea apelor uzate menajere; montarea, intreţinerea si verificarea contoarelor de apă; prestări de servicii la reparaţii reţele de apă si canalizare.

Unitatea de Implementare a Proiectelor din cadrul Operatorului Regional Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) a fost înființată prin decizia nr. 63 din 9 iulie 2004 având initial 3 membri. Din data de 17 ianuarie 2005 UIP a fost consolidată cu încă 3 membri.

În prezent, UIP implementează Proiectul „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Valcea”, finanțat prin POS Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 1 și este formată din 23 membri.

Unitatea de Implementare a Proiectului finantat în cadrul POS Mediu 2007 – 2013 va fi de asemenea responsabilă de implementarea prezentului proiect.



15

Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor (CDGS) a fost semnat în data de 18.11.2008, de către ADI APA Valcea si Operatorul judetean SC APAVIL SA și avizat, la acea data, de catre 37 de reprezentanti ai unitatilor administrativ teritoriale membre ale ADI APA Vâlcea.

În urma aderarii, municipiului Râmnicu Vâlcea și a altor unități administrativ teritoriale la ADI APA VÂLCEA, contractul de delegare a fost amendat corespunzator.

Contractul de Delegare urmează a fi amendat și în perioada următoare, în funcție de aderarea de noi UAT-uri la ADI, pentru a acoperi și zonele care urmează a fi incluse în proiectul de investiții 2014-2020.

Concluzii privind capacitatea instituțională locală În urma evaluării structurilor instituționale propuse pentru implementarea proiectului "Realizarea ratei de conectare de 100% în Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mari, Drăgășani, Călimănești, Băbeni și Băile Olănești", respectiv Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Apa Vâlcea și Operatorul Regional SC Apavil SA se constată conformitatea acestora cu modelul instituțional cerut prin Programul Operațional Sectorial Mediu și prevederile legislative naționale.

Se constată, de asemenea, existența unei capacități tehnice și profesionale solide la nivelul SC Apavil SA în ceea ce privește promovarea de proiecte de anvergură pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată, capacitate consolidată în urma dezvoltării cu succes a unor proiecte similare, începând cu perioada de pre-aderare.

În ceea ce privește UIP, structura și componența acesteia sunt considerate corespunzătoare pentru a permite preluarea implementării acestui nou proiect de investiții.

1.7 Rezultatele Evaluarii Impactului asupra Mediului

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) este parte integranta din procedura de emitere a aprobarii de dezvoltare.

Evaluarea impactului asupra mediului se face conform Directivei EIA 85/337/CE transpusa in legislatia nationala prin HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a legislatiei conexe aferente, precum si in conformitate OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare ( ce transpune Directiva 92/43/CEE), in cazurile in care proiectul ar putea avea un impact major asupra siturilor Natura 2000.

Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evaluaeaza, in mod corespunzator si pentru fiecare caz, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori: fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, peisaj, bunuri materiale, patrimoniu cultural, precum si interactiunea dintre factorii mentionati.

Conform HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, autoritatile competente pentru derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt , dupa caz: autoritatea publica centrala, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), agentiile teritoriale pentru protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta



16

Dunarii”. In cazul de fata autoritatea competenta care a derulat procedura de evaluare a impactuljui asupra mediului a fost Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Valcea.

Alte autoritati cu competente in domeniul mediului implicate in derularea procedurii EIM sunt: ANAR - Administratia Nationala ”Apele Romane”- prin Administratia Bazinala de Apa de care apartine proiectul, Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Garda de Mediu, etc. La nivel judetean componenta CAT este aprobata prin ordin emis de prefect. Autoritatile desemnate participa la sedintele Comisiilor de Analiza Tehnica (CAT) ce sunt organizate de APM si se deruleaza in cadrul etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Autoritatile din componenta CAT exprima puncte de vedere cu privire la solicitarea acordului de mediu si a aprobarii de dezvoltare, precum si asupra informatiilor prezentate de titularul proiectului in cadrul evaluarii impactului asupra mediului.

Informarea publicului este asigurata prin anunturile ce sunt publicate in mod obligatoriu in cadrul etapelor procedurale si este incurajata transmiterea obiectiilor si comentariilor acestuia, precum si participarea acestuia la dezbaterile publice.

Dintre atributiile Agentiei pentru Protectia Mediului legate de evaluarea impactului asupra mediului amintim:

APM asigura conducerea procedurii EIM cu participarea autoritatilor publice care au atributii specifice in domeniul protectiei mediului;

APM asigura transmiterea informatiilor relevante celorlalte autoritati publice ce au atributii si raspunderi specifice in domeniul protectiei mediului, care fac parte din Comisia de Analiza Tehnica (CAT);

APM organizeaza sedintele Comisiei de Analiza Tehnica (CAT);

pe baza analizei documentatiei proiectului, a verificarii amplasamentului prin vizite in teren, a Listei de control completate de APM in urma verificarii amplasamentului in conformitate cu legislatia in vigoare, a consultarilor cu membrii CAT, si tinand cont de observatiile publicului informat in cadrul etapelor procedurii EIM, APM emite actul de reglementare asa cum se stabileste in cadrul sedintei CAT.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este precedata de o evaluare initiala a proiectului realizata de autoritatile competente pentru protectia mediului. Pentru evaluarea initiala a proiectului, beneficiarul trebuie sa depuna la APM o Cerere de emitere a Acordului de mediu si o Notificare in care este prezentat proiectul. Acestea trebuiesc insotite de Certificatul de Urbanism si de piesele desenate necesare, respectiv Planul de incadrare, Planul de situatie, si alte piese desenate elocvente pentru descrierea proiectului. De asemenea, acolo unde este cazul, la inceputul sau chiar pe parcursul derularii procedurii trebuie obtinut si prezentat si Avizul de Gospodarire a Apelor de la autoritatea competenta de gospodarire a apelor, respectiv de la Administratia Bazinala de Apa a bazinului hidrografic de care apartine proiectul, sau chiar de la Administratia Nationala ”Apele Romane”, dupa caz, in functie de marimea si complexitatea proiectului.

In cadrul evaluarii initiale a proiectului, autoritatea publica pentru protectia mediului - in cazul de fata Agentia pentru Protectia Mediului a judetului Dolj - efectueaza o identificare a localizarii proiectului in raport cu ariile protejate de interes comunitar, verifica amplasamentul proiectului si face o evaluare



17

initiala a proiectului pe baza informatiilor inscrise in documentele prezentate initial: Cerere, Notificare cu Anexe -Piese desenate si Certificat de Urbanism.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape dupa cum urmeaza: a) etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului; b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupra mediului; c) etapa de analiza a calitatii raportului privind impactul asupra mediului.

In conformitate cu Directiva EIM, prin HG 445/2009 proiectele sunt incadrate in una din cele doua Anexe, in functie de impactul potential asupra mediului, astfel:

Anexa 1 – Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului

Anexa 2 - Lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului

In baza HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a evaluarii adecvate conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, a observatiilor si comentariilor publicului interesat si ca urmare a consultarilor din cadrul CAT se stabileste daca un proiect incadrat in Anexa II se supune sau nu evaluarii impactului asupra mediului si a evaluarii adecvate. In cadrul acestei examinari pentru luarea deciziei se utilizeaza Criteriile de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului cuprinse in Anexa nr.3 a HG 445/2009

Informarea publicului este o parte esentiala a derularii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, si se face prin afisarea de anunturi pentru fiecare etapa si decizie procedurala. Anunturile sunt date in presa, sunt afisate la sediile si pe site-urile Beneficiarului, APM-ului, al Primariilor unde se executa proiectul.

In cazul in care un proiect nu se supune evaluarii impactului asupra mediului (este incadrat in Anexa 2 a HG 445/2009) si a evaluarii adecvate, APM poate decide acest lucru in urma consultarilor din cadrul sedintei CAT si poate emite Decizia de incadrare, dupa asteptarea termenului de reactie din partea publicului.

In cazul in care un proiect se supune evaluarii impactului asupra mediului (este incadrat in Anexa 1 a HG 445/2009) si a evaluarii adecvate sunt urmate celelalte doua etape ale procedurii si anume etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupra mediului, urmata de etapa de analiza a calitatii raportului privind impactul asupra mediului, etapa in care are loc si dezbaterea publica a proiectului.

Dezbaterea publica a Raportului privind impactul asupra mediului a proiectului ce se doreste a fi implementat are loc dupa trecerea perioadei de timp legale in care Raportul EIM poate fi consultat de publicul larg la sediul APM si la sediul beneficiarului, sau pe site-urile acestora.

Actul de reglementare emis ca urmare a parcurgerii tuturor etapelor procedurale a evaluarii impactului asupra mediului este Acordul de mediu, ce se emite doar dupa asteptarea reactiei publicului interesat in perioada legala inscrisa in anuntul pentru emiterea Acordului de mediu.



18

DERULAREA PROCEDURII EIM PENTRU PROIECT

Pentru proiectul de fata evaluarea impactului asupra mediului s-a facut in perioada iulie-octombrie 2014 in baza HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a legislatiei conexe aferente, precum si avand in vedere prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare

Titularul proiectului a depus la APM Valcea Cererile pentru solicitarea acordului de mediu si Notificarile referitoare la proiect pentru cele 6 localitati, impreuna cu Certificatele de Urbanism, Planurile de incadrare in zona si Planurile de situatie aferente.

Obtinerea Certificatului de urbanism este o pre-conditie a inceperii derularii procedurii de autorizare si respectiv a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, in Certificatul de Urbanism fiind inscrise acordurile si avizele ce sunt necesar a fi obtinute pentru eliberarea ulterioara a autorizatiei de constructie.

Certificatele de urbanism pentru localitatile din judetul Valcea in care se realizeaza investitii au fost eliberate de Primariile localitatilor de care apartin zonele de dezvoltare a proiectului, astfel:

Conform HG 445/2009 proiectul se incadreaza in Anexa nr. 2 - Lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului s-a desfasurat in deplina conformitate cu regelementarile in vigoare in perioada iulie-octombrie 2014 pentru toate cele 6 localitati. APM Valcea in cadrul CAT si cu acordul reprezentantilor in CAT a decis ca proiectele prezentate nu se supun evaluarii impactului asupra mediului si nici evaluarii adecvate, intrucat acestea nu au un impact semnificativ asupra mediului si au fost eliberate urmatoarele decizii ale etapei de incadrare:

Decizia etapei de incadrare nr. 516 din 27.10.2014 pentru localitatea Ramnicu Valcea;

Decizia etapei de incadrare nr. 517 din 29.10.2014 pentru localitatea Ocnele Mari

Decizia etapei de incadrare nr. 522 din 24.10.2014 pentru localitatea Olanesti

Decizia etapei de incadrare nr. 521 din 24.10.2014 pentru localitatea Calimanesti

Decizia etapei de incadrare nr. 523 din 24.10.2014 pentru localitatea Dragasani Decizia etapei de incadrare nr. 524 din 24.10.2014 pentru localitatea Babeni.

1.8 Sinteza cu privire la Strategia de Achizitii si Planul de Implementare

In continuare sunt prezentate in forma tabelara termenele propuse pentru finalizarea contractelor

Contract Data demarare

Data finalizare

Realizarea ratei de conectare de 100% in aglomerarea Rm Valcea si Ocnele Mari

2014 2015

Realizarea ratei de conectare de 100% in Dragasani 2014 2015

Realizarea ratei de conectare de 100 % in Calimanesti 2014 2015

Realizarea ratei de conectare de 100 % in Olanesti 2014 2015

Realizarea ratei de conectare de 100 % in Babeni 2014 2015



19

1.9 Sinteza cu privire la costurile de investitii

Cheltuielile pentru investitia de baza (2014) de mai jos prezinta costurile de constructie si montaj pentru fiecare investitie la preturi constante (2014) pentru fiecare dintre zonele de alimentare cu apa / aglomerari si pe diverse categorii.

Lucrari propuse Total Judet Ramnicul Valcea

Dragasani Calimanesti Olanesti Babeni

Ocnele mari

Retea de distributie

Extindere retea apa(EURO) 1,906,847 0 0 0 730,958 1,175,889

Realizare statii de repompare(EURO)

365,479 0 0 0 365,479 0

Total retea apa(EURO) 2,272,326 0 0 0 1,096,437 1,175,889

Retea de canalizare

Extindere retea canalizare(EURO)

9,027,955 2,324,093 2,016,475 1,554,137 1,517,991 1,615,259

Statii de pompare canalizare(EURO)

3,568,119 963,167 930,067 263,482 674,883 736,520

Total canalizare(EURO) 12,596,074 3,287,260 2,946,542 1,817,619 2,192,874 2,351,779 TOTAL GENERAL (EURO) 14,868,400 3,287,260 2,946,542 1,817,619 3,289,311 3,527,668

Lucrari propuse Total Judet Ramnicul

Valcea Dragasani Calimanesti Olanesti Babeni

Ocnele mari

Retea de distributie

Extindere retea apa (LEI) 8,508,353 0 0 0 3,261,535 5,246,819

Realizare statii de repompare (LEI) 1,630,767 0 0 0 1,630,767 0 Total retea apa 10,139,121 0 0 0 4,892,302 5,246,819

Retea de canalizare Extindere retea canalizare (LEI) 40,282,734 10,370,102 8,997,512 6,934,558 6,773,277 7,207,285 Statii de pompare canalizare (LEI) 15,920,946 4,297,652 4,149,957 1,175,657 3,011,327 3,286,352 Total canalizare (LEI) 56,203,680 14,667,754 13,147,469 8,110,216 9,784,604 10,493,637 TOTAL GENERAL (LEI) 66,342,800 14,667,754 13,147,469 8,110,216 14,676,906 15,740,456



20

1.10 Sinteza cu privire la indicatorii fizici

Nr Indicatori UM Cant. / proiect

Ramnicul Valcea Ocnele mari

Dragasani Calimanesti Olanesti Babeni

Indicatori apa potabila

1 Extinderea retelei de apa potabila km 11,4 0 0 0 4,4 7,0

2 Realizare statii de repompare buc 4 0 0 0 4 0

Indicatori canalizare

2 Extinderea retelei de canalizare km 74,5 20,6 14,1 7,0 11,3 21,5

3 Extinderea conducte de refulare km 11,2 5,1 2,7 0,5 0,4 2,5

4 Extinderea si/sau reabilitarea statiilor de pompare pentru canalizare

buc 35 11 11 3 4 6



21

CAPITOLUL 1 SUMAR EXECUTIV - primariavl.ro consiliu/29_decembrie_2014... · poluanti organici si...

Documents

Transcript of CAPITOLUL 1 SUMAR EXECUTIV - primariavl.ro consiliu/29_decembrie_2014... · poluanti organici si...