CAPITALUL – FACTOR DE PRODUCTIE

STUDIU DE CAZ : DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT AL

ECONOMIEIDUPA 1990

Proiect realizat de:Proiect realizat de: AVADANEI ALEXANDRA AVADANEI ALEXANDRA

CANDREA CANDREA SABINA MIHAELA SABINA MIHAELA FLUTUR RALUCA FLUTUR RALUCA

FINANTE - BANCIFINANTE - BANCI ANUL IANUL I

CUPRINS:CUPRINS:

Partea teoreticaPartea teoretica

Definirea notiunilorDefinirea notiunilor

Capitalul ca factor de productieCapitalul ca factor de productie Partea aplicativa (studiu de caz)Partea aplicativa (studiu de caz)

Abordarea cazului dezvoltarii sectorului Abordarea cazului dezvoltarii sectorului privatprivat

Istoricul evolutiei acestei dezvoltariIstoricul evolutiei acestei dezvoltari Aspecte semnificativeAspecte semnificative BibliografieBibliografie

Capitalul ca factor de Capitalul ca factor de producţieproducţie

Capitalul - ca factor de producţie - este definit ca fiind Capitalul - ca factor de producţie - este definit ca fiind totalitatea totalitatea bunurilor economice produse - eterogene şi reproductibile - utilizate bunurilor economice produse - eterogene şi reproductibile - utilizate în producţie şi/sau distribuţia şi comercializarea de bunuri şi în producţie şi/sau distribuţia şi comercializarea de bunuri şi serviciiservicii. Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din stocul de active . Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din stocul de active fizice ( clădiri, utilaje, maşini,etc.) care este la dispoziţia fizice ( clădiri, utilaje, maşini,etc.) care este la dispoziţia întreprinzătorilor în vederea organizării de activităţi de producere întreprinzătorilor în vederea organizării de activităţi de producere dede bunuri economice şi servicii şi de vânzare a lor cu profit.bunuri economice şi servicii şi de vânzare a lor cu profit.

Capitalul este considerat un factor de producţie derivat, el provenind Capitalul este considerat un factor de producţie derivat, el provenind din procese de producţie anterioare. La rândul lor, bunurile capital din procese de producţie anterioare. La rândul lor, bunurile capital sunt considerate ca fiind acele bunuri care sunt produse nu pentru sunt considerate ca fiind acele bunuri care sunt produse nu pentru a satisface nevoile directe de consum ale oamenilor, ci pentru a fi a satisface nevoile directe de consum ale oamenilor, ci pentru a fi folosite în producţie, din acest motiv elementele care formează folosite în producţie, din acest motiv elementele care formează capitalul sunt denumite capital tehnic. În cadrul capitalului tehnic capitalul sunt denumite capital tehnic. În cadrul capitalului tehnic sunt cuprinse următoarele principale elemente:sunt cuprinse următoarele principale elemente:

a) construcţii de natură diferită (fabrici, mine, staţii de putere, căi a) construcţii de natură diferită (fabrici, mine, staţii de putere, căi ferate, drumuri, docuri,ferate, drumuri, docuri,

b) maşini, utilaje, instrumente, echipamente de orice fel;b) maşini, utilaje, instrumente, echipamente de orice fel; c) stocuri de materii prime şi produse finite;c) stocuri de materii prime şi produse finite; d) tehnică electronică de calcul;d) tehnică electronică de calcul; e) licenţe, etc.e) licenţe, etc.

Capitalul, se prezintă pe de o parte, sub formă de active fizice, iar Capitalul, se prezintă pe de o parte, sub formă de active fizice, iar pe de altă parte, sub formă de active financiare. Activele fizice pe de altă parte, sub formă de active financiare. Activele fizice (maşini, echipamente, materiale, etc.) se numesc şi active reale sau (maşini, echipamente, materiale, etc.) se numesc şi active reale sau capital realcapital real. Proprietarii capitalului real posedă hârtii de valoare . Proprietarii capitalului real posedă hârtii de valoare (obligaţiuni, acţiuni, cambii, etc.) ce exprimă dreptul lor de (obligaţiuni, acţiuni, cambii, etc.) ce exprimă dreptul lor de proprietate asupra activelor reale existente într-o economie proprietate asupra activelor reale existente într-o economie naţională, la un moment dat.naţională, la un moment dat.

Capitalul real, corespunzător comportării lui în producţie, respectiv Capitalul real, corespunzător comportării lui în producţie, respectiv după modul în care se consumă şi se înlocuieşte, se grupează în după modul în care se consumă şi se înlocuieşte, se grupează în capital fix capital fix şi şi capital circulantcapital circulant..

Capitalul fix Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic, format din este acea parte a capitalului real, tehnic, format din bunuri de lungă durată (clădiri, utilaje, instalaţii, maşini, mijloace de bunuri de lungă durată (clădiri, utilaje, instalaţii, maşini, mijloace de transport, etc.), care participă la mai multe cicluri (acte) de transport, etc.), care participă la mai multe cicluri (acte) de producţie, consumându-se treptat şi înlocuindu-se după mai mulţi producţie, consumându-se treptat şi înlocuindu-se după mai mulţi ani de utilizare (respectiv, după un număr de cicluri de producţie). ani de utilizare (respectiv, după un număr de cicluri de producţie). Participarea capitalului fix la mai multe cicluri de producţie are ca Participarea capitalului fix la mai multe cicluri de producţie are ca efect pierderea treptată a capacităţii lui de funcţionare ca urmare a efect pierderea treptată a capacităţii lui de funcţionare ca urmare a uzurii şi transmiterii asupra produselor fabricate cu ajutorul lui, a uzurii şi transmiterii asupra produselor fabricate cu ajutorul lui, a unei părţi din preţul sau suma care s-a plătit la procurarea acestuia. unei părţi din preţul sau suma care s-a plătit la procurarea acestuia. Deci, capitalul fix se depreciază datorită uzurii, proces care duce în Deci, capitalul fix se depreciază datorită uzurii, proces care duce în final la scoaterea lui din funcţiune.final la scoaterea lui din funcţiune.

Capitalul circulantCapitalul circulant, este reprezentat de stocurile de materii prime, , este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, combustibil,semifabricate, etc. de care dispun societăţile. materiale, combustibil,semifabricate, etc. de care dispun societăţile. Aceste elemente ale capitalului real au un comportament diferit faţă Aceste elemente ale capitalului real au un comportament diferit faţă de capitalul fix. Elementele capitalului circulant sunt consumate sau de capitalul fix. Elementele capitalului circulant sunt consumate sau sunt profund transformate în cursul unui singur ciclu (act) de sunt profund transformate în cursul unui singur ciclu (act) de producţie, fapt ce face ca preţul sau suma care s-a plătit pentru producţie, fapt ce face ca preţul sau suma care s-a plătit pentru cumpărarea lor să se transmită integral asupra produselor la a căror cumpărarea lor să se transmită integral asupra produselor la a căror fabricaţie participă.fabricaţie participă.

Capitalul, în procesul mişcării sale, îmbracă forma bani sau Capitalul, în procesul mişcării sale, îmbracă forma bani sau capital lichid, forma bunuri-capital (productivă) şi forma marfă. capital lichid, forma bunuri-capital (productivă) şi forma marfă. Deci, fluxul circular al capitalului are următoarea formă:Deci, fluxul circular al capitalului are următoarea formă:

B B ¾ ¾ KP KP ¾ ¾ M M ¾ ¾ B'. B'. Respectiv, capitalul lichid (banii - Respectiv, capitalul lichid (banii - BB) se ) se transformă în capital productiv (capital tehnic - transformă în capital productiv (capital tehnic - KpKp) , urmează) , urmează unirea acestuia cu ceilalţi factori de producţie în urma căruia unirea acestuia cu ceilalţi factori de producţie în urma căruia se obţin bunuri destinate vânzării pese obţin bunuri destinate vânzării pe piaţă (mărfuri - piaţă (mărfuri - MM). În ). În ultimul stadiu al circuitului capitalul trece din forma marfă din ultimul stadiu al circuitului capitalul trece din forma marfă din nou în formanou în forma bani ( bani ( BB’), dar cu un surplus faţă de forma bani ’), dar cu un surplus faţă de forma bani iniţială, surplus reprezentând valoarea adăugată îniniţială, surplus reprezentând valoarea adăugată în timpul timpul acestei mişcări (circuit). Pornind de la circuitul capitalului şi de acestei mişcări (circuit). Pornind de la circuitul capitalului şi de la formele pe care le îmbracă,la formele pe care le îmbracă, se cuvine a menţiona că numai se cuvine a menţiona că numai bunurile-capital, reprezintă capitalul real, care funcţionează în bunurile-capital, reprezintă capitalul real, care funcţionează în calitatecalitate de factor de producţie. Banii şi mărfurile funcţionează de factor de producţie. Banii şi mărfurile funcţionează ca forme derivate ale capitalului. Stocat subca forme derivate ale capitalului. Stocat sub formă de bani, formă de bani, capitalul rămâne inactiv şi în această postură el nu mai poate capitalul rămâne inactiv şi în această postură el nu mai poate fi privit ca factor defi privit ca factor de producţie, ci cel mult ca factor potenţial. producţie, ci cel mult ca factor potenţial. De aici decurge necesitatea schimbării capitalului inactiv înDe aici decurge necesitatea schimbării capitalului inactiv în capital activ, schimbare care vizează atât modificarea formei capital activ, schimbare care vizează atât modificarea formei din bani în bunuri capital cât şidin bani în bunuri capital cât şi transformarea conţinutului lui transformarea conţinutului lui prin unire cu ceilalţi factori.prin unire cu ceilalţi factori.

O problemă importantă legată de capitalul real o reprezintă O problemă importantă legată de capitalul real o reprezintă formarea acestuia. Procesul de formare a capitalului se formarea acestuia. Procesul de formare a capitalului se realizează prin două modalităţi şi anume: formarea brută a realizează prin două modalităţi şi anume: formarea brută a capitalului fix şi variaţia stocurilor (se referă la capitalul capitalului fix şi variaţia stocurilor (se referă la capitalul circulant). circulant).

Formarea brută a capitalului are în vedere procesul de obţinere de Formarea brută a capitalului are în vedere procesul de obţinere de către întreprindere a bunurilor durabile care vor fi utilizate în către întreprindere a bunurilor durabile care vor fi utilizate în producţie pe o perioadă mai mare de un an. Acest proces are în producţie pe o perioadă mai mare de un an. Acest proces are în vedere atât bunurile durabile noi achiziţionate de pe piaţă sau vedere atât bunurile durabile noi achiziţionate de pe piaţă sau produse în întreprindere (autodotare) destinate producţiei, cât şi produse în întreprindere (autodotare) destinate producţiei, cât şi bunurile şi serviciile încorporate în elementele de capital fix existente bunurile şi serviciile încorporate în elementele de capital fix existente în scopul de a le ameliora (refacerea lor şi creşterea duratei de viaţă în scopul de a le ameliora (refacerea lor şi creşterea duratei de viaţă şi a randamentului). În mod practic, formarea brută a capitalului fix şi a randamentului). În mod practic, formarea brută a capitalului fix se realizează prin intermediul investiţiilor. Acestea reprezintă se realizează prin intermediul investiţiilor. Acestea reprezintă cheltuielile pe care le fac agenţii economici pentru dezvoltarea cheltuielile pe care le fac agenţii economici pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, pentru refacerea şi ameliorarea acestora capacităţilor de producţie, pentru refacerea şi ameliorarea acestora precum şi pentru creşterea stocului de capital. După modul de precum şi pentru creşterea stocului de capital. După modul de formare a capitalului, investiţiile se împart în:formare a capitalului, investiţiile se împart în:

a) investiţia netă, ce reprezintă parte a profitului sau a venitului a) investiţia netă, ce reprezintă parte a profitului sau a venitului economisit destinată numai sporirii volumului capitalului fix şi al economisit destinată numai sporirii volumului capitalului fix şi al stocurilor de capital, fiind deci sursa formării nete a capitalului;stocurilor de capital, fiind deci sursa formării nete a capitalului;

b) investiţia brută, constituită din investiţia netă şi amortizarea b) investiţia brută, constituită din investiţia netă şi amortizarea capitalului fix, fiind sursa formării brute a capitalului, adică a sporirii capitalului fix, fiind sursa formării brute a capitalului, adică a sporirii dimensiunii capitalului fix şi ale stocurilor de capital, precum şi a dimensiunii capitalului fix şi ale stocurilor de capital, precum şi a refacerii şi înlocuirii capitalului fix consumat.refacerii şi înlocuirii capitalului fix consumat.

Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa dintre intrările în stocurile unei Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa dintre intrările în stocurile unei întreprinderi şi ieşirile din stocurile acesteia, în cursul unei anumite întreprinderi şi ieşirile din stocurile acesteia, în cursul unei anumite perioade.perioade.

O parte a capitalului real şi anume capitalul fix, cunoaşte, aşa cum O parte a capitalului real şi anume capitalul fix, cunoaşte, aşa cum am văzut, un proces de depreciere datorat uzurii fizice şi morale. am văzut, un proces de depreciere datorat uzurii fizice şi morale. Acest proces se încheie odată cu scoaterea din funcţiune a Acest proces se încheie odată cu scoaterea din funcţiune a elementelor de capital fix uzate şi înlocuirea lor cu altele noi. Sursa elementelor de capital fix uzate şi înlocuirea lor cu altele noi. Sursa de finanţare a înlocuirii capitalului fix uzat o constituie fondul de de finanţare a înlocuirii capitalului fix uzat o constituie fondul de amortizare constituit, treptat, pe măsura uzurii acestuia.amortizare constituit, treptat, pe măsura uzurii acestuia.

DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT AL DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT AL

ECONOMIEI DUPA 1990 ECONOMIEI DUPA 1990

Tranziţia către o economie de piaţă declanşată de evenimentele de la Tranziţia către o economie de piaţă declanşată de evenimentele de la sfârşitul anului 1989 a presupus o suprapunere de transformări dintre care sfârşitul anului 1989 a presupus o suprapunere de transformări dintre care mai importante au fost: tranziţia de la o structură de proprietate mai importante au fost: tranziţia de la o structură de proprietate predominant de stat către o structură mixtă, tranziţia de la un mecanism predominant de stat către o structură mixtă, tranziţia de la un mecanism economic bazat pe plan, la unul bazat pe mecanismele pieţei libere, economic bazat pe plan, la unul bazat pe mecanismele pieţei libere, tranziţia de la dictatură la democraţie, tranziţia către un alt model de tranziţia de la dictatură la democraţie, tranziţia către un alt model de împărţire a avuţiei, tranziţia la o altă structură pe clase a societăţii.împărţire a avuţiei, tranziţia la o altă structură pe clase a societăţii.

Dintre aceste procese, cel mai important prin rol şi prin consecinţe în Dintre aceste procese, cel mai important prin rol şi prin consecinţe în ansamblul procesului tranziţiei este ansamblul procesului tranziţiei este schimbarea structurii de schimbarea structurii de proprietateproprietate..

Trecerea către predominanţa proprietăţii private s-a efectuat prin două căi Trecerea către predominanţa proprietăţii private s-a efectuat prin două căi principale:principale:

- stimularea liberei iniţiative şi- stimularea liberei iniţiative şi- transferul proprietăţii de stat către sectorul privat.- transferul proprietăţii de stat către sectorul privat. La baza dezvoltării sectorului privat s-au aflat şi unele acte normative, La baza dezvoltării sectorului privat s-au aflat şi unele acte normative,

dintre care mai importante au fost: Decretul –lege Nr. 54/1990 privind dintre care mai importante au fost: Decretul –lege Nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, Legea 31/1990 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor iniţiative, Legea 31/1990 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale, Legea Fondului Funciar Nr. 18/1991 etc. Importante au fost în comerciale, Legea Fondului Funciar Nr. 18/1991 etc. Importante au fost în acest proces şi măsurile pentru acordarea unor facilităţi fiscale şi de acest proces şi măsurile pentru acordarea unor facilităţi fiscale şi de creditare în vederea atragerii de investitori străini.creditare în vederea atragerii de investitori străini.

Pe parcursul anilor 1990 şi 1991 în paralel cu Pe parcursul anilor 1990 şi 1991 în paralel cu acţiunea de desfiinţare a centralelor şi a altor acţiunea de desfiinţare a centralelor şi a altor structuri manageriale legate de mecanismul structuri manageriale legate de mecanismul economiei de comandă (Comitetul de Stat al economiei de comandă (Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico- Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico- Materiale, etc.) s-a procedat la reorganizarea Materiale, etc.) s-a procedat la reorganizarea întreprinderilor socialiste din proprietatea statului, în întreprinderilor socialiste din proprietatea statului, în societăţi comerciale pe acţiuni cu capital majoritar societăţi comerciale pe acţiuni cu capital majoritar de stat privatizabile, respectiv regii autonome aflate de stat privatizabile, respectiv regii autonome aflate şi care urmau să fie păstrate înproprietatea statului.şi care urmau să fie păstrate înproprietatea statului.

În paralel cu procesul schimbării statutului juridic, s-În paralel cu procesul schimbării statutului juridic, s-a realizat şi o divizarea marilor întreprinderi pe a realizat şi o divizarea marilor întreprinderi pe criteriul funcţionalităţii. Scopul: identificarea părţilor criteriul funcţionalităţii. Scopul: identificarea părţilor viabile ale întreprinderilor, dar şi creşterea gradului viabile ale întreprinderilor, dar şi creşterea gradului de accesibilitate, din punct de vedere al preţului la de accesibilitate, din punct de vedere al preţului la viitoarele vânzări.viitoarele vânzări.

Prima consecinţă – creşterea a numărului agenţilor Prima consecinţă – creşterea a numărului agenţilor economici, având însă o forţă economică redusă, economici, având însă o forţă economică redusă, organizaţi în principal în societăţi cu răspundere organizaţi în principal în societăţi cu răspundere limitată sau asociaţii familiale (detalii în figura 3.1).limitată sau asociaţii familiale (detalii în figura 3.1).

Figura 3.1. Agenţii economici pe forme de

proprietate

Datele indicăDatele indică::

- o scădere a numărului regiilor autonome (-62,5%);- o scădere a numărului regiilor autonome (-62,5%);

- o schimbare a ponderii societăţilor comerciale cu capital privat (99,5% în 2001);- o schimbare a ponderii societăţilor comerciale cu capital privat (99,5% în 2001);

- o reducere a numărului societăţilor comerciale cu capital de stat (-71,9%);- o reducere a numărului societăţilor comerciale cu capital de stat (-71,9%);

- o creştere puternică (2,4 ori) a numărului societăţilor comerciale active cu capital privat;- o creştere puternică (2,4 ori) a numărului societăţilor comerciale active cu capital privat;

- o evoluţie energică a micilor afaceri; astfel, asociaţiile familiale au sporit de aproape 5 ori (de la - o evoluţie energică a micilor afaceri; astfel, asociaţiile familiale au sporit de aproape 5 ori (de la 24.942 unităţi la142.537)24.942 unităţi la142.537)

Prezenţa capitalului străinPrezenţa capitalului străin. Mai „timidă” la începuturile reformei, prezenţa . Mai „timidă” la începuturile reformei, prezenţa capitalului străin a căpătat o pondere tot mai semnificativă de la an la an. În capitalului străin a căpătat o pondere tot mai semnificativă de la an la an. În figura 3.2 unii indicatori semnificativi asupra acestui aspect important al unei figura 3.2 unii indicatori semnificativi asupra acestui aspect important al unei economii de piaţă – libera circulaţie a capitalurilor.economii de piaţă – libera circulaţie a capitalurilor.

Numărul maxim de firme cu capital străin înregistrate s-a înregistrat în anii Numărul maxim de firme cu capital străin înregistrate s-a înregistrat în anii 1992, 1993, 1994, iar din punct de vedere al capitalului subscris în valută, 1992, 1993, 1994, iar din punct de vedere al capitalului subscris în valută, anul de vârf este 1994 (cu 18,5%), urmat de 1998 (cu 11,4%). În anul 2001, anul de vârf este 1994 (cu 18,5%), urmat de 1998 (cu 11,4%). În anul 2001, comparativ cu 2000, atât numărul societăţilor noi înregistrate, cât şi aportul comparativ cu 2000, atât numărul societăţilor noi înregistrate, cât şi aportul de capital subscris în valută s-a diminuat cu –1455 firme şi respectiv o de capital subscris în valută s-a diminuat cu –1455 firme şi respectiv o diminuare cu –190,910,4 mii dolari.diminuare cu –190,910,4 mii dolari.

Anii de vârf, pentru ponderea capitalului străin subscris, au fost 1994 (18,5%), Anii de vârf, pentru ponderea capitalului străin subscris, au fost 1994 (18,5%), 1996 (10,7%) şi 1999 (11,4%). Anul 2001 a fost un an „slab”, apropiat la nivel 1996 (10,7%) şi 1999 (11,4%). Anul 2001 a fost un an „slab”, apropiat la nivel de 1995.de 1995.

Figura 3.2. Evoluţia ponderii firmelor inmatriculate, total şi cu capital străin

Sectorul privat şi activităţile din Sectorul privat şi activităţile din economieeconomieIndustriaIndustria

În industrie, dinamica înfiinţărilor agenţilor economici cu capital privat a avut o evoluţie În industrie, dinamica înfiinţărilor agenţilor economici cu capital privat a avut o evoluţie mai lentă. Comparativ cu anul 2000, în anul 2001 s-a înregistrat o uşoară creştere a mai lentă. Comparativ cu anul 2000, în anul 2001 s-a înregistrat o uşoară creştere a aportului industriei la crearea produsului intern brut, de la 25,2% la 25,8%.aportului industriei la crearea produsului intern brut, de la 25,2% la 25,8%.

Ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute create în sectorul privat al Ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute create în sectorul privat al economiei a fost de 21,7%, menţinându-se aproximativ la nivelul anului 2000. economiei a fost de 21,7%, menţinându-se aproximativ la nivelul anului 2000. Sectorul Sectorul privat din industrie a contribuit cu 57,7% laprivat din industrie a contribuit cu 57,7% la crearea valorii adăugate brute crearea valorii adăugate brute aferente acestei ramuriaferente acestei ramuri, în creştere uşoară faţă de anul anterior., în creştere uşoară faţă de anul anterior.

Dacă în 1991 doar 1,3% din totalul producţiei industriale era realizată în sectorul privat, Dacă în 1991 doar 1,3% din totalul producţiei industriale era realizată în sectorul privat, în 1996 a ajuns 1/4, pentru a fi în prezent circa 56%. În 1991 activau în industrie 25 mii în 1996 a ajuns 1/4, pentru a fi în prezent circa 56%. În 1991 activau în industrie 25 mii persoane reprezentând sub ,7% din total, în prezent numărul acestora se apropie de un persoane reprezentând sub ,7% din total, în prezent numărul acestora se apropie de un milion reprezentând peste jumătate din total (53%).milion reprezentând peste jumătate din total (53%).

Figura 3.3. Ponderea sectorului privat în producţia industrială (%)

Figura 3.4. Numărul mediu al salariaţilor din sectorul privat din industrie

AgriculturaAgricultura Agricultura este ramura economiei în care sectorul privat deţine cea mai Agricultura este ramura economiei în care sectorul privat deţine cea mai

însemnat pondere. Aceasta participă în anul 2001 cu 13,4% la crearea însemnat pondere. Aceasta participă în anul 2001 cu 13,4% la crearea produsului intern brut, proporţie în creştere cu 2,3% comparativ cu anul produsului intern brut, proporţie în creştere cu 2,3% comparativ cu anul 2000.2000.

Aceeaşi tendinţă a înregistrat-o şi aportul agriculturii în total valoare Aceeaşi tendinţă a înregistrat-o şi aportul agriculturii în total valoare adăugată brută creată în sectorul privat (19,1% în anul 2001 faţă de 16,0% în adăugată brută creată în sectorul privat (19,1% în anul 2001 faţă de 16,0% în 2000). În anul 2001, populaţia ocupată în sectorul majoritar privat din 2000). În anul 2001, populaţia ocupată în sectorul majoritar privat din agricultură reprezenta 39,8% din populaţia ocupată pe total economie: agricultură reprezenta 39,8% din populaţia ocupată pe total economie: 98,7% din totalul populaţiei ocupate în această ramură (3411 mii persoane) 98,7% din totalul populaţiei ocupate în această ramură (3411 mii persoane) lucra în sectorul majoritar privat. lucra în sectorul majoritar privat.

Sectorul majoritar privat din agricultură Sectorul majoritar privat din agricultură (reprezentat de gospodăriile (reprezentat de gospodăriile populaţiei, societăţile comerciale cu capital integral şi majoritar privat populaţiei, societăţile comerciale cu capital integral şi majoritar privat constituie potrivit Legii nr. 31/1990 şi societăţile comerciale agricole constituie potrivit Legii nr. 31/1990 şi societăţile comerciale agricole înfiinţate potrivit Legii nr. 36/1991) înfiinţate potrivit Legii nr. 36/1991) a continuat să deţină cea mai mare pondere în valoarea adăugată brută a ramurii (97,8%).

În anul 2001, sectorul majoritar a deţinut 96,4% din suprafaţa agricolă totală şi 96,3% din cea arabilă.

Cantitatea totală de îngrăşăminte chimice utilizată de sectorul majoritar privat a crescut cu 12,1% în anul 2001 faţă de anul 2000, în timp ce cantitatea de îngrăşăminte naturale a scăzut cu 1,9%.

Producţia totală obţinută de sectorul majoritar privat, în anul Producţia totală obţinută de sectorul majoritar privat, în anul 2001, a avut o evoluţie pozitivă comparativ cu anul precedent, 2001, a avut o evoluţie pozitivă comparativ cu anul precedent, fiind mai mare cu 24,6%, datorită, în principal, creşterilor fiind mai mare cu 24,6%, datorită, în principal, creşterilor înregistrate la producţia vegetală (+38,5%) şi la serviciile agricole înregistrate la producţia vegetală (+38,5%) şi la serviciile agricole (+8,2%). Producţia vegetală realizată în anul 2001 a fost mai mare (+8,2%). Producţia vegetală realizată în anul 2001 a fost mai mare faţă de anul 2000 la majoritatea culturilor, creşteri însemnate faţă de anul 2000 la majoritatea culturilor, creşteri însemnate înregistrându-se la cereale pentru boabe (+112,7% la orz şi înregistrându-se la cereale pentru boabe (+112,7% la orz şi orzoaică, +91,8% la grâu şi secară, +90,8% la porumb), fasole orzoaică, +91,8% la grâu şi secară, +90,8% la porumb), fasole boabe (+71,4%), sfeclă de zahăr (+32,8%) şi floarea soarelui boabe (+71,4%), sfeclă de zahăr (+32,8%) şi floarea soarelui (+23,7%); la toate aceste culturi sectorul majoritar privat a (+23,7%); la toate aceste culturi sectorul majoritar privat a deţinut cea mai mare pondere atât din suprafaţa cultivată cât şi deţinut cea mai mare pondere atât din suprafaţa cultivată cât şi din producţia realizată. Scăderi ale producţiei vegetale s-au din producţia realizată. Scăderi ale producţiei vegetale s-au înregistrat la plante de nutreţ (-11,6% şi struguri (+2,3%).înregistrat la plante de nutreţ (-11,6% şi struguri (+2,3%).

Figura 3.5. Ponderea sectorului privat în suprafaţa agricolă (%)

Forţa de muncăForţa de muncă Populaţia ocupată în sectorul majoritar privat în anul 2001 a Populaţia ocupată în sectorul majoritar privat în anul 2001 a

reprezentat 76,6% din populaţia ocupată la nivelul reprezentat 76,6% din populaţia ocupată la nivelul economiei naţionaleeconomiei naţionale, în, în creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2000.de anul 2000.

În urma analizei acestor date se poate constata că, în anul 2001, În urma analizei acestor date se poate constata că, în anul 2001, sectorul majoritar privat a absorbit o parte însemnată din populaţia sectorul majoritar privat a absorbit o parte însemnată din populaţia ocupată civilă (cu 80 mii persoane mai mult decât în anul anterior, ocupată civilă (cu 80 mii persoane mai mult decât în anul anterior, respectiv +1,2%), în condiţiile în care la nivelul economei naţionale respectiv +1,2%), în condiţiile în care la nivelul economei naţionale s-a înregistrat o scădere a populaţiei ocupate cu 66 mii persoane s-a înregistrat o scădere a populaţiei ocupate cu 66 mii persoane respectiv cu -0,8%. respectiv cu -0,8%. În totalul salariaţilorÎn totalul salariaţilor, , sectorul privat deţine sectorul privat deţine peste 55% peste 55% ..

Principala modificare vizează creşterea ponderii de la 0,6% în 1989 Principala modificare vizează creşterea ponderii de la 0,6% în 1989 în sectorul privat la circa 56%, respectiv reducerea drastică a în sectorul privat la circa 56%, respectiv reducerea drastică a numărului de salariaţi (de la 8,1mil la 4,6mil) cu toate consecinţele numărului de salariaţi (de la 8,1mil la 4,6mil) cu toate consecinţele pe plan social şi bugetar.pe plan social şi bugetar.

Figura 3.6. Forta de munca

ASPECTE SEMNIFICATIVE Se înregistrează o creştere a ponderii societăţilor cu capital Se înregistrează o creştere a ponderii societăţilor cu capital

privat (99,5%);privat (99,5%); Reducerea numărului societăţilor comerciale cu capital de stat Reducerea numărului societăţilor comerciale cu capital de stat

(-72%);(-72%); Scăderea numărului regiilor autonome (-62%);Scăderea numărului regiilor autonome (-62%); O evoluţie energică a micilor afaceri (numărul asociaţilor O evoluţie energică a micilor afaceri (numărul asociaţilor

familiale a sporit de 5 ori);familiale a sporit de 5 ori); În ultimii ani au trecut din proprietatea statului în proprietatea În ultimii ani au trecut din proprietatea statului în proprietatea

privată mari întreprinderi industriale, în marea lor majoritate, privată mari întreprinderi industriale, în marea lor majoritate, împovărâtoare pentru cheltuielile necesitate de acoperirea împovărâtoare pentru cheltuielile necesitate de acoperirea pierderilor în funcţionare;pierderilor în funcţionare;

Se înregistrează o consolidare numerică şi din punct de vedere Se înregistrează o consolidare numerică şi din punct de vedere al cifrei de afaceri a grupei întreprinderilor mici şi mijlocii, al cifrei de afaceri a grupei întreprinderilor mici şi mijlocii, comparativ cu microîntreprinderile, şi a marilor întreprinderi;comparativ cu microîntreprinderile, şi a marilor întreprinderi;

În agricultură sporeşte ponderea sectorului privat de circa 8 ori În agricultură sporeşte ponderea sectorului privat de circa 8 ori în totalul suprafeţei agricole;în totalul suprafeţei agricole;

Sporeşte suprafaţa agricolă (+0,6%);Sporeşte suprafaţa agricolă (+0,6%); Se reduce semnificativ suprafaţa agricolă efectiv irigată (la 2-Se reduce semnificativ suprafaţa agricolă efectiv irigată (la 2-

3% din total);3% din total); Ponderea sectorului privat în totalul producţiei agricole Ponderea sectorului privat în totalul producţiei agricole

depăşeşte 95%, nivel maxim în economia naţională;depăşeşte 95%, nivel maxim în economia naţională;

Se înregistrează o creştere a ponderii sectorului privat în Se înregistrează o creştere a ponderii sectorului privat în parcul de tractoare (şi în general de maşini agricole) la parcul de tractoare (şi în general de maşini agricole) la aproape 94%, fapt ce indică schimbări semnificative în aproape 94%, fapt ce indică schimbări semnificative în tehnologiile practicate în acest sector;tehnologiile practicate în acest sector;

Creşte volumul sectorului privat în totalul investiţiilor la Creşte volumul sectorului privat în totalul investiţiilor la circa 65%, respectiv la 94% în totalul locuinţelor costruite;circa 65%, respectiv la 94% în totalul locuinţelor costruite;

Se constată o pondere încă relativ scăzută a transportului Se constată o pondere încă relativ scăzută a transportului privat de călători în volumul total al călătorilor în mediul privat de călători în volumul total al călătorilor în mediul urban şi interurban;urban şi interurban;

Are loc o devansare a numărului de staţii publice radio-tv Are loc o devansare a numărului de staţii publice radio-tv de către numărul celor private – expresie a democratizării de către numărul celor private – expresie a democratizării accesului la informaţii (+87%,respectiv +40%);accesului la informaţii (+87%,respectiv +40%);

Se înregistrează un nivel al volumului comerţului interior Se înregistrează un nivel al volumului comerţului interior sub valorile anului 1990, în paralel cu sporirea ponderii sub valorile anului 1990, în paralel cu sporirea ponderii sectorului privat de la simbolicul 1% în 1989, la nivelul sectorului privat de la simbolicul 1% în 1989, la nivelul convingător de 98%;convingător de 98%;

În turism, capacitatea de primire în sectorul privat creşte În turism, capacitatea de primire în sectorul privat creşte semnificativ,îndeosebi sub forma pensiunilor;semnificativ,îndeosebi sub forma pensiunilor;

Se consemnează ponderi mai reduse ale activităţilor Se consemnează ponderi mai reduse ale activităţilor desfăşurate în regim privat în domeniul cercetării ştiinţifice, desfăşurate în regim privat în domeniul cercetării ştiinţifice, culturii, care s-au dovedit puţin atractive şi profitabile.culturii, care s-au dovedit puţin atractive şi profitabile.

1.1. Florian Catinianu, Florian Catinianu, Economia politica – MicroeconomiaEconomia politica – Microeconomia, Editura MIRTON , Editura MIRTON Timisoara 2006Timisoara 2006

2.2. Viorel Cornescu si Magdalena PlatisViorel Cornescu si Magdalena Platis, , EconomieEconomie, Editura CREDIS 2007, Editura CREDIS 2007

3.3. Munteanu A. V., Sabo-Bucur M., Irimia M., Butnariu AMunteanu A. V., Sabo-Bucur M., Irimia M., Butnariu A., Economie, ., Economie, Editura Editura Sedcom Sedcom Libris, Iaşi, 2005Libris, Iaşi, 2005

4.4. Creţoiu Gh., Cornescu V., Bucur I., Creţoiu Gh., Cornescu V., Bucur I., EconomieEconomie, Editura ALL BECK, , Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003Bucureşti, 2003

BibligrafieBibligrafie