Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea

8/16/2019 Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea

1/53

1 1. Capitalul social, capitalul educa ional i comunitateaț ș

2. Comunită ile în era globalizăriiț

3. Noua matrice existen ială. Educa ia i societatea actualț ț ș

4. Lumea actuală i criza culturiiș

. Norme i !alori în educa ieș ț

". #ia a muncii i pia a educa ionalăț ș ț ț


2/53

2 Capitalul social, capitalul educa ional i comunitatț ș

1. Capitalul social

Literatura de specialitate a consacrat termenul de capsocial prin care desemnează sistemul de norme informcare protejează un set de valori împărtă ite de membrii ușgrup (comunită i, societă i), urmare aț ț încrederii pe fiecare o are în aceste valori, precum i aș încredreciproce între membrii grupului respectiv.


3/53

3

Nu se identifică cu capitalul uman, termen uti

pentru desemnarea însu irilor fizice i intelectualeș șcare individul uman le posedă i le utilizează în ac iuș țîntreprinse; deci, nu se identifică cu for a de muncă.ț

Capitatul uman rezerva cantitativă i calitativșresursei umane e!istentă într"o comunitate, la un moment


4/53

4

Capitalul social conferă#• integralitatea;• identitatea (c$iar unicitatea• func ionalitatea grupului.ț

oferă acea ordine invizibilă, dar imanentă oricărui grup s

a e!ista i a se manifesta.ș


5/53

5

%lementul esen ial ț & edificator & al capitalulu

social încrederea.

'ncrederea are statutul de constantă# pierderea încreddevalorizarea capitalului social.


6/53

6

n aspect important de care trebuie inut contț î n privalorilor unificatoare î l reprezintă ra ionalitatea alegeriț

evitarea situa iilorț î n care externalităţile capitalsocial se e!primă prin raza negativă de î ncredere.


7/53

7

$% (grupul, prin valorile promovate, generează încred

att în interior, între membrii săi, ct i în e!terș prestigiul de care se bucură# e!. coala, universitatea)ș $& (grupul generează încredere în interior, între memsăi, dar în e!terior nu este credibil; dimpotrivă

contestat) *itua ie entropică#ț liantul grupului (încrederea) numanifestă nici în interior


8/53

8 *e poate u or observaș diversitatea în con inut a unț

axiologic# valorile sunt, prin apartenen a lor,ț generaînsă, diversificate la nivelul planurilor (subdomeniilor) s

• valori predominant politice;• valori predominant juridice;• valori predominant morale#• valori predominant religioase;• valori predominant culturale;• valori predominant tiin ifice etc.ș ț

+ractic, fiecare subdomeniu al socialului dispune de valori i norme informale care constituie capitalul subdoșrespectiv & fragment al capitalului social .


9/53

9 iind, prin apartenen ă,ț general-sociale, diversele vasunt nu doar originate, ci i confirmate (validate)ș

societate-comunitate, ceea ce face ca valorile să interferdică, între microuniversurile a!iologice subdomeniului socialului e!istă cone!iuni, ceea ce ampliiș specificitatea iș complexitatea lor structurală# fie

microunivers con ine attț valori predominante, ct i vaș

adiacente 'speci(ice altor subdomenii, dar cu incidenț

subdomeniul respecti!).

a cum stau lucrurile i în cazul educa iei i capitalș ș ț ședuca ional & fragment al capitalului social.ț


10/53

10

%valuarea prezen ei capitalului social la nivțcomunită ilor-societă ilor este dificilă întruct lipț țindicatorii prin care acesta se identifică. /ai facilă constatarea absen ei capitalului social ț , tradusă în termde lipsă de încredere, precum i înș efecte precatomizarea comunită ii ț , disfunc ionalitatea institu iț ț

dezordinea socială, acutizarea crizelor (de identitatevalori, de ideal, de viziune, de finalită i etc.),ț accentuaclivajelor , atrofia morală, atrofierea comunită ii ț , deficde cunoa tere ș , neimplicare.


11/53

11

bsen a capitalului social se măsoară prin gradețneîncredere care indică fenomene precum#• diminuarea rolului controlului comunită ii-cartierț

asupra conduitelor deviante;• multiplicarea conduitelor deviante;• scăderea în intensitate a ru inii integratoare ca veș

de control al conduitelor;• destrămarea familiei i diminuarea & pnă la atrofieș

a func iilor sale tradi ionale;ț ț• cre terea numărului copiilor proveni i din aș ț

căsătoriei;• ascensiunea nelimitată a profanului asupra sacrului;• neîncrederea în institu ii, în ordinea socială;ț•

relativismul cultural etc.


12/53

12

2. Capitalul educa ional ț

+entru în elegere, sunt necesare e!plica ii referitoarț țeduca ieț . tt în sensul restrns, ct i în sensul larștermenului.


13/53

13 0ermenul abundă în conota ii, fiind definit restrictiv#ț• sistem de institu ii;ț• ansamblu de activită i desfă urate într"un cadru formț ș• procesul de învă are prin asimilare de cuno tinț ș ț

comportamente;• învă area 1societală2 (e!perien e sociale);ț ț• procesul de formare prin raportare la un ideal social•

produsul formării unui individ sau al unei genera ii;ț• stadiul (nivelul) atins de o persoană într"o anumetapă a vie ii prin îndeplinirea unor standarde solicțde o societate-comunitate;

• nivelul de cultură i civiliza ie al unui individ-grup eș ț


14/53

14 Dar %duca ia nu este un proces în sine, derulat în ațconte!tului social"istoric# 1Ca rela ie între oameni, educț identifică cel pu inț doi interlocutori , educatorul iședucat , care se află într"un conte!t i recurg la un ș

pentru a putea comunica2 (%nciclopedia de filosofietiin e umane, 3445, p.366).ș ț

*eci# suportul ontic al procesului educa ional țreprezentat de rela ia dintre interlocutori ț , ounilateralizare conducnd la asump ii incomplete.ț


15/53


16/53

16

7ăspunsul edificator# gestiunea rela iei dintre interlocuțtrebuie să întărească (acel) cod necesar comunicării, ales că factorii ce pot altera codul se multiplică azi.


17/53

17

8oar abordnd educa ia din perspectivă pluridiscipliț

i interdisciplinară (sociologia educa iei, antropolș țeduca iei, filosofia educa iei, etica în educa ie, tiinț ț ț ședuca iei) se poate observa că att educa ia pozitivă, cț ț educa ia activă sunt laturi ale aceluia i proces la ț ș

coparticipă actorii educa iei, însă rela ia educaț ț(educa ională) & definită ca interac iune între educatoț ț educat & este cea care pune în valoare valen ele procesuluț


18/53

18 pare o întrebare# *e ce educa ia actualăț parcurge o criză acută de identitate+

9 criză declan ată prin /area 7uptură i caracterizată prș șa) criza de valori;

b) ocul involutiv al calită ii;ș țc) criza de autoritate epistemică;d)criza institu ional"func ională;ț țe) criza de viziune i misiune;șf) criza morală;g)criza finalită ilor.ț

e conturează un proiect de destructurare a educa

scolastice+


19/53

19 !dentitatea educa iei ț setul de însu iri calitașsuperioare, însu iri esen iale prin care educa ia se definș ț ț ca domeniu distinct, însu iri care îi asigurăș unicita

raritatea, scopul iș finalită ileț prin raportare att la domenii, ct i la sine. Construc ia identită ii într"un aș ț țspa io"temporal, presupune un set de elemente țcircumscriu coordonatele prin care educa ia romneascțidentifică în raporturile cu educa ia din alte arii cultuț

ceste coordonate indică#•#rin ce contăm+

•C-t contăm+

în spa iul interna ional.ț ț


20/53

20

bordată din perspectivă sistemică, problema se puntermeni de compatibilizare iș diferen iereț a sistemeduca iei romne tiț ș cu iș fa ăț de alte sisteme educa ionțbordată din perspectivă func ionalist-institu ionț ț

problema se pune în termeni de performan ăț recunoa tere ș a valorii educa iei, deț validare a con inuturței în plan na ional-interna ional.ț ț

:dentitatea educa iei romne ti eviden iază capitț ș ț

educa ional & componentă a capitalului social & de țdispune societatea romnească la un moment dat, setuvalori informale (dar i formale) prin care educa iaș țafirmă, este recunoscută iș apreciată în spa iul univeț al educa iei ț .


21/53

21

•9 primă distinc ie obligatorie este cea dintreț educa iț educare (substantival-verbală).

tilizarea termenului educa ieț revendică abordstructural"institu ională a educa iei, respectivț ț î n elegereț ca subsistem al sistemului social , cu structuri i funș

proprii.


22/53

22 Din această perspectivă# educa iaț ansamblul autorită ilor i instituț ș ț

publice, a agen ilor priva i de interes public careț ț

competen ăț î n formarea ini ială i continuă a indivizilor ț șsocietă i, precum i valorile i normele careț ș ș î ntemeiazreglementează ac iunile circumscrise unor finaț

prestabilite;utilizarea termenului educare abor

func ionalăț , insistndu"se pe caracterul procesuaeduca iei, pe mecanismele, resorturile intime i succesiuț șac iunilor întreprinse în formarea ini ială i continuț ț șindivizilor într"o societate. mbele abordări sunt pacorecte întruct suferă de incompletitudine.


23/53

23

stfel, abordarea structural-institu ională deț

unilaterală i incompletă, întruc"t nu acop șmecanismele, resorturile intime ale educa iei, oferinț

imagine restr"nsă i relativ statică asupra subdomeni ș

indicat .

#bordarea func ională eviden iază mecanismelț ț

ac iunile, însă nu acoperă aspectele institu ionale, normț ț i valorile preponderente din subdomeniul educa iei ș ț .


24/53

24

%vitarea inconsisten elor#ț

− surprinderea concomitentă a structurilor i funcș țsistemului;

− a institu iilor i mecanismelor de func ionare;ț ș ț− a 1anatomiei2 i 1fiziologiei2 sistemului educa ioș ț

$oate într-o dinamicitate continuă.


25/53

25

Defini ieț # educa ia reprezintă ansamblul relaț ț

dinamice dintre actorii cu competen ă în formțini ială i continuă, precum i dintre ace tiț ș ș ș

persoanele implicate în propria formare

mecanisme i ac iuni ordonate i orientateș ț ș

finalită i prestabilite, întemeiate în norme i valoț șse circumscriu misiunii conferite de

comunitate-societate.


26/53

26

%nciclopedia de tiin e umane ș ț (p. 36)# educa ia prț

de formare a personalită ii individualeț , prin integ

socială iș transmitere culturală.


27/53

27

• 0ermenul educa ieț poate indica ac iune formativț

rezultatul ac iunii formaț

:deea de educa ie (lb. latină#ț edere a cre te, a $răni;ședucare a trage în afară)

− dezvoltarea fizică i maturizarea interioară;ș−

dependen a con inuturilor educa iei de concep ia deț ț ț țom, cultură i societate în diferite epoci.ș


28/53

28

+rin natura sa, educa ia este un subdomeniu al sociațcare interac ioneazăț cu toate celelalte subdomenii.

%duca iaț interac ionează inevitabil cu politicț

politicul , morala , juridicul , cultura , religia , arta , ș

con innd din fiecare cte ceva, dar fără a se reduț

vreunul dintre subdomenii.


29/53


30/53

30

De aceea# capitalul educa ional ț & ca specie a capitalsocial & este reprezentat de normele informale ce acoper protejează un set de valori fundamentate în ra ionalitțalegerii i împărtă ite de membrii unei comunș ș (educa ionale), urmare a încrederii fiecăruia în setulț

valori respective i încrederii reciproce.ș


31/53

31

/ultilateralitatea educa iei revendicăț coexisten aț

interferen ă, la nivelul capitalului educa ional, aț ț valor

care generic întemeiază cultura (valori ale tiin ei, aș ț

moralei, religiei, politicii, dreptului) i care se obiectiveș

în conduite apreciate ca civilizate.


32/53

32

'ormarea personalită ii individualeț iș integra

socială & coordonatele esen iale ale educa iei ca transmț țculturală & sunt vectorii prin care se dă sens capital

educa ional


33/53

33

%timologia cuvntului a fost deja precizată.

revendică în plus unele distinc ii. 9 primă distinc ie# ț țcare identifică educa iaț , ca proces bipolar, în care u

dintre subiec i este educatorul, iar celălalt este educaț

iind un proces, educa ia se caracterizează prinț continui

(educa ia de"a lungul întregii vie i pentru fiecare individț ț

are ca scop transformarea individului func ie de setuț

finalită i solicitate de comunitate-societate.ț


34/53

348in această perspectivă, procesul presupune a

interven ia directăț asupra celui educat, ct i intervenș

mediată, e!terioară (mediul socio"politic i culturșe!ercitată la intervale mai mari de timp, formulndu

cerin e noi pentru educator. ici intervine o aț

coordonată# feed"bac>"ul ob inut în baza evaluării e!terț

a procesului, evaluare ce eviden iază măsura în cț

finalită ile corespund, din punct de vedere calitatț

cerin elor formulate de comunitate-societate pentru ideț

tipul de individ dezirabil.


35/53

35'n linii generale, a educa se identifică cu a învă aț , p

învă are în elegnd#ț ț

a) acumulare de cuno tin e (memorare activă i selectivăș ț ș b) dezvoltarea capacită ilor cognitive (operarea ț

cuno tin e, rezolvarea de probleme, a gndi criticș ț

compara, concretiza, generaliza, induce, dedu

formaliza, modela teoretic, a!iomatiza etc.);

c) dezvoltarea capacită ilor specifice ra ionalită ii alegeriț ț ț

(a opera cu distinc ii, a surprinde gradualită i,ț ț

manifesta spirit critic, a recunoa te propriile limite etcș


36/53

36 d) dezvoltarea de capacită i i deprinderi adi ional"praț ș ț

(a valorifica aptitudini, a efectua opera ii specificeț

întreprinde ac iuni, a dezvolta spiritul de observț

aten ia distributivă, capacitatea de concentrare, a eț

transferul de deprinderi etc.);

e) dezvoltarea de capacită i i deprinderi comportamț ș

civice (a dezvolta spiritul corectitudinii, cin

solidarizării i solidarită ii, dreptă ii, ec$ită ii, armoș ț ț țîntre inerii dialogului, intransigen ei, respectării valoț ț

respectului reciproc, toleran ei, responsabilită iț ț

dezvolta capacită i de apreciere i autoapreciere etc.).ț ș


37/53

37

Notele esen iale prin care se define te educaț ș ț

circumscriu verbelor savoir (a, b), savoir-faire (c, savoir-(tre (e), cu men iunea că o educa ie comț ț

1sănătoasă2 revendică, concomitent, pe tot parcursul vie

tii, să tii să faci i să tii să fii. *unt edificatoare întreș ș ș ș

?antiene# Ce pot să tiu@; Ce pot să sper@; Ce pot să facș

este omul@


38/53

38%duca ia ca procesț

nput /Educator'i) Educat'i)


39/53

39Comunitate(*ocietate)

*istem devalori

e

%duca iaț

(educator, educat, rela ii, institu iiț țnorme, principii, con inuturi, metoț

educa ional etc.)ț

Capitalsocial

inalită ileț

educa ieiț

Capitalul educa ionalțobiectivat i integratșîn capitalul social

Comunitate(societate)

integratoare


40/53

40

Comunită ile)societă ileț ț

Cei doi termeni conota ii diverseț , att în limcomun, ct i în limbajul unor tiin e precum iș ș țantropologia, politologia.stfel, în limbajul comun# termenul comunitate o a

umană într"un spa iu determinațregulă local ); un spa iuț localizapartenen ei dar i un spa iu spiț ș ț

comun


41/53

41

8imensiuni subîn elese ale comunită ii#ț ț− localizarea;−

stilul de via ă;ț− apartenen a comună i con tiin a apartenen ei;ț ș ș ț ț− dimensiunile restrnse ale teritoriului în care se convie− prioritatea interesului public.

'n acest sens, se vorbe te despre comunitate ca fragș

unui spa iu mai larg ocupat de grupuri de oameni, o comț

în care elementul unificator izvoră te din valorile împș

de fiecare membru în parte.


42/53

42

unc ie de geneza lor ț naturale (pree!istente s

comunită ile umaneț

sunt# administrative (inven ii ț posterioare statului,

administrativ-teritoriale

artificial constituite

*ensul dat tot mai mult azi comunită ilor în limbajuțeste cel de unită i administrativ"teritoriale, adică ț

1construc ie2 a unor entită i socio"fizico"geografice dț ț

comunelor, ora elor, municipiilor, jude elor, departamș ț

regiunilor etc. cu subdiviziunile lor.


43/53

+ercep ia la nivelul cunoa terii comune a societă ii este uț ș ț


44/53

44 diversă confuzii. #stfel # a) dacă societatea este indicată din perspectiva is

desemnează convie uirea oamenilor în anumiteț epoci (societamedievală, modernă, contemporană fiecare abordată în plansau pe arii geopolitice)culturale mai restr"nse )

b) dacă societatea este indicată prin raportare la axa nainterna ional ț desemnează popula ia apar inătoare uneț ț omenirea în ansamblul ei, adică societatea globală

c) dacă societatea indică un anumit specific al activi

desemnează categorii profesionale (*tatusuri de gru perioade (societatea educatorilor, societatea oamenilor de tiș rezervi tilor etc.) cu sensul deș asocieri constituite în sensu

particulare. i tot forme de asociere sunt societă ile comerciaȘ ț'n cel mai larg sens# societatea ca formă de convie uiț

umani.

+olisemantismul conceptelor comunitate iș societate afectea


45/53

45 măsură iș tiin ele ș ț sociale, cei doi termeni fiind utiliza i cuț

difuze.

stfel# istoria utilizează termenul de comunitate uma

indica forme de convie uire în diferite epoci# comunitateațtribală, familia, poporul, na iunea.ț

cestea sunt forme de comunitate umană caracterizate pr

unificatori precum# rudenia limba

teritoriul via a spiritualăț

(1 factura psi$ică2)

apar in unor societă i încadrate în perioade e!tinse de timț ț

societatea comunei primitive, sclavagistă, medievală, modern

0ermenii sunt mult prea vagi distinc iile dț


46/53

460ermenii sunt mult prea vagi distinc iile dț

surprins; uneori sinonimi. ceea i abordare poate fi deș

în tiin ele politice, diferen ierile fiind surprinse îndeoș ț ț

prisma dimensiunilor (mari largi pentru societate) iș ampsocializării .

ntropologia i sociologia operează cu ace ti termș ș

mai riguros. :ntroducndu"se c$iar distinc ii între sț

umană i diferite societă i în care convie uiesc unele animș ț ț

8istinc iile precise, prin raportare la genul prț

diferen ele specifice.ț


47/53

47

erdinand 0Annies între Bemein

(comunitate) i Besellsc$aft (societate) indică nș

particularită i, ci iț ș un sens al istoriei umanită ii ț , naspectele de discontinuitate, ci iș conservarea unor at

perpetuarea constantelor .

+rin cei doi termeni, 0Annies indică cele două mod

via ă întemeiate în 3 tipuri de ordine socială îțstructura capitalului social diferă.


48/53

48 +rin comunitate setul de atribute al societă ii europențsocietate premodernă tipică ce consta dintr"o 1re ea densă ț

personale bazată aproape în totalitate pe legături de ruden

contactul direct fa ă în fa ăD care are loc într"un sat mic, înț țaceste comunită i cele mai multe normeț norme nescoamenii erau lega i între ei printr"o re ea de interdependen ă rț ț țce cuprinde toate aspectele vie ii, de la familie i muncă,ț ș

pu inele distrac ii de care se bucurau astfel de societă i2.ț ț ț

+rin societate 1cadrul legilor i al altor reglemșBesellsc$aft formale ce caracterizau societă ilț

urbane, industriale2


49/53

49

7ela iile sociale suportă sc$imbări de esen ă; eț ț1mai formale i impersonale2, iar 1indivizii nu conșaceea i măsură unul pentru altul în privin a sprș țreciproc2, fiind mult mai pu in constrn i din punct deț șmoral.


50/53

50

$ipul de legături pe care se bazează comunitatea i ș

societatea ( i prin care se realizează ordinea socială) șdiferit# unul concentrat într"o rela ie deț statut (contacunul într"o rela ie deț contract .

primul societă ile premoderneț

secundul societă ile capitaliste moderneț

r. u>uEama# 1n tată este legat de familia lui sau un


51/53

51 erbii i servitorii săi printr"o rela ie personală care duș ș ț

via a i care consta dintr"o multitudine de rela ii reț ș ț

informale, tacite i adesea ambigue. Nimeni nu putea rupș

simplu rela ia dacă nu"i convenea ceva. 'n sc$imbțsocietate capitalistă modernă (...) astfel de rela ii se bazț

contractD, de e!emplu o în elegere formală că un angț

depune o anumită cantitate de muncă în sc$imbul unui

salariu din partea patronului. 'ntr"un contract salarial to precizat i de aceea statul are drept e!ecutoriu, nuș

obliga ii sau îndatoriri străvec$i care să înso ească pț ț

sc$imbul serviciilor2 (r. u>uEama, /area ruptură.

umană i refacerea ordinii sociale, p. FG).ș


52/53

3


53/53

53

coala de azi# comunitate sau societate@Ș

Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea

Documents

Transcript of Capitalul Social, Capitalul Educațional Și Comunitatea