CAPITOLUL 1

Ciclul de viaţă a unei constructii

Ciclul de viaţă al unui proiect de construcţie reprezintă orizontul de timp vizat de la “conceperea” şi până la “moartea” acesteia, în care un spaţiu construit satisface cerinţele utilizatorilor. Ciclul de viaţă este stabilit pe baza unui studiu complex ce implică o serie de aspecte tehnice, economice, de funcţionalitate şi sociale. Aceste aspecte generale precum şi conţinutul etapelor principale avute în vedere la stabilirea ciclului de viaţă sunt prezentate în fig. 2.1:

Fig.2.1 Ciclul de viata al unui proiect de construcţie

„Viaţa unei clădiri”, mijloc fix supus uzurii este dificil

de prognozat ca urmare a uzurii fizice şi morale ce apare pe întreaga durată de viaţă a clădirilor.

„Viaţa fizică” a unei clădiri se poate defini ca intervalul de timp cuprins între momentul construirii şi momentul în care aceasta nu mai satisface exigenţele de rezistenţă şi

stabilitate. În realitate, de cele mai multe ori nu se ajunge la cea de-a treia fază, întrucît încă înainte de etapa de postutilizare se pot stabili două direcţii principale (pe baza unei expertize tehnice).

demolarea fizică a clădirii; reabilitarea clădirii, care are ca scop repunerea clădirii existente într-o nouă stare de funcţionalitate. Aceasta poate fi: • Reabilitare structurală - refacerea sau mărirea

capacităţii portante a unor elemente structurale; • Reabilitarea funcţională - stabilirea unei noi

stări de funcţionalitate în scopul satisfacerii unor noi exigenţe cum ar fi:exigenţe ecologice-ambientale, tehnico-constructive, economice etc.

„Viaţa economică” reprezintă intervalul de timp cuprins între momentul construirii şi momentul apariţiei uzurii economice.

Uzura economică pe traseul ciclului de viaţă apare atunci când în etapa de exploatare/ocupare a unei clădiri se adoptă o serie de soluţii costisitoare din punct de vedere economic pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor.

Uzura tehnică pe traseul ciclului de viaţă apare atunci cînd o serie de elemente de construcţie, instalaţii şi echipamente tehnologice ce aparţin unei clădiri nu mai corespund din punct de vedere tehnic(degradări, deteriorări, funcţionarea la parametrii scăzuţi).

Uzura morală pe traseul ciclului de viaţă apare atunci când aspiraţiile umane impun stabilirea unei noi stări de funcţionalitate şi confort a clădirii în ansamblu sau a elementelor de construcţie, instalaţiilor sau echipamentelor specifice. Cunoscînd etapele unui proiect de construcţie concretizate în:

• Etapa conceptiei si a proiectarii; • Etapa executiei proiectului; • Etapa de utilizare

(exploatare/utilizare/urmărire); • Etapa de post-utilizare.

Acestea conturează ciclul de viaţă al unei construcţii, fiecare etapă având un anumit conţinut şi o anumită desfăşurare în timp a acţiunilor specifice, fig. 1.1 :

Etapelede

realizarea

uneiconstructii

etapa conceptiei si a proiectarii

etapa utilizarii

etapa postutilizarii

etapa executiei

Fig. 1.1. - Etapele de realizare a unei construcţii

1.1. Conţinutul etapei de conceptie si de proiectare

Investitorul reflectă asupra oportunităţii realizării

proiectului de investiţie, a amplasamentului, a implicaţiilor şi consecinţelor ce pot să apară ca urmare a realizării acestui proiect. De asemenea în această fază se stabilesc caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului de investiţie oferind investitorului elementele de analiză a soluţiilor ce se vor adopta în realizare acestuia. Prin analiza de fezabilitate se asigura utilizarea raţională şi eficientă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale pentru realizarea proiectului conţinînd informaţii şi elemente ce vizează o srie de aspecte sintetizate in tabelul 1.1 Tabel 1.1. Conţinutul etapei de concepţie-proiectare

Nr. crt.

Denumirea componentelor

etapei Conţinutul componentei

1. Analiza fezabilităţii şi programarea realizării construcţiei

Reprezintă etapa în care se pune problema dacă: este util sau nu să se realizeze o construcţie; construcţia este fezabilă din punct de vedere

tehnic şi economic. Se stabilesc caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului.

Analiza fezabilităţii asigură cheltuirea raţională a fondurilor destinate realizării

construcţiei şi conţine informaţii ce vizează următoarele aspecte: date generale ale construcţiei; tema de proiectare cu fundamentarea

necesităţii şi oportunităţii realizării construcţiei; informaţii de natură tehnică:

date referitoare la amplasament (zonă, utilităţi existente, caracteristicile terenului de fundare, situaţia juridică a terenului etc.);

date referitoare la caracteristicile architectural-structurale ale clădirii: numărul de niveluri, arie desfaşurată, arie construită, volum construit, soluţia constructivă aleasă;

informaţii de natură economică: datele referitoare la sursele de finanţare; condiţiile financiare de realizare a

proiectului; date despre costul global, durata de

realizare, eşalonarea execuţiei construcţiei;

cheltuieli iniţiale: taxe, comisioane etc. studii asupra amplasării terenului, efectele

asupra mediului; avize şi acorduri:

certificat de urbanism; avize pentru asigurarea utilităţilor (energie

electrică şi termică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii);

avize pentru protecţia mediului şi apelor; avize pentru consumul de combustibil; aviz Apărare Civilă; alte avize de specialitate potrivit dispoziţiilor

legale Decizia de a realiza sau nu proiectul de construcţie se ia în momentul finalizării prezentei etapei.

2. Proiectarea construcţiei

În acestă etapă se elaborează în diferite faze ale proiectului de realizare a construcţiei. Principalele faze de proiectare sunt următoarele: a) Proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construire – PAC .Acest proiect conţine:

I. Piese scrise lista şi semnăturile proiectanţilor memoriu :

date generale memorii pe specialităţi date şi indici care caracterizează

construcţia proiectată

devizul general al lucrărilor anexe la memoriu :

- studiu geotehnic - referatele de verificare a proiectului (întocmite de verificatori atestaţi) - fişe tehnice - documentaţiile specifice necesare pentru obţinerea avizelor - avize specifice cerute prin certificatul de urbanism

II. Piese desenate Planuri generale:

plan de încadrare în teritoriu plan de situaţie planul privind construcţiile

subterane Planşe pe specialităţi:

arhitectura: planuri cotate ale tuturor nivelurilor planurile acoperişurilor secţiuni caracteristice faţadele

structura: planul fundaţiilor detalii de fundaţii instalaţii (schemele instalaţiilor) dotări şi instalaţii tehnologice (desene de

ansamblu, schemele fluxului tehnologic) b) Proiectul tehnic PTh – reprezintă documentaţia care conţine părţi scrise şi desenate cu ajutorul cărora se stabilesc dimensiunile, forma, şi stuctura elementelor de arhitectură, construcţii şi instalaţii precum şi natura şi calitatea materialelor folosite

pentru realizarea construcţiei. Proiectul tehnic are următorul conţinut:

memorii tehnice pe specialităţi; piese scrise; piese desenate; breviare de calcul; caietele de sarcini (prezintă prescripţii şi

precizări, complementare planşelor, detaliind condiţiile tehnice de execuţie şi montaj ale proceselor de construcţie, toleranţe, montaj);

listele cu cantităţile de lucrări; Programul de control a calitatii pe santier;

graficul de realizare al proiectului. 3. Contractarea

execuţiei construcţiei

Obţinerea şi legalizarea relaţiei între beneficiar şi executant se realizează printr-o procedură administrativă ce cuprinde 3 etape distincte: a) licitaţia; b) ofertarea; c) contractarea Licitaţia reprezintă o procedură care asigură pe beneficiar asupra siguranţei alegerii unui executant al lucrărilor de construcţii care să garanteze preţul, durata şi calitatea lucrărilor, iar pentru executanţi asigură condiţii egale de participare la obţinerea contractelor în construcţii.

Astfel, beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia, numit şi diriginte de şantier, organizează o competiţie între cei care doresc să realizeze lucrarea de construcţie. Acesta poartă numele de licitaţie. În cadrul licitaţiei, fiecare potenţial executant prezintă o ofertă. Ca urmare a analizei ofertelor, beneficiarul stabileşte un câştigător (adjudecă licitaţia). În final, legalizarea relaţiei de colaborare între beneficiar şi ofertantul câştigător se face prin contract.

Licitaţiile, în funcţie de valoarea construcţiei, pot fi:

licitaţii internaţionale; licitaţii naţionale; licitaţii locale.

În funcţie de valoarea şi complexitatea construcţiilor publice, organizatorii licitaţiei hotărăsc una din următoarele tipuri de licitaţii:

licitaţia publică deschisă, fără preselecţie; icitaţia publică deschisă, cu preselecţie; licitaţia publică restrânsă; încredinţare directă.

Pentru desfăşurarea, în condiţii legale a licitaţiei publice, se impune parcurgerea următoarelor etape:

publicitatea; documentaţia de licitaţie; documentaţia de ofertare; predarea ofertelor; deschiderea şi validarea ofertelor; evaluarea ofertelor; adjudecarea, informarea şi semnarea

contractului.

1.2. Etapa de realizare (Execuţia lucrărilor de construcţii)

Execuţia lucrărilor de construcţii reprezintă etapa în

care proiectul tehnic (PTh) se materializează în lucrarea de construcţie.

Documentaţia tehnică premergătoare începerii execuţiei, precum şi aceea care se elaborează pe durata derulării lucrărilor, este precizata în fig. 1.2.

Documentatia tehnica

referitoare la executia lucrarilor

de constructie

Inregistrari de calitate sidocumentatii care atesta calitatea lucrarilor

Procese verbale de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper

Autorizatia de construire

Fig. 1.2. - Documentaţia tehnică referitoare la execuţia lucrărilor de construcţie

a) Autorizaţia de construire a obiectivului de construcţie

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, - Legea 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor -referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.

Documentaţia pentru eliberarea autorizaţiei de construire se constitue din:

certificatul de urbanism pentru construcţia în cauză; Certificatul de urbanism este actul de informare

prin care autorităţile (în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii) fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în vederea autorizării.

dovada titlului de proprietate a solicitantului asupra terenului;

proiectul pentru autorizaţia de construire (P.A.C.).

b) Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de reper; c) Înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executării lucrărilor precum şi documentaţiile care atestă calitatea lucrărilor, conretizate în :

acte referitoare la calitatea materialelor folosite la realizarea construcţiei (certificate de calitate, rezultatele încercărilor efectuate in situ etc);

acte completate de constructor, beneficiar şi proiectant la fiecare etapă de lucru (procese verbale, condică de betoane, jurnalul principalelor evenimente);

acte ce nu folosesc formulare tip, dar care trebuie să existe în Cartea Tehnică (registru unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, nota de constatare a organelor de control, caietele de ataşamente etc.)

Etapa de realizare propriu-zisă a unei construcţii cuprinde:

deschiderea şantierului de construcţii, adică organizarea de şantier a lucrărilor, aceasta presupunînd: punerea la dispoziţia executantului a suprafeţelor

de depozitare; stabilirea acceselor rutiere în şantier; asigurarea racordurilor pentru utilităţi (apă, gaz,

energie electrică etc) cel puţin până la limita amplasamentului terenului pe care se va construi;

intocmirea între beneficiar şi constructor a unui proces verbal de predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de reper;

asigurarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivului stabilit (forţa de muncă, materialele, utilajele) conform proiectului de organizare elaborat înainte de începerea execuţiei;

aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare pentru îndeplinirea contractului semnat în conformitate cu planul calendaristic, piesă componentă a proiectului de organizare;

execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţie la nivelul de calitate şi conform prescripţiilor precizate

în caietele de sarcini, întocmirea documentelor pe parcursul execuţiei şi controlul calităţii execuţiei lucrărilor;

Recepţia şi cartea tehnică: În momentul în care construcţia a fost terminată,

aceasta este predată beneficiarului lucrării Recepţia preliminară a lucrării (recepţia la terminarea lucrărilor de construcţie) certifică finalizarea lucrărilor şi încetarea obligaţiilor executantului cu excepţia defecţiunilor ulterioare apărute în perioada de garanţie.

. Recepţia preliminară este realizată de o echipă, structurată, conform legislaţiei în vigoare, astfel: comisia de recepţie; proiectantul lucrării (care face un referat asupra modului în care a fost realizată construcţia); executantul lucrării. Proiectantul şi executantul lucrării au statut de invitaţi.

Comisia de recepţie se numeşte de către investitor, fiind alcătuită din: un reprezentant al beneficiarului;un reprezentant al organelor publice locale;specialişti în domeniu.

Odată cu recepţia preliminară se încheie decontarea lucrărilor, reţinându-se o cotă parte (aprox. 5%) drept garanţie de bună execuţie până la recepţia finală.

Recepţia finală se realizează conform prevederilor contractuale şi a legislaţiei în vigoare, fiind stabilită, de obicei, la un an de la recepţia preliminară. Comisia de recepţie conţine acelasi număr de membri, având aceleaşi atribuţii enunţate la recepţia la terminarea lucrărilor de construcţie.

Eventualele defecte apărute în perioada de garanţie, cuprinsă între cele două recepţii, se remediază fie pe cheltuiala executantului, fie pe cea a beneficiarului din garanţii.

Cartea tehnică a construcţiei este documentaţia

tehnică care cuprinde toate documentele referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia lucrării precum şi datele şi evidenţele necesare pentru identificarea şi determinarea stării tehnice a construcţiei şi a evoluţiei acesteia în timp.

1.3. Etapa de utilizare (exploatare/utilizare/ urmărire)

Etapa utilizării construcţiei cuprinde perioada în

care constructia respectivă este exploatată în scopul pentru care a fost proiectată şi executată. In aceasta etapa investiţia “produce”, realizînd efecte financiare. beneficiarul trebuind să-şi recupereze cheltuielile pentru realizarea acesteia.

Etapa utilizării – exploatarii, este cel mai important segment din ciclul de viaţă al construcţiei presupunând o serie de activităţi ce menţin construcţia la parametrii normali de funcţionare, satisfăcând astfel exigenţele utilizatorilor.

Duratele normate de viaţă ale clădirilor, elementelor de construcţie şi instalaţiilor aferente sunt reglementate prin normativele în vigoare. (de ex: GE 032/97 – Normativ privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi construcţii speciale)

Pe durata exploatarii, orice constructie, indiferent de tipul, marimea si complexitatea acesteia, este supusa fenomenului de uzura care se manifesta sub diferite forme, tabelul 1.2 Tabelul 1.2 Forme de manifestare a fenomenului de uzura in constructii Tipul uzurii Cauzele

producerii uzurii Soluţii pentru

diminuarea uzurii

1. Uzura normală

Durata limitată de „viaţă” a elementelor care compun clădirile.

Natura materialului din care este realizat fiecare element în parte, cu accent

Condiţiile de exploatare la

Respectarea destinaţiei pentru care a fost proiectată şi executată clădirea

Folosirea unui material care să răspundă exigenţelor de calitate prescrise de proiect.

Respectarea periodicităţii programului de întreţinere curentă şi reparaţii.

care este supus.

Condiţiile de mediu ce se asigură pentru clădiri.

Acţiunea agenţilor externi, variaţii de temperatură (îngheţ – dezghet), vînt etc.

Respectarea cu stricteţe a normelor si prescripţiilor de proiectare a construcţiilor, respectiv transpunerea lor întru totul în teren.

2. Uzura accidentală

cutremure de pământ

incendii explozii de

gaze furtuni viscole

puternice ploi torenţiale

de lungă durată

tasări acţiunea

curenţilor de dispersie asupra elementelor de beton armat

diverse tipuri de agresivităţi şi incompatibilităţi

acţiunea distructivă a buretelui de casă

Limitarea uzurii construcţiilor amplasate în zone seismice se realizează prin:

alegerea judiciară a amplansamentului

concepţia raţională a ansamblului(distribuţia maselor şi volumelor a rigidităţii şi ductilităţii elementelor parţiale)

Utilizarea unor matariale de construcţie corespunzătoare

Dimensionarea judiciară a elementelor de construcţii şi a legăturilor lor.

Alcătuirea corectă a detaliilor constructive

Prescrierea condiţiilor corespunzătoare privind calitatea şi controlul

execuţiei(atunci când nu sunt prevăzute în norme oficiale).

3. Uzura morală

evoluţia exigenţelor utilizatorilor legate de funcţionalul clădirii, consumul de utilităţi, confort, etc.

Fenomenul natural sau accidental al uzurii in constructii, se poate manifesta cu diferite grade de intensitate, efectul fiind todeauna in defavoarea utilizarii normale a constructiei. In tabelul 1.3 prezentam sintetic numai cateva din avariile posibile ca efect al uzurii accidentale Tabelul 1.3 Amploarea uzurii accidentale şi tipul avariilor produse

Cauza uzurii

accidentale

Amploare

a uzurii

Tipuri de avarii

1 2 3

Uşoare

Tencuiala cade Coşurile clădirilor suferă de

degradari Avarii neînsemnate la

clădirilor slab executate

Uzura produsă

de seismicitat

e

Medii

Avarii considerabile sau chiar distrugeri locale la clădirile executate sau proiectate (antiseismic) necorespunzător(înainte de anul 1940) şi neconsolidate.

Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă obişnuite, proiectate şi executate (antiseismic) între anii 1940-1977 şi neconsolidate.

Avarii neînsemnate la clădirile bine proiectate şi executate(antiseismic) după anul 1977.

Coşurile de fum(clădirilor) se dislocă puternic sau cad.

Importante

Avarii grave şi chiar prăbuşiri de structuri de rezistenţă defectuos executate sau proiectate (antiseismic), necorespunzător (înainte de 1940) şi neconsolidate.

Avarii considerabile la clădirile obişnuite, proiectate şi executate antiseismic între 1940-1977 şi neconsolidate.

Avarii uşoare până la moderate la structurile proiectate antiseismic după 1977.

Dislocări ale zidăriei de umplutură şi ale elementelor constructive, ancorante necorespunzător.

Uzura produsă de seismicitate

Uşoare

Deteriorări superficiale ale finisajelor, tîmplăriei, instalaţiilor aferente.

Nu afectează funcţionalitatea. Sunt afectate elementele

constructive de rezistenţă combustibile

Medii

Degradări moderate de până la 25% ale elementelor constructive ale anvelopei şi pereţilor de compartimentare,neportanţi

Degradări strict locale ale structurii de rezistenţă ale anvelopei.

Sunt afectate elementele constructive şi de rezistenţă greu combustibili.

Este întreruptă funcţionalitatea construcţiei pe scurtă durată.

Importante

Degradări de proporţie de pănă la 50% a elementelor constructive ale anvelopei şi pereţilor de compartimentare neportanţi

Deteriorarea structurii de rezistenţă a anvelopei în proporţie de până la 25%.

Deteriorări moderate şi locale ale elementelor metalice ale structurii de rezistenţă.

Este întreruptă funcţionalitatea pe durată lungă.

Foarte importante

Degradarea de până la 50 % a elementelor structurale ale anvelopei şi de 100% ale elementelor constructive respective, inclusiv acoperişurile ca parte constituentă a anvelopei.

Distrugerea pereţilor neportanţi în proporţie de până la 75%.

Degradări grave locale ale structurii de rezistenţă din beton armat care însă nu pun în pericol stabilitatea acestora.

Sunt necesare intervenţii care necesită întreruperea funcţionalităţii pe o durată foarte îndelungată.

Furtuni şi uragane devasta-

toare

Uşoare(gra

dul 7-8),vînt

puternic cu vijelie. V=65-

70km/h

Smulgeri locale ale învelitorilor şi închiderilor din materiale uşoare.

Spargeri locale ale geamurilor, la ferestre, sere, etc.

Deteriorări uşoare şi locale la cablurile aeriene, care alimentează cu energie, zonele locuite sau care servesc la telecomunicaţii, ca urmare a acţiunii indirecte a unor obiecte deplasate de vijelie.

Deteriorări uşoare la amenajările exterioare ale mijloacelor fixe.

Medii(gradul 9-10), furtună mare

70<v<100km/h

Smulgerea învelitorilor şi închiderilor din materiale uşoare pe zone de pînă la 25% din suprafaţa acestore.

Spargerea geamurilor la ferestre , sere etc în proporţie de pînă la 25% din suprafaţă

Determinări la reţelele de alimentare de alimentare a energiei pentru transport urban şi la cele de telecomunicaţii.

Distrugeri ca urmare a efectului produs de diferite obiecte purtate de furtună la impactul lor cu mijloacelor fixe, precum şi a unor fenomene metereologice(grindină etc).

Furtuni şi uragane devasta toare

Importante(grad 11)

furtună asemănăt

oare uraganului100<v<12

5 km/h

Smulgerea învelitorilor şi

închiderilor din materiale uşoare pe zone de până la 50% din suprafaţa acestora.

Spargerea geamurilor la ferestre, sere, etc şi a altor materiale casante(ţiglă, azbociment, etc), în proporţie de până la 50% din suprafaţă.

Deteriorări numeroase la reţele de alimentare cu energie pentru localităţi şi industrie pentru trensport urban şi telecomunicaţii.

Deteriorări numeroase la amenajările exterioare ale mijloacelor fixe care produc întreruperi pe termen lung ale funcţionalităţii acestora.

Foarte

importante

(grad 12), uragane, v>150km/

h

Smulgerea şi deplasarea completă a acoperişurilor şi pereţilor neportanţi.

Determinări parţiale ale pereţilor neportanţi.

Spargeri ale geamurilor şi a altor materiale casante (tiglă,azbociment,etc), în proporţie de circa 70% din suprafaţa respectivă.

Distrugeri foarte mari ca urmare a efectului produs de numeroase obiecte grele purtate de uragane(copaci, panouri, maşini, etc) la impactul lor cu mijloace fixe, precum şi a altor fenomene metereologice.

Distrugeri la reţele de alimentare cu energie pentru transport urban şi la cele de telecomunităţii.

Deteriorări de amploare la amenajările exterioare ale mijloacelor fixe, care produc întreruperi pe termen îndelungat ale funcţionalităţii acestora.

Uşoare

Degradarea tencuielilor în proporţie de până la 50% din suprafaţa totală care a fost în contact cu apă.

Degradarea până la 50% a pardoselilor care au fost în contact cu apa

Inundaţii

Medii

Degradarea tencuielilor pe suprafaţa de 80%, care au fost în contact cu apa.

Degradarea completă a pardoselilor care au fost în contact cu apa.

Degradarea în proporţie de până la 50% a pereţilor portanţi.

Degradarea în proporţie de până la 25% a instalaţiilor aferente construcţiilor.

Importante

Degradarea completă a tencuielilor şi pardoselilor.

Degradarea completă a pereţilor neportanţi de compartimentare.

Degradarea în proporţie de până la 50% a pereţilor portanţi şi 25% a fundaţiilor aferente.

Degradarea în proporţie de până la 50% a instalaţiilor aferente construcţiilor.

Foarte

importantă

Degradarea completă a tencuielilor şi pardoselilor.

Degradarea completă a pereţilor neportanţi de compartimentare.

Degradarea în proporţie de până la 50% a pereţilor portanţi şi a fundaţiilor aferente.

Degradarea completă a instalaţiilor aferente construcţiilor.

Construcţia trebuie urmărită din punct de vedere al

comportării în exploatare. Urmărirea comportării în exploatare reprezintă ansamblul de evenimente şi acţiuni necesare pentru evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare pe toata durata de

existenţă a acestora. Urmărirea comportării în exploatare a unei construcţii are două componente , fig. 1.3

urmarirea speciala

- poate avea fie caracter permanent, fie temporar

urmarirea curenta

- are caracter permanent pe toata durata de viata a constructieiUrmarirea

comportarii

în

exploatare

Fig. 2.10. – Urmărirea comportării în exploatare

urmărirea curentă reprezintă activitatea sistematică de culegere de date privind starea tehnică a construcţiei, corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, având ca obiectiv menţinerea construcţiei la parametrii proiectaţi. Urmărirea curentă se aplică tuturor construcţiilor de

orice categorie sau clasa de importanţă, cu excepţia: • clădirilor de locuinţe P+1E; • anexelor gospodăreşti situate în mediul rural; • construcţiilor provizorii.

Urmărirea curentă are caracter permanent pe toată durata de existenţă a construcţiei.

urmărirea specială cuprinde activităţile legate de investigaţiile specifice suplimentare faţă de urmărirea curentă, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcţia a fost proiectată ca urmare a unor evenimente datorate factorilor naturali sau activităţii umane. Urmărirea specială este instituită la:

• construcţiile noi de importanţă deosebită; • construcţiile existente, care au o evoluţie

periculoasă. Urmărirea specială se face pe baza unui proiect de

urmărire specială, care se elaborează de către societăţi

specializate, instituindu-se fie pentru o parte a construcţiei, fie pentru întreaga construcţie.

Urmărirea specială poate avea fie un caracter permanent, fie unul temporar.

Intervenţiile în timp asupra construcţiilor se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială sau reparaţii care se fac pe baza unui proiect realizat de către proiectantul iniţial al clădirii sau pe baza unei expertize tehnice.

Intervenţiile au ca scop menţinerea construcţiei la nivelul exigenţelor utilizatorilor.

Lucrările de intervenţie pot fi , figura 2.4

de întretinere si reparatii curente

Lucrari de interventie la o constructie

de reparatii capitale de modernizare

Fig. 2.11. – Lucrari de intervenţie asupra unei construcţii

de întreţinere şi reparaţii curente; de reparaţii capitale; de modernizare.

Lucrările de întreţinere reprezintă refacerea periodică a unor elemente de suprafaţă cu durată scurtă de existenţă (finisaje, straturi de uzură) şi înlocuirea unor piese cu uzură rapidă din instalaţii şi echipamente. /134/

Lucrările de reparaţii curente a imobilelor se execută periodic sau după necesitate, în timpul creării posibilităţii de exploatare continuă a fondului fix respectiv. Ele constau în remedieri de defecţiuni, înlocuiri parţiale de elemente uzate, refaceri de lucrări de protecţie etc.

Lucrările de reparaţii capitale se execută în scopul asigurării menţinerii funcţionării fondului fix reparat pe toată durata de serviciu. În cadrul acestor reparaţii se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente de construcţii sau a părţilor componente ale acestor elemente, deteriorate ca urmare a uzurii fizice.

Lucrările de modernizare urmăresc aducerea construcţiei la parametrii superiori celor iniţiali incluzând

înlocuirea structurilor sau a elementelor depăşite cu altele corespunzătoare nivelului tehnic actual.

1.4. Etapa de post-utilizare. După terminarea duratei de viaţă a unei construcţii,

aceasta intră în etapa de postutilizare. Această nouă etapă reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii fiind prestabilită şi organizată a se desfăşura în mai multe etape, în vederea soluţionării problemelor pe care le ridică construcţiile şi amenajările din mediul construit, după încetarea definitivă a exploatării şi utilizării lor.

Etapa de desfiinţare a unei construcţii poate fi realizată parcurgând următoarele faze:

Dezafectarea construcţiei; Demontarea şi demolarea construcţiei; Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea

produselor şi materialelor rezultate din demolare şi demontare;

Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile.

În momentul în care construcţia ajunge în această etapă, teoretic trebuie să fie recuperată existând posibilitatea ca, pe lângă cheltuielile ocazionate de această etapă să se obţină şi nişte venituri. Uneori durata de viaţă economică este mult mai mică decât durata tehnică de viaţă (aspect care depinde şi de potenţialul zonei în care este amplasată construcţia).